DEZILUZIE {I REVOLT~DEZILUZIE {I REVOLT~Rezolu]ia privind Statul de Drept din România a fost adoptat`,

\n data de 13 noiembrie, \n Parlamentul European, fiind respinsetoate amendamentele care priveau ac]iunile de poli]ie politic`ale serviciilor secrete [i ingerin]a SRI \n actul de justi]ie. Prin votulmajorit`]ii eurodeputa]ilor, printre care s-au aflat [i ale[i din Ro-mânia, Rezolu]ia, ca act politic, a fost adoptat`. De[i efectul aces-tui demers este doar unul de imagine, f`r` consecin]e juridice,el a constituit doar un preludiu a ceea ce a urmat dup`-amiaz`,când prim-vicepre[edintele Comisiei Europene, Frans Timmer-mans, a prezentat concluziile Raportului MCV pentru România.Documentul, f`r` precedent ca gravitate, impune opt noi reco-mand`ri, ordonând, practic, Guvernului [i Parlamentului de laBucure[ti s` arunce la gunoi toate reformele \n privin]a legilorJusti]iei [i a adopt`rii codurilor penale. Mai mult, prin MCV se so-licit` imperativ stoparea revoc`rii procurorilor de rang \nalt, cu]int` direct` la Augustin Laz`r, dar [i ca orice revocare s` se fac`numai dac` CSM \[i d` acordul. Acord care, potrivit Constitu]iei[i legilor din România, este unul consultativ. Sunt cereri de-adreptul aberante!!

Parlamentul European a adoptat, tot pe 13 noiembrie, o re-zolu]ie privind Statul de Drept din România, \n care este con-damnat` interven]ia jandarmilor la mitingul Diasporei, dar [im`surile care vizeaz` ONG-urile. Practic, România merge \ncetpe urmele Poloniei [i Ungariei, care au avut parte de rezolu]ii si-milare \nainte ca forul s` voteze activarea Articolului 7 din Trata-tul U.E, care duce la suspendarea dreptului de vot \n ConsiliulEuropean.

Cu 473 de voturi „pentru”, 151 de voturi „\mpotriv`” [i 40 deab]ineri, Parlamentul European „condamn` interven]ia violent`[i dispropor]ionat` a poli]iei din timpul protestelor de laBucure[ti din august 2018, solicit` autorit`]ilor române s` asi-gure o investiga]ie transparent`, impar]ial` [i eficient` \n ceea ceprive[te ac]iunile poli]iei”.

De asemenea, inclusiv \ntr-un comunicat ulterior al Parla -mentu lui European, forul atrage aten]ia c` Puterea pune piediciONG-urilor (!?!): „Deputa]ii avertizeaz` asupra poten]ialului efectde intimidare a societ`]ii civile pe care l-ar avea legisla]ia privindfinan]area, organizarea [i func]ionarea ONG-urilor [i men]ionea -z` c` aceasta ar putea fi \n conflict cu principiul libert`]ii de asoci -re [i cu dreptul la via]` privat`”, se arat` \n pozi]ia ParlamentuluiEuropean.

Ie[irea precipitat` \n ring a \ntregului Parlament European, lapachet cu Comisia European`, Comisia de la Vene]ia, GRECOetc., nu reprezint` nici mai mult nici mai pu]in decât o b`taie dejoc la adresa României. Sunt lec]ii dure care ne arat` intereseleobscure ale Occidentului [i limitele democra]iei. Care e de faptmesajul care ni se transmite? E unul transparent: „l`sa]i-ne penoi s` v` spunem ce trebuie s` face]i ca stat, c`ci noi, UniuneaEuropean`, ne dorim ca la grani]a de est a Europei s` avem unstat poli]ienesc sau al procurorilor, a[a cum l-a]i creat de 18 ani\ncoace [i mai termina]i cu prostiile gen democra]ie, transpa-ren]` etc.!”

Acum nu \mi vin \n minte decât \ntreb`ri de genul: Cum poateun organism european s` cear` imperativ guvernului unui statmembru s` nu mai dea ordonan]e de urgen]`? Cum e posibil s`se cear` suspendarea unor legi care au trecut prin absolut toatefiltrele posibile? Cum e posibil s` impun` moduri de organizareale justi]iei absolut aberante, \n care totul s` ]in` de arbitrar?Cum am ar`ta ca ]ar`, \n condi]iile \n care ni se cere s` nu nemai respect`m Constitu]ia din 2003, care a fost agreat` de Co-misia de la Vene]ia?

Bine, putem considera c` am cedat suveranitatea \n schimbula ceva mai bun, dar ce te faci \n momentul \n care consta]i c`ceea ce prime[ti e o form` f`r` fond, absurd`, care nu face al-tceva decât s` cear` bani [i s` impun` solu]ii nebune[ti? Ce facicând consta]i c` ]i se impune ceva ce nu are nimic \n comun cu

Constitu]ia [i legile ]`rii \n materia Justi]iei? |n alte vremuri, asemenea constat`ri ar fi trezit na]iunea, ar fi

spulberat tr`d`torii [i ar fi cur`]at \ntreaga clas` politic`. Azi nimicdin toate acestea nu e posibil. O tandr` letargie cuprinde \ntreaga]ar`, un conformism strig`tor la cer [i o lips` de reac]ie de ne \n -]eles. Totu[i, unde sunt românii, mai exist` ei ca na]iune?R`spunsul, la 100 de ani de la Unire este, din p`cate, negativ.

Un r`spuns plauzibil l-am g`sit am v`zând cona]ionali de-aino[tri ce ne ponegresc zilnic la toate forurile europene.

Cine sunt ei? Cei pe care România i-a trimis \n ParlamentulUE: Monica Macovei, Raluca Prun`, Cristian Preda, Theodor Sto-lojan, Traian Ungureanu, Adina V`lean, Mihai }urcanu, CristianBu[oi, Damian Dr`ghici, Daciana Sârbu [i C`t`lin Ivan.

S` le fie ru[ine dac` a[a au \n]eles s` apere interesele ]` rii \nfa]a str`inilor!

Halal politicieni, halal aleg`tori!

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H I- Pre[edinte fondator OADO -- Pre[edinte fondator OADO -

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anu l X IXAnu l X IX

DECEMBRIE 2018DECEMBRIE 2018

P a g . 4 - 5

De[i termenul de „geo „geo --politic`politic`” a fost introdus \nteoriile politice \nc` de lasfâr[itul secolului al XIX-lea,studiul ca atare al disciplineia fost considerat fundamen-tal abia dup` cel de-al Doi -lea R`zboi Mondial.

Denumit` la originile saleca „politic` geografic`”, geo -po litica pune la baza stra -tegii lor [i politicilor in terna -]ionale factorul geografic,spa]ial, v`zut a avea un rolesen]ial.

|n perioada contempo-ran` geopolitica a devenitsino nim` cu marile strategii[i este foarte strâns legat` de realismul politic.Principiile sale au fost urmate de to]i strategiiimportan]i ai Americii, printre care HenryKissinger, Zbigniew Brzezinski, Colin Gray sauGeorge Friedman.

George Friedman, de exemplu, a afirmat \nanul 2015 c` „Interesul geopolitic primordialal Statelor Unite de peste un secol, \n primul[i al Doilea R`zboi Mondial, cât [i \n R`zboiulRece, a fost rela]ia dintre Germania [i Rusia,deoarece unite ele ar putea fi singura for]`

care ne poate amenin]a [i trebuie s` fim siguric` asta nu se va \ntâmpla”.

|n mod asem`n`tor, Zbigniew Brze zinskiscria \n cartea sa „Marea tabl` de [ah. Su pre -ma]ia american` [i imperativele sale geo -strategice” c` \n pofida numeroaselor mu ta]iipolitice majore ce au avut loc pe „tabla de[ah” a lumii la sfâr[itul mileniului al doilea,„puterea din Eurasia r`mâne procuparea cen-tral` pentru capacitatea Americii de a \[i exer -cita suprema]ia global`”.

- c o n t i n u a r e \ n p a g i n a 3 -- c o n t i n u a r e \ n p a g i n a 3 -

FOTO: Codrin MIRCEAFOTO: Codrin MIRCEA

Matematic` politic`Matematic` politic`(de ce se’ntâmpl` ce se’ntâmpl`)(de ce se’ntâmpl` ce se’ntâmpl`)

dezv`luiri - cazuri celebre

INCENDIUL DE LA „BEIRUT”, REPETI}IE PENTRU „COLECTIV” ?

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

De ce, de câte ori candideaz`, poporul român pierde? Pentru c`poporul n-are calit`]i care s`-l fac` eligibil, n-are structuri, sisteme,pe fa]` sau subterane, nu e carismatic [i se dovede[te bleg. |n plus,n-are calitatea de a fi penal.

Port, la Bucure[ti, unde am venit pentru un eveniment scriitori -cesc, aceast` discu]ie cu reprezentan]i ai lumii \nalte, dar [i cu mine,ceea ce face ca dialogul s` fie pe jum`tate imaginar [i, pe alocuri,trist-amuzant. Pentru ce [i-a depus candidatura poporul român? P`i,s` zicem \n sintez`, pentru o via]` mai ac`t`rii, mai fasonat`, mai –s` n-o lungesc – bun`. Nu-i destul de concret!

Culegând la \ntâmplare din programele de guvernare, care str` -lucesc meteoric pe cerul patriei [i apoi se sting ca ni[te comete, pen-tru zece sau dou`zeci de spitale regionale, \n care pacien]ii s` aib`cear[afuri \n pat, doctorii gratis [i medici care s`-i observe c` sunt.Pentru 2500 de kilometri de asfalt pe benzi. Pentru…

Spitalele nu s-au f`cut, alea vechi ruginesc, iar personalul, pu]in[i bosumflat, se uit` la bolnavul viu ca la unul abonat la morg`. Dinmul]ii kilometri de autostrad` a disp`rut cifra. Cu totul, fiindc` zeronu pare cifr`. Poporul a candidat pentru [coli \n care rigoarea \nv` -]`mântului s`-[i afle \ntrebuin]are. [colile, populate cu suplinitori [idasc`li pensionari, n`uci]i de genera]iile agresive de elevi noi, carele dau cu catalogul \n cap, sunt de nerecunoscut. Doar closetele dincurte au r`mas acelea[i. |nseamn` c` poporul, dac` a candidat cutoate astea [i nu le-a \ndeplinit, trebuie dat afar`, remaniat cu totul.|n plus, aud c` fur`.

Eroare. Poporul nu fur` niciodat`. El fur` prin reprezentan]i.Reprezentan]ii, cei mai mul]i, se numesc azi penali. Ceva care vinede la pene, probabil. Discu]ia mea de la Bucure[ti este bruiat` deteleviziunile care s-au n`pustit asupra-mi cu informa]ii din care nu\n]eleg decât c` T`riceanu, al doilea om \n stat, ar fi luat mit` de lao firm` austriac` 800 000 de dolari, c` Dragnea e cu un picior \npu[ c`rie (`sta se schimb` de pe un picior pe altul mereu, având grij`ca unul s` r`mân` afar`), c` Iohannis a fost prins furându-[i propriacas` la Sibiu, ceea ce pare bizar, fiindc` Ceau[escu d`duse familiilorharnice din Moldova [i corturarilor f`r` case, domiciliile sa[ilor.

Oricum, cele dou` tabere conturate sunt inter[anjabile, calitateade personaje cu pene r`mânând.

Ciudat e c` to]i ace[tia, numi]i, dar [i al]ii, numero[i, candideaz`[i câ[tig` mereu. Dac`-s penali, \nseamn` c` asta i-a f`cut eligibili.

Acuzat de furt pe când era pre[edinte la Teleorman, Dragnea aajuns azi mai puternic decât [eful statului. El e statul. A câ[tigat,penal fiind, toate alegerile. Unul B`sescu, acuzat c` a furat flotauria[` a Ro mâniei, a fost ales [i reales, beneficiind de avantajul dea fi cunoscut ca ho]. T`riceanu are azi un nou dosar de acum zecesau o mie de ani. |ntre timp a fost mereu [ef, câ[tigând, cu [i f`r`voturi, \nalte dreg`torii.

De ce nu câ[tig` poporul român, m`car o dat`, alegerile? Fiindc`el candideaz` prin reprezentan]i, mereu aceia[i.

Dac` scormone[ti biografiile reprezentan]ilor, to]i sunt de meserie[efi, trecând prin toate func]iile, prin toate ministerele, cu acces con-stant la vistierie.

Poporul pierde alegerile de fiecare dat` neavând calitatea depenal.

El nu are niciodat` destule voturi pentru a se alege singur. E preapu]in numeric [i n-are pene, ar`tându-se jumulit [i preg`tit s` \ndurejumulirea.

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUAmpress.ro 8 Noiembrie 2018

Poporul candideaz` Poporul candideaz` [i pierde mereu[i pierde mereu

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

M ` r e ] i a M ` r e ] i a [ i m i c i m a n i i[ i m i c i m a n i i

Sau mici manii, de persoane sedentaredar cu apetit de glorie, sau micii maniaci, caimbecilul, eufemistic, cu mare iubire de oa-meni [i gumilastic spus, de Gustibus Zegrassau Mâzg`rean, un \ng`imat de cooperativ`agricol` de produc]ie care a trântit o bra -[oav` cu neofalin` de-aia de diabetic, cum \izice, zaharin`, frate! C` taman asta-i pe or-dinea zilei m`re]e, revocarea unui amploaiatextrem de modest.

Au scris mult mai bine prietenii mei, Da -niel Bejan [i R`zvan Boanchi[, [i n-am degând s` v` m`nânc timpul cu prosteli.

|n]eleg c` \ns`[i prostia de-a personalizaPuterea ne [ade \n fire [i \n fi[a postului. Nuconteaz` cine ocup` vremelnic un scaun, ciimportant e ca sistemul s` func]ioneze [i s`func]ioneze bine.

Prezidentul nume[te procurorul la prop-unerea ministrului de resort, ce mai atâta.Doar nimeni altul decât B`s`ul a numit-o pef`tuca aia din provincie despre care nici nune mai amintim, a intrat \n praful memoriei.Iar aiureala cu America nu e-n chestie, acoloeste alt sistem [i prezidentul este de fapt [efde gubern.

Dac` tot vrem s`-i copiem, s` lu`m totul,inclusiv curtea cu `i doisprezece oameni fu -rio[i [i mai ales mentalitatea lor de \nvin -g`tori [i de \mp`r]itori de dreptate, furat` dela englezi de fapt.

Fiindc`, de drept, dreptatea asta presu -pune restabilirea echilibrului ini]ial, ceea cela noi nu se arat` nu de la FSN citire, nici dela Nea Nicu, ci cred c` din vremea Basara-bilor [i a Mu[atinilor.

Pentru mine, DreptDrept \nsemnau Maiorescu,Kog`lniceanu, “Junimea”, cofet`ria “Tosca” [imai abitir Delavrancea.

Cred c` auzisem [i despre Istrate Micescude la un unchi plangiu [i pilangiu din Ploesci,de fapt tot n`scut \n arealul raialei Ibr`ilei,dar tr`it [i [colit \n urbea lui Nenea Iancu.

Ei bine, facultatea denumit` de Dreptde Drept nuera deloc privit` cu ochi buni \n epohanoastr`, aidoma [colilor de scoteau ingineri[i subingineri pe band` rulant`, tecemeuriabsolvite de n`tântul Orbean. Baremi, `i dela Construc]ii, din instalatori nu erau sco[i!

Acum, fire[te, era o snobeal` tipic`, absol-ven]ii de Drept ie[eau ceea ce spuneam,ap`rau legile care erau cum erau sau pledau\n divor]uri cu partaj. Iar ca procuror inchi zi -torial ap`rai legea ce ]i [i ni se d`duse!

Dar mai era ceva: pân` [i \n vremea mea,examenul propriu-zis era precedat de unconcurs de acte, prin care ]i se dr`m`luiauoriginea s`n`toas`, de la butuc, sau aparte-nen]a la Securime. Plus c` existau locuri“special amenajate” direct din admitere pen-tru tovar`[ii mili]ieni, care-[i des`vâr[eau ast-fel nem`surata lor iscusin]`!

Nu vede]i ce nume col]uroase au, ne[mir -gheluite?

Nu vede]i cum arat`, cum se \mbrac`,cum vorbesc? V` mai aduce]i aminte de tantiaia \nvelit` \ntr-un soi de perdea?

Cu siguran]` c` erau [i c` sunt [i multeexcep]ii, dar care confirm` regula. În ciuda`stor lucruri, am avut de-a face cu oamenide mare probitate [i chiar de mare iu]ime in-telectual`, colegi de-ai mei [i nu numai.

Fiindc` nu am \nc`lcat niciodat` legea [inu am pus mâna pe un cap de a]` care nu-mi apar]ine, \mi permit s` am opinii. Ba,chiar pretind. Nici pe Biblie nu am juratstrâmb!

C` am mai gre[it cu vorba – nicidecumstilistic, vreau s` cred f`r` fals` modestie! –spunându-mi p`rerea, da, recunosc, darnumai \n limitele legii, c`ci nu am acuzat penimeni pe nedrept! Nici m`car c` e prostf`cut gr`mad` ordonat`!

{i ce bravuri au f`cut `[tia, frate, ce vitejii?Cum se zicea despre madama Jacob, c` l-asc`pat pe Nicu[or. P`i, [i eu \l sc`pam, c`oricum se rejudeca nasulia [i c` `sta eramersul vremurilor. C` alt jurist de ]ar` a scosnu’[ ce br`]`ri. Mare lucru, orice advoc`]elde divor]uri de prin |nsur`]ei f`cea la fel. C`nu se discut` hot`rârile Justi]iei!

Ce vorbe[ti, bre? Se discut` orice, c` totlucru omenesc e [i acilea. Sentin]a de con-damnare pe rug, evident c` politic`, a Ioaneid’Arc a fost casat` dup` aproape un sfert deveac de acela[i rege. {i la noi s-au dat sen -tin]e politice, pentru dd. Voiculescu [i N`s -tase, ca s` ias` din joc.

A[adar cam \n]elege]i ce fel de oamenimi[un` prin ast` meserie care se mai \nv`]acorect pe vremuri, nu ca acum, mai ales laparticolere. Posed un alt bun prieten, profe-sor de filosofie, cunosc`tor de greac` [i denem]easc`, nu s`seasc`, tr`itor \ntr-o mareurbe transilvan` care, excedat de preten]iilearogante [i exagerate ale multor advoc`]ei,s-a apucat s` fac` Dreptul. Acum, cic` e unfel de [coal` pe care o po]i termina \n treis`pt`mâni, mai ales la f`r` frecven]` saumare distan]` cum \i spune.

Dac` Urdea [i Gurghiu sau Burghiu aia degraseiaz` plicticos de parc` e ma[ina de cu -sut a bunicii, „Singer” (ma[ina, nu bu ni ca!),au terminat a[a ceva, v` da]i seama undesuntem?

Vorba ceea, a lui nea Gu]` B`ie[u: „era dinTecuci [i ar`ta ca atare”. „Care mi-a spartclondiru’ [i onoarea re pe rat`”!

Judec`torii, dup` p`rerea me, sunt `i dinc`r]ile lui Samuel, adic` Otniel, Aod [i {a m -gar, sofetim, \n ebraic`, etc.

~i de au barb` pân` la plexul [i complexulsolar [i care o fac gratis, nu pe salarii [i pepensii cumulate, imense [i complet nejustifi-cate. A proposito, vrei s` fii incoruptibil, -`,declar`-]i averea [i nu te apropia de argin]i.

~[tia sunt judec`tori, nu o ]oap` din }i gli -na, tuns` cu bomfaierul, pensat` cu cle[ telede rufe [i având voce silabisit` [i apre tat` caa unei telefoniste de raion.

Nicolae Nicolae ILIESCUILIESCU3 Decembrie 2018

Au

rel

SU}~

- {

AI

Au

rel

SU}~

- {

AI

- u r m a r e d i n p a g 1 -- u r m a r e d i n p a g 1 -

Afirma]iile lui Friedman sau Brzezinskipot p`rea surprinz`toare la prima ve de -re, dar \n realitate acestea reflect` foarteexact principiile de baz` ale geo politicii.Tocmai de aceea, având \n ve dere rele-van]a deosebit` a acestor prin cipii \n po -liticile americane, voi eviden]ia succintcâteva dintre fundamen tele geopoliticii.

|n primul rând este important s` \n]e -legem c` geopolitica este o [tiin]`, ome tod` de analiz`, o „matematic`” po -litic`.

Cel care a articulat pentru prima dat`axiomele de baz` ale acestei [tiin]e afost Halford Mackinder (1861-1947), sa-vant [i expert politic. Modelul s`u funda -mental a stat la baza tuturor calculelorgeo politice [i geostrategice ulterioare.

|n anul 1904 Mackinder a publicatfai mosul articol „The Geographical Pi The Geographical Pi --vot of History”vot of History”, \n care observa c` prinmodul de dispunere al continentelor [ioceanelor, se poate considera c` exist`un fel de pivot central continental allumii, pe care el \l denume[te Heartland[i care corespunde cu zona Eu rasiei.

Mackinder constat` c` prin ampla s` -rile ]`rilor, acestea pot dezvolta pre pon - derent dou` tipuri de putere mi li tar`:pu tere continental` [i putere maritim`.

Geopolitica arat` c` cele dou` tipuride putere se afl` \ntr-o competi]ie per-manent` pentru suprema]ie. Zona pivo-tului central are \ns` avantajul c` estemult mai greu accesibil` pentru putereamaritim`. De aici deriv` principiul fun-damental al geopoliticii care este, dup`Mackinder, c` cine de]ine controlul asu -pra pivotului central, de]ine cheia pentruob]inerea hegemoniei globale.

Paisprezece ani mai târziu, \n 1919,Ma ckinder a explicat \ntr-o lucrare maiela borat` c` pentru a controla zona con -tinental` central`, zona cea mai sensi-bil` este Europa de Est.

El [i-a sintetizat principiile prin urm` -toarele afirma]ii: „Cine domin` Europade Est domin` Heartland; Cine domin`Heartland-ul controleaz` lumea”.

S` observ`m c` \n istoria recent` (du -p` anul 1900) cea mai mare putere ma -ritim` a devenit Statele Unite (aliat` cuMarea Britanie), iar puterea continental`euro-asiatic` a fost distribuit` \n doi poliprincipali: Germania [i Rusia.

Mackinder a con[tientizat \nc` de lasfâr[itul secolului al XIX-lea pericolul pecare l-ar reprezenta pentru America oeventual` alian]` \ntre Germania [i Ru -sia. Merit` remarcat c` aceast` alian]`chiar s-a realizat \n august 1939 prinPactul Ribbentrop – Molotov, fapt carea trezit o puternic` \ngrijorare [i reac]iede adversitate din partea puterii mar-itime (atlantiste). A[a cum sublinia [iGeorge Friedman, Statele Unite au f`cuttotul s` distrug` aceast` alian]`.

|n acest sens, este semnificativ c` –a[a cum au consemnat istoricii militari– SUA [i Marea Britanie au aplicat \n celde-al Doilea R`zboi Mondial o tactic`prin care au l`sat (provocat) Germania[i Uniunea Sovietic` s` se distrug` reci-proc, de[i ar fi putut s` intervin` multmai devreme \n ajutorul Rusiei.

Pe baza principiilor geopolitice ela -borate de Mackinder, teoriile politice auajuns ulterior s` considere c` zona con-tinental` principal` (Heartland/Eurasia)poate fi controlat` prin dominarea nudoar a zonei Europei de Est, ci a Rim-land-ului (teritoriul dintre ]`rmuri), adic`fâ[ia de leg`tur` dintre Europa, Africa [iAsia.

Pentru geopoliticieni zona aceastaare o mare miz` strategic`, fiind apreci -a t` ca cea mai mare, cea mai populat`[i cea mai bogat` dintre toate combi -na]iile de terenuri posibile.

Nicholas Spykman, fost director al In-stitutului de Studii Interna]ionale de laUniversitatea din Yale, a continuat [idezvoltat dup` Mackinder principiilegeo politicii. El este cel care a introdusconceptul de „echilibru de putere” (bal-

ance of power) devenit unfundament al geopoliticii.

|n cartea sa, „The Geogra„The Geogra--phy of Peacephy of Peace”, Spykman sin-tetizeaz` la rândul s`u unuldintre principiile de baz` algeopoliticii, parafrazându-l peMackinder: „Cine domin` zo -na Rimland domin` Eurasia;Cine domin` Eurasia contro -leaz` destinele lumii”.

De remarcat c`, \ntr-adev`r,de-a lungul R`zboiului Receteoria lui Spykman a fost apli-cat` de Statele Unite \n cadrulstrategiei „de \ndiguire” a Uni-unii Sovietice.

Cele mai multe conflicte ar-mate au avut loc \n zona Rim-land (r`zboiul din Corea, r`z- boiul din Vietnam, conflic teleis raeliano-arabe, r`z boiul proxiruso-american din Afga nistan,etc).

De asemenea, a[a cum voidescrie pe larg, strategii amer-icani au pl`nuit imediat dup`R`zboiul Rece o invazie a [ap -te state din orientul mijlociu(Irak, Libia, Siria, Iran, Liban,Sudan [i Somalia), care [i elefac parte din zona Rim land.

Colin Grey, director al centrului destudii strategice al Universit`]ii din Rea -ding, eviden]ia c` „De la Harry Trumanla George Bush, viziunea de an samblu asecurit`]ii na]ionale a SUA a fost explicitgeopolitic` [i direct urm`rit` prin teoriacentral` a lui Mackinder… Relevan]a luiMackinder pentru izolarea unei UniuniSovietice ocupante \n R`z boiul Rece afost atât de evident`, \ncât se apropie destarea unui cli[eu”.

{i Zbigniew Brzezinski a f`cut din Eu -rasia zona principal` de preocupare atu turor strategiilor de politic` extern` pecare le-a elaborat cât a lucrat \n Penta-gon, avertizând \n mod constant asupraavantajelor (periculoase pentru Amer-ica) pe care le are puterea continental`(Heartland) fa]` de Occident.

Sunt foarte semnificative \n acestsens lucr`rile sale „Planul de joc: Un ca -dru geostrategic pentru desf`[urareacom peti]iei americano-sovietice” [i „Ma -rea tabl` de [ah. Suprema]ia american`[i imperativele sale geostrategice”.

|n aceast` a doua carte, publicat` \n1997, Brzezinski a f`cut o compara]ie\ntre puterea pe care au dobândit-oStatele Unite dup` momentul unipolar[i cea a vechilor imperii care au dominatlumea. Axat` pe considerente geo po -litice, descrierea sa este triumfalist`, darfoarte realist`: „|n contrast cu imperiileanterioare, amploarea [i incisivitatea pu -terii globale americane de ast`zi suntunice. Nu numai c` Statele Unite con-troleaz` toate oceanele lumii, dar legiu-nile sale militare sunt puternic a[ezatepe extremit`]ile vestic` [i estic` aleEurasiei… Vasalii [i tributarii americani,unii doritori de a fi \mbr`]i[a]i de le -g`turi [i mai oficiale cu Washingtonul,sunt r`spândi]i pe \ntregul continent eu -rasiatic. Suprema]ia american` global`este ]esut` de un sistem elaborat dealian]e [i coali]ii care literalmente \m -pânzesc globul”.

Iat` [i o transpunere \n limbajul geo -politic a unor strategii corelate cu acti -vitatea NATO \n timpul R`zboiului Rece[i dup` aceea. Conform analistului SrdjaTrifkovic, membru al Intitutului pentruDemocra]ie [i Cooperare din Paris, prin-cipiile dezvoltate de Spykman au consti-tuit „punctul de sprijin al politicii luiHarry Truman de ap`rare strategic` aStatelor Unite, ra]iunea cre`rii NATO \n1949 [i ulterior strategia politicii externeamericane \n timpul R`zboiului Rece”.

Trifkovic adaug` c` din punctul de ve -dere al politicii liberale neo conserva-toare, „Nu exist` nicio modalitate maibun` de a asigura \n permanen]` dom-ina]ia SUA asupra Rimlandului euro-pean, decât s` trag` Europa \n orbita de

securitate a NATO (mai exact a S.U.A.) [is` submineze apropierea telurocratic`ruso-german`”.

|n opinia lui Trifkovic, \n special princi -piile geopolitice ale lui Halford Mac kin -der legate de Europa de Est con tribuiela explicarea esen]ei crizei ucrainene,precum [i la \n]elegerea motivului dinspatele ambi]iei continue a politicieniloramericani de a extinde influen]a ameri-can` \n Orientul Mijlociu.

Interesant este c` de la 1 ianuarie2015 a fost \nfiin]at` „Uniunea Euroasi-atic`” – un fel de replic` a Uniunii Euro -pe ne ce vizeaz` \ns` tocmai con -so lidarea nucleului central al Eurasiei.

Pân` acum \n aceast` uniune sunt in-tegrate Federa]ia Rus`, Armenia, Bela -rus, Kazahstan [i Kârgâzstan. UniuneaEconomic` Eurasiatic` reprezint` unuldin tre principalele proiecte ale lui Vla -dimir Putin. Primele acorduri ale Eu -rasiei au fost semnate \nc` din 2009.

O scurt` expunere actualizat` a prin-cipiilor geopolitice din punctul devedere al Statelor Unite a fost oferit` \nfebruarie 2015 de George Friedman,fondator [i pre[edinte al Stratfor, apoifondator [i pre[edinte al revistei Geopo-litical Futures. Expunerea a avut loc \ncadrul unei conferin]e privind afacerileglobale desf`[urat` sub egida a[a-numi-tului „Consiliu din Chicago” (The Chi -cago Council on Global Affairs).

|ntr-o manier` foarte direct`, Fried-man a explicat c` Statele Unite tocmaiurm`rea \n acea perioad` din anul 2015s` livreze armament \n ]`rile baltice.Conform \nregistr`rii video disponibil`accesului public, el a recunoscut amuzatc` livrarea urma s` fie f`cut` \ntr-unmod neoficial, \n afara cadrului NATO,pentru a evita vreun vot de veto, deoa -rece \n NATO deciziile se iau doar prinunanimitatea membrilor. „Scopul aces-tor manevre ale Statelor Unite este s`creeze un «cordon sanitar» \n jurulRusiei, iar Rusia [tie”, spunea Friedman.Evocând principiile geopoliticii, el a con-tinuat explicând c` „Statele Unite au uninteres fundamental, ei controleaz`toate oceanele lumii. Nicio alt` puterenu a mai f`cut vreodat` asta. Din aceas -t` cauz` noi putem s` invad`m oamenii(alte state), iar ei nu pot s` ne invadezepe noi. Este un lucru foarte bun, c`cimen]inerea controlului pe ap` [i \n spa -]iu este fundamentul puterii noastre”.

Revenind la planul cre`rii unui cor-don \n jurul Rusiei, Friedman a subliniatmi za pe care o are Ucraina pentru celedou` p`r]i: „|n eventualitatea c` Rusiacontinu` s` avanseze \n Ucraina, atuncitrebuie opri]i. De aceea SUA \ncepaceste ac]iuni (…) de a pre-pozi]iona

trupe \n România, Bulgaria, Polonia[i \n zona baltic`”. Strategul americana explicat mai exact \n ce fel dore[teSUA s` realizeze acest plan: „Solu]iapreferat` de SUA este Planul Pilsud-ski, dup` cel care a elaborat acestplan”. Friedman a ar`tat foarte clarzo na pe un ecran: „Este zona careune[te Marea Neagr` cu Marea Bal -tic`”.

Scopul este de a controla sta -tele care se afl` \ntre cele dou` zonede ap`, adic` de a face un baraj con -ti nental \ntre Germania [i Rusia.

Aceas ta deoarece „Statele Unitenu pot ocupa Eurasia” [i atunci pla -nul urm`re[te ca m`car s` separecele dou` mari puteri ale Eurasiei.

|n cuvintele lui Friedman: „Pen-tru Statele Unite interesul primordialeste s` \mpiedice ca tehnologia ger-man` cu capital german s` se un-easc` cu resursele naturale [i for]ade munc` ruseasc`. Aceasta este sin-gura combina]ie care de secole asperiat Statele Unite”.

Intrând \n detalii [i mai con-crete, Friedman a explicat [i care estemetoda pe care el o recomand` cacea mai potrivit`, [i care a mai fostaplicat` de Statele Unite \n anii ’80.„Politica pe care eu o recomand este

politica pe care Ronald Reagan a adop-tat-o cu privire la Iran [i Irak. A finan]atambele p`r]i ca s` se lupte \ntre ele [is` nu se lupte cu noi. Este cinic, cu si -guran]` nu este moral, dar a func]ionat”.

Trebuie s` recunoa[tem c` Geor geFried man nu prea se preocup` s` p`s -treze aparen]ele pe care oficialii [i mass-media le prezint` cu totul altfel.

Exist` [i situa]ii limit`, dar care au fostprev`zute: „|n cazuri extreme facem ceam f`cut \n Japonia, Vietnam, Irak [i Af-ganistan prin atacuri pentru stric`ciuni(original: „spoiling attacks”). Atacurilepentru stric`ciuni nu au inten]ia s` \n -ving` inamicul. Au inten]ia s` \l scoat`din echilibru. Statele Unite nu pot s` in-tervin` constant asupra Eurasiei”.

Statele Unite nu pot interveni con-stant \n Eurasia pentru c` ar fi b`t`tor laochi. Dar recunoa[tem foarte bine cele-lalte metode, de exemplu \n Ucraina: aufost finan]a]i, antrena]i [i \narma]i „rebe-lii” autohtoni, care s` lupte \mpotrivaRusiei. De asemenea, au fost ini]iate tra -ta tive foarte hot`râte ca Ucraina, Georgi -a [i Moldova – ]`ri din „brâul” caredi vi de Eurasia – s` fie integrate \n NATO[i Uniunea European`, cu motiva]iaprin cipal` de protec]ie fa]` de „pericolulagresiunii ruse[ti”.

Ca [i Zbigniew Brzezinski, GeorgeFriedman nu ezit` s` admit` c` StateleUnite a devenit un imperiu care dore[tes` \[i consolideze puterea. El spune c`,\n pofida idealurilor americane de pace[i libertate, politica de for]` trebuie s`continue: „Suntem un imperiu foartetân`r, nici nu ne-am gândit c` vom fi unimperiu. Noi am vrea s` mergem acas`[i s` avem visele libert`]ii – s` credemc` s-a terminat – dar asta nu se va\ntâmpla”.

Friedman a spus totul foarte frumos,cu zâmbetul pe buze, chiar \ntr-un modamuzant. Dac` nu ar fi o somitate \nma terie de geopolitic` [i strategie inter -na]ional` am putea crede c` sunt doarp`rerile unui glume]. Dar afir ma]iile salese coreleaz` foarte strâns cu ne nu m` -rate alte surse [i – cel mai elocvent – cuevenimentele pe care le constat`m.

Merit` a[adar s` re]inem c` „tân`rulimperiu” nu mai are timp acum de „vi -sele libert`]ii”. Este foarte preocupat s`creasc`, s` se maturizeze.

Not`Not`: Fragmentul de fa]` face parte: Fragmentul de fa]` face partedin studiul din studiul „Planurile Americii pentru„Planurile Americii pentruhegemonia mondial`”hegemonia mondial`” lansat \n data delansat \n data de18 noiembrie 2018 de 18 noiembrie 2018 de e-Publ isherse-Publ ishers ..

Cal istrat M. Cal istrat M. ATUDOREIATUDOREI

uzp.org.ro 25 Noiembrie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

P u n c t e d e v e d e r eP u n c t e d e v e d e r eMatematic` politic`(de ce se’ntâmpl` ce se’ntâmpl`)

”Lumea Justi]ieiLumea Justi]iei” vine cu elemente,u[or verificabile, care pot demonstra c` in-cendiul de la Restaurantul ”Beirut” dinConstan]a, \n care trei tinere au murit arsede vii \ntr-o camer` cu u[a deschis`, estebazat pe ni[te concluzii superficiale emisede tandemul format din procurorul de cazMihai Eduard Ilie [i „INSEMEX” Petro[ani.

La fel, cum, acela[i tandem a scos dinjoben [i cauza incendiului de la clubul„Colectiv” \n care au murit, \n 30 octombrie2015, peste 60 de persoane.

|n ambele cazuri, tragediile sunt absolutinexplicabile [i au dat ridicat, \n mintea ori -c`rei persoane ra]ionale, o serie de \ntre -b`ri.

C`ci, este de ne\n]eles cum \n incendiulde la restaurantul ”Beirut”, tragedie care s-a\ntâmplat \n 5 aprilie 2014, trei tinere dan -satoare (foto) au murit arse de vii \ntr-o ca -mer` cu u[a deschis` din care, ce s` vezi,nu au putut s` ias`.

La fel cum este absolut inexplicabil`tragedia de la clubul „Colectiv” din 30 oc-tombrie 2015, incendiu care a durat 153de secunde, \n urm` c`reia peste 60 depersoane au fost carbonizate, cic` de lani[te artificii de tort [i ni[te bure]i gro[i de3-6 cm, lipi]i pe tavanul aflat la 6 metri\n`l]ime.

Expertiza cheie din cauzele ”BeirutExpertiza cheie din cauzele ”Beirut””„Colectiv” este f`cut` de un institut„Colectiv” este f`cut` de un institutneautorizat de Ministerul Justi]ieineautorizat de Ministerul Justi]iei

Cazurile ”Beirut” [i „Colectiv” au un nu-mitor comun care te [ocheaz`!

Ele au fost instrumentate de acela[i pro -curor PICCJ Mihai Eduard Ilie, care a apelatla "expertul" „INSEMEX” Petro[ani, care defapt nu este expert decât \n explozii mi -niere.

{i acum bomba: „INSEMEX” Petro[aninu apare pe lista exper]ilor judiciari autor-iza]i de Ministerul Justi]iei!!!

Acest lucru poate fi u[or verificabil prinaccesarea listei exper]ilor judiciari auto -riza]i publicat` pe site-ul M.J., [i actualizat`la data de 22 octombrie 2018.

Ce a f`cut procurorul Mihai Eduard Iliepentru a surmonta acest neajuns?

|n ambele cazuri, ”Beirut” [i „Colectiv”,va[nicul anchetator a desemnat ca expertprincipal Institutul Na]ional de ExpertizeCriminalistice (INEC) din subordinea Mini -sterului Justi]iei, desemnând prin ordo-nan]` obliga]ia ca INEC s` subcontractezeprest`rile de servicii de expertiz` de la„INSEMEX” Petro[ani.

Ca atare, \n ambele dosare \n loc s`apar` o singur` expertiz` a INEC au ap`rutcâte dou` expertize, una a INEC [i una a„INSEMEX” Petro[ani, de fiecare dat` cuconcluzii v`dit diferite.

Problema, credem noi, major` \n acestecazuri este c` nici procurorul, dar nici in-stan]a de fond nu au permis c` la dosar s`fie depuse expertize independente [i im -par]iale ale exper]ilor extrajudiciari, pro -curorul bazându-[i rechizitoriul, iar tân`rajudec`toare Mara Isabella Iacob respectivsentin]a pe concluziile INEC [i „INSEMEX”,care \n final sunt angaja]i ai Statului (...).

Motivul pentru care \n cele dou` dosareapar dou` expertize, ale INEC [i ale „INSE-MEX”, ar fi potrivit speciali[tilor INEC, acelac` ei nu pot "r`spunde la obiectivele carenu sunt de competen]` INEC". M`i s` fie,dar de când este de competen]a unui in-stitut care nu figureaz` \n ta bloul exper]ilorjudiciari autoriza]i de Ministerul Justi]iei?

Ce s` vezi, de[i INEC nu a exclus posi-bilitatea unor mâini criminale (arsonul –focul pus) sau a unor substan]e necunos-cute, expertizele „INSEMEX” au re]inut lasigur cauzele incendiilor. {i, mai ciudat,de[i din ordonan]ele procurorului MihaiEduard Ilie, care desemna INEC ca expert\n cauze – cu obliga]ia de subcontractarea exper]ilor de la „INSEMEX” – reie[ea c`se va \ntocmi o singur` expertiz`, \n dosarau ap`rut dou` expertize separate ale INEC[i „INSEMEX”, \n ambele dosare.

De când este „INSEMEX” expert judiciarautorizat de Ministerul Justi]iei, astfel \ncâts` emit` expertize \n domenii prin care nua fost abilitat de legea sa de \nfiin]are [ifunc]ionare?

De ce \n ambele cazuri – ”Beirut” [i „Co -lectiv” – procurorul Mihai Eduard Ilie [i-abazat rechizitoriile pe expertizele „INSE-MEX” Petro[ani?

Tulbur`tor, atât PICCJ, cât [i „INSEMEX”Petro[ani (....) au avut \ncheiate protocoalede colaborare secrete cu SRI, Serviciu cares-a implicat \n mod abuziv \n toate do -sarele penale importante din România,\nc`lcând exact legea pe care era obligats` o respecte, atentând practic la siguran]ana]ional`.

Toate aceste lucruri ne fac s` avem con -vingerea ferm` c` \n ambele cazuri –”Beirut” [i „Colectiv” – au existat mâini cri -minale (variante date de INEC, precum [ide unele dintre rudele victimelor, care auacuzat existen]a unui asasinat), pe care an-chetatorii nu au vrut s` mearg` sau nu aufost \n stare s` le documenteze.

Un site str`in, surs` principalaUn site str`in, surs` principalade informare a procurorului PICCJde informare a procurorului PICCJEduard Ilie pentru stabilireaEduard Ilie pentru stabilireacauzei incendiului de la ”Beirutcauzei incendiului de la ”Beirut””

Ambele cazuri sunt inexplicabile, atâtprin viteza nemaintâlnit` de propagare afo cului, cât [i prin jongleria nepermis` cuexper]ii, \n condi]iile existen]ei unor proto-coale cu SRI, care nasc b`nuiala legitim`c` serviciile [i-au b`gat coada \n acestecazuri.

|n cazul de la restaurantul ”Beirut”, con-form concluziilor expertizei „INSEMEX” Pe -tro[ani, preluat` ad litteram de pro curorulde caz Mihai Eduard Ilie, cauza declan[`riiincendiului a fost urm`toarea: cuptorul depâine (lipii) de la restaurantul cu specificar`besc, care avea o tubulatur` de alu-miniu flexibil de câ]iva metri, ar fi generatemanarea unor particule de praf de f`in`de pe lipii care, \n drumul lor de câ]ivametri, ar fi trecut mai departe printr-un co[de zid`rie, care avea cimentat \n el o bârn`de lemn transversal`.

Din expertiza „INSEMEX” reiese c` par-ticulele de praf de f`in` s-ar fi aprins la 440

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

L U M E A P E D O SL U M E A P E D O S

Un alt dosar al procurorului PICCJ Mihai Eduard Ilie pic` laUn alt dosar al procurorului PICCJ Mihai Eduard Ilie pic` latestul adev`rului.testul adev`rului.

Cauza incendiului de la Restaurantul „Beirut” din 2014,Cauza incendiului de la Restaurantul „Beirut” din 2014,pus` de procuror [i „INSEMEX” pe seama „particulelor de prafpus` de procuror [i „INSEMEX” pe seama „particulelor de prafde f`in`” care s-ar fi aprins la 440 grade, este comb`tut` dede f`in`” care s-ar fi aprins la 440 grade, este comb`tut` detestul ”Lumea Justi]iei”. Cuptorul identic ca specifica]ii petestul ”Lumea Justi]iei”. Cuptorul identic ca specifica]ii pecare l-am testat scoate doar 300 grade! care l-am testat scoate doar 300 grade!

Ce anchete pe incendii face tandemul PICCJ – „INSEMEX”Ce anchete pe incendii face tandemul PICCJ – „INSEMEX”cu protocoale secrete cu SRI?cu protocoale secrete cu SRI?

dezv`luiri - cazuri celebre

INCENDIUL DE LA „BEIRUT”, REPETI}IE PENTRU

„COLECTIV” ?

PUBLICITATE: PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

de grade, temperatura stabilit` nu pe untest anume, ci prin trimiterea la o not` desubsol care cita site-ul www.explosiontest-ing.co.uk - (v. facsimilul).

Recapitul`m: ni[te particule de praf def`in` incandescente ar fi zburat printr-o tu -bulatur` de câ]iva metri [i la \ntâlnirea cugrinda din co[ul de zid`rie, \n care era\nfipt tubul flexibil de aluminiu, ar fi aprinsaceast` grind` [i de aici ar fi izbucnit ma -rele incendiu, care a dus la moartea a treitinere, care de[i erau sportive, iar u[a ca -merei era descuiat`, nu au putut s` ias`imediat din \nc`pere, una dintre ele fiindg`sit` c`zut` \n col]ul opus al u[ii.

Foarte ciudat!Cum adic`, particulele de praf de f`in`

incandescente ies la 440 de grade din cup-tor, traverseaz` o distan]` de câ]iva metri

prin tubulatura de aluminiu, dar continu`s` ard`, asfel \ncât lemnul se aprinde. Asta\n condi]iile \n care cuptorul func]iona deani de zile [i niciodat` nu s-a produs unasemenea eveniment.

Este incredibil cum particulele puteau s`mai ard` dup` traversarea atâtor metri,când orice temperatur` ar fi existat la gurade evacuare a cuptorului, dup` o aseme-nea distan]` ar fi sc`zut considerabil.

Exist` \ns` o expertiz` parte, extrajudi-ciar`, f`cut` \n dosarul ”Beirut”, care a scosla iveal` c` respectivul cuptor produs defirma „SER GAS” din Grecia nu scoate maimult de 300-320 de grade la evacuare.

Aceast` expertiz` extrajudiciar` ne-an`scut b`nuiala c`, la fel ca [i \n cazul„Colectiv”, [i aici concluziile anchetatorilorau fost for]ate.

Redac]ia „Lumea Justi]ieiLumea Justi]iei” a procedatla efectuarea unui test propriu pe un cup-tor „SER GAS” cu acelea[i specifica]ii teh -nice de putere cu cel din restaurantul”Beirut”, cu singura deosebire c` este unmodel mai nou.

Cum am efectuat testulCum am efectuat testul ::- Am pornit cuptorul [i l-am pus

pe temperatura maxim`, la pozi]ianr. 7, la care termometrul propriu alcuptorului indic` temperatura maxi -m` \n camera de coacere de 370 degrade Celsius;

- Am folosit un termometru elec-tronic, etalonat, care poate m`sur`temperaturi de pân` la 1100 gradeCelsius;

- Am \ncins bine cuptorul [i ampus sonda termomentrului electro -nic exact \n mijlocul grilei de eva -cuare, aflat` deasupra camerei decoacere.

Rezultatele testuluiRezultatele testului ::- Temperatura maxim` m`surat`

a fost de 305 grade, deci cu 135 degrade mai pu]in decât temperaturare]inut` \n rechizitoriu de tandemulprocuror - „INSEMEX” c` ar fi dus laaprinderea particulelor de praf def`in`. Iat` testele efectuate de„Lumea Justi]iei”.

|ntreb`ri|ntreb`ri ::

Cerem explica]ii „INSEMEX” cumau reu[it s` ajung` la concluzia c`aparatul „SER GAS” din Grecia ascos 440 de grade la gur` de eva -cuare?

nn Cum ar fi putut, dup` câ]ivametri de traversat prin tubulatura deevacuare, ca particulele de praf def`in` s` continue s` ard` [i s`aprind` o bârn` de lemn care tra-versa un co[ de zid`rie?

nn Cum ar fi putut o grind` delemn zi dit` \ntr-un co[, chiar dac`admitem prin absurd c` ar fi luatfoc, s` transmit` focul prin zid?

nn De ce „INSEMEX” Petro[ani af̀ cut un raport separat de cel al INEC [i l-a inti-tulat „expertiz`”, \n condi]iile \n care ap`readoar ca subcontractor [i, din câte [tim noi,nu se afl` pe lista de exper]i judiciari au-toriza]i ai Ministerului Justi]iei?

nn A efectuat „INSEMEX” Petro[ani vre-odat` un test similar pe un aparat identiccu cel de la restaurantul "Beirut", ca s`poat` emite acele teorii?

nn De ce nu s-au admis exper]ii p`r]iloracuzate \n timpul anchetei penale [i de cejudec`toarea fondului de la Judec`toriaConstan]a nu a permis acuza]ilor s` admi -nistreze propria lor expertiz`, preferând s`condamne de-a valma acuza]ii [i s` acordedaune colosale de aproape 8 milioane deeuro? (\n cazul daunelor morale de peste1 milion lei, competen]a \n prima instan]`revine tribunalului [i nu judec`toriei)

nn Cumva, faptul c` anchetatorii au g`sit„aca rul P`un” \n persoana unui angajat„Con gaz”, care a f`cut o revizie cu patruluni \nainte de tragedie, s-a considerat c`da c` are cine s` pl`teasc` daune mari, vafi \nchis` gura p`rin]ilor victimelor care ani\n [ir au acuzat c` fetele lor au fost omo râte?

Ce hram poart` procurorul Mihai EduardIlie, astfel \ncât s` fie procurorul de serviciula toate incendiile tragice ultra-mediatizate,pe care le preia de la parchetele locale di-rect la PICCJ, iar expertizele s` fie "d`ruite"„INSEMEX” Petro[ani (pe baza de subcon-tractare, adic` pe bani grei), f`r` ca acestinstitut s` se afle pe lista exper]ilor judiciariautoriza]i de Ministerul Justi]iei (chiar dac`are o lege care \l abiliteaz` doar pentru ex-plozii miniere)?

P.S.P.S. :: „INSEMEX” Petro[ani a mai fostfolosit [i \n vestitul caz al copiilor ar[i de laMaternitatea Giule[ti.

P.P.S.P.P.S. :: |n edi]iile viitoare vom prezen]aexpertiz` extrajudiciar` f`cut` de exper]iindependen]i \n acest caz, dar [i ordo -nan]ele procurorului Ilie, care a cerut INECs` subcontracteze „INSEMEX”.

L U M E A J U S T I } I E IL U M E A J U S T I } I E I

26 Noiembrie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Starea na]iuniiStarea na]iunii

M i h a e l a M i h a e l a T u c `T u c `

N i c o l e t aN i c o l e t aV a s i l i ] e a n u V a s i l i ] e a n u

N i c o l e t aN i c o l e t aG e n g h e rG e n g h e r

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

ALINIAMENTE ALINIAMENTE DE FOR}~DE FOR}~ |N|NR~ZBOIUL HIBRIDR~ZBOIUL HIBRIDRUSO-UCRAINEAN RUSO-UCRAINEAN

Gluma se \ngroa[`. Petro Poro[enko, alertat de agresiunea militar`rus` din strâmtoarea Kerci, dar [i de duplicitatea statelor NATO, care doarvorbesc, dar nu ac]ioneaz`, a decretat, pentru prima dat` de la destr` -ma rea Uniunii Sovietice, legea mar]ial`.

Aceasta \i d` puteri sporite [i echivaleaz` cu declararea st`rii de r`zboi.La rândul s`u, Putin, \ncurajat de r`spunsurile anemice ale Occidentului,face [i nici m`car nu mai tace. Exist` \ns` nuan]e semnificative \n ceeace prive[te tipurile de reac]ie ale diverselor state.

Extrem de interesant` este pozi]ionarea Ungariei [i Cehiei, dou` fostestate din sfera de influen]` sovietic`. |ntâlnirea care a avut loc zilele tre-cute \ntre cei doi prim-mini[tri, \n ciuda apropierii pe care ambele stateo manifest` fa]` de Moscova, s-a concretizat printr-o condamnare ferm`a ultimelor agresiuni \mporiva Ucrainei, puse la cale de Vladimir Putin.

|n timp ce România \[i exprim` din vârful buzelor \ngrijorarea, Ungaria[i Cehia se declar` ferm a fi de partea Ucrainei \n acest conflict deschis.[i asta chiar \n timp ce Vladimir Putin anun]`, gândindu-se probabil atâtla r`zboiul hibrid, cât [i la r`zboiul clasic, c` acest conflict cu Ucraina, ex-trem de periculos pentru stabilitatea acestei p`r]i a lumii, nu se va\ncheia. Nu se va \ncheia atâta timp cât Poro[enko se afl` la putere.

Germania Angelei Merkel condamn` aparent agresiunea Federa]ieiRuse, solicitându-i s` revin` la situa]ia anterioar`, s`-i restituie Ucraineivasele confiscate [i personalul ]inut ostatic, s` revin` chiar [i la situa]iaanterioar` anex`rii Crimeei, dar, \n acela[i timp [i dincolo de simpleledeclara]ii, Germania merge mai departe \n proiectul economic comuncu Federa]ia Rus`. Noua magistral` de gaze, care va pompa energie Ves-tului Europei prin intermediul Germaniei, va ocoli Ucraina, privând aceststat de un câ[tig anual de circa dou` miliarde de euro. O lovitur` finan-ciar` grea pentru Ucraina. Dar [i un atac energetic. |ntrucât acest stat estetotal dependent de importurile de gaze. {i s-a instalat din nou iarna.

Pân` una alta, evenimentele evolueaz` \ntr-o direc]ie fatal` pentruKiev. |n mod tacit, cu excep]ia unor declara]ii, Ucraina pare l`sat` \nb`taia vântului. La discre]ia colosului rus.

Dincolo \ns` de acest vast teritoriu al nim`nui, \n Europa se construiescde zor noi aliniamente. Toate ]`rile din fosta Europ` de Est, mai pu]inRomânia, s-au retras din Pactul ONU pentru Migra]ie.

Sub pretextul absolut corect c` acest pact le creeaz` statelor obliga]iijuridice. |n acest sens, vârfurile de lance sunt Ungaria, Polonia [i Cehia.România, de[i a semnalizat din ce \n ce mai insistent \n ultimii doi anic` dore[te s` fac` parte din Grupul Vi[egrad extins, al`turându-se statelorcare protejeaz` interesele statelor nou venite \n familia european`,\mpotrivindu-se hegemoniei nucleului dur, face un regretabil pas \napoila acest capitol al Pactului pentru Migra]ie. |n parantez` fie spus, dar nueste doar o simpl` parantez`, Guvernul, \mboldit de la Cotroceni [i\mpins de la spate de lideri ai Comisiei Europene, a luat decizia de asemna acest pact f`r` vreun aviz al Parlamentului. |nc`lcând practic Con-stitu]ia.

Este extrem de interesant de observat c`, pe m`sur` ce via]a inter -na]ional` devine tot mai incandescent`, mai ales \n zona de est a UniuniiEuropene, fostele state din sfera de influen]` a Moscovei \ncearc` s`strâng` rândurile [i, dobândind o mas` critic`, s` pun` tran[ant prob-lema dezvolt`rii construc]iei europene \ntr-o direc]ie mai echitabil`. S`re]inem \n acest sens un tip de discurs lansat zilele trecute de primii-mini[tri ai Ungariei [i Cehiei, printr-o declara]ie comun`.

Ei preconizeaz` ca \n viitor Uniunea European` s` fie expresia politiciistatelor membre [i nu a Comisiei Europene, care tinde s` se transforme\n vechiul de trist` amintire Politbüro, creat \n trecut de Moscova,institu]ie care a dominat lag`rul socialist. Este un semnal c`ruia Româniaar face bine s` i se al`ture.

Aparent, faptul c` timp de [ase luni, \ncepând din ianuarie, primulministru [i Guvernul vor exercita pre[edin]ia rotativ` a Uniunii Europene,iar pre[edintele Klaus Iohannis va trebui s`-[i \ndeplineas` \n aceea[idirec]ie prerogativele, constituie o mare oportunitate pentru Bucure[ti,dar, \n acela[i timp, [i un factor inhibator \n ceea ce prive[te promovareapropriilor interese. Este \ns` numai o aparen]`. O simpl` conjunctur`,care se transform` \ntr-o umbrel` pentru cei slabi.

Faptul c` vom exercita aceast` pre[edin]ie nu ar trebui s` \nsemnesub nicio form` alinierea necondi]ionat` a României \n ceea ce prive[tepozi]ionarea politic` \n rândul greilor UE. Pentru c`, oricum, nu ne invit`[i nu ne va invita nimeni \n nucleul dur. |n rândul acelor state care \nprezent conduc efectiv, mai ales \n interes propriu, Uniunea European`.

Aceast` pozi]ie nu ne-o putem câ[tiga prin ploconeli sau prin declara]iide adeziune la axa Berlin-Paris. Pân` una alta, se pare c` 2019 ne prindeca fiind unicul stat UE care r`mâne supus MCV-ului. {i printre pu]inelestate neadmise \n Grupul Schengen.

Dac` nu ac]ion`m cu fermitate [i cu curaj, dac` suntem lipsi]i de vi -ziunea unei altfel de Europe, echitabil` pentru toate statele, la mijloculanului viitor, dup` [ase luni de exercitare a pre[edin]iei rotative, ne vomtrezi c` nu am f`cut altceva decât s` mu[c`m dintr-un m`r otr`vit. Cândne vom num`ra sacii din c`ru]`, vom afla c` nu avem mai mul]i, ci maipu]ini.

Tocmai de aceea, analizând cu luciditate circumstan]ele [i conse -cin]ele r`zboiului hibrid [i clasic aflat \n plin` desf`[urare la grani]elenoastre terestre [i maritime, liniile de for]` care se disting clar la nivelulUniunii Europene, inten]iile unui grup de state aflate \n divergen]` cuinten]iile [i interesele altui grup de state, precum [i raporturile din ce \nce mai complexe dintre UE [i Statele Unite, România trebuie s` sta-bileasc` de urgen]` un program, câteva obiective clare, astfel \ncât au-torit`]ile statului s` aib` instrumentele de lucru pentru a ac]iona \nbeneficiul ]`rii.

Pân` atunci, noi nu [tim prea bine nici m`car ceea ce vrem sau nuvrem \n raport cu transformarea Ucrainei mai \ntâi \ntr-un teren de lupt`al unui r`zboi asimetric, apoi pur [i simplu \n poligon de trageri.

Sor in RO{CA ST~NESCUSorin RO{CA ST~NESCU

CorectNews 2 Decembrie 2018

S t a r e a r a ] i u n i iS t a r e a r a ] i u n i i

N u n e p u t e mN u n e p u t e mc o m p a r ac o m p a r a

Atunci când a \nceput deranjul “vestelorgalbene” \n Fran]a, reac]iile au fost \mp`r -]ite.

Unii n-au reac]ionat \n nici un fel, al]ii aus`rit rapid pentru a sublinia similarit`]iledintre modul \n care au intervenit jandar-mii \n Fran]a [i modul \n care au intervenitjandarmii la Bucure[ti, pe 10 august. Ceidin urm` tot spun, de o s`pt`mân` [i ceva,c` modul \n care au ac]ionat for]ele de or-dine la Paris, de exemplu, este comparabilcu modul \n care au ac]ionat [i la Bucure[ti.Gaze lacrimogene, tunuri cu ap`, oamenib`tu]i. Ceilal]i sus]in, de când s-au dezme-ticit, c` situa]iile nu se pot compara.

Dar de ce nu se pot compara?|n primul rând, francezii au ie[it \n strad`

din motive economice. De ani de zile, ni-velul de trai al francezilor scade, taxelecresc, pre]urile cresc.

Românii au ie[it \n strad` – [i pe 10 au-gust, dar [i \n nenu m`rate alte rânduri –pentru ap`rarea unei abstrac]iuni: Justi]ia.Atunci când le-au sc`zut salariile cu unsfert [i a crescut TVA cu 7 puncte procen-tuale, românii nu au ie[it \n strad`. A[adar,românii sunt mai degrab` mobliza]i decauze mari, importante, decât de traiul dezi cu zi. Deci nu ne putem compara cu fran-cezii care protesteaz` pentru meschin`riiatât de p`mântene.

Francezii au fost violen]i, ceea ce justificainterven]ia \n for]` a jandarmilor. Româniinu au fost violen]i. Bine, au fost unii, ni[tegrupuri organizate, care s-au infiltrat printremanifestan]ii de bun` credin]`, pentru aprovoca interven]ia jandarmilor. Deci nicidin punctul `sta de vedere nu ne putemcompara.

|n Fran]a au protestat \n principal prole-tarii [i clasa mijlocie de jos. \n România auprotestat numai elitele educate ale ]`rii. Iar,nu suport` compara]ie.

|n Fran]a nu au fost adu[i copii la pro-teste, pentru c` se a[teptau de la \nceputca protestele s` devin` violente. |n Româ-nia au fost adu[i copii la proteste, de[i erausemnale c` acestea vor deveni violente. Deaceea, Jandarmeria francez` nu a folositgaze \mpotriva copiilor, \n timp ce Jandar-meria român` a f`cut-o.

Se poate compara asta?|n Fran]a, \n Paris, \n prima sear` a pro-

testelor, pe str`zi se aflau \ntre 2.000 [i3.000 de protestatari, iar for]ele de ordinenum`rau cel pu]in pe atât.

|n Bucure[ti, pe 10 august, \n Pia]a Vic-toriei au fost peste 20.000 de oameni [icam 1.500 de jandarmi. La Bucure[ti a fosto dispropor]ie a interven]iei for]elor de or-dine, diferen]` condamnat` [i \n Parlamen-tul European, \n timp ce la Paris a fost olupt` cinstit`. F`r` posibilitatea de a face ocompara]ie.

|n Fran]a, multe dintre “vestele galbene”fac parte din diverse sindicate.

|n Bucure[ti, protestatarii sunt, de obicei,membri sau simpatizan]i ai unor ONG-uricu idealuri mai nobile decât o pâine pemas`.

Nu putem compara cele dou` pozi]ii, fie[i doar pentru simplul fapt c` un sindicalistdin `sta francez poate câ[tiga cam 1.500de euro pe lun`, \n timp ce un “coordona-tor de proiect” la un ONG bine plasat poatedep`[i u[or 2.000 de euro lunar.

Pre[edintele francez a l`udat interven]iafor]elor de ordine, \n timp ce pre[edinteleromân a condamnat-o. Nu putem com-para, de asemeni, pentru c` pre[edintelefrancez e francez, pre[edintele român, nu.

|n linii mari, cam asta e ideea de baz`:nu ne putem noi compara cu `ia. Nu neputem compara salariile cu salariile lor,de[i pre]urile sunt cam egale, pentru c`aceast` compara]ie d`uneaz` mediului deafaceri. Nu putem compara legile noastrecu legile lor, pentru c`, de[i ale noastresunt inspirate pân` la identitate din unelede-ale lor, ale noastre sunt f`cute de pe-nali, ale lor, nu.

Nu putem compara Jandarmeria lor cuJandarmeria noastr`, pentru c` a lor e l`u -dat` de Macron, care e frumos, iar a noas -tr` e condamnat` de Iohannis, care esu perb. Nu putem compara faptul c` \nFran]a nu se accept` blocarea circula]iei \nCapital` cu faptul c` la Bucure[ti nu s-araccepta, pentru c` la Bucure[ti se accept`.Chiar nu ne putem compara.

Noi vrem o ]ar` ca afar`, dar nu o ]ar`ca afar` \n care s` muncim, ci una ca afar`\n care s` fim \n concediu [i s` nu fimobliga]i s` ne supunem acelora[i rigori calocalnicii.

Nu vrem o ]ar` \n care s` fim pl`ti]i caafa r`, dar s` pl`tim [i impozite ca afar`, nuvrem o ]ar` \n care legea s` se aplice chiar[i pentru cet`]eanul de rând cu aceea[i ri-goare ca [i pentru ho]ii cei mari. Nu, noivrem o ]ar` ca afar`, dar care s` fie \n marepropor]ie ca \n`untru.

De aia nu putem face compara]ii co-recte.

Numai [i numai de aia.

Patrik ANDRÉ DE HILLERINPatrik ANDRÉ DE HILLERIN27 Noiembrie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

70 de ani 70 de ani dede

„drepturile omului”„drepturile omului”Ziua de 10 decembrie 1948 a intrat

\n istoria na]iunilor ca fiind momentulde cotitur`, când statele membre aleOrganiza]iei Na]iunilor Unite au hot`râts` semneze Declara]ia Universal` aDrepturilor Omului, ca o recunoa[terea demnit`]ii membrilor familiei umaneconsemnând drepturile egale, inaliena-bile care constituie fundamentul liber -t`]ii, drept`]ii [i p`cii \n lume.

Statele membre s-au angajat prin„aceasta” la promovarea \mpreun` cuO.N.U. respectul universal [i efectiv fa]`de drepturile omului [i libert`]ile fun-damentale precum [i respectarea lorfiind ocrotite de autoritatea legii, esen -]ial fiind \ncurajarea rela]iilor priete -ne[ti \ntre na]iuni.

Declara]ia Universal` a DrepturilorOmului constituie idealul c`tre caretrebuie s` tind` popoarele [i toate na -]iunile pentru ca organele societ`]ii,prin \nv`]`tur` [i educa]ie, s` dezvolterespectul pentru drepturile [i libert`]ilecet`]ene[ti, progresiv, atât \n plan intern cât [i in-terna]ional, recunoa[terea [i aplicarea lor universal`.

Cele 28 de articole ale Declara]iei jaloneaz` prin-cipalele drepturi [i libert`]i, precum [i dou` articoleprivind obliga]iile persoanelor [i a statelor pentruaplicarea prevederilor acestui Document.

Con]inutul Declara]iei proclam` drepturile [i liber -t` ]ile la care legisla]ia intern` [i extern` a statelor tre-

buie s` fac` trimitericon crete [i efective \n sco-pul apli c`rii comune f`r` ase face deosebire \n func]iede statutul politic, juridicsau interna]ional al ]`rii saual teritoriului de careapar]ine persoana.

Se \mplinesc 70 deani de evolu]ie a recu noa[ -terii drepturilor [i libert`]ilorstipulate \n diverse instru-mente juridice interne [i in-terna]ionale prin a c`roraplicare s-au produs \mbu -n`t`]iri semnificative pri-vind drepturile oamenilor \nscopul cunoa[terii, pro-mov`rii [i ap`r`rii acestora.

La ceas aniversar,Organiza]ia pentru Ap`ra -rea Drepturilor Omului –O.A.D.O. se prezint` ca odemn` sus]in`toare a drep-turilor omului, ac]iunile \n -

treprinse contribuind la cunoa[terea, promovarea [iap`rarea acestora de c`tre institu]iile statului, cola-

borând cu acestea \n spiritul respect`rii libert`]ilorcet`]ene[ti.

|n acest sens se remarc` sus]inuta conlucrare cuDepartamentul privind prevenirea torturii [i a relelortratamente din cadrul institu]iei Avocatul Poporului,\n calitatea de reprezentant legal al societ`]ii civile.

Evenimentul de importan]` deosebit` va fi aniver-sat conform tradi]iei [i \n acest an, organizându-se unnum`r de activit`]i care s` aduc` \n fa]a societ`]iiexisten]a [i importan]a reglement`rilor \n domeniuldrepturilor omului.

|n ziua de 7 Decembrie 2018, la sediul Filialei Re-gionale Craiova, s-a desf`[urat o activitate de promo-vare a drepturilor omului, urmat` de \nmânarea dediplome [i medalii unor personalit`]i care [i-au aduscontribu]ia [i au sus]inut ac]iunile OADO \n decursulexisten]ei sale.

Cu aceast` ocazie se va lansa [i lucrarea editat` \nurma desf`[ur`rii simpozionului „Prevenirea torturii,discrimin`rii [i a relelor tratamente” [i au fost \nmâ-nate pliante [i bro[uri adecvate evenimentului.

Fie ca aniversarea a 70 de ani de la semnarea De-clara]iei Universale a Drepturlilor Omului s` consti-tuie un \nceput promi]`tor \n aplicarea prevederilordrepturilor omului nu numai \n domeniul teoretic ci[i \n spiritul practic ce trebuie s` domine societatearomâneasc`.

La mul]i ani!

Conf. univ. dr. George VelicuConf. univ. dr. George VelicuDirector general

al Filialei Regionale a O.A.D.O. - Craiova

Românii au f`cut o revolu]ie pentrua recâ[tiga drepturile fundamentale decare un regim totalitar \i lipsise vremede mai bine de o jum`tate de secol.

Printre acestea s-a num`rat [i drep-tul de a se bucura de un tratament egalcu statul \n situa]iile \n care interveneauconflicte. Regimul comunist f`cuse dinstat o entitate infailibil`, care nu gre[ea,avea \ntotdeauna dreptate [i prioritate\n fa]a legii.

Ideea c`, atunci când se sim]ea ne-drept`]it` o persoan` s` se \ndrepte\mpotriva statului era de neconceput.

Aveau grij` ca a[a ceva s` nu se\ntâmple bra]ele \narmate lui statului -Securitatea, Mili]ia, Procuratura. Justi]iaera doar mecanismul care \ndeplineaordinele Partidului, transmise prinaceste entit`]i devotate.

Dup` 30 de ani societatea româ-neasc` nu se afl` prea departe de mo-mentul zero al democra]iei. Dac` alteinstitu]ii s-au mai reformat cât de cât,\ndeosebi sub presiunea instan]elor in-terna]ionale, procuratura continu` s`r`mân` cea mai nereformat` bran[` aJusti]iei.

Aproape nimic nu s-a schimbat \ntr-o institu]ie care ]ine cu din]ii de privile-giile care \i permit s` func]ioneze ca unstat \n stat. De la preten]ii nerezonabile- ca membrii s`i s` fie considera]i ma-

gistra]i, [i nu cum sunt de fapt, func]io-nari publici, pân` la \ndârjirea cu carelupt` pentru a se men]ine la aceea[i\n`l]ime cu podiumul judec`torilor \nsala de judecat` - procurorii, prin uniidintre reprezentan]ii lor, care au accesatprin presiuni [i influen]e politice func]iide conducere, pretexteaz` c` oriceschim bare ar afecta grav lupta cu co -rup]ia [i infrac]ionalitatea.

Dealtfel „anticorup]ia” a devenit unstindard pe care ei [i sus]in`torii lor \lflutur` prin instan]ele interna]ionale \nnumele bloc`rii oric`rei schimb`ri. Cul-mea este c` o propagand` insidioas`reu[e[te s` capaciteze o zon` a opinieipublice care vede \n acestea doar ni[teavantaje pentru cei care inten]ionau s`se sustrag` r`spunderii prin blocarea„justi]iei”. {i s` manifesteze pentrup`strarea acestor privilegii ale unui sis-tem de opresiune.

E ca [i când \n Evul Mediu s-ar fi ma-nifestat pentru ca c`l`ii s` aib` dreptuls` decapiteaz` pe cine cred ei de cu-viin]`. Acutizarea conflictului dintre sta-tul pretins de drept [i cet`]ean a venito dat` cu constituirea unui sistem derela]ii denumite generic „statul paralel”.Sub pretextul presiunilor externe pen-tru \nt`rirea luptei anticorup]ie s-a creato structur` ilicit`, prin celebreleprotocoa le, care au permis eliminarea

oric`ror constrângeri legale \n vâna-rea corup]ilor, categorie \n care aufost inclu[i [i adversarii politici aicelor afla]i la butoanele puterii.

Rezultatele spectaculoase din fazade vârf ac]iunii statului paralel s-aubazat pe eficien]a unui proces \ncare serviciile secrete exploatau in-strumentele proprii de urm`rire, pu-nând rezultatele la dispozi]ia pro- cu rorilor anticorup]ie, adeseori cu totcu rechizitorii,ducerea la bun sfâr[ita opera]iunilor fiind asigurat` de|nalta Curte, sub comanda unui pre -[edinte devotat cauzei.

Scoaterea la iveal` a mecanisme-lor oculte [i \ncercarea de a face co-recturile necesare de ordin con -sti tu]ional, au generat o reac]ie \n -dârjit` a beneficiarilor, care au anga-jat \n aceast` disput` unic`, \ntrestatul pretins de drept [i majoritateaparlamentar`, „coloana a cincea” dininstitu]iile europene, \n fapt cea carepusese bazele statului paralel prin mo-dific`rile legislative contrare cursului fi-resc al lucrurilor, dar promovate cusu portul instan]elor comunitare.

Dup` cum a reie[it cu claritate din ul-timele dezbateri publice, efectul nefastal protocoalelor se r`sfrânge direct asu-pra drepturilor omului - nu a infractori-lor „uita]i” de multe ori \n focul de- mersurilor propagandistice - astfel \ncâtomul obi[nuit se \ntreab` tot mai desce s-a ales din sacrificiile celor care aun`zuit s` tr`iasc` \ntr-o societate elibe-rat` de restric]ii [i presiuni ideologice.

Din p`cate, cursul evenimentelor - a

se vedea recentele evolu]ii din zona re-zolu]iei Parlamentului European [i ul-tima edi]ie a MCV-ului - nu \ndrep t`- ]e[te speran]e prea mari, atâta timp câtapartenen]a noastr` la structurile co-munitare implic` renun]area la dreptulelementar al unei na]iuni de a-[i face [iurma propriile legi.

C` acest lucru se \ntâmpl`, iat`, laaproape trei decenii de la Revolu]ie,este de-a dreptul de ne\n]eles.

{i de neacceptat...

O c t a v i a n O c t a v i a n A N D R O N I CA N D R O N I C

70 de ani 70 de ani de când planeta…de când planeta…|ncepe un decembrie solemnCu Centenar, cu defil`ri, parad`Dar nimeni nu-[i mai aminte[te iarnaCând lumea \ndemnat` de z`pad`A pus o temelie de lumin`F`când drepturilor omului gr`din`.

Sunt 70 de ani de când planetaA consim]it proiectul unui visCa oamenii s` aib` drept la via]`{i ]`rile la ONU au promisPrin cuvânt`ri solemne [i prin scrisC` orice atentat la libertate-i interzis.

Cine mai [tie azi, poate doar OADO,Ce-i drept e-nlocuit de nedreptateIar proclama]ia de pe hârtieSemnat`-abulic de atâtea stateE \ntre multele hârtii uitate.

[i totu[i, câte-o voce se ridic`Rostind solemn, adesea ap`satC` omul, trist revers la rug`ciune,E [i el un ceva de ap`ratCum aperi o tran[ee [i-un regat.

Citi]i iar declara]ia de-atunciSemnat` de 58 de state|n multe dintre ele sunt ororiIar dreptul preschimbat \n strâmb`tateDanseaz` ca un hâd satir pe coatePrintre candorile decapitate.

Lucian Lucian AVRAMESCUAVRAMESCU28 noiembrie 2018, Sângeru

A n i v e r s a r eA n i v e r s a r e

DREPTURILE OMULUI DREPTURILE OMULUI {I STATUL DE DREPT{I STATUL DE DREPT

La 10 Decembrie 1948,Organiza]ia Na]iunilorUnite a adoptat Declara]ia Universal`a Drepturilor Omului

Român din ParisRomân din Paris : : Cine protesteaz` Cine protesteaz` \n Fran]a?\n Fran]a?Membrii clasei de mijloc Membrii clasei de mijloc pe cale de dispari]ie, pe cale de dispari]ie, oamenii c`rora globalizarea oamenii c`rora globalizarea le-a periclitat slujbele, le-a periclitat slujbele, nivelul de trai nivelul de trai [i confortul comunit`]ii [i confortul comunit`]ii \n care tr`iesc\n care tr`iesc

Revolta „vestelor galbene” din Fran]a este doarRevolta „vestelor galbene” din Fran]a este doaro nou` etap` din lupta \mpotriva globaliz`rii, \no nou` etap` din lupta \mpotriva globaliz`rii, \ncare clasa de mijloc din Occident se revolt` \mpocare clasa de mijloc din Occident se revolt` \mpo--triva celor 1% care au profitat de acest fenomen,triva celor 1% care au profitat de acest fenomen,consider` Cristian Mure[an, un român care locu consider` Cristian Mure[an, un român care locu --ie[te la Paris.ie[te la Paris.

|ntr-un interviu acordat G4MediaG4Media, Mure[an explic`faptul c` oamenii din strad` sunt „francezii din ora[elemici [i mijlocii de provincie [i cei de la periferia marilorora[e, oamenii care au nevoie de ma[ini ca s` ajung` laserviciu, care au acces slab la sistemele publice de trans-port. Ei sunt cei care au declan[at [i Brexit-ul \n MareaBritanie [i au contribuit la victoria lui Donald Trump \nalegerile din SUA.

Oamenii c`rora mondializarea economiei, concuren]ala nivel global le-a zdruncinat la propriu vie]ile.

Sunt oamenii pe care Hillary Clinton \i numea \n cam-pania electoral` din 2016 «deplorables»: (Declara]ia luiClinton: «Trump supporter are a basket of deplorables:racist, sexist, homophobic, xenophobic, Islamophobic –you name it» – n.red.). Parizienii strâmb` din nas pentruc` «les ploucs» le murd`resc bulevardele”.

Cauzele acestui conflict de dou` feluri, explic` Mure[an.

„ |n primul rând, motivul economic: pentru ace[ti oa-meni, deja \mpov`ra]i de taxe, cre[terea pre]urilor la car-buran]i \nseamn` la propriu o pierdere \nsemnat`.

Ei au nevoie de ma[ini, [i o cheltuial` \n plus i-a ener-vat la maximum. Mai ales c` ei v`d cum marile companiimultina]ionale evit` impozitarea prin optimiz`rile fiscale– legale, dar imorale. Or, pentru un om simplu, membrual clasei de mijloc, acest comportament e inacceptabil:el e coco[at de taxe, \n timp ce elita câ[tig`toare a glo-baliz`rii reu[e[te s` le evite.

Aici se rupe contractul social [i democra]ia. Elita poli-tic` [i economic` e direct responsabil` de aceste ereziiale capitalismului care nu mai e de ceva vreme \n slujbasociet`]ii [i a democra]iei.

Este evident c` dac` mecanismele economice nu seschimb` din interior, perdan]ii mondializ`rii vor r`sturnamasa \n capul «deconecta]ilor». Vestul Europei [i SUAproduc \nc` bog`]ii uria[e care nu mai ajung \ns` la clasade mijloc care dispare statistic.

Ori f`r` clas` de mijloc nu prea am v`zut democra]ie[i capitalism clasic.

A doua cauz` ]ine de schimbarea cultural`, societal`,c`reia i-au c`zut victime. Pe lâng` faptul c` sunt victi-mele globaliz`rii, ace[ti oameni sunt trata]i permanentcu arogan]a insuportabil` a corectitudinii politice.

Zilnic, li se spune c` ceea ce fac [i ce gândesc e gre[it,c` nu e bine s` fii anti-migra]ie, c` e incorect politic s`mergi la biseric` sau s` poluezi cu automobilul, c` via]alor \n general nu mai e la mod`. De aceea au aruncat \nfoc la proteste biciclete.

Bicicleta e simbolul noii genera]ii de câ[tig`tori ai glo-baliz`rii care stau \n centrul metropolelor”, mai sus]ineel.

Andrei NICOLAEAndrei NICOLAE

5 Decembrie 2018

Mondo CaneMondo Cane

Noi m`suri Noi m`suri antiteroantiterocerute de cerute de Parlamentul EuropeanParlamentul European

Cooperarea mai bun` \ntre serviciileCooperarea mai bun` \ntre serviciilena]ionale de informa]ii, urm`rirea fi na]ionale de informa]ii, urm`rirea fi --nan]`rii terorismului [i ajutarea victinan]`rii terorismului [i ajutarea victi --melor sunt câteva dintre m`surilemelor sunt câteva dintre m`surilepro puse de deputa]ii europenipro puse de deputa]ii europeni.

|n iulie 2017 a fost \nfiin]at` comisia special`pentru combatera terorismului pentru a evalua la-cunele \n combaterea acestui flagel. Constat`rile [irecomand`rile elaborate \n cadrul acestei comisiivor fi discutate pe durata sesiunii plenare din de-cembrie.

Eurodeputatele Monika Hohlmeier, membr` dingrupul PPE [i Helga Stens, membr` din grupul CRE,sunt responsabile cu coordonarea acestui raport \nParlament.

Având \n vedere caracterul transna]ional al lup-tei \mpotriva terorismului, statele membre trebuies` ofere un r`spuns coordonat [i solid [i s` asigureschimbul rapid de informa]ii.

Monika Hohlmeier a declarat: „|nc` exist` lacu -ne la nivelul schimbului de informa]ii \ntre statelemembre, lacune tehnice cu privire la inter ope -rabilitate. Dac` dorim s` stimul`m schimbul de in-forma]ii, Europol [i Eurojust trebuie consolidate [ifolosite ca centre de informa]ii”.

Helga Stevens a eviden]iat problema decript`rii:„Decriptarea for]at` este foarte dificil` pentru sta-tele membre mai mici deoarece necesit` multe re-surse umane [i tehnice.

Eu propun s` d`m agen ]iei Europol autoritateanecesar` s` se specializeze \n decriptare, pentru aputea astfel s` sprijine statele membre.

De exemplu, acest lucru le-ar oferi procurorilor[i poli]iei acces la mesajele trimise pe WhatsApp

[i Messenger. |n acest moment este destul de di-ficil, \ntrucât companiile din domeniul social mediarefuz` s` ofere acces instan]elor”.

Câteva atacuri teroriste care au avut loc recentau ar`tat e[ecuri majore \n controalele la frontie-rele europene.

Raportul solicit` ca statele membre s` inves-teasc` \n echipamente TIC de ultima genera]ie ca -re s` permit` verificarea corespunz`toare a bazelorde date, subliniaz` necesitatea utiliz`rii datelorbiometrice [i eviden]iaz` importan]a asigur`rii in-teroperabilit`]ii bazelor de date.

Con]inutul radical din c`r]i, mass-media audio-vizual` [i cel distribuit pe re]elele sociale, precum[i contactul cu persoane radicalizate, persoane ca -re incit` la ur` [i \nchisorile sunt printre principa-lele cauze ale radicaliz`rii.

Raportul cere un cadrul legal care s` obligecompaniile s` [tearg` con]inutul terorist din me-diul online \n interval de o or` [i s` raporteze inci-den]a con]inutului terorist \n mod regulat.

Tudor BTudor B ORCEAORCEAenational.ro 28 Noiembrie 2018

Deces misterios Deces misterios la Moscovala MoscovaUn [ef de servicii a murit dup` ce a fost criticat de Putin

O veste trist` a zguduit Rusia. {eful spionajului militar al Rusiei (temutul GRU),

generalul Igor Korobov, a \ncetat subit din via]`, ladoar 62 de ani. Anali[tii politici s-au gr`bit s` re-marce faptul c` dispari]ia lui Korobov a avut loc lapu]ine s`pt`mâni dup` ce pre [edintele Rusiei, Vla-dimir Putin, i-a criticat activitatea \n fruntea te mu -tului serviciu de spionaj [i l-a numit incompetent.

Misterul din jurul decesului lui Igor Korobov afost adâncit [i de zvonurile de la Moscova, potrivitc`rora una dintre fiicele sale a refuzat s` revin` \nRusia, dintr-o c`l`torie \n Suedia.

Mai mult, predecesorul lui Korobov la conduce-rea serviciilor militare de spionaj a murit [i el, totpe nea[teptate, la vârsta de 57 de ani, \n urm` cunumai doi ani.

Un general controversatUn general controversatDe numele generalului Igor Korobov se leag`

cel pu]in dou` ac]iuni foarte controversate, care auatras criticile comunit`]ii interna]ionale la adresaKremlinului.

|nainte s` ajung` [eful spionajului militar, Koro-bov a fost b`nuit de implicare \n doborârea avio-

nului de pasageri al „Malaysian Airlines”, MH17, \niulie 2014, \n Ucraina. Iar anul acesta, spionajul mi-litar rus a fost blamat pentru \ncercarea nereu[it`de asasinare a fostului spion rus Serghei Skripal [ia fiicei sale, \n Marea Britanie.

De altfel, acest e[ec i-a atras furia pre[edinteluiVladimir Putin, care l-a numit incompetent [i l-a f` -cut pe general s` tremure de fric`, potrivit marto-rilor [edin]ei cu scandal. Ulterior, Korobov ar file[inat când a ajuns acas` [i de atunci nu a mai

fost v`zut \n public.De asemenea, generalul a fost acuzat [i de

liderii politici americani de implicare \n piratareacampaniei electorale din SUA, din 2016, dar [ide amestec \n folosirea de substan]e interzisede c`tre sportivii ru[i, scandal care a dus la eli-minarea mai multor sportivi de la Jocurile Olim-pice din 2016.

GRU [i opera] iuni le saleGRU [i opera] iuni le saleGRU este una dintre cele trei agen]ii de

spionaj ale Moscovei, al`turi de SVR – spionajulextern și FSB – serviciul de securitate. Potrivitspeciali[tilor, GRU are o re]ea complex` de spi -oni \n afara Rusiei [i de]ine o adev`rat` armat`de agen]i foarte bine instrui]i, temu]ii 'spetsnaz',care au luptat \n mai multe conflicte militare, in-clusiv Afganistan [i Cecenia.Structura, num`rul agen]ilor [i finan]ele GRU

sunt secrete de stat. La fel de secret este [i decesullui Korobov, care oficial a murit de cancer, dup` olung` suferin]`.

Posibi l i i \nlocuitor iPosibi l i i \nlocuitor iSurse din cadrul serviciilor secrete spun c` ma-

rele favorit la \nlocuirea lui Korobov este generalulSerghei Gizunov, un militar n`scut \n Leningrad –Sankt Petersburg, la fel ca Vladimir Putin. „Gizunoveste numit «ochii [i urechile» lui Vladimir Putin \ncadrul spionajului militar”, spun exper]ii militari.

Un alt posibil \nlocuitor este vice-amiralul IgorKostiukov, 57 de ani, un fost adjunct al lui Koro-bov, omul care a prev`zut un nou r`zboi Est-Vest,dar pe frontul din Asia. El a fost [eful sta]iei GRU\n Italia [i acum este responsabil pentru opera]iu-nile militare ale Rusiei \n Siria.

Al]i observatori politici sunt de p`rere c` Vladi-mir Putin ar putea desemna la [efia GRU un ofi]erdin afara serviciului, de la SRV sau FSB, pentru areda credibilitatea spionajului militar.

jurnalul .antena3.ro jurnalul .antena3.ro 22 Noiembrie 2018