Mostenirea testamentaraRevocarea judecatoreasca a legatelor

Notiune.Cauze

Revocarea judecatoreasca a legatelor cauza de ineficacitate, ca si revocarea voluntara sau nulitatea ori caducitatea-intervine in cazurile in care legatarul savarseste de regula in mod culpabil, o fapta dintre cele limitativ prevazute de lege drept cauze de revocare judecatoreasca . Fapta care justifica revocarea poate fi savarsita inainte sau dupa deschiderea mostenirii, dupa caz dar revocarea poate fi pronuntata de instanta, la cererea persoanei interesate, numai dupa moartea testatorului.

Cazurile in care poate interveni revocarea judecatoreasca a legatelor- cu aplicabilitate in materia mostenirii testamentare -sunt, in principiu, cele prevazute drept cauze legale de revocare a donatiilor, si anume:neindeplinirea sarcinilor si ingratitudinea legatarului [art.1069 alin.(1)si (2) C. Civ.]

Printre cauzele de revocare judecatoreasca a legatelor pentru ingratitudinea legatarului, legiuitorul nu a retinut insa refuzul de alimente[art.1023 lit c) C. Civ.], deoarece testamentul produce efecte numai la moartea testatorului si legatarul nu poate avea obligatii(alimentare) anticipate rezultand din testament. Intrucat testamentul estew destinat sa produca efecte dupa decesul testatorului, nu poate impune legatarului obligatii(de intretinere, de plata a datoriilor etc)care sa fie executate in timpul vietii testatorului.De altfel, art. 1062 C. Civ. Prevede ca atunci cand obiectul legatuluicuprinde o renta viagera sau o creanta de intretinere, executarea acestuia este datorata din ziua deschiderii mostenirii.Iar daca legatarul- fara nici o legatura cu dispozitia tastamentara facuta in favoarea sa are, potrivit legii(art.513 si urm. C. Civ.)obligatia de a-i acorda intretinere testatorului, obligatie pe care nu a executat-o , numai testatorul are, pana in ultima clipa a vietii, dreptul de a revoca voluntar legatul, expres sau tacit, potrivit regulilor aplicabile.

Prin urmare refuzul de alimente nu justifica revocarea judecatoreasca a legatului pentru ingratitudine. In schimb , legea prevede o alta cauza de revocare judecatoreasca pentru ingratitudine, si anume injuriile grave la adresa memoriei testatorului[art. 1069 alin.(2)lit. B) teza finala C.civ.]

O problema interesanta este aceea de a sti ce se intampla in situatia in care testatorului i se naste un copil dupa redactarea testamentului.Evident,testatorul poate revoca legatul, iar daca nu o face, dispozitia testamentara urmeaza sa fie executata (binenteles, in limita cotitatii disponibile, copilul fiind mostenitor rezervatar)Revocarea judecatoresca nu poate interveni in aceasta ipoteza;cauzele care o justifica sunt limitativ prevazute de lege, iar legatarului nu i se poate imputa nici o culpa.

Este posibil ca testatorul sa nu fi cunoscut sarcina femeii si primul lui copil sa se nasca postum.Avand in vedere aceasta ipoteza care nu poate sa nu ne dea de gandit- s-au cautat solutii pentru ineficientizarea legatului, fie prin nulitate pe motiv de eroare asupra cauzei (credinta gresita a testatorului ca nu va avea copil), fie prin caducitatea (sau nulitatea) legatului pentru disparitia cauzei impulsive si determinante, fie facand apel la notiunea legatului facut sub conditia rezolutorie tacita ca testatorul nu va avea copil.

Fara a intra in analiza acestor teorii, mentionam ca parerile cauzaliste nu pot fi acceptate fara rezerve, intrucat cauza este un element necesar la formarea actului juridic, eroarea asupra cauzei sau lipsa ei ar putea fi avuta in vedere numai daca , fara stirea testatorului, copilul ar fi fost conceput in momentul redactarii testamentului {ceea ce de regula nu este cazul). Inclinam deci sa impartasim teoria conditiei rezolutorii; in functie de imprejurarile concrete ale cauzei deduse judecatii se poate prezuma ca testatorul a consimtit legatul sub conditia rezolutorie negativa tacita de a nu avea copil. In consecinta interpretand vointa testatorului , instanta poate constata ca nasterea copilului a adus dupa sine desfiintarea legatului cu efect retroactiv, de la data deschiderii mostenirii.

Revocarea legatului pentru neindeplinirea sarcinii. Dupa cum am vazut, sarcina de care este afectat legatul il obliga pe legatarul acceptant al liberalitatii sa o execute, persoanele interesate(tertul beneficiar al sarcinii, creditorii lui sau executorul testamentar) putand cere prin justitie executarea silita.Legea prevede insa si o alta posibilitate:revocarea judecatoreasca a legatului pentru neindeplinirea sarcinii instituite de testator.

Actiunea in revocare poate fi intentata (sau opusa pe cale de exceptie)de persoanele care , in caz de admitere, urmeaza sa beneficieze de efectele revocarii: mostenitorii legali (indiferent daca sunt sau nu rezervatari), legatarii universali sau cu titlu particular conjunctiv sau legatarul cu titlu particular este insarcinat cu executarea legatului), inclusiv creditoriilor pe calea actiunii oblice (art.1560 C. Civ.). Tertul beneficiar al sarcinii nu poate cere revocarea, neavand nici un interes in acest sens,cu exceptia cazului cand are si calitatea de succesibil al defunctului iar in aceasta din urma calitate revocarea ii profita , legatul (parte din legat) ce-i revine in calitate de mostenitor legal fiind mai valoros dacat sarcina stipulata in favoarea sa

Porivit art.1070 C civ., dreptul de la actiunea in revocarea judecatoreasca a legatului pentru neindeplinirea sarcinii se prescrie in termen de un an de la data la care sarcina trebuia executata. Daca sarcina trebuie executata imediat, nefiind stabilita o data pentru executare, termenul de un an incepe sa curga de la data deschiderii mostenirii, cand legatul afectat de sarcina incepe sa produca efecte.

Revocarea judecatoreasca a legatului intervine in cazul neindeplinirii sarcinii fara justificare. In toate cazurile , interpretand vointa testatorului, instanta este chemata sa aprecieze daca neexecutarea sarcinii(care nu are caracterul unei simple recomandari) este suficient de grava pentru a justifica revocarea (de exemplu, obligatia alimentara este efectuata defectuos)

Art. 1069 alin.(1) teza a ii-a C. Civ. Prevede ca Neindeplinirea fortuita a sarcinii poate atrage revocarea numai daca, potrivit vointei testatorului, eficacitatea legatului este conditionata de executarea sarcinii(s.n. R.P.)In acest caz se considera ca sarcina constituie , in intentia dispunatorului, o conditie rezolutorie expresa la care era supusa liberalitatea.Prin urmare, neexecutarea fortuita are semnificatia realizarii unei conditii rezolutorii.

In sfarsit precizam ca testatorul poate inlatura valabil prin testament posibilkitatea actiunii in revocare pentru neinndeplinirea sarcinii,pastrand pentru persoanele interesate numai calea actiunii in executare, caz in care sarcina nu poate avea , evident, nici semnificatia unei conditii rezolutorii.

Revocarea legatului pentru ingratitudine. Potrivit legii,revocarea judecatoreasca poate fi pronuntata daca legatarul a savarsit urmatoarele fapte:

A) in timpul vietii testatorului[art 1069 alin.(2)lit a) si lit b) teza i C. Civ.]:

-daca legaterul a atentat la viarta testatorului, a unei persoane apropiate lui sau , stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat. Nu se cere o condamnare penala, este suficient se se stabileasca intentia de a ucide , intentia manifesta a legatarului de a curma viata testatorului sau a unei persoane apropiate lui(care poate fi o ruda ,un sot, un concubin etc.) Este necesar ca legatarul sa fi actionat cu discernamant. Uciderea din culpa nu este cauza de revocare. Se poate dispune revocarea si atunci cand legatarul a cunoscut ca anumite persoane intentionau sa-l ucida pe testator sau pe anumite persoane apropiate acestuia si nu i-a comunicat acest lucru; se apreciaza ca si in acest caz legatarul are un comportament ingrat.-daca legatarul se face vinovat de fapte penale , cruzimi sau injurii grave fata de testator.

Fapte penale inseamna infractiunile savarsite de legatar impotriva persoanei testatorului sau a patrimoniului acestuia si chiar daca legatarul nu a fost condamnat penal prin hotarare definitiva pentru fapta savarsita. Cruzimi inseamna acele fapte savarsite de catre legatar de natura aprovoca suferinte fizice sau psihice testatorului, fapte care denota lipsa de mila fata de suferintele acestuia.

Injurii grave inseamna fapte grave savarsite de legatar care constau in atingerea onoarei sau reputatiei testatorului prin cuvinte, gesturi sau acte jignitoare. In aprecierea caracterului grav trebuie sa se tina seama de relatiile dintrew parti, de mediul din care provin, de limbajul pe care il folosesc in mod curent, de contextul savarsirii faptelor etc

In toate cazurile gravitatea faptelor se apreciaza de instanta, tinanndu-se seama de circumstantele concrete. Se cere insa ca fapta sa fie savarsita cu intentie;b) dupa moartea testatorului [art 1069 alin (2) lit b) teza a ii-a C. Civ.]

-daca legatarul se face vinovat de injurii grave la adresa memoriei testatorului.

Actiunea in revocare poate fi intentata dupa deschiderea mostenirii (sau opusa pe cale de exceptie)- ca si revocarea pentru neindeplinirea sarcinii- de persoanele interesate care, in caz de admitere, urmeaza sa profite de efectele revocarii

Dreptul la actiunea in revocarea judecatoreasca a legatului pentru ingratitudine se prescrie in termen de un an de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine (art.1070 C. Civ.) Asadar , termenul de un an este un termenn de prescriptie, iar nu un termen de decadere, fiind supus regimului juridic al prescriptiei extinctive.In sistemul Codului civil de la 1864 termenul de un an era termen de decadere de drept substantial, nefiind supus cauzelor de intrerupere si suspendare prevazute in materie de prescriptie.

Inca o precizare se mai impune: pentru savarsirea unor fapte grave , legatarul poate fi inlaturat de la mostenire ca nedemn, in conditiile art 958-961 C civ. , sau se poate dispune revocarea judecatoreasca a legatului, in conditiile art 1069-1070 C. Civ. Dupa cum se observa, nu exista o suprapunere deplina a faptelor care atrag aplicarea celor doua sanctiunni civile, iar in cazul nedemnitatii se cere , de regula, conditia condamnarii prin hotarare penala definitiva. Legiuitorul a dorit sa sanctioneze mai aspru faptele grave comise de legatari, continuind astfel o traditie romaneasca consacrata si de Codul civil de la 1864.PAGE 1