Deak Nedemnitatea

download Deak Nedemnitatea

of 21

  • date post

    15-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    7
  • download

    0

Embed Size (px)

description

pasaje din cartea lui deak pe ncc nedemnitatea

Transcript of Deak Nedemnitatea

NEDEMNITATEA SUCCESORALA1. NOTIUNE. Pentru ca o persoana sa poata veni la mostenire, nu este sufficient sa aiba capacitate succesorala si vocatie succesorala, generala si concreta, fiind necesar sa indeplineasca si o conditie negative, si anume sa nu fie nedemna de a mosteni.

Nedemnitatea succesorala este decaderea mostenitorului, legal sau testamentar, din dreptul de a culege o mostenire determinata, inclusiv din dreptul de aculege rezerva la care ar fi fost indrituit din aceasta mostenire, deoarece s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de un succesibil al acestuia

2. CARACTERE JURIDICE. Nedemnitatea succesorala , ca sanctiune civila se caracterizeaza prin urmatoarele :

a) se aplica numai in cazul savarsirii faptelor expres si limitativ prevazute de lege, textele de lege care o prevad fiind de stricta interpretare;b) fiind o sanctiune , se aplica si produce efecte sanctionatorii doar in privinta autorului faptei;

c) domeniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins, in principiu, la alte mosteniri,nedemnul fiind inlaturat doar de la mostenirea persoanei fata de care a savarsit faptele, in acest sens nedemnitatea producand efecte relative. De ex., savarsind fapta fata de un frate,poate veni la mostenirea unui fiu al sausau a unui var primar.Prin exceptie,savarsirea faptei impotriva unui alt succesibil al de cuius-ului determina inlaturarea nedemnului de la mostenirea unei alte persoane (de cuius)in cond. Art 958 alin. (1)lit b) C. Civ.2 d) sanctiunea nedemnitatii fiind prevazuta pentru fapte savarsite cu vinovatie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant, in lipsa discernamantului neputandu-se vorbi de vinovatie. Pe de alta parte, fiind vorba de savarsirea de fapte, iar nu de acte juridice, se vor aplica regulileprivitoare la discernamantul necesar pt angajarea raspunderii civile delictuale, si anume, in cazul minorului sub 14 ani si a persoanelor puse sub interdictie, discernamantul din momentul savarsirii faptei trebuie sa fie dovedit, iar in cazul persoanelor care au indeplinit varsta de 14 ani si nu sunt puse sub interdictie judecatoresac , discernamantul se prezuma pana la proba contrara.(art.1366 C. Civ) Desigur , in care nedemnitatea implica o condamnare penala,se vor aplica regulile de iresponsabilitate din dreptul penal.

3. CAZURILE DE NEDEMNITATE . ART 958-959 c CIV. Prevad cazurile de nedemnitate.Inainte de a infatisa cele doua categorii de cauze, mentionam ca potrivit art 93 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Codului civil, Prevederile art 958 si 959 din Codul civil se aplica numai faptelor savarsite dupa intrarea in vigoare a codului civil Asadar , pentru faptele savarsite inainte de intrarea in vigoare a noului Cod civil se va aplica reglementarea prevazuta n codul civil de la 1864, chiar daca succesiunea se dazbate dupa intrarea in vigoare a noului Cod civil2In sistemul Codului civilde la 1864 nedemnitatea succesorala a fost reglementata intr-un mod necorespunzator. Principalele neajunsuri au constat, pe de o parte , in faptul ca practic era consacrat un singur caz de nedemnitate (era nedemn cel condamnat pentru savarsirea infractiunii de omor sau tentativa de omor), iar , pe de alta parte, pentru ca era impusa conditia condamnarii prin hotarare penale definitiva. De aceea,luandu-se in considerare criticile formulate in decursul timpului si reglementarile adoptate in alte state cu privire la aceasta materie, cu ocazia elaborarii noului Cod civil s-a urmarit ca institutia nedemnitatii succesorale sa fie modernizata in asa fel incat prin aplicarea normelor juridice la realitatile sociale sa se creeze sentimentul atat pentru opinia publica , cat mai ales pentru cei implicati-ca s-a facut dreptate si din punct de vedere al dreptului succesoral.

Noul Cod civil reglementeaza nedemnitatea de drept (art 958 C. Civ) si nedemnitatea judiciara (art 959 C.civ)3.1. NEDEMNITATEA DE DREPT. Potrivit art.958 C. Civ, este de drept nedemna de amosteni:

a)persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenire.

Aceasta sanctiune civila , pe langa cea penala, se justifica prin idea ca ar fi inechitabil si potrivnic bunelor moravuri si ordinii publice ca o persoana , care savarseste asemenea fapte grave, sa fie chemata la mostenirea celui pe care l-a ucis sau pe care a incercat sa-l ucida . Dupa cum a decis Curtea Constitutionala 1 , autorul unei infractiuni de omor nu poate pretinde un statut juridic egal cu a celorlalti cetateni, din randul carora s-a exclus prin fapta sa , astfel incat nedemnitatea instituita in ceea cel priveste nu contravine prevederilor art.16 si 20 din Constitutie.{...}Ar fi ,de altfel, profund imoral ca legea sa recunoasca autorului infractiunii de omor dreptul de mostenire asupra masei succesorale asupra propriei sale victime Sau, cum s-a spus nimeni nu-si poate deschide calea unei mosteniri printr-un omor.b)persoana condamnata penal pentru savarsirea , inainte de deschiderea mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei , ar fi inlaturat sau restrans vocatia la mostenire a faptuitorulu.Textul are in vedere acele situatii in care nedemnul l-a ucis sau a incercat sa-l ucida nu pe cel care lasa mostenirea, ci pe un alt succesibil si in acest mod ,si-ar fi creat vocatie la mostenire ori si-ar fi sporit cota succesorala pe care ar fi primit-o,daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei. De ex., nedemnul,care este frate al defunctului (si face parte din clasa a ii-a de mostenitori) l-a ucis pe fiul defunctului(care face parte din clasa i de mostenitori) si in acest mod ar fi dobandit vocatia succesorala concreta la mostenirea de cuius-lui , daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei.. Sau, nedemnul , care este fiu al defunctului, l-a ucis pe celalalt fiu al defunctului si in acest mod ar fi putut sa culeaga intreaga mostenire lasata

de cuius , iar nu doar jumatate ,cat i s-ar fi cuvenit daca mostenea si celalalt fiu al defunctului.Tot astfel, un potentialmostenitor legal l-a ucis sau a incercat sa-l ucida pe cel pe care de cuius-ul l-a desemnat legatar (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular) si care daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei- l-ar fi inlaturat de la mostenire sau ar fi restrans vocatia la mostenire a potentialului mostenitor legal.

Este absolut necesar ca savarsirea infractiunii sa se fi produs inainte de deschiderea mostenirii ,astfel cum textul de lege prevede expres.Daca infractiunea a fost infaptuita ulterior, chiar daca mostenirea de cuius ului nu a fost inca dezbatuta, sanctiunea nedemnitatii nu se poate aplica. De ex de cuius-ul A are doi copii C1 si C2 iar dupa 15 zile de la deschiderea mostenirii lui A, copilul C1 savarseste infractiunea de omor impotriva lui C2 si este condamnat penal prin hotarare definitiva , chiar daca mostenirea lui A nu a fost inca dezbatuta , C1 nu este nedemn sa il mosteneasca pa A, deoarece prin savarsirea binfractiunii de omor impotriva lui C2 nu si-a sporit cota succesorala ce i se cuvine din mostenirea lui A. Totusi , in temeiul art.958(1) C civ. , C1 devine nedemn fata de C2 si nu il va putea mosteni pe acesta in calitate de frate, chiar daca ar avea vocatie succesorala concreta la mostenirea lui.

De asemenea, pentru a stabili daca o persoana , care a fost condamnata penal pentru savarsirea infractiunii de omor sau de tentativa de omor, este nedemna de a mosteni, trebuie sa rationam ca si cand mostenirea de cuius-ului s-ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei , neavand importanta ce se va intampla ulterior. De ex , A are doi copii, C1 si C2, iar la data de 10 dec 2011 C1 savarseste infractiunea de tentativa de omor impotriva lui C2 si este condamnat penal prin hotarare definitiva C1 devine nedemn de a-l mosteni pe A a carui mostenire s-a deschis la data de 10 aprilie 2013, chiar daca oricum C2 nu il va mosteni pe A(bunaoara, pentru ca C2 i-a precedat lui A sau pentru ca este nedemn fata de A sau pentru ca a renuntat la mostenirea lui A, dupa data deschiderii mostenirii acestuia)Asadar , in acest ex. important este faptul ca, daca s-ar fi deschis mostenirea lui A la data de 10 dec 2011 (data savarsirii faptei de nedemnitate) C2 ar fi restrans vocatia lui C1 la mostenirea lui A, in sensul ca amandoi ar fi primit din mostenire.

Cu alte cuvinte, legea sanctioneaza acele fapte deosebit de grave prin care nedemnul urmareste sa inlature obstacolele care ar fi de natura sa-l impiedice sa mosteneasca o anumita persoana sau care, prin existenta lor, i-ar diminua partea ce i se cuvine din mostenirea acelei persoane. Este posibil ca fiind condamnat penal prin hotarare definitiva pentru savarsirea unei singure infractiuni de omor sau tentativa de omor, faptuitorul sa devina nedemn de aculege mai multe mosteniri. De ex., sotii A si B au doi copii, C1 si C2 .Fiind condamnat penal pentru savarsirea infractiunii tentativa de omor impotriva lui C2 , faptuitorul C1 devine nedemn fata de A(tatal acestuia si al lui C2), fata de B (mama lui C1 si C2) si fata de C2 insusi(ipoteza prezentand importanta daca C2 nu are descendenti, iar C1 , in calitate de frate, ar avea vocatie concreta la mostenirea lui C2). Fata de A si B, C1 devine nedemn in temeiul art 958 alin (1) lit b), iar fata de 2 devine nedemn in temeiul art 958 alin (1) lit a)Pentru ca o persoana sa fie inlaturata de la mostenire in temeiul art 958 C civ. , trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii :

i)persoana respectiva sa fi ucis sau sa fi pus in executare hotararea de a ucide pe cel despre b a carui mostenire este vorba (omor sau tentativa de omor), in ipoteza reglementata la lit a), ori sa fi ucis sau sa fi pus in executare hotararea de a ucide pe un