De Unde Vine Expresia

8/17/2019 De Unde Vine Expresia

1/6

1. Acarul Paun

La inceputul sec. XX a avut loc o catastrofa feroviara in statia Vintileanca, de pe ruta Ploiesti-Buzau.

Ancheta a ajuns la concluzia ca vinovat pentru catastrofa era acarul de statie Ioan Paun. Adevaratii

vinovati au fost scosi de sub acuzatie.

2. Abracadabra

Abreviarea cabalistica a cuvintelor ebraice: ab tata!, ben fiu!, "uah a cadish sfantul duh!.

3. A priori

In latina: #din cele precedente$. %and cineva pretinde ca stie acel lucru dinainte, a priori.

4. A da mâna cu cineva

&biceiul vine din antichitate, c'nd dou( persoane care se )nt'lneau vroiau s( de*onstreze c( *'na nici

unuia nu con+ine o ar*(.

5. A-si da arama pe fata

In evul *ediu, falsificatorii *onedelor de aur ori de arint le faceau din ara*a si le acopereau nu*ai cu

un strat subtire de aur ori arint. upa un ti*p de folosire, se rodea acea pojhita ra*anand nu*ai

*aterialul initial, ara*a.

6. A trai ca in sanul lui Avraam

/presia care insea*na$ a trai fericit$, se trae de la vanhelia lui Luca c.XVI,v.00 si 01!, unde se

spune ca saracul Lazar a *urit si a fost dus la sanul lui Avraa* in paradis!.

7. Avocatul diavolului

Vine de la Advocatus diaboli, persoana insarcinata de biserica catolica sa cerceteze un candidat propusla canonizare. l este in opozitie cu Advocatus ei avocatul o*nului!.

8. A se bate cu morile de vânt

/presie care )nsea*n(, a te lupta cu n(luci,cu hi*ere. %unoscutul personaj a lui %ervantes, on

2uijote de la 3ancha a pornit s( se lupte cu ni4te *ori de v'nt pe care, )n )nchipuirea lui infierb'ntat(,

le luase drept adversari.

. A spune bra!oave

A spune *inciuni,l(ud(ro5enii. /presia vine de la neustorii bra5oveni *edievali, care )5i l(udau

e/aerat *arfa.

1". #anul nu are miros

I*paratul ro*an Vespasian 67-87! a pus foarte *ulte ta/e, printre ele si una asupra folosirii closetelor

publice nu*ite si vespasiene!. La ironia fiului sau 9itus, care ii reprosa acest lucru, Vespasian a luat un

ban i l-a dat sa-l *iroasa fiului si i-a zis: #vezi nu are nici un *iros$.

11. #$taia e rupt$ din rai


2/6

ical( aproape universal( care se re(se5te la aproape toate popoarele europene. $B(taia e rupt( din

rai$, $u*nezeu )+i d( dar nu )+i ba( )n traist($ 5i $incurcate sunt c(ile o*nului$, nu sunt

citate biblice.

12. %alcaiul lui A&ile

&rice persoana are un punct slab. Leendele recesti povestesc ca zeita 9hetis, la nasterea fiului sau

Ahile, l-a i*baiat pe acesta in ;t0, paanii i-au cerut lui 3oha*ed care incepuse sa predice isla*ul, sa faca o *inune si sa

aduca *untele la el. 3oha*ed a cerut o clipa de raaz, a inceput sa se roae spre cer, apoi s-a inchinat

si a zis #*are este intelepciunea ta Allah, daca ai fi dat ascultare ruii si ai fi urnit *untele ne-ai fio*orat pe toti. 9rebuie sa *a duc eu la *unte pentru a nu *uri acesti paani$.

17. 'e la Ana la %aiafa

;e*nifica o a*anare, o teriversare pre*editata a unei rezolvari de *are i*portanta, a*anare ce

presupune de fapt un refuz. ;unt tri*is de la Ana la %aiafa sau: 3-a* saturat sa *a duc de la Ana la

%aiafa ? adica nu se rezolva ni*ic, niciodata. Iisus, dupa ce este tradat, s-a dus la Ana, socrul

arhiereului %aiafa si fruntas al ;inedriului. Purtat apoi de la unul la altul i se pun intrebari, la care Iisus

raspunde si*plu si de*n. Pentru a nu fi i*plicati in pedeapsa lui Iisus, acestia il predau procurorului

Pilat din Pont.

18. 'e,etul din miloc

In ziua de azi este ceva jinitor sa arati cuiva deetul *ijlociu. ar acu* sute de ani, estul avea alta

se*nificatie. Inaintea bataliei de la Aincourt din >@>, francezii, anticipand victoria lor asupra

Anliei, au decis sa le taie deetul *ijlociu tuturor soldatilor luati prizonieri. Asta pentru ca fara

deetul *ijlociu le va fi i*posibil sa *ai traa cu arcul si astfel sa *ai ia parte la vreo lupta pe viitor.

Insa francezii au pierdut acea batalie iar soldatii enlezi ii batjocoreau aratandu-le deetul *ijlociu, pe

care acestia intentionasera sa il taie.


3/6

1. 'emiur,

%uvantul insea*na in li*ba reaca #constructor$, #arhitect$. In filozofia platoniana nu*ele dat lui

u*nezeu, %reatorul, ;ufletul universului.

2". 'ivide et mpera /lat 0mparte si stapaneste0

Acest adaiu ro*an a fost folosit de 3achiaveli sub for*a #divide ut renes$, #divide pentru a do*ni$.21. 'ura le+ sed le

Leea este aspra, dar lee *a/i*a antica prin care se sustine forta si i*portanta leii pentru viata

sociala si nevoia de a respecta.

22. minenta cenusie /omul din spatele actiunilor+ cel care conduce fara a fi vaut

/presia vine de la colaboratorul cel *ai apropiat a cardinalului francez "icheliu, pri* *inistru

al Crantei in ti*pul do*niei lui Ludovic al XIII-lea >6>D- >6@1!, caluarul capucin Crancois Le %lerc.

23. t in Arcadia ,o /lat. si eu am trait in Arcadia

/pri*a reretul fericiri pierdute. Arcadia era o reiune din Pelopones, sudul Ereciei, unde traia un

popor de pastori, pe care reci ii considerau neprihaniti, oa*eni de o *are puritate. /presia a

fost folosita ca inscriptie la tabloul #Pastorii Arcadiei$ pictat de Poussin.

24. vria /,r Am descoperit0

;triatul inventatorului rec Arhi*ede, cand a descoperit celebra lui lee$ un corp scufundat in apa

pierde o parte din reutatea lui, eala cu volu*ul de apa dislocuit$ ? principiul lui Arhi*ede.

25. aeue /latin$. 0la e,alitate0

%'nd doi candida+i la un e/a*en au ob+inut, aceia5i not( ori c'nd doi sportivi au cucerit acela5i loc siacela5i pre*iu.

26. iasco

5ec co*plet, dezastru. In *od ciudat, cuv'ntul provine din lb italian( 5i )nsea*n( litera*ente

$sticl(,carafa$. &riinea provine dintr-o taverna vene+ian(, unde un c'nt(re+ )ncerca s(

)nveseleasc( consu*atorii, unul dintre ei )ns( ne*ul+u*it de presta+ia $artistului$, a cerut )n *od

repetat s( i se aduc( o sticl( fiasco! pentru a aplica o corec+ie celui de pe scen(.

27. 9rosso modo /lat. in linii mari0

;e spune despre o lucrare inco*pleta.

28. n vino veritas /lat. in vin st$ adevarul0

In Erecia antica, cei care erau banuiti de fapte infa*e erau i*bata+i de autoritati si anchetati sub aceasta

stare.

2. n tara lui Papura (oda

Porecla data lui ;tefanita do*nitor al 3oldovei, in ti*pul caruia Principatul a fost lovit de o *are


4/6

foa*ete, oa*eni hranindu-se cu papura.

3". :insa. ecutarea fara udecata a unui infractor de catre multime

/presia vine de la seriful a*erican Fohn L


5/6

36. =ul lui %olumb

;olutie si*pla la inde*ana tuturor, dar realizezi acest lucru abia dupa ce solutia a fost descoperita de

altul. %olu*b a cerut nobililor sa faca un ou sa stea pe *asa pe unul dintre capetele lunuiete, fara ca ei

sa reuseasca acest lucru, %olu*b a luat oul si la lovit la unul dintre capete.

37. Panem et circenses /lat. Pâine si circ0

/presia este )nt'lnita )n ;atirele lui Iuvenal si se refera la perioada de decadenta a "o*ei republicane,

c'nd plebeilor ne*ultu*iti li se ofereau spectacole de circ, la sf'rsitul carora pri*eau ratuit ali*ente.

In sens eneral, a oferi p'ine si circ )nsea*na a da *aselor lucruri ne)nse*nate, pentru a le distrae

atentia de la lucrurile reale.

38. =c&i pentru oc&i

%unoscut( si sub denu*irea de leea talionului /odul.XXI.v0@!. $Via+( pentru via+(, dinte pentru

dinte, ochi pentru ochi$. Cace parte din leislatia antica *ozaica. AtentieH leea talionului spune clar, ca

pedeapsa trebuie sa fie eal( reseliiG ochi pentru ochi, nu dinte pentru ochi

3. >->@70!.

41.


6/6

44. (eto /latin$ 0*$ opun0

%oncept din leisla+ia ro*an(. ra folosit de %onsuli 0 la nu*(r!. Knul dintre consuli se putea opune

unei decizi *ilitare luate de cel(lalt deci decizia *ilitara trebuia s( fie luat( )n unani*itate!. 9ribunii

ale5i s( reprezinte plebeea ro*an(! se puteau opune prin V9&, unei lei votate de senatul ro*an.

Ast(zi Veto se folose5te in consiliul de securitate &.N.K si in nu*eroase leisla+ii 3area Britanie,

Australia, India, ;KA, etc!.45. @i-a mâncat pisica limba;

n i*periul asirian, solda+ilor du5*ani captura+i li se taia li*ba, acestea deveneau delicatesele cu

care erau hr(nite pisicile reelui.

De Unde Vine Expresia

Documents

Transcript of De Unde Vine Expresia