de Gorj · PSD că un ins care a lăsat sute de oameni fără locuri de muncă poate aduce voturi...

pa

gin

a 7

Antena1 Tâgu-Jiu, cumpărată de penalul Surupăceanu?

Condescu şi-a tras comisioane grase din contractele de transfer

pa

gin

ile

4-5

cmyk

de Gorj

Singur împotriva tuturor

• Anul V • Numarul 273 (372) • 28 mai - 2 iunie • 8 pagini • 90 bani (9000 lei) • Apare joi

Cuibuşor de nebunii în locuinţa de serviciu a directorilor

Penitenciarului Tg-Jiu

pa

gin

a 3

A doua descălecare, la Penitenciarul Tg-Jiu, a directorului Constantin Bălă, zis şi Gorbunov, după numele jefuitorului basarabean pe care la făcut scăpat pe când cârmuia puş-căria de la Craiova, naşte pasiuni nebă-nuite. Conform unor informaţii venite de după gardurile cu sârmă ghimpată, cadrele penitencia-rului sunt împărţite în cel puţin două grupuri de interese „specializate” în bârfe, diversiuni şi lovituri de bufet.

2 | 28 mai 2010 www.scandaldegorj.ro

SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde GGGde Gorjd GorjGorjde GorjjeGorjGorjde dde Go

r

de Gorj

Singur împotriva tuturor

ISSN1584-2630 SCANDALDEGORJ.RO

publicaþie editatã de SC ªtefinic SRL Târgu Jiu

Adresa: Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102 Tel: 0253-222010; 0723779723; e-mail:[email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

TIPARUL EXECUTAT DE PRODCOM TG JIU

Neli [email protected]

Claudiu [email protected]


Adrian [email protected]

Mihai [email protected]

Daniel [email protected]

Director

Redactor şef

Redactori

Tehnoredactor

S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ

TELEFON: 0253/214815

La fiecare partid, după cum probabil aţi constatat deja, exis-tă câte un individ căruia îi place să iese în evidenţă mai tot tim-pul. Aproape că nici nu contează dacă spune o mare prostie, sau nu spune nimic pe gură, simpla sa prezenţă provocând disconfort, specific momentului când în preaj-ma ta se află un cretin. Sau mai mulţi. La PSD, cel local, bineînţe-les, există multe astfel de specime-ne. Nu dau exemple pentru că e posibil să omit (fără v) pe vreunul şi cred că s-ar supăra. Nu, nu e vorba de Sugurel, aşa cum proba-bil vă aşteptaţi. Nu astăzi. Deşi, că tot veni vorba, personajul e de o mare nesimţire. S-a prezentat la postul TV unde cotizează din greu să vorbească de (atenţie!) „cum se fură banul public”. Bine, acum e şi îndreptăţit omu’ pentru că ştie foarte bine mecanismul şi să vedeţi drăcia dracu’ îl explica şi la televizor. Vezi doamne cum fac ăia de fură din banii publici, licitaţii aranjate etc., iar guriştii ăia cu pretenţii de jurnalişti, mimează nişte întrebări pe placului insului ce-i plăteşte, deşi el e tăticul şme-nurilor penale cu bani publici.

Revenind la păduchele de azi, parazitul vrea funcţie în PSD Tg-Jiu şi probabil că, atunci când dvs. veţi citi acest material insul e deja vicepreşedinte. Personajul e o capacitate - a condus aşa de bine

o unitate economică din nordul municipiului încât aceasta a fost rasă de pe pământ, la propriu, şi nici măcar iarba nu mai creş-te acolo. Ca să-şi demonstreze, totuşi, că nu e cel mai prost din târg, împreună cu un coleg pese-dist a deschis un restaurant, în cealaltă parte a oraşului, departe de locul unde a produs prima sa crimă economică.

Şi acum intervine rolul parti-dului: ca să nu stea toată ziua pe terasa restaurantului său, să frece menta, PSD i-a dat birou în ime-diata apropiere. Pentru o scurtă perioadă, din fericire, personajul a fost numit director şi a putut să-şi supravegheze afacerea chiar din biroul unei instituţii, plătit din bani publici. Norocul nu i-a surâs prea mult timp, cei de la PDL l-au dat afară cu şuturi în cur, ştiind că are creierul mai mic decât ter-minaţia numelui său, „coiu”.

Ce merite a avut individul de a fost propulsat în acea funcţie? Cum pot crede cei din conducerea PSD că un ins care a lăsat sute de oameni fără locuri de muncă poate aduce voturi pentru partid? La aceste două întrebări nu aştept un răspuns. La altele, de exemplu, ce şmenuri penale se află în spate-le falimentului unităţii economice amintite şi cât de implicat este pesedizdul?, vă voi răspunde chiar eu, în numerele viitoare.

„...coiu” de la PSDde Claudiu Matei

Pedelistul „italian” Nino Săvoiu, implicat în traficul cu persoane?Şeful filialei PDL Mila-

no, gorjeanul Ion Săvoiu, cunoscut sub porecla Nino, un aşa zis om de afaceri, protejatul deputatului por-tocaliu William Brînză, este suspectat că ar exploata români în Italia.

Sub pretextul că i-ar ajuta pe românii plecaţi după o viaţă mai bună, să-şi găsească de muncă în Italia, Săvoiu şi-a creat o imagine care-l încadrează între personajele credibile din peninsulă, însă sub această mască se ascunde un ins

dubios. Acesta a fost implicat recent într-o poveste romanţată, cu ac-cente de thriller, şi cu un puternic miros de sechestrare de persoane.

Mai multe în numarul viitor.

www.scandaldegorj.ro 28 mai 2010 | 3

[email protected] Gorjde GGGde Gorjd GorjGorjde GorjjeGorjGorjde dde Gor

Cuibuşor de nebunii în locuinţa de serviciu a directorilor Penitenciarului Tg-Jiu

Ultima „bombă” apărută în mediul penitenciar local se referă la unele petreceri monstruase care au loc, de ceva vreme, chiar în locu-inţa de serviciu a celor doi directori. Despre cherme-zele şefilor de la puşcărie se pare că a fost informat chiar SRI Gorj, iar superi-orii acestora din Adminis-traţia Naţională a Peniten-ciarelor vor să trimită un control pe teme bahice.

Chef dă chef

Constantin Bălă, direc-torul Penitenciarului Tg-Jiu şi adjunctul acestuia, Dorinel Boitor, par să facă echipă bună în fruntea unităţii gorjene, chiar dacă cei doi au fost numiţi în aceste funcţii în urmă cu mai puţin de patru luni de zile. O echipă care s-a sudat rapid, am putea spune, lucru confirmat şi de unele surse din inte-riorul penitenciarului. Cei doi directori locuiesc împreună în locuinţa de protocol a penitenciarului, în blocul care găzduieşte, la parter, Direcţia de Im-pozite şi Taxe, în apropie-rea Gării din Tg-Jiu. Deşi imobilul respectiv e unul

cu pretenţii, fiind locuit de câţiva potentaţi locali, din balconul apartamentului puşcăriei vine deseori mi-ros de grătar. Vecinii s-au cam săturat de fumul de la mititei şi de zgomotul de la desele petreceri care au loc în apartamentul celor doi directori şi au depus câteva reclamaţii. Sursele citate au declarat că au văzut în dese rânduri câte-va pipiţe intrând în apar-tamentul respectiv, fiind însoţite de nişte băieţi care poartă cioc sau mustaţă.

Iniţial, vecinii au crezut că noii directori ai Peniten-ciarului Tg-Jiu sărbătoresc instalarea în funcţii, ca mai târziu să realizeze că un autoturism cu numere de Satu Mare cară cam mult alcool pentru una, două petreceri.

Surse din interiorul penitenciarului declară că directorul adjunc Boitor deţine autoturismul re-spectiv, fiind detaşat din Satu Mare la Tg-Jiu, iar cei din gaşca sa ştiu foarte bine gustul palincii arde-leneşti adusă tocmai din nord-vestul ţării.

Primă de 50% pentru directorii cheflii

Cei doi directori au motiv să sărbătorească

pentru că în luna martie au fost beneficiarii unei prime lunare de excepţie sau de misiune specială de 50% din salariu. Pro-babil, pericolele multiple la care pot fi expuşi în timpul petrecerilor din apartamentul de serviciu se consideră a fi misiuni speciale şi trebuie re-munerate. Sau revoltele deţinuţilor din 1 martie şi

1 aprilie, înăbuşite prin metode „specifice”, care au târât Penitenciarul Tg-Jiu într-un proces cu o aso-ciaţie a drepturilor omu-lui, pot fi considerate tot misiuni speciale, iar rezol-varea acestora o mostră a capacităţii manageriale a echipei Bălă-Boitor?

Revenind la chermeze-le stropite abundent cu licori bahice ale găştii care

roieşte în jurul şefilor Bălă şi Boitor, acestea au ajuns în vizorul poliţiei şi SRI. Sursele citate au menţi-onat că la cele două in-stituţii ar fi ajuns şi nişte înregistrări audio-video cu busturi goale şi tricouri ude ale pipiţelor şi coca-larilor de la puşcărie care frecventează apartamentul directorial.

Va urma


A doua descălecare, la Penitenciarul Tg-Jiu, a directorului Constantin Bălă,

zis şi Gorbunov, după numele jefuitoru-lui basarabean pe care la făcut scăpat pe când cârmuia puşcăria de la Craio-va, naşte pasiuni nebănuite. Conform

unor informaţii venite de după gardurile cu sârmă ghimpată, cadrele penitenci-arului sunt împărţite în cel puţin două

grupuri de interese „specializate” în bârfe, diversiuni şi lovituri de bufet.


SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde GGGde Gorjd GorjGorjde GorjjeGorjGorjde Gdde Gor

„Preşedintele clubului de fotbal Pandurii Tg-Jiu, este singurul care ştie cu exac-titate cum au fost cheltuiţi cei 3 milioane de euro”, asta susţine o sursă de încredere din interiorul clubului con-dus de Marin Condescu.

Cum a ajuns liderul sin-

dical săsău un mai simtul că aîn mediera destdin Conţie al clualtă perpricepupostul dajuns în

Condescu şi-a tras comisioane gCu un buget m

decât al multor echijumătate a clasamende fotbal Pandurii Tg

contraperformanţa deîn Liga a II-a. A

milioane de euro escare a dispus conduc

de fotbal în sezonbani proveniţi, în ma

bugetul public. În afavenite din sponsorizăr

private, contracte dpublicitate, drepturi din vânzarea biletelo

Naţională a LigniComplexurile Energe

şi Turceni, PrimăriaTg-Jiu şi, până la

trecut, Consiliul Juau cotizat sume imp

bugetul clubului de fotSindicatele miniere

Marin Condescu, se nprintre cei care dau

cârmuit de ş

Retrogradarea echipei Pandurii a costat 3 milioane de euro

Ilinca [email protected]


[email protected] Gorjde GGGde Gorjd GorjGorjde GorjjeGorjGorjde dde Gor

ă aibă la cheremul mega buget? Nimic

mplu: ştiut fiind fap-are o mare influenţă iul minier şi energetic tul de greu ca cineva

nsiliul de Administra-ubului să propună o rsoană, care să fi fost ută la fotbal, pentru de manager. Aşa s-a n situaţia în care,

Condescu să fie preşedintele clubului, adică personajul priceput la toate. Sursa ci-tată a declarat, în exclusivi-tate, pentru Scandal de Gorj că Marin Condescu nu a dorit niciodată, cu adevărat, aducerea altei persoane în funcţia de preşedinte, deşi de-a lungul timpului au fost vehiculate mai multe nume, pentru că, astfel i-ar fi fost mai greu să încaseze, perso-nal, comisioane consistente din transferurile jucătorilor.

De la visele privind cla-sarea pe locurile 6-11 sau calificarea în Cupele Euro-pene., Florin Carciumaru şi alţi finanţatori ai Pandurilor, şi-au luat adio în momentul în care, Marin Condescu,

supranumit „boss-ul gor-jenilor”, l-a suspendat pe Sorin Cartu, la începutul re-turului şi l-a adus, pe crite-rii numai de boss ştiute, pe Liviu Ciobotariu. Cearta cu Mircea Sandu, preşedintele FRF şi neputinţa jucătorilor aduşi pe pile, la Targu-Jiu, au dus la iminenta retro-gradare a echipei, deşi bani pentru transferuri a avut gârla Condescu.

Orac, pila lui Condescu s-a întors la Pandurii

Daniel Orac este unul dintre exemplele conclu-dente de la Pandurii, care, datorită relaţiilor amoroase pe care le are cu fiica unui om de afaceri, prietenul lui Condescu, s-a întors la Tar-

gu-Jiu, sfidându-i pe puţinii jucători silitori.

Omul de afaceri, partener de table al lui Condescu, încasează sume consisten-te de la clubul de fotbal în contul plăţii chiriei pentru locaţia unde sunt cazaţi jucătorii. Pentru a-l mai pasui cu plata chiriei, aface-ristul i-a cerut lui Condescu să-l reprimeasca la echipa pe viitorul său ginere Orac. Bineînţeles, preşedintele s-a conformat şi Orac s-a întors „să salveze” echipa, deşi So-rin Cartu îi ştia capacitatea. Pe lângă pilosul Daniel Orac sunt mult mai mulţi fotba-lişti aduşi şi ţinuţi la echipa doar datorită relaţiilor de prietenie dintre impresarii lor cu Marin Condescu.

Condescu, înjurat de Cârciumaru

Florin Carciumaru, pri-marul Targu-Jiului, s-a declarat destul de dezamăgit de retrogradarea Pandurilor, produsă de Condescu. La în-ceputul returului, Condescu îi da asigurări primarului să nu-şi facă griji că echipă nu va retrograda, din contră, va lupta pentru locurile 6-11, în clasament. Dus cu vorba pana în ultimele cinci eta-pe, Carciumaru se trezeşte ca de la anul, Targu-Jiul nu va mai avea fotbal de Liga I şi că miliardele virate de primărie, din banii contribu-abililor evident, în conturile clubului s-au cheltuit fără niciun folos. Ba chiar, pri-marul l-a înjurat furios pe Condescu, spunând că şi-a bătut joc de banii săi, că n-a putut să salveze echipa.

În gura politicienilor

Amatorismul şi incompe-tenta unui mâner, care se da preşedinte de club, au adus multe semne de între-bare pe buzele politicienilor care se tot întrebau pe ce s-au dus milioanele de euro de la Complexuri şi SNLO dacă echipa n-a fost capabi-lă să rămână în Liga I.

Mai mult, liberalul Dan Ilie Morega a cerut procuro-rilor DNA să verifice modul de finanţare al clubului, însă, aceştia s-au făcut că dorm, de frică, probabil, a PD-L-ului.

Un alt parlamentar care a vrut să afle şi ministrul Economiei, Adriean Videa-nu- amic cu Marin Condes-cu, cum sunt cheltuiţi banii minerilor şi energeticieni-lor a fost Vasile Popeanga. Numai că, Popeanga a fost ameninţat de „cameleonul” Condescu şi a lăsat-o mai moale cu interpelările către Videanu.

grase din contractele de transfermult mai mare ipe din prima ntului, echipa g-Jiu, a reuşit e a retrogradă Aproximativ 3 te bugetul de erea clubului ul 2009-2010, are parte, din

ară de sumele ri, de la firme de reclamă şi tv şi încasări

or, Societatea itului Oltenia, etice Rovineri a Municipiului a finele anului udeţean Gorj, resionante la tbal Pandurii.

e, conduse de numără şi ele bani clubului

şeful suprem.



r

Pensiile speciale ale magistraţilor, parlamen-tarilor, personalului aero-nautic şi foştilor angajaţi ai Curţii de Conturi vor fi recalculate în 30 de zile, în timp ce pensiile milita-re de stat şi pensiile po-liţiştilor şi funcţionarilor din administraţia peni-tenciarelor vor fi recalcu-late în 5 luni.

Tot în maximum 30 de zile vor fi recalcula-te şi pensiile de servi-ciu ale procurorilor şi judecătorilor, respectiv magistraţilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, ale personalului auxiliar de specialitate al instan-ţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, ale personalului diplomatic şi consular şi ale funcţionarilor publici parlamentari.

Într-un interval de trei ani vor fi verificate condi-ţiile de încadrare în grad de invaliditate a pensio-narilor aflaţi în evidenţă.

Prevederile sunt inclu-se în proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, obţi-nut de MEDIAFAX, pen-tru care Guvernul îşi va angaja răspunderea.

Documentul prevede că, la data intrării în vi-goare, toate aceste pensii vor fi calculate conform Legii 19/2000 privind sis-temul public de pensii.

„Persoanele ale căror drepturi la pensie sunt stabilite ulterior datei in-trării în vigoare a acestei legi vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglemen-tat de prezenta lege”, se arată în document.

În cazul pensiilor mi-litare de stat, ale poliţiş-tilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special

din sistemul administraţi-ei penitenciarelor, pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă stagiu de co-tizare realizat în condiţii deosebite, condiţii spe-ciale sau alte condiţii de muncă se acordă perioa-de suplimentare la ve-chimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de coti-zare în condiţii normale, respectiv 3 luni pentru fiecare an lucrat în con-diţii deosebite de muncă, 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speci-ale de muncă şi 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă reglementate în domeniul apărării naţionale, ordi-nii publice şi siguranţei naţionale.

Constituie stagiu de cotizare în sistemul pu-blic de pensii vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001 şi vechimea în ser-viciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor.

Constituie stagiu de cotizare şi perioada supli-mentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioa-re datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele rea-lizate în grupa I, a II-a, respectiv în condiţii de-osebite, condiţii speciale şi alte condiţii în cazul beneficiariilor acestor pensii.

Beneficiarii pensiilor militare de stat, ale po-liţiştilor şi ale funcţio-narilor publici cu statut special din sistemul ad-ministraţiei penitencia-relor, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în gru-

pele I şi a II-a de muncă potrivit legislaţiei ante-rioare datei de 1 aprilie 2001 ori care au lucrat în locuri de muncă încadra-te în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă benefi-ciază de majorarea punc-tajelor lunare realizate în perioadele respective, cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat acti-vităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei ante-rioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în con-diţii deosebite, cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legis-laţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în lo-curi de muncă încadrate în condiţii speciale şi cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activi-tăţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă.

Pensiile de serviciu an-ticipate şi anticipate par-ţiale devin pensii pentru limită de vârstă în înţele-sul Legii 19/2000, ace-laşi sistem urmând să fie aplicat şi pentru pensiile anticipate de serviciu, de invaliditate şi de urmaş.

Începând cu drepturile lunii iunie 2010, pensiile stabilite potrivit legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se re-calculează prin determi-narea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul pre-văzut de Legea 19/2000, în baza unei metodologii de recalculare care va fi stabilită prin hotărâre de guvern în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a legii pentru care

Executivul îşi va angaja răspunderea.

Cuantumul pensiilor recalculate va fi stabilit în baza punctajului mediu anual determinat conform Legii 19/2000 şi se plă-teşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare.

Procesul de recalculare va fi aplicat în mod co-respunzător şi pensiilor militare de stat şi ale poli-ţiştilor, în acest caz punc-tajul mediu anual reali-zat fiind determinat prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însu-marea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare.

La cuantumul aces-tor pensii, stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se vor aplica însă şi prevederile Legii privind cadrele militare. Pentru perioadele care constituie stagiu de co-tizare şi pentru care nu pot fi dovedite venituri de natură salarială, la de-terminarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.

Proiectul de lege mai prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare, prin ordin al ministrului Mun-cii se aprobă procedura de încadrare în grade de invaliditate, în vederea înscrierii la pensie de invaliditate, urmând ca într-un interval de 3 ani Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigu-rări Sociale, prin Institu-tul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de muncă, va iniţia acţiuni de verifica-re a încadrării în grad de

invaliditate a pensionari-lor de invaliditate aflaţi în evidenţă la acea dată.

„Cu privire la recalcu-larea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu se pune problema în-călcării principiului nere-troactivităţii legii, deoa-rece legea nu acţionează pentru trecut, ci doar pentru viitor, urmând ca pensiile recalculate să se plătească în noul cuan-tum de la data intrării in vigoare a legii. De aseme-nea, nu este încălcat nici dreptul la un bun do-bândit, dat fiind ca acest drept vizează pensia ca forma de venit de înlocui-re şi nu cuantumul aces-teia”, arată Guvernul în document.

Executivul susţine totodată că necesitatea adoptării acestor mă-suri rezidă din faptul că beneficiarii de pensii de invaliditate reprezintă în prezent aproape 4,5% din forţa de muncă, acest număr crescând rapid în ultimii ani, şi că se an-ticipează că majorarea numărului de solicitări de pensionare va spori de-ficitul bugetului de pen-sii din acest an cu peste 0,5% din PIB, acesta ajungând la peste 2,25% din PIB.

De asemenea, conform unei revizuiri recente a estimărilor Băncii Mondi-ale, în urma consultărilor privind măsurile de re-formă a legi pensiilor din România, se evidenţiază că la nivelul anului 2050, deficitul creat de cheltu-ielile cu pensiile din PIB, prin păstrarea sistemului actual, va ajunge la circa 12% .

mediafax.ro

Pensiile speciale ale magistraţilor şi parlamentarilor vor fi recalculate în 30 de zile


[email protected] Gorjde GGGde Gorjd GorjGorjde GorjjeGorjGorjde dde Go

r

Tupeul oamenilor po-litici cu foarte mulţi bani nu are limite. Este cazul deputatului penal Mugurel Surupaceanu, care, după ce a făcut coada la televi-ziunile de ştiri Antena3 şi Realitatea, s-a gândit să-şi cumpere o televiziune la care să apară ori de câte ori are chef, unde să scoa-tă pe gură tot ce-i debi-tează capul. Şi ca să devia mogul de presă, pentru că e la modă (vezi Ionel Ma-tog), Mugurel s-a aliat cu colegul său de partid afa-

ceristul Bebe Ionică, acţi-onarul majoritar al cotidi-anului „Gorjeanul” şi i-au cerut lui Dan Voiculescu să le dea pe mâna Antena 1 Targu-Jiu, ca o va rea-duce pe linia de plutire din punct de vedere editorial şi financiar. Că doar, „are baltă peşte”după ce a dat teapa Complexului Ener-getic Turceni. Şi ca să fie treaba treaba, omul care sta mai mult prin studiou-rile TV decât în Parlament, Mugurel Surupaceanu, l-a rugat pe cel care l-a scos în lume, pe Victor Ponta, să-i facă intrările la Voi-culescu şi chiar să facă lobby privind cumpărarea francizei.

Rămâne de văzut dacă Mugurel se va pricepe mai bine la presa decât la a reprezenta gorjenii în Par-

lamentul României, însă, cert este ca cetăţenii nu merita să fie reprezentaţi de un deputat penal care a înşelat unităţile economice cu miliarde de lei şi este, încă, în libertate.

Legat de participările lui Sugurel la emisiunile televiziunilor centrale în rubrica Săptămână pe scurt din revista Româ-nia Mare a apărut un text demenţial pe care-l reproducem în integrali-tate: „O prezenţă tot mai frecvenţă pe micile ecrane e Mugurel. Nu Isărescu, ci Surupăceanu. Cică e parlamentar PSD. Calitate în care, luni, la Realitatea TV, el a lansat torpila unui pleonasm penibil: „Daţi-mi voie să termin până la capăt”. Cine îndrăznise să-i provoace lui Mugurel Coadă de Purcel un „coi-tus interruptus” şi, când să ejaculeze şi el o mărgi-că, l-a oprit? Un interlocu-tor la fel de improvizat şi fără ştiinţa vorbirii articulate.”

Antena1 Tâgu-Jiu, cumpărată de penalul Surupăceanu?

Ilinca [email protected]



r

cmyk

„Retrogradarea din punct de vedere sportiv dă posibilitatea clubului să reducă cu până la 25 la sută, ca şi sancţiune, din drepturile salariale din anul respectiv. Totul în funcţie de aportul adus la joc, de minute jucate, de disciplina de care a dat dovadă fiecare jucător. În conformitate cu statul şi regulamentul clubului toţi jucătorii au fost convocaţi, s-au purtat discuţii indi-

viduale cu ei şi fiecăruia i s-a comunicat măsura disciplinară luată având în vedere neîndeplinirea obiectivului şi retrogra-darea după criteriul spor-tiv. Şi au fost sancţionaţi fiecare cu sume cuprinse între 5 şi 25 la sută”, a declarat Marin Condescu, la finalul şedinţei la care au luat parte toţi jucătorii şi antrenorul Florin Beji-naru.

Condescu a precizat că

Reduceri de salarii la Pandurii între 5 şi 25%, din cauza retrogradării

Jucătorii echipei Pandurii au fost sancţionaţi cu reducerea sa-

lariilor între 5 şi 25 la sută, pen-tru ratarea îndeplinirii obiectivu-

lui stabilit pentru acest sezon, respectiv evitarea retrogradării,

a declarat, marţi, preşedintele clubului, Marin Condescu.

echipa a avut ca obiectiv de performanţă iniţial locurile 6-8 în Liga I, dar apoi s-a ajuns la salvarea de la retrogra-dare.

Clubul Pandurii are, de asemenea, posibilita-tea de a rezilia unilateral contractele cu jucătorii care nu au confirmat sau nu s-au adaptat la echipă. „În perioada ur-mătoare, tot din cauza neîndeplinirii criteriului sportiv, clubul are posi-bilitatea să renunţe uni-lateral la jucătorii care nu au confirmat sau nu au contribuit în sezonul 2009-2010 la îndepli-nirea obiectivului. Cum la fel şi jucătorii, dacă eram retrogradaţi pe cri-teriu administrativ, ne-primind licenţa, aveau posibilitatea să opteze între a rămâne sau a pleca la altă echipă”, a mai spus Condescu.

de Gorj · PSD că un ins care a lăsat sute de oameni fără locuri de muncă poate aduce voturi...

Documents

Transcript of de Gorj · PSD că un ins care a lăsat sute de oameni fără locuri de muncă poate aduce voturi...