z ia r in d e p e n d e n t

p a a r [ http://www.dntcj.ro/adevaridA H U L I X N R . 2 7 8 6

IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M IE R C U R I1 5 D E C E M R R IE 1 9 9 91 6 P A G IN I 1 .5 0 0 L E I

Acest partid nu trebuia să existe

VALER CHIOREANU

V ffţ/ iua de 13 decembrie 1999 va ră- £ / mîne una de referinţă pentru starea

de neputinţă a actualei puteri de a gîndi şi acţiona cu respectarea legilor ţării. Prin datele sale reale sau virtuale, ea a indus în sufletele cetăţenilor un sentiment de nesiguranţă şi teamă asemănător celui provocat de întîmplârile petrecute în timpul revoluţiei din decembrie 1989. Totul a început cu o seară înainte, într-un mod oarecum paşnic. întors de la Helsinki, preşedintele Constantinescu s-a adresat'- cetăţenilor ţării, anunţîndu-i, cu emfaza-i binecunoscută, că urmează pentru ei o perioadă plină de bucurii şi mulţumindu-le pentru răbdarea dovedită' în aşteptarea acesteia. CE s-a hotărît să ne ajute nu numai cu sfaturi şi îndemnuri, ci şi prin acceptarea începerii discuţiilor de aderare şi prin acordarea unor sume de bani de ordinul sutelor de milioane de dolari anual. Emil Constantinescu a mers mai departe, apreciind ca importantă, în atingerea acestui scop, contribuţia fostului preşedinte iliescu, a Parlamentului şi diplomaţiei româneşti. Totul suna minunat, avînd aerul unei sărbători demult aşteptate în România. Pentru ca, spre sfirşitul declaraţiei sale, Emil Constantinescu sâ ajungă unde dorea. Pentru a fi la înălţimea aşteptărilor Comunităţii Europene, a spus el, e nevoie ca “Guvernul să fie condus şi coordonat astfel îneît programele sâ fie îndeplinite etapă cu etapă, promisiunile care se fac să fie asumate cu seriozitate şi respectate cu consecvenţă. Răspunderea, seriozitatea şi coerenţa sînt indispensabile unei etape atît de complexe ca aceea în care am- intrat” , a încheiat preşedintele. Semnalul a fost astfel dat în seara zilei de duminică. El spunea, în vorbe meşteşugite, că premierul Radu Vasile trebuie schimbat. Dar cum poate fi atins un asemenea obiectiv în condiţiile în care Constituţia prevede în mod expres că premierul, în lipsa demisiei sale, poate fi schimbat doar prin moţiune de cenzură aprobată de Parlament? Radu Vasile a declarat de nenumărate ori că nu va demisiona, iar o moţiune de cenzură nu era dispus nici un partid să înainteze în Parlament. Sfetnici de taină de la Cotroceni şi din gruparea talibanilor ţărănişti, adversari neîmpăcaţi ai premierului încă din vremea cînd acesta

Nu îndoiala este pacostea noastră. Românilor le-a căzut pe umeri o mană cerească. Peste noapte s-au trezit îndoiţi. Şî nu de spate. Dacă salariile, pensiile şi toate cele n-au prea crescut, în schimb, ne putem lăuda că avem şi noi ceva ce se multiplică văzînd cu ochii. Şi nu este Caritas! După doar o noapte, numărul de prim- miniştri s-a dublat, preşedintele revocîndu-1 printr-o decizie mai mult sau mai puţin constituţională pe Radu Vasile şi numindu-1 “ in terim ar” pe Alexandru Athanasiu. • Radu Vasile nu renunţă Ia postul de premier anunţînd chiar că e posibil să-şi formeze un cabinet, iar Alexandru Athanasiu, proaspăt mustăcios uns, începe să convoace şedinţe de guvern. Paradoxal, dar Dumnezeu i-a dat Dîmboviţei două maluri.

între ele - un potop de înjurături emise în stereofonie de către vajnicii apărători ai democraţiei şi ai “ intereselor celor care i-au votat” .

O fi unul cu mîna pe butoane, dar parcă decibelii şi paraziţii sînt cam mulţi. Ne cam dor urechile!

Titus CRĂCIUN

Pomana HEL-ului de

Crăciun

în prag de sărbători, CONEL a devenit mai blînd faţă de datornici, păsuindu-i pe aceştia pînă după Crăciun. La analiza de ieri, a fost luată în discuţie situaţia a 12 restanţieri care au datorii de cca 50 miliarde de lei. La ora actuală, în judeţul Cluj, restanţele consumatorilor la CONEL se ridică la peste 300 miliarde de lei. Pînă pe 28 decembrie a.c., cei pâsuiţi trebuie să facă un efort pentru a plăti măcar cota ce revine graficului de eşâlonare. Printre aceştia se numără şi Exploatarea Minieră Căpuş, UN1MET Cluj şi Agrocomsuin Bonţida. Totuşi, m ila creştinească nu s-a râsfrint şi asupra marilor datornici, cum ar fi ERS CUG-ul, care are o datorie de cca 40 miliarde de lei. Din data de 20.12.1999, de la ora 10, această societate va fi trecută pe regim de restricţionare. De asemenea, au rămas sub embargou: Industria Şîrmei Cîmpia-Turzii (cu datorii de peste 100 miliarde de lei), E.M. lara (7 miliarde de lei) şi EM Aghireş (cu 400 milioane de lei).

L.PURDEA

PWpWBS»

Clujenii sînt protejaţi de toate serviciile descentralizate

continuare în pagina a 5-a

Decretul preşedintelui de revocare a Iui Radu Vasile este neconstitutional

Problema constituţionalităţii revocării premierului Radu Vasile de către preşedintele Emil Constantinescu, prin Decretul nr. 426 din 13.12.1999, a fost probabil cea mai discutată temă a zilei de ieri. Lectorul universitar Emil Boc de la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii “ Babeş-Bolyai” Cluj- Napoca, expert- în drept constituţional, a precizat cîteva dintre motivele pentru care decizia preşedintelui este neconstituţionalâ. Astfel, explică Emil Boc, “preşedintele României nu poate' revoca primul ministru întrucît Guvernul, potrivit art. 108 al.l din Constituţie, răspunde politic doar în faţa Parlamentului, nu şi în faţa preşedintelui republicii. Dacă

c u Ic iia a t C h i r i l ă

Comitetul Director al FC “U” , întrunit lum la sediul clubului, a hotărît convocarea e urgenţă a Consiliului de Administraţiejţntîlnirea celor 20 de membri va avea oc luni, 20 decembrie, ora 17,00, în Sala mare a Primăriei. Pe ordinea de zi îgurează cererea de retragere.din funcţia de preşedinte al C.A. a avocatului Marcel azareanu elaborarea şi întocmirea formei finale a proiectului de -asociere cu

tehnic Sp "ANA” , varianta FC “ U” - Primărie şi numirea unei noi conduceri Comiteti 1 rr™ 2as’rea antrenorului principal Ioan Maja a fost mandatat de tineret a R Sa ?nceaPă discuţiile cu Ionuţ Chirilâ, antrenorul echipei decazul îmi • a? u*- Pnma rundă a negocierilor a avut loc ieri la Bucureşti. încazul uni' “ *• mima d negocierilor a a1Marius Br ,rasPuns negativ din partea lui I. Chirilâ se va încerca abordarea.lui

e an- tehnician dorit cu mare insistentă de Primărie - Consiliul local.Codin SAMOILĂ

preşedintele ar putea revoca primul ministru ar însemna că preşedintele poate demite Guvernul (căderea premierului duce automat la demiterea întregului Cabinet - art.109.2', Constituţie) şi, prin urmare, Guvernul ar răspunde politic şi în faţa preşedintelui, ori potrivit art. 108.1, Guvernul răspunde politic doar în faţa Parlamentului” . Menţionăm câ revocarea din funcţie a lui Radu Vasile s-a făcut în baza art. 106 al. 2 coroborat cu art. 105 din Constituţia României. în art. 102 din Constituţie se .vorbeşte despre imposibilitatea exercitării atribuţiunilor. Expertul în drept constituţional Emil Boc a precizat că “ premierul nu se află în imposibilitatea exercitării atribuţiunilor, întrucît«imposibilitatea» vizează starea fizică şi nu politică a premierului (...). Potrivit art.106 al.2,preşedintele României nu poate revoca primul ministru atunci cînd

acesta se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, ci poate să desemneze (nu sâ numească, aşa cum se arată în comunicat) un alt' prim ministru interimar pentru a îndeplini a tribuţiile primului ministru pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor^'dar nu mai' mult de 45 de zile” . După cum susţine Boc, premierul nu poate fi revocat deoarece interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul ministru îşi reia activitatea. “ Chiar presupunînd prin absurd câ premierul Radu Vasile s-ar fi aflat în imposibilitatea exercitării atri- - buţiilor, totuşi, oricînd pe parcursul a 45 de zile, premierul îsi poate relua activitatea în Guvern’ , spune' Boc. Pe de alltă parte, consideră Boc, referirea comunicatului Preşedinţiei la art. 102 din

. Constituţie este “ absolut lamen-' tabilă” , întrucît, potrivit acestui

Titus CRĂCIUNcontinuare în pagina a 5-a

Pedofilii de la Suceava a fost arestat

Pedofilul.de la Suceava a fost prins de poliţişti, analizele efectuate luni seară dovedind că bărbatul reţinut este cel care a agresat patru minori, dintre care doi au murit, informează inspectoratul. General al Poliţiei. Mihai Olariu, născut la 14 octombrie 1953, este din- satul Valea Glodului, comuna Vultureşti, judeţul Suceava. El nu are ocupaţie şi nici antecedente penale. Pe numele lui, Parchetul Tribunalului Suceava a emis un mandat de arestare preventivă pe-o perioadă de cinci zile pentru relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex, cu minori, urmate de moartea victimei. Pentru această faptă, Olariu riscă o pedeapsă cu închisoarea de pînă la 25 de ani.

PDSR accepta posibilitatea

declanşării/

procedurii de suspendarea preşedintelui

ConstantinescuPDSR va participa la

Cotroceni numai la o discuţie priv ind “ situaţiaanticonstituţională creată în urma revocării de către preşedintele Constantinescu a prim ului m inistru Radu Vasile", .a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele PDSR, Ion Iliescu, opinia sa fiind susţinută şi de prim-vicepreşedintele Adrian Năstase., Iliescu a apreciat că “ primul ministru nu poate fi revocat decît de. Parlament, printr-o moţiune de cenzură".. -Pe de altă parte, liderul PDSR a ţinut să-precizeze că partidul său nu are nici un motiv să susţină Guvernul Radu Vasile, avînd, în vedere practica acestuia de ocdlire a Parlamentului prin ordonanţe de urgenţa, însă nu poate să accepte încălcarea Constituţiei.

El a precizat că după ce se elucidează această situaţie anticonstituţională, pot avea loc consultări pentru formarea unui alt guvern. în acest sens, Iliescu a spus câ singura soluţie valabilă sînt negocierile politice pentru formarea unui -nou guvern cu o susţinere parlamen­tară mai largă, care să aibă

continuare în pagina a 5-a

• fREFBCTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

PRIM Ad ^ c l U j - N A P O C A : 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 PR1MARIA TURDA: 31-31-60

1 PRIM ARIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PR1MAR1A HUEDIN: 25-15-48 ' •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27 POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

•POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 . •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14

POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILĂ: 982

•GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70, int. 158

DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958 •R.A.TERMOFICARE: 19-87-48 '• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. -SALPREST; S.A.: 19-55-22• SC PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

• AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09: - intern -43-20-01;Tunla - 31-17-62; Dej - 21-20-22

B $ U R S E | ^ U T O &

C U R S E I N T E R N A Ţ I O N A L E d i n A u t o g a r a I I :

• C l u j- N a p o c a -B u d a p e s t a , c u plecare din C lu j-N a p o c a in z ile le d e lu n i, m a n i , j o i şi v in e r i la o r a 7 ,0 0 şi în a p o i e r e a d in B u d a p e s ta in z i l e l e d e m a r ţ i , m i e r c u r i , v in e ri şi s i m b i t i la o ra 1 1 ,0 0 .

• C lu j-N a p o c a - B u d a p e s ta , cu plecare în zile le d c j o i o ra 2 2 .0 0 şi în a p o ie re d in B ud a p e sta in z ile le d e v i n e r t o r a 1 6 ,0 0 . I N F O R M A Ţ I I :A u t o g a r a 1 : 1 4 -2 4 - 2 6

A u t o g a r a I I : 4 3 - S 2 -7 8

FARM ACIIFarmacii ca serviciu permanent: Farmacia

" C O R A F A R M " , str. Ion Meşter nr. 4 , telefon 42-6540.Farmacii cu serviciu prelungit. Farm acia

I N T E R P I I A R M " , ttr. FTimâvcrii nr. 5 , telefon 4 2 -7 1 -9 5 o rar 8 -2 2 , Farm a cia ’ C L E M A T I S F A R M * , Piaţa U n ir ii n r. 10 , telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda ie noapte.Fa rm a cia tir . 3 , P -ţa G ă r i i n r . 3 , te le fo n 13-04-26. orar 20-8.

IARQM:01.11.1999- 31.03.2000Clui -> Buc. ' • Buc. Clui07.00 t 17,1019.00

08,00 08,4518.10 17,3021.10

09,45 18,30''

.. marii09,1519,30

10,15 07,45 '20,30 18,00

08,4519,00

miercuri -09,1519,30

10,15- 07,45 20,30 . 18.00

08,4519,00

ifli09,1515.3019.30

10.15 07,4516.30 13*3020.30 18.00

08,45 15,10 . 19.00

Vineri09,15 . 13,55

10,15 07,45 15,00 11,30

- 19,00

08,45 13,35 20,00.

sîmhătă07.2513.25

08.25 11,0014.25 - .

13,05 '

duminică- 19,00 20,00

Pret bitet 852.000 lei

Luni: Cluj Bologna 10,30-12,05 Bologna ->Guj 1Z55-16.40

miercuri: Cluj-} Bologna 10,30-12.05 . * Bologna-) Cluj 1155-16.40 v ''

vineri: Cluj ->BoIogna 10.30-12,05 Bologna-XTIuj 1255-16,40

Preţ bilet: “ 235$ dus-întorsTELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FĂBĂ PLATĂ "FAMILIA SFINTA"• 1 3 - 1 7 d e c e m b r ie •

M e d ic in ă g e n e r a l ă . D r . M . S u c iu - 1 6 ( 1 2 - 1 4 ) , d r . S . L o g a - 1 7 ( 1 4 - 1 6 ) , d r . I. Boilă - 1 3 , 1 4 , 1 6 , 1 7 ( 1 0 - 1 2 ) , d r , L . R a s a - 1 3 ( 1 5 - 1 7 ) , d r . R . C o tîrlâ - 15 ( 1 0 - 1 2 ) , d r . V . T â ta r u - 1 7 ( 1 0 - 1 2 ) , dr. F . O r o s - 1 6 , 1 7 ( 1 4 - 1 6 ) ; H o m e o p a t i e . D r . L . B a rb ă a lb â - 1 5 ( 1 0 - 1 2 ) ; In t e r n e . D r . A la n cu - 1 4 ( 1 2 - 1 4 ) , d r . C . D u n c e a - 1 6 ( 1 7 - 1 8 ) , d r . G h . U z a - 1 3 ( 1 3 - 1 5 ) , dr. D . P îr v - 1 3 ( 1 5 - 1 6 ) , d r. C s . S z a k a c s

1 5 ( 1 4 - 1 6 ) , d r . N . P o p ,- 1 6 ( 1 4 - 1 6 ) ; G in e c o lo g ie . D r . C . F o d o r - 1 4 ( 1 0 - 1 2 ) ; C h i r u r g i e . D r . P . P ite a - ' 1 6 ( 1 0 - 1 1 ) , dr. I. S z o b o - 1 5 ( 1 2 - 1 4 ) ; P e d ia t r ie . D r. R . M i t e a - 1 4 ( 1 3 - 1 5 ) , d r . M . F r i t e a -1 5 ( 1 1 - 1 3 ) , d r . L . T o m a - 1 6 ( 1 0 - 1 2 ) , ; - O r t o p e d i e . D r . Z . P o p a 1 3 ( 1 2 - 1 3 ) ; P s ih o lo g i e . P s ih . L . B o ilă - 1 4 ( 1 5 ,3 0 - 1 7 ) ; P s i h i a t r i e . D r . C Ş te fa n - 1 6 ( 1 4 - 1 6 ) , d r. I. G h ile a n - 1 7 ( 1 2 ,3 0 - 1 5 ) . d r. L . N e g ru - 1 5 ( 1 5 - 1 7 ) , d r . E . C z u c z i - ’16 ( 1 2 ,3 0 - 1 5 ) ;E n d o c r i n o l o g i e . D r . I. D u n c e a - 1 6 ( 1 7 - 1 8 ) ; N e u r o l o g i e . D r . C . T ra n d a fire s c u - 1 6 ( 1 3 - 1 5 ) , d r . M . D ivin - 1 3 ( 1 0 - 1 2 ) , d r . D . B o z d o g - 1 5 ( 1 5 - 1 7 ) ; O . R . L . D r . C . R â d u le s c u - 1 3 ( 1 2 - 1 4 ) ; R e u m a t o l o g i e . D r . I. A lb - 1 4 ( 1 2 - 1 4 ) ; D e r m a t o l o g i e . D r . H . R a d u - 16(12-14). r

P e n t r u c h i r u r g i e e s t e t i c ă ş l r e p a r a t o r i e , u r o l o g i e , c l i n i c a u r o lo g i c ă ş l r a d i o l o g i e , p la n ific a re a b olnavilor s e fa c e p e b a z ă d e b ile t d e trimitere.

P la n ific a re a b o ln a v ilo r - d e lu ni p în ă v in e ri, în tre o re le 1 2 - 1 4 , la te le fo n 1 6 - 7 8 - 2 2 şi la s e d iu . A l e e a M ic u ş n r. 3 / )2 .

FILM E10-16 DECEMBRIE

Rep ublica • Farza n (S U A ) , premieră (10 .3 0 ; 1 3 ; 15.30; 1 8 ; 20.30). Vineri, sîm bătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 ‘ Victoria - Aventuri in doi. S U A ( 1 1 ; 1 3 ,1 5 ; 15 ,3 0 ; 1 7 ,4 5 ; 2 0 ) * A rta ■

Ve/vef g o/dm /n e, prem ieră. An g lia, ( 1 1 ; 1 3 ,1 5 ; 15,3 0; 1 7 ,4 5 ; 20). Duminică spectacolele încep de la ora 1 3 ,1 5 * F a v o rit - Intr-un p a f cu o p o ziţia , Ungaria (13 ; 1 5 ; 1 7 ; 19)* M ărăşti - Ronin, S U A (1 3 ; 1 5 ); Pasiune periculoasă ( 1 7 .1 5 ; 19.30 ).T U R D A F o x - Hallowen: H20, S U A (1 3 ; 15); Jaf in timpul potopului, S U A ( 1 7 ; 19 ). D E J : Fî/ca generalului. S U A (1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; ,19 ) - vineri, sîm bătă, duminică - spectacole de noapte cu tanf redus d e la ora 2 2 .G H E R L A Capcană pentru hoţ, S U A (1 3 ; 15 ; 1 7 ; 19 ). ________ .__________

U N IP L U S R a d io Miercuri, 15 decembrie05.00 Deschide ochii I; 06.00 Program informativ BBC; 06.30

Dimineţile cu Felix; 09.00 Mâi mult ca Bună Dimineaţa; 12.00 Ultra MiX; 15.00 Aproape totul-, 18.00 Program informativ BBC-, 18.30 Trei ceasuri bune: 21.00 Program informativ BBC', 21.30 Tura - Vura; 23.00 Uniplus nocturn:

■ B.C .U . “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): jO rar: zilnic: 8-12,45:

13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.

■ B ib lio te c a - Ju d eţean ă

“ O C T A V IÂ N G O G A ” : SECŢIA

ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l).

O RA R: luni-vineri: 9-20. SECŢIA

C O P II, O RA R: luni-vineri: 9-20

F IL IA L E (Z o rilo r; Mănăştur,

Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni

miercuri, jo i; 14-20; marţi, vineri: 9-

15. SA LA DE LECTU RĂ (Str. M

Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi:

9 -2 0 ; vineri: 9 -2 0 ; sîmbătă: 9-14

SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE:

(str. Observatorului n r.l, telefon 43

8 4 -0 9 ) luni, jo i': 14-18 , marţi

m iercuri, v in eri; 9-13

M ED IA TECA , O RA R: luni-joi: 9-

2 0 ; v in eri; 9 -2 0 ; sîm bătă: 9 -14

C E N TR U L D E IN FO RM A RE

COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri:

9-16,00. "Ţ; : V

I B ib lio teca A cadem ici (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni -

sîmbătă 8 - 12.45; 14,- 18.45,

I B ib lio te c a G erm an ă (strada

U niversităţii 7 - 9 ): luni - 10-14;

marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri

10-16. .

■ Biblioteca A m ericană ”J.F .K ,”

(strada Universităţii 7 - 9). Orâr: luni

jo i: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi

a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim

consultanţă pentru studii în USA;

B ib lio te c a B r ita n ic ă (strada

Avram lancu 11). Orar: luni,

miercuri: 14 - 1 9 ; marţi, jo i, vineri: 9

14.

■ B ib lio te c a “ H e lta i” (strada

Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18;

sîmbătă: 9 - 13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9).

Orar: marţi: 18 - 19; jo i 19 - 20.

Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22);

Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural

G erm an "H erm an n O berth ” (str.

M emorandumului 18). Orar: luni,

marţi, miercuri, jo i: orele 16-20.

Biblioteca “V aleriu Bologa” a

Universităţii de Medicină şi Farmacie

(Str. Avram lancu 3 1 ); Orar: luni-

vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

Bibliotecă Soros C lu j (str. Ţebei

nr. 21). Orar; luni 12-19,30 ; marţi,

miercuri şi jo i: 10-19,30, sîmbătă: 10-

14. Ş tiin ţe so c ia le şi

comportamentale.

B ib lio teca C reştin ă ”Biblos”

(str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-

17; marţi, miercuri, jo i; 13-16; vineri

9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia

cititorilor literatură creştină în diferite

limbi).

M iercuri, 15 decem brie7.00 Ţ Matinal naţional; 9,00 TVR laşi; 10,00

Dor (r);10,30 Scuzaţi! Pardon! Mersi!, (r); 11,00 TVR Cluj- Napocâ; 12!,00 Punct ochii (r);13.00 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 Ciber-Fan. Lumea Internet; 14,30 Evrika!; 15,00 Memorialul Timişoara Decembrie 1989 (r); 16,00 Ecoturism; 16,30 Medicina pentru toţi; 17,00'Hora satului; 17,30 Impas în doi; 18,00 Corect!; 18,05 Jumătatea ta;19.00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Decembrie ’89 - 10 ani; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal;. 20,55 Film: 30 de tînduri pentru un delict. (Italia 1998, ultima parte);22,40 în flagrant; 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Cafe Corso; 0,30 Lumea dansului.

7',00 Santa f U f P i Barbara (s); 7,45 • * I Obsesia (s); 8,30

Curier de ambe sexe (r); 9,15 Care pe . care!; 10,10 Limbi străine. Franceză; 10,25 Veni, video, viei (r); 10,40 Autostop; 11,10 Promo; 11,15 Puls 2000 (r); 12,00 Serial de călătorii National Geografic; 13,00 Globul dragonului (d./a.); 13,30 La izvorul dorului; 14,00 Dialog. Emisiune în limba maghiară; 14,45 Santa Barbara (s); 15,30 Ştiri; 15,35 1989 - Zece anidupă; 15,40 Trupa DP 2; 16,15 Veni, video, viei; 17,15 Curier de~ ambe sexe; 18,00 pare pe care!; 18,40 Se întîmplă acum; 19,00 Ştiri; 19,10 Ştiri bancare şi bursiere; 19,25 1989 - Zece ani după; 19,30 Film: Căsătorie cu repetiţie (România 1985); 20,50 Videoclipuri; 21,00 Călătorind prin ţară; 21,15 Mituri şi istorie;22.00 Alfredd Hitchcock prezintă: Ultimul legămîntŢSUA 1962);22.50 1989 - Zece ani după;23.00 Retrospectiva Premiilor APTR 1994; 23,55 Nocturna; 0,05 Limbi străine. Germană; 0,30 TVM Mesager.

7.00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; f0,00 Tînăr si neliniştit (s/r);

10.50 Ultima frontieră (s); 11,45 Pensacoia - forţa de elită; 12,30 O căsnicie perfectă; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,05 Babylon 5 (s);13.50 Ani de liceu (s); 14,15 Miracolul tinereţii; 14,45 Familia Bundy (s); 15,15 Nisipurile din Miami; 16,10 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Gustul succesului; 18,30 Dăruieşti şi cîştigi; 18,50 Chestiunea zilei; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei; 20,00 Film: Academia de Poliţie 5 (SUA 1988); 21,55 Ştirile Pro TV;22.00 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Criminaliştii (s); 1,00 Chestiunea zilei (r); 2,30 Ştirile Pro TV; 3,00 Să mori de rîs (s); 3,30 Avocaţii (s); 4,30 Galactica (s); 5,30 Suflet de femeie (s); 6,15 Nisipurile din Miami (s/r).

7,00 .Dimineţi « n te J ; Clujene; 8,00

Dimineaţa devreme; 9,59 Decennium; 10,00 Ştiri; 10,10 Voi cuceri Manhattanul ;11.00 Mount Royal (s); 12,00 Baywatph. Nights (s)f 12,59

Decennium; 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Pretender (s);14.00 Decepţii (s); 15,00 Răsfăţata (s); ' 16,59

- Decennium; 17,00 Ştiri; 17,20 La mulţi ani, vouă!; 17,-25 Dragostea învinge (s); 18,59 Decennium; 19,00 Observator; 19,55 La mulţi ani, Vouă!;20.00 Film: Luptătorii (SUA 1995); 21,59 Decennium; 22,00

• Observator Cluj-Napoca; 22,25 La mulţi ani, Vouă!; 22,30

■ Marius Tucă Show; 0,00 Twin Peaks (s); 1,00 Observator (r); 1,30 Răsfăţata (s/r); 3,30 Dragostea învinge (s/r); 5,00 Dallas (s/r).

7,00' Karaokem f f e Î A i show <rK 8'00Dimineaţa cu Prima; 12,00 Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 Politica de mîine (r); 15,00 Bilanţ (r); 15,30 Vacanţă ă la Petrişor (r); 16,00 Viaţa în direct; 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,55 Clip , Art; 19,00 Karaoke Show;20.00 Comisarul Rex (s); 21,00 CI 5; Profesioniştii (s); 21,30 Apel de urgentă; 22,00 Clip Art; 22,05 Focus Plus; 22,30 Revista presei; 22,35 Politica de mîine; 0,30 Film: Luptătorul kung-fu din umbră; 2;00 Focus Plus (r).

j—«— 5,00 Guadalupe JPţflFiG&a (s); 5,50 Iubire C sfinta (s/r); 6,45Dragoste şi putere (s/r); 7,15 Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţă poveştilor (r); „8,15 Rosalinda (s/r); 9,00 înger sălbatic (s/r); 10,00 Luz Clarita

' (s/r); 10,45 Angela (s/r); 11,30 Nimic personal (s/r); 12,25 Cinemateca de, acasă: în sfîrşit, iubirea (r); 14,15 Viaţa noastră (s); 15,00 Dragoste şi pute,re (s); 15,30 Iubire sfîntă (s); 16,30 Luz Clarita (s); 17,25 Vremea de acasă; 17,30 Rosalinda (s); 18,30 Angela (s); 19,25 Vremea de acasă; 19,30 Acasă la bunica - reţetă culinară; 19,45 Căsuţa poveştilor; 20,30 înger sălbatic (s); 21,30 Sînge din sîngele meu; 22,30 Cinemateca deacasă: Roxanne (SUA 1991); r);0,20 Dragoste şi putere (s/r); 0,45 Surorile.TELŞ7 7,00 Ştiri; 7,10

BunăTELf7/ / Bună dimineaţa, Z / q b C România; . 9,00

Omul şi natura (s/r); 10,00 Ştiri; 10,15 Teleshopping; 10,30Dintre sute de ziare (r); 11,15 Cutia Pandorei (r); 12,00 Dincolo de stadion (r); 13,30 Film documentar; 14,00 Globetrotter; 15,00 Ştiri; 15,10- Teleshopping; 15,30 Post Meridian; 17,00 Medici la datorie; 18,00 Omul şi natura;19.00 Secţia de poliţie (s);20.00 Telejurnal; 20,30 Film documentar; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Reporter Tele 7; 22,30 Aventuri în aer liber; 22,45 Derrlck (s); 0,00 Ştiri; 0,30 Ora H - emisiune de confesiuni; 1,35 Teleshopping; , 2,10 Telejurnal; 2,35 Film documentar (r); 3,00 Medici la datorie (s/r); 4,00 Secţia de politie (s/r); 5,00 Reporter Tele7 (r); 5,30 Derrick (s/r).■ R e d a c ţ ia nu î f i a su m ă r p s p o n sa b i li -

’t a t e a p e n tru s c h im b ă r ile in te rv en ite in p r o g r a m e le p o s tu r i lo r d e .te lev iz iu n e.

mMiercuri, 15 decembrie

06:00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00, 09:00, 10:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00,

ZdTh\ 18:00, 21:00 Ştiri, 06:50; 07:50 Horoscop, 07:20 Revista presei locale, 08:20,17:00 CD Sport (Alin Fomade), 09:20,15:20 Ce mai crede lumea, 09:40,16:40 Colecţia de mirări, 11:00-13:00 MESAJ FM, 12:00 Divertis Radio Blitz, 14:00-18:00 CALEIDOSCOP CD, 16:20 Chemarea muntelui, 19:00 - 21:00 MUZICA MAGICA (Ştefan Coroianu), 21:30-‘ 23:00 Cu capsa pusă, .Yj- . - 7. \

M i e r c u r i , 1 5 d e c e m b r i e ,_ Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00, 13.H0, 15:00, 16:00,

■ ţ i > D / 0 19-OCL Ş tiri B BC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. 6 :3 0 - 9 ;0 0 Trans ilvan ia M a tin a l. 6 ,4 5 , 7 , 2 0 , 8 ,2 0 -

» Horoscopelniţa; 8 ,3 0 Liniuţa de dialog, 9 ,0 0 - 1 5 ,0 0 Patrula de serviciu. 9 ,2 0 , 9 , 5 0 , 1 0 , 2 0 , 1 0 , 5 0 , 1 1 , 2 0 ,

\ 1 1 . 5 0 , 1 2 , 2 0 , 1 2 ,5 5 - Buletin rutier, 9 ,3 0 Revista- -’ v s iiv '1 presei: 1 0 ,0 5 Punctul de vedere: 1 2 ,5 9 Declaraţia

zile i: 1 3 ,2 0 - 1 4 ,0 0 Cafc concert, 1 5 ,0 0 - 2 0 ,0 0 Prob Noblem; 1 5 ,1 5 Punct de vedere; 1 6 ,0 0 - 1 7 ,0 0 Votaţi! Radio Transilvania; 1 7 0 5 BBC Education Program m es; 1 9 ,0 5 Declaraţia zilei; 2 0 ,0 0 - 2 1 ,0 0 Top Ten; 2 1 ,3 0 - 2 3 ,0 0 TaxiM uzic; 2 3 ,0 0 - 0 1 ,0 0 Post Factum; 0 1 ,0 0 - 0 6 ,0 0 Music Non Stop.

prezentată de Dan Moşoiu. 8.00 Emisiunea în limba maghiară. 10.00 Radiocircuitprin ţară. Prezintă de lâ Cluj Mihai Miclăuş.. 11.05 A patra putere. Ediţie specială. Prezintă: Oana Cristea Grigorescu. 12.00 Radiojurnal Transilvan. 13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13.15 Paralele muzicale. 13.50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio fax - Prezintă Doina Borgovan.-18.20 Crochiuri muzicale. Prezintă Dan Izvoreanu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Rotonda Literară. Emisiune culturală redactată şi prezentată de Dora Pavel. 20,00 Ştiri. 20,10-21,50 Microfonul copiilor. Prezintă: Ella Dîmbean: 21,00 Ştiri21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

M i e r c u r i , 1 5 d e c e m b r i e. ; Ştiri: 8,10,12,14,17,20.

il:td io S o n ie 6-10 'Cafeaua deFM «S.8 MH* serviciu ’ ( m e t e o , m a x i m a

z i l e i , i n f o r m a ţ i i u t i l e , h o r o s c o p , r e c o m a n d ă r i T V , a g e n d a c u l t u r a l ă ,

re v is ta p r e s e i , o r e ţe t ă p e z i , c o n c u r s u r i ) . 1 0 - 1 4 'Z iu a in amiaza mare" ( U r e c h i l e c i u lit e - c o m e n t a r i u l z i l e i ; B a s c a c u b r e t e l e , M o n d o s p o r t , G u r a l u m i i , S u r p l u s , Ş ti r i e x t e r n e , c o n c u r s u r i ) . 1 4 - 1 5 "N outăţi ia R ad io S o n ic ’ . 1 5 - 1 7 .M cS on ic (d e d i c a ţ i i m u z i c a l e , p r e m i i M c D o n a l d ' s ) . 1 7 - 1 9 "R e tro s p e c t iv a săptăm înir. 1 9 - 2 0 'C lo p o te tubulare" (M a r i u s A c i u ) . 2 0 - 2 1 " G r e a f e s f H its" . 2 1 - 2 3 'C ă lă to r i i pe p o r ta t iv ’ ( M a r i u s B r a ş o v e a n u ) . 2 3 - 2 "Muzica ş i muzichia’ IMarius B r a ş o v e a n u l . 1 -6 Music Non-Stop. ~

M i e r c u r i , 1 5 d e c e m b r i e 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-10:00

W74CT Pauzele de dimineaţă. 10:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00Seară deseară. 22:00-24:00

R E N A Ş T E R E A

Fair-play- realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiunea de 1 dezbateri economice şi socio-politice. 24:00-04:00 La ceas de Blues in Delfinariu : realizator A. G. Weinberger. Un amestec de Blues şi fantezie la miez de noapte... O emisiune interactivă care se adresează celor predispuşi spre filosofie, indiferent de vîrstă. •

M i e r c u r i , 1 5 d e c e m b r i e

RADIO C L U J ]V 6,00 Bună dimineaţa.• JJo emisiune cu informaţii,

actualităţi si muzică

M i e r c u r i , 1 5 d e c e m b r i e '6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri,

actualităţi şi muzică; 11.00 Anamneze - din închisorile comuniste; 12.00 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.30 Bizantion - muzică bizantină;13.00 Actualitatea; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 19.00 Bizantion - muzică bizantină, 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea; 21.05 în direct cu ascultătorii, 22.30-6.00 Liniştea nopţii - program muzical n o c tu r n ._____

CABINET MEDICAL ONCOLOGIC:CLUJ-NAPOCA,

str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII:Prof.dr. LUCIAN LAZĂR

(G in e c o lo g ie , C h ir u r g ie , O n c o l o g i e )

L, Mi: 15-18; Ma,-J:.1Ş30-18?6

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J : 1430-16; V: 15-17 S: 9-11

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18 - 20; Ma, J : 183°-20 V: 16-20

PRO G RAM AR E : tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

£ POLICLINICA j INTERSERVISANstr. Pascalv nr.5, cart. Gheorgheni

STOMATOLOGIE INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO- ID G IE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ CH IRURGIE ♦ O R T O PED IE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ G IN E­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PED IATR IE . ♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA ,

RADIOLOGIE • ECOGRAFIE ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ

GASTROENTEROLOGIE Eiectroencefalografie -

Electromiografie - E xam inări Dopplcr - Histerosalpingografii

pentru sterilitate fem inină Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologic - Parazilologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Eiisa Test - Examinări citoîogice pentru depistarea cancerului dc col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 Medic dc gardă: firele 21 - 7 , , Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. ' J

CABINET MEDICAL DESTOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5Dr, Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie .• protetică (ceram ică)« chirurgie (re ze e jii, îm plânte) Programări zilnic la tel: 430.028■ - ORAR / -r-- , '

Luni - Vineri: 9*19 Sîmbătă: 10-13 ’

Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere

P R O F. O N IV .D r . M IH A I C A L U G A R U

D r. A N G E L A C Ă LO G Ă R D .

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

P R O G R A M O F T A L M O L O G I E .L, Mi, V - 17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICID l i f e l i n e— “ T — I Sufletulnostraladispoziţia _

dumneavoastrl Telefonul g V de noapte, telefonul vieţii. £

1 9 1 6 4 7 IGardă dc noaptc. orcle 20-08.

Linia telefonică dc intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată dc

LABORATORUL- DU S M T A T E

M lY T A li CLU J stă la dispoziţia dvs.dc luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la

.... » * -(799 - A încetat din viaţă preşedintele Statelor Unite ale^

Americij, George Washington.

(“Le M onde D ip lo m a tiq u e ”)

'Ajunşi în pragul anului 2000 - dată mitică ce a fost, multă vreme, sinonimul v iitorulu i, şi care va reprezenta, de acum înainte, prezentul nostm - cum sâ nu ne punem întrebări în legătură cu starea actuală a lumii?

Un fenomen central: toate statele sînt antrenate în dinamica mondializării. Este vorba de o a doua revoluţie capitalistă. Mondializarea ajunge pînă în cele mai mici unghere ale planetei, Ură a ţine cont nici de independenţa popoarelor, nic.i de diversitatea regimurilor politice.

Pâmîntul cunoaşte, astfel, o nouă eră a cuceririi, asemănătoare epocii colonizărilor. Dar, în timp ce principalii protagonişti ai precedentelor expansiuni cuceritoare erau statele, de această daată, cele care înţeleg să domine lumea sînt întreprinderi şi conglomerate, grupuri industriale şi financiare private. Nicicînd nu au fosf stăpînii Terrei atît de puţini, şi nici atît de puternici. Aceste grupuri sînt situate în Triada reprezentată de Statele Unite ale Americii - Europa - Japonia, dar jumătate din ele îşi au sediul în SUA. Este un fenomen în mod fundamental american.

Această concentrare a capitalului şi a puterii s-a accelerat, în chip formidabil, în cursul ultimilor 20 de ani, sub efectul revoluţiilor în domeniul tehnologiilor informaţiei. Un alt salt înainte va fi efectuat o dată cu începutul noului mileniu, prin noile tehnici genetice de manipulare a vieţii. Privatizarea genomului uman ş i ' brevetarea generalizată a materiei vii deschid noi perspective de expansiune în capitalism. Se pregăteşte o mare privatizare a tuturor lucrurilor ce au legătură cu viaţa şi natura, favorizînd apariţia unei puteri probabil mai absolute decît tot ce am putut cunoaşte de-a lungul istoriei.

Mondializarea nu vizează atît cucerirea ţărilor, cît una a pieţelor. Preocuparea acestei puteri modeme nu este cucerirea de teritorii, ca în perioada marilor invazii sau în cele coloniale, ci acapararea bogăţiilor.

Această cucerire este însoţită de distrugeri impresionante. Industrii întregi sînt aduse - în mod brutal - în stare critică, în toate-regiunile. Şi aceasta, împreună cu suferinţele sociale ce rezultă de aici: şomaj în masă, lipsă de locuri de muncă, stare1 de nesiguranţă, excludere. Cincizeci de milioane de şomeri în Europa şi un

miliard în lume... Supraexploatarea bărbaţilor, a femeilor şi - încă şi mai scandalos - a copiilor: există 300 de milioane de astfel de supraexploataţi - în condiţii de o mare brutalitate.

Mondializarea înseamnă şi ja f planetar. .Marile grupuri devastează mediul înconjurător prin metode excesive: ele profită de bogăţiile naturale ce reprezintă avutul comun al omenirii - şi fac acest lucru fără scrupule şi fară măsură. Acest lucru este însoţit şi de o criminalitate financiară legată de mediile de afaceri şi de marile bănci, care reciclează sume ce depăşesc 1.000 miliarde de dolari pe an, adică mai mult decît Produsul Naţional Brut al unei treimi din omenire.

Transformarea generalizată în marfa a cuvintelor şi a lucrurilor, a trupurilor şi a spiritelor, a naturii şi a culturii provoacă o agravare a inegalităţilor, în condiţiile în care producţia mondială în domeniul produselor alimentare de bază reprezintă peste 110 la sută din necesar, 30 milioane de oameni continuă să moară de foame în fiecare an şi peste 800 milioane sînt subnutrite, în anul 1960, cele mai bogate 20 de procente d in .to ta lu l populaţiei mondiale dispuneau de un venit de 30

de ori mai ridicat decît cel al celor mai sărace 20 de procente. în prezent, venitul bogaţilor este de 82 de ori mai ridicat! Din cele 6,0 miliarde de locuitori ai planetei, de.-abia 500 milioane trăiesc în îndestulare, în timp ce 5,5 miliarde rămîn în sărăcie. Lumea merge cu capul în jos.

Structurile statale, precum şi structurile sociale tradiţionale, sînt înlăturate în chip catastrofal. Cam peste tot, în ţările din Sud, statul se prăbuşeşte. Teritorii ce nu sînt zone de drept,'entităţi haotice neguvemabile se dezvoltă, ies din cadrul oricărei legalităţi, se afundă, din nou, într-o stare de sălbăticie, în cate doar grupuri de jefuitori sînt în măsură să-şi impună legea, stocînd bani de la populaţie. Apar pericole de tip nou: crimă organizată, reţele mafiote, speculă financiară, mare corupţie, răspîndirea noilor pandemii (SIDA, virusul Ebola, maladia Creutzfeldt-Jakob etc.), poluare de mare intensitate, fanatism religios sau etnic, efect de seră, deşertificare, proliferare nucleară etc. în timp ce, în aparenţă, democraţia şi libertatea triumfa pe o planetă de pe care regimurile autoritare au fost în mare măsură - îndepărtate, are loc o revenire în forţă a cenzurii şi a

manipulărilor, sub diverse aspecte. Noi şi ademenitoare “ tipuri de opiu al maselor” propun un fel de “ cea mai bună dintre lum i” , sustrag atenţia cetăţenilor şi încearcă sâ-i abată de la activitatea civică şi revendicativă. în acest nou ev al alienării, la ora world culture (culturii mondiale), a “ culturii globale” şi a mesajelor planetare, tehnologiile comunicării joacă, mai mult decît oricînd, un rol ideologic central în reducerea la tăcere a gîndului. Toate aceste schimbări, rapide şi brutale, îi destabilizează pe conducătorii politici. în majoritatea lor, aceştia se simt depăşiţi de o mondia- lizare ce modifică regulile jocului şi care îi lasă - parţial - neputincioşi. Căci adevăraţii stăpîni ai lumii nu sînt cei care deţin aparenţele puterii politice.

.De aceea, devin tot mai numeroase mobilizările cetăţenilor împotriva noilor puteri, aşa cum s-a văzut recent, cu ocazia summit-ului Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) de la Seattle. Ei îşi menţin convingerea că, în fond, scopul mondializării, la acest început de mileniu, este distrugerea co lectivu lu i, însuşirea - prin intermediul pieţei şi a sectorului particular - a sferei publice şi a celei sociale. Şi sînt hotărîţi sâ i se opună.

Extinderea H^TO în interesul Rasiei

I ("International Herald Tribune")

Dacă asculţi pledoariile înfocate ale preşedintelui Boris Elţîn şi ale premierului Vladimir Puţin în favoarea campaniei militare a Rusiei în Cecenia, constaţi o omisiune. NATO nu a fost menţionată niciodată de dl Puţin şi numai incidental de dl Elţîn. în timp ce este evidentă hetolerarea vreunui sfat sau intrevenţii din exterior în Cecenia, liderii ruşi recunosc' tacit că extinderea NATO în vestul Rusiei nu se numără printre problemele lor. Confruntată cu atentatele teroriste cu bombe de la Moscova şi cu violenţe reale sau ameninţări cu recurgere la violenţe la frontierele sudice şi estice, şi în timp ce încearcă totodată, să introducă domnia legii într-o societate marcată de confuzie, Rusia are nevoie de pacea şi previzibilitatea de care se bucură în Vestul ei, asigurată şi garantată de prezenta extinsă a NATO.

La nouă luni după ce Polonia, Ungaria şi Republica Cehă au aderat la NATO şi la şase luni după încheierea cu succes a

campaniei de lovituri dinosovo, principalul argument

NATn lmpotriva extinderii « m i^ ;SanusuPărâm Rusia -

®geraîeaCUniîninaremăsurâ

RS f o s U d m ne8at'Vă a"gument mvo ™anmportant

interesul Occidentului să stabilească o relaţie pe termen lung cu această ţară tumultuoasă, bazată, pe respect reciproc şi împărtăşirea unor interese şi valori fundamentale, idei cu care dl Elţîn şi dl Puţin sînt de acord.

Este adevărat că extinderea NATO a rănit unele sentimente ale Rusiei. Dar realitatea este că aderarea Poloniei, Ungariei şi Republicii Cehe a fost în interesul Rusiei, deoarece lărgirea NATO spre Est a adus domnia legii şi soluţionarea paşnică a unui conflict în apropierea frontierelor ruse.

în'acelaşi timp, pacea din Kosovo, parţial intermediată de Moscova, a demonstrat încă o dată că Rusia, atunci cînd i se încredinţează un ro l major, poate şi va contribui la securitatea europeană, mergînd chiar pînă la a colabora cu NATO, aşa cum a facut-o în Bosnia încă de la începutul lui 1996. Este posibil ca Rusiei să îi displacă faptul că NATO se află la porţile ei, aceasta din raţiuni de prestigiu, dar dorinţa de a coopera cu NATO în soluţionarea conflictelor şi menţinerea păcii demonstrează .că riu percepe'misiunea Alianţei Nord-Atlantice de după războiul rece ca pe o ameninţare la adresa sa, ci ca vizînd progresul securităţii reciproce în întreaga Europă.

Un indiciu în acest sens este decizia Rusiei de a relua relaţiile oficiale cu NATO, întrerupte din cauza conflictului din Kosovo, şi de a reveni, la

23 iulie, în Consiliul Permanent Comun al Atianţei, un loc unde NATO şi Rusia se întîlnesc, se consultă şi în cele din urmă cooperează.

împotriva extinderii NATO au fost şi unii americani care au invocat motivul că acest demers ar dilua- capacitatea. NATO de ,a acţiona cu fermitate. Noii membri ar fi beneficiari şi nu furnizori ai securităţii comune. Dar luptele din Kosovo au demonstrat mai repede decît s-ar fi aşteptat oricine că noii membri sporesc, mai degrabă decît scad, eficienţa militară a NATO. Astfel, Ungaria a oprit un convoi rus cu echipamente militare care se îndrepta spre Belgrad, a permis accesul avioanelor NATO la spaţiul ei aerian şi a pus o bază aeriană la dispoziţia aviaţiei de luptă a NATO. Polonia şi Republica Cehă au oferit asistenţă umanitară şi sprijin ' logistic. Totodată, nu există vreo dovadă că cei trei noi membri ar fi complicat într-un fel viaţa pentru Bruxelles* sau a unui partener major din NATO. Deciziile militare cheie continuă să fie luate de principalii parteneri din NATO. Noii membri nu sînt nici o povară, nici o diversiune. Extinderea NATO nu a fost o provocare la adresa Rusiei şi nici nu a diluat eficienţa NATO. A adus deja

. beneficii prin extinderea păcii, consolidarea stabilităţii în Vestul Rusiei şi lărgirea numărului de ţări europene pregătite sâ împărtăşească valorile comune.'

«a pa:31 Dacembrie 1999 ,

primate 3 luni ds abonament grai

M M oSOD GXtfiELECTRONIC

X

PRBZIft COM ETA IMPEX SAMADAVA

slr. Avram lnncu, nr. 48, Dej "fel ei orc 064/433 639 -

B-dul Libertăţii, nr. 2-4, Turdatelefon: 064 / 311341 ) •

Str. Eroiloţ nt 11, pariet> Cluj Napoca \ COIIwcKlela ort: 064 / 430 195 ----

ABC COMOMENT - B-dul Aurel Vlaku, nn 3,parterCluj Napoca, telefon: 064/152 826

£Ş reclama dumneavoastră

1994 - Comitetul Executiv al CDR şi-a dat acordul pentru reintegrarea PNL- în alianţă, decizia finală urmînd să fie luată la 20 decembrie.

Reprezentanţii PNL - Mircea Ionescu Quintus, Călin Popescu Tăriceanu şi Radu Boroianu - au declarat că vor respecta protocolul CDR şi vor susţine

candidatul Convenţiei la preşedinţie-

P ă c u r a r i u c r i t i c ă l i p s a d c e l e g a n ţ ă î n d e b a r c a r e a

— : p r e m i e r u l u i• Dar... „nu este vorba de o forţare

a Constituţiei, ci de o mişcare politică corectă din punct de

vedere juridic", adaugă liderul PD Cluj • •

Deputatul PD Iu liu Păcurariu afirmă că evenimentele care au avut loc în jurul revocării premierului Radu Vasile nu reprezintă o criză politică, pentru că actuala coaliţie are disponibilitatea de a continua guvernarea. Păcurariu critică, totuşi, modul „ lip s it de eleganţă11 prin care a fost rezolvată problema schimbării premierului. „Nu aş vrea să fiu în PNŢCD în aceste momente!11; a exclamat deputatul clujean.

Păcurariu susţine că debarcarea lui Radu Vasile nu a fost o forţare a prevederilor constituţionale, ci „o mişcare politică corectă din punct de vedere juridic11. „Preşedinţia şi PNŢCD au analizat situaţia şi au ales această Soluţie11, a adăugat deputatul clujean.

Iuliu Păcurariu crede că lucrurile se vor ÎDdrepta pe un făgaş normal, pentru câ „nimeni nu doreşte alegeri anticipate11. De asemenea, deputatul clujean consideră că Radu Vasile a avut o „mare capacitate de dialog11, dar a cedat prea uşor la presiunile sociale, făcînd compromisuri care au pus în dificultate membrii Cabinetului şi . care s-au dovedit a nu avea nici o acoperire economică.

P S D R C l u j j u b i l e a z ă p e n t r u n u m i r e a l u i A t h a n a s i u

p r e m i e r i n t e r i m a rPreşedintele PSDR Cluj, Vasile Suciu, s-a

declarat îneîntat că ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale a fost atît de apreciat îneît să-i fie acordată funcţia de prim-ministru interimar. +. 2" Suciu crede că interimatul lui Athanasiu ar trebui să continue pînă la alegerile generale, astfel „va fi rezolvată problema Cabinetului11.

Preşedintele PSDR Cluj îl critică pe Radu Vasile pentru declaraţiile sale, în care, opinează Suciu, a dat dovadă de "infantilism". „Să te legi în aşa fel de un post, este penibil11, afirmă Suciu.

Schimbarea lui Radu Vasile-era o necesitate, susţine conducerea PSDR Cluj, care consideră că România nu se confruntă cu nici o criză politică. „O schimbare va da satisfacţie opiniei publice, iar sindicatele se vor potoli11, apreciază Vasile Suciu.

„ D e b a r c a r e a l u i V a s i l e a f o s t o m î r ţ ă v i e , a i i j o c p o l i t i c

m u r d a r "

b p D C l u j c r e d e c ă d e b a r c a r e a I b i V a s i l e e s t e o m a s c a r a d ă

- * r'- — - u' - :" p o l i t i c ă• în opinia Uniunii, au fost încălcate

prevederile constituţionale •UFD consideră că acţiunea de debarcare a

primului ministru nu a fost altceva decît o „mascaradă politică11. „S-a adeverit încă o dată că decizia de părăsire a CDR şi a guvernării a fost un gest demn11. Ceea ce s-a întîmplat lunea aceasta arată „incapacitatea clasei noastre politice11, afirmă secretarul UFD Cluj, Alexandru Boer.

UFD Cluj consideră câ România dă un semnal negativ Vestului, semnal care se repercutează asupra întregii ţări. Alexandru Boer a adăugat: „Noi am atras atenţia asupra incapacităţii Guvernului Vasile11, şi consideră că atît partidele de la putere, cît şi cele din opoziţie compromit imaginea României prin comportamentul lor.

Totuşi, UFD consideră că debarcarea lui Vasile nu se încadrează în prevederile Constituţiei.

• Afirmă răspicat Costică Ciurtin •Senatorul PNR de Cluj Costică Ciurtin a

declarat ieri câ evenimentele care au dus la revocarea din funcţie a premierului Radu Vasile nu au fost altceva decît „o mîrşăvie, un joc politic murdar11. Ciurtin consideră că, drept urmare a acestor evenimente, PNŢCD şi PD au ieşit din jocurile politice pentru alegerile din 2000. „Radu Vasile a căzut în plasa organizată de PD, ca şi Ciorbea11, declară senatorul PNR, care prognozeazâ plecarea din PNŢCD a Grupului de la Braşov, care l-a susţinut pe Vasile.

Pentru întreg scandalul iscat de revocarea premierului, vinovat este preşedintele Emil Constantinescu, afirmă răspicat Ciurtin. .

Senatorul clujean declară că prin revocarea

premierului, a fost forţată Constituţia, pentru că „Constantinescu nu mai e preşedintele unei republici normale, ci a unei republici prezidenţiale11. Ciurtin crede că „actuala coaliţie a ajuns în fază de metastază, într-un haos total, din cauza unor interese de grup11. Această stare de fapt nu va aduce nici un avantaj extern României, susţine senatorul PNR.

Ciurtin susţine că persoana cu cele mai mari şanse pentru a fi desemnat-premier, este Ulm Spineanu, urmat de Dudu Ionescu şi Mircea Ciumara.

G a v r a c r e d e c â v i n o v a ţ i d e s c a n d a l s î n t t o t ţ ă r ă n i ş t i i

7,Preşedintele avea dreptul să4;\!. revoce pe Vasile" adaugă deputatul.

. PUNR •Deputatul PUNR Ioan Gavra consideră câ Emil

Constantinescu l-a revocat pe Vasile în conformitate cu drepturile conferite de Constituţie. „Nu este vorba de nici un fel de încălcare a Constituţiei11, a declarat liderul grupului parlamentar PUNR. Gavra susţine că ar fi fost mult mai „elegant11 dacă Cabinetul Vasile ar fi căzut în urma unei moţiuni de cenzură depuse după asumarea răspunderii pentru Legea funcţionarului public.

Gavra consideră că vina pentru situaţia creată este a PNŢCD-ului, ale cărui conflicte interne produc destabilizare în viaţa politică. „Ţărăniştii îşi devorează liderii cu o imoralitate inimaginabilă, şi pe Ciorbea şi pe Vasile; pofta lor de mîncare este prea mare11, afirmă deputatul PUNR. Gavra crede că nu a existat un conflict la nivelul partidelor din coaliţia guvernamentală, ci numai unul între Radu Vasile şi talibanii din PNŢCD. în ordinea şanselor pentru postul de premier; deputatul PUNR îi nominalizează pe ' Dudu Ionescu, Ulm Spineanu şi Radu Sârbu.

Andreea MARCU

O n o u ă d e g r i n g o l a d ă p o l i t i c ă

La conferinţa de presă de ieri a PSM, prim- vicepreşedintele Gheorghe . Mudura a expus poziţia partidului din care face parte cu privire la recentele evenimente din viaţa politică internă. Socialiştii, nu sînt surprinşi de criza guvernamentală pe care o numesc “o nouă degringoladă politică, iniţiată şi patrontă de PNŢCD şi Preşedinţie, pentru a crea, chipurile,' condiţii pentru punerea în practică a măsurilor pentru integrare” . în opinia reprezentanţilor PSM, factorii care au stat la baza acestei situaţii de criză sînt: găsirea unui ţap ispăşitor pentru

situaţia gravă economică şi socială din ţară, | lupta pentru o nouă organizare a factorilor de ■ putere distribuitori şi beneficiari potenţiali ai fondurilor FMI şi UE în anul 2000, lupta internă I între persoane şi, grupuri de interese din j conducerea PNŢCD, dar şi între partenerii din 1 coaliţie, precum şi neînţelegerile între şeful Executivului şi Preşedinte. Mudura a declarat I că soluţia cea mai bună pentru România ar fi | un guvern de tehnocraţi, care să asigure în 1 continuare politica de integrare a ţării noastre în UE şi să organizeze alegeri anticipate în I conformitate cu Constituţia şi legile existente. |

Adriana CIOTI

I P r e m i e r u l n a m a i e r aa g r e a t l a C o t r o c e n î

I Preşedintele PS filiala Cluj, Alexandru Rus,| consideră că “ într-adevăr, avem de-a face cu 1 o criză politică, dar nu trebuia să se ajungă ; pînă aici. Chiar dacă era nevoie ca primul

ministru să plece, nu trebuia să fie obligat să demisioneze într-o asemenea manieră” .

. Opinia lu i, Rus referitoare la cauza care a declanşat criza politică este că “premierul j i u

mai era agreat la Cotroceni. Probabil că viteza cu care trebuiau implementate reformele în economie, precum şi în alte domenii trebuia să fie mai mare sau instituţiile internaţionale au cerut acest lucru şi atunci preşedintele a luat această măsură de înlocuire a premierului. Din discursul lui Constantinescu reiese faptul că toate ministerele şi-au îndeplinit obligaţiile, doar managementul şi organizarea acestor ministere lasă de dorit” . Soluţia probabilă care va pune capăt acestei crize va fi 11 stabilirea noului prim-ministru de către partidul cu ponderea cea mai mare, adică PNŢCD-ul, iar ceilalţi miniştri vor reveni în funcţii” , conform declaraţiei reprezentantului PS. Oricum Rus crede că soluţia cea mai bună ar f i constituit-o un guvern de tehnocraţi, “ dar cei din actuala putere au tinut să rămînă tot ei . - ; . _

C r i z a p o l i t i c ă , c r e a ţ i a l u i C o n s t a n t i n e s c u

.Ioan Năstase, preşedintele filialei Cluj a PRM, a declarat că 11 era de aşteptat să .se I întîmple aşa, dar eu cred câ era normal ca tot | Guvernul să-şi dea demisia,, nu doar | miniştrii” . Referitor la cauza acestei crize . guvernamentale Năstase consideră că actorii ■ implicaţi în conflict “n-au ştiut care dintre ei I este vinovat. Aşa se întîmplă cu oamenii, cînd [. ajung în ultima fază a disperării şi nu mai 1 ştiu care pe care să dea vina” . în ce priveşte l discursul preşedintelui Constantinescu din I care reieşea intenţia acestuia de a obţine | demisia premierului, reprezentantul PRM a 1

. opinat că “ un preşedinte care nu este lăsat să .I vorbească de Ziua Naţională nici nu mai era I | cazul să apară în faţa acestui.popor. El era |1 primul care trebuia să-şi dea demisia” . Părerea |I lui Năstase legată de această criză este că ea .■ 11 a fost creaţia preşedintelui Constantinescu. ■I A vrut să dea un exemplu celor 15.000 de I [ specialişti legat de tot ce a putut să facă ca j 1 preşedinte” . Soluţia sugerată de reprezentantul 1

PRM sînt alegerile anticipate, deoarece I “ actualii guvernanţi nu mai pot reprezenta I | poporul român” . Adriana CIOTI |

IIlI

P-iII

J L .

Două fundaţii sar in apărarea deciziei privind

ridicarea monumentului

Mareşalului Ion Ântonescu

în declaraţia primită ieri la redacţie din partea Asociaţiei cultural-jpatriotice “ Mareşalii României ’ şi a Fundaţiei “Mareşal Ion Ântonescu” , filia la municipală, şe anunţă dezacordul acestora cu privire la acţionarea în Contenciosul Administrativ a H otărîrii Consiliu lu i local Cluj-Napoca’privitoare la ridicarea unui monument Mareşalului Ion Ântonescu, precum şi a unor statui şi busturi aparţinînd luptătorilor pentru unirea ̂ românilor, Iuliu Maniu, I.C. Brătianu şr regele Ferdinand I. în viziunea membrilor acestor filia le , o asemenea acţiune contravine statutului României, acela de stat naţional, unitar, independent şi suveran-democratic.

A.C.

F u n d a ţia S a r m is e g e tu z a d o re ş te a le g e ri a n tic ip a te

“ Actuala criză politică riscă să arunce România la marginea anarhiei,

■ fapt cu grave consecinţe pentru viitorul ţării noastre, r .

Considerăm că principalul vinovat pentru această gravă criză este dl E m il. Constantinescu, preşedintele României, care prin demiterea ilegală a premierului Radu Vasile încearcă instaurarea unei dictaturi personale în România, asemeni celei a lu i Lukaşenko, în Bielorusia, şi a lui

Lucinchi, în Republica Moldova. Prin manevre de culise, Emil Constantinescu pune în pericol frageda democraţie românească.

în acest sens, credem că numai alegerile anticipate pot salva democraţia românească şi pe baza acestora se poate crea un guvern cu largă susţinere populară, care să aducă stabilitate îh ţară’ - şe arată într-un

.-comunicat primit la redacţie, semnat , de Ionuţ Ţene, preşedintele fundaţiei.

... ...; • U i. XXX: ; . • u -c.'. -'XX ■ ::

SPP va continua sâ asigure protecţia fostului premier Radu Vasile

k: Serviciu l de Protecţie şi Pază va asigura în continuare protecţia fostu lu i prem ier, Radu Vasile , conform regulam entului de organizare al instituţiei, au declarat, ieri, surse din cadrul S P P .

. Potrivit legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor S P P , Radu Vasile are dreptul la asigurarea protecţiei de către cadrele acestei instituţii, asemeni tuturor foştilor titulari ai postului de premier. Asigurarea protecţiei lui Radu Vasile se desfăşoară, însă, la un

. nivel mai redus faţă de perioada în care acesta era în funcţie. ; Ofiţerii S P P de la Palatul Victoria au primit, ieri dimineaţă, ordine

referitoare la asigurarea p ro tecţie i prem ierului interim ar, Alexandru Athanasiu. . - ' ^

A l e g e r i l a L i g a " M a r e ş a l I o n  n t o n e s c u " d i n G h e r l a

' Oraşul Gherla trăieşte în aceste_ zile febra pregătirilor penţni sărbătorile de Crăciun. însă, nu lipsesc nici evenimentele.politice, chiar dacă majoritatea din ele au un caracter festiv. Astăzi, 15 decembrie, ora 15,00 în sala de şedinţe a Primăriei are Ioc şedinţa de alegeri a Ligii şi Fundaţiei “ Mareşal Ion Ântonescu” . La. şedinţă vor fi prezenţi toţi membrii’ filialei locale dar vor onora cu prezenţa acest eveniment şi reprezentanţii conducerii clujene. Chiar dacă această ligă nu are foarte mulţi membri în orăşelul de pe Someş, alegerile constituie un moment important în viaţa organizatorică a filialei gherlene. Deci, azi, la Gherla despre Mareşalul Ion Ântonescu se va vorbi mai mult ca în alte zile, dar şi atenţia politicienilor va fi îndreptată spre această ligă. ., SZ. Cs.

P N Ţ C D l-a n u m it p e C o n s ta n tin - D ud u Io n e s c u în fu n c ţ ia de

s e c re ta r g e n e ra l a l p a r t id u lu i

Biroul de Conducere, Coordonare şi Control al PNŢCD a decis, ieri, suspendarea premierului Radu Vasile din funcţiile de conducere deţinute în partid şi interzicerea dreptului de a candida pentru astfel de funcţii, pentru o perioadă de doi ani, se arată’ Intr-un comunicat , precizindu-se că funcţia de secretar general, deţinută de Vasile, i-a fost atribuită _lui Constantin Dudu Ionescu. Potrivit comunicatului, decizia de sus-peodare a fost luată ca urmare a refuzului lui Radu Vasile de a da curs la invitaţiilor la dialog politic lansate de conducerea ţărănistă şl a atitudinii acestuia faţă de hotărirea partidului de a-1 retrage sprijinul politic ca prim-ministru.

"Ziua presei la liberali"Departamentul de Imagine al PNL - Cluj

organizează vineri, 17 decembrie 1999, de la ora 19.00, ZIUA PRESEI LA LIBERALI. Cu această ocazie, membrii Biroului Permanent Judeţean vor fi “ la dispoziţia” presei clujene, pentru a discuta într-un cadru informai aspecte legate de anul pâlitic 1999, de perspectivele politice şi electorale din 2000, de posibilele soluţii pentru îmbunătăţirea imaginii şi prestaţiei politice a liberalilor clujeni. Conducerea filialei va acorda PREMIILE LIBERALE 1999 jurnaliştilor şi redacţiilor care s-au distins prin anumite particularităţi în activitatea din cursul anului.

1990 - S-a constituit Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei Ia care au aderat: Partidul

Ecologist Român, PNL, PNŢCD, PSDR, UDMR. Programul prevedea instaurarea unei societăţi profund democratice.

partidele coaliţiei au început tatonărilepentru desemnarea viitorului premier

' 1!^4a1a D\ŢT \ 4 I rrtrtn AAnAnHntn Ţ a TOX TT _ w- • I . • . yPreşedintele PNL, Mircea Ionescu-Quintus, şi prim- vicepreşedintele Valeriu Stoica au fost mandataţi de către Biroul Permanent Central al partidului, întrunit ieri în şedinţa extraordinară, să negocieze cu partenerii de coaliţie variantele de ~ ieşire din criza

. guvernamentală, au declarat surse din conducerea liberală.

Conform surselor citate, cei doi lideri ai PNL au cerut conducerii partidului să-i mandateze pentru a negociza .următoarele variante: în cazul unui prim-ministru ţărănist,

■ PNL îl va susţine pe Radu "'. Sârbu; în cazul desemnării unui

premier independent, PNL l-ar ' putea accepta pe Mugur

Isărescu, însă mai mulţi membri' ; ai BPC au obiectat că actualul : guvernator al BNR ar putea să

nu pună în aplicare programul de relaxare fiscală şi forma

concepută de'PNL sau să-şi asume creditul pentru acest pachet de măsuri. Dacă liderii coaliţiei şi preşedintele Emil Constantinescu decid desemnarea unui premier care să nu fie membru al PNŢCD, PNL îl va susţine pe prim- vicepreşedintele Valeriu Stoica pentru conducerea Guvernului.

Ultima variantă, cea a alegerilor anticipate, a fost respinsă în unanimitate .de liderii liberali. Sursele citate au precizat că PNL va pune drept condiţie obligatorie pentru, participarea la ' guvernare includerea în programul de guvernare al noului Cabinet a

. măsurilor de relaxare fiscală.- Preşedintele PNL;' Mircea 'Ionescu-Quintus,"a declarat,' după şedinţa .extraordinară a conducerii partidului, câ noul premier ar trebui desemnat în maximum două zile pentru

evitarea unei crize politice “periculoase” . •

El a precizat că “ în nici un moment nu s-a luat în calcul varianta schimbării vreunui mnistru. “ Guvernul rămîne acelaşi, primul ministru se schimbă” , a afirmat preşedintele PNL. Quintus a spus câ PNL nu a putut lua nici o hotărîre în problema desemnării noului premier, deoarece PNŢCD trebuie să facă propuneri pentru această funcţie.

Surse din conducerea PNŢCD au declarat că la nivelul conducerii partidului nu se poate pune încă problema

; desemnării unui nou premier şi începerii negocierilor cu partenerii de coaliţie, deoarece principalul obiectiv în acest moment este “ anihilarea” 'lu i Radu Vasile, pentru a nu se ajunge la fracţionarea PNŢCD.

D e s U n u r in te n t io n e a z ă s a - p a r a s e a s c a

Ţărăniştii din grupul Braşov nu exclud posibilitatea unei rupturi

iK^«::KS;;::Ţfn-.PNTCDVicepreşedintele PNŢCD Sorin Lepşa şi Ionuţ

Gherasim, membru supleant în BCCC, care fac parte din grupul de la Braşov, nu exclud posibilitatea unei rupturi în partid, în urma decizfei BCCC de a-i retrage sprijinul politic premierului Radu Vasile.

Ionuţ Gherasim consideră că statutul PNŢCD a fost încălcat “ flagrant” prin decizia de ridicare a sprijinului politic acordat premierului. El. a afirmat că un număr de 43 de parlamentari îl susţin pe Radu Vasile şi că acesta are şi suportul a aproape jumătate din filia lele ţărăniste. Gherasim a apreciat că criza prin care trece PNŢCD este. “ foarte profundă” , iar cei care nu recunosc sînt “ imaturi politic” şi.nu exclus

premature. El a critica t decizia luată de conducerea PNŢCD de a-i retrage sprijinul politic premierului Radu Vasile şi a apreciat că preşedintele Emil Constantinescu a încălcat Constituţia în momentul în care l-a revocat din funcţie pe primul ministru. Secretarul general adjunct al PNŢCD, deputatul Laurenţiu Dumitraşcu a declarat că membrii grupului de la Braşov vor discuta cu preşedintele partidului, Ion Diaconescu, posibilitatea convocării unui congres extraordinar al PNŢCD sau a întrunirii Delegaţiei Permanente. Dumitraşcu a arătat câ vor fi contactate toate filialele judeţene din partea cărora “există semnale pozitive pentru convocarea, unui for cît mai larg’ . El susţine că Radu Vasile îşi-

posibilitatea scindării partidului, y .. poate relua funcţia de secretar general al PNŢCD,Vicepreşedintele PNŢCD Sorin Lepşa' nu . fără a avea nevoie de votul BCCC, aşa cum a

exclude posibilitatea unei rupturi în partid, în susţine Remus Opriş. “ Se pare că datul cu părereaviitor, deoarece, în opinia sa, “ în politica a devenit sportul preferat pentru Remus Opriş ,românească orice ăste posibil” , însă susţine că în a afirmat Dumitraşcu, care a precizat că Raduacest moment discuţiile privind o scindare în Vasile a fost votat la congresul partidului caPNŢCD, ca urmare a ultimelor evenimente, sînt secretar general, -

Actuala c iiză politică nu va afecta piocesele de decembrie, dar s-ar putea resim ţi la inceputul

Actuala criză politică nu va afecta procesele de privatizare aflate în derulare în luna decembrie, dar se va resimţi, probabil, în activitatea FPS, la începutul anului v iitor, apreciază oficiali ai FPS.

Cristiana Gociu, directorul Direcţiei Piaţa de Capital a explicat că, teorie, privatizările care se vor realiza pînă la sfârşitul anului pe piaţa de capital nu vor fi afectate de criza politică, deoarece “ se

realizează prin intermediari, societăţi de valori mobiliare care preiau riscurile” .

“ Probabil va scădea preţul acţiunilor pe care vrem să le vindem prin Bursa de Valori sau piaţa Rasdaq, dar acestea sînt deja stabile pentru luna decembrie” , a afirmat Cristiana Gociu.

Directorul FPS arată că este posibil ca, la începutul anului v iito r, cînd o parte din societăţile aflate în portofoliul

Direcţiei Piaţa de Capital se vor privatiza prin metoda alocărilor competitive, sâ nu se prezinte foarte mulţi investitori.

“ Probabil nu va exista competiţie, dar va fi cel puţin un investitor” , consideră Cristiana Gociu.

Metoda de privatizare a alocărilor competitive prevede posibilitatea subscrierii succesive într-o anumită zi din perioada de valabilitate a ofertei stabilită de societatea de valori

privatizaie din anului viilor

mobiliare intermediară. Cristiana Gyemant, directorul Direcţiei de Vînzări, a arătat câ licitaţiile organizate în luna decembrie vor fi sistate pentru că urmează sărbătorile de iamă şi vor f i reluate după 10 ianuarie. -

“ Sper ca în această perioadă sâ treacă criza politică. Nu cred câ aceasta va afecta negocierile aflate în derulare în această lună” , a precizat Cristiana Gyemant.

Decretul preşedintelui de revocare...

urmare din pagina 1

A c e s t p a r t id n u tre b u ia să existeurmare din 'pagina 1___________

i-a alungat din guvern, au găsit în cele din urmă o soluţie de compromis. Anume, să-l lase pe Radu Vasile fară miniştri. Pe parcursul cîtorva ore, miniştrii ţărănişti şi-au depus demisia la Cotroceni (nu pe biroul primului ministru, cum prevede legea), BCCC al PNŢCD, dominat de talibanf, a hotărît sâ-i retragă lui Radu Vasile sprijinul politib, l-au urmat celelalte

^.formaţiuni din coaliţia majoritară, apoi liderii acestor partide s-au dus la Cotroceni unde, jmpreună cu preşedintele şi cîţiva

■ consilieri, l-au numit ca premier interimar pe Alexandru Athanasiu, care şi-a, luat rolul în serios şi-a adunat ieri Guvernul în prima şedinţă, păstrînd vechea formulă, minus Radu Vasile. în aceeaşi şedinţă, BCCC a hotărît să-i propună drept candidaţi la funcţia de premier pe Constantin Dudu

- f

v Radu Vasile ara în vedere formarea unui

nou GuvernRadu Vasile a afirmat, ieri, la Palatul

Victoria, că are în vedere constituirea unui nou Guvern, deoarece, în opinia sa, actualul Executiv'nu este legal constituit. “ Există şi această decizie de a forma un nou guvern, pentru că, în realitate, actualul guvern şi ceilalţi nu sînt, conform aceleiaşi Constituţii invocate, legal constituiţi” , a declarat „nkr asi*e' El nu a dorit să facă P >ce numele membrilor guvernului n L ° ; ! [V r!tenţionează să-l formeze, Minut i .°„ar că secretarul de stat în n S S m ,Uncii şi Protecţiei Sociale, S t t v CO ai’ face Parte acest opmia J aS,le 3 reiterat ^ptul că, în îndepărtat m°dalitate de a fiune> motin'" ^ nc-’e este depunerea PNŢCD cenzură de către

Ionescu, Mircea Ciumara şi Ulm Spineanu, cărora li s-a alăturat “autopropusul care se cheamă Radu Sârbu” , urmînd ca Emil Constantinescu să se oprească asupra unuia dintre aceştia sau să propună Parlamentului pe un altul.

Această mişcare subversivă a fost îmbrăcată în haine legale de purtătorul de cuvînt'al preşedintelui şi de colegul său mai mare de la PNŢCD. Răzvan Popescu a afirmat în cursul aceleiaşi zile că, obligat să rezolve criza ivită, preşedintele a luat act de demisia miniştrilor din Guvernul Radu Vasile, fapt care l-a" pus pe premier în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, şi să convoace la Cotroceni liderii coaliţiei majoritare. Remus Opriş a aruncat mingea în curtea palatului prezidenţial, precizînd câ miniştrii ţărănişti au fost determinaţi să demisioneze de apelul lui Emil Constantinescu inclus în declaraţia televizată de după sosirea de la Helsinki. Explicaţii puerile, care dezvăluie un dispreţ

total faţă de lege, adversari politici şî alegători, obligaţi să închidă balivernele înşirate de oameni investiţi cu puteri mult prea mari faţă de puţinătatea grijii lor adevărate pentru binele ţării. Această incredibilă mizerie morală este posibilă la un partid despre care - unul dintre vicepreşedinţii săi spunea că, ajuns la putere, a chinuit degeaba poporul român, iar un senator l-a caracterizat ca fiind un

. participant activ la jefuirea avuţiei naţionale, motiv pentru care s-a decis să demisioneze şi să fondeze, împreună cu alţi foşti ţărănişti, o altă formaţiune politică. Pentru ca această incredibilă mizerie morală, să iasă la suprafaţă în toată splendoarea sa, ar fi necesar ca Radu Vasile să încerce sâ descîlcească iţele întregii afaceri. E însă greu de crezut că fostul actual premier va da în vileag tot ce ştie despre adversarii săi. în fond, au crescut

. împreună în acelaşi partid, care ar fi fost mai bine să nu existe.

articol, preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament, ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament “ Dacă preşedintele a dorit să invoce acest articol din Constituţie, atunci ar fi trebuit să consulte toate partidele reprezentate în Parlament, şi nu doar partidele coaliţiei de guvernămînt” , susţine Emil Boc.. Specialistul în drept constituţional consideră, invocarea acestui articol drept superfluă întrucît aceasta vizează desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru şi nu cea de prim-ministru interimar, în acest context, susţine Boc, singura modalitate de demitere a premierului Radu Vasile rămîne moţiunea de cenzură.

Trebuie luat în calcul şi faptul câ, de fapt, Radu Vasile nu se poate adresa Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea revocării sale întrucît Curtea Constituţională nu are o asemenea atribuţiune. “Totuşi, ar putea exista o cale: premierul Radu Vasile ar putea ataca în contenciosul administrativ decretul preşedintelui României de revocarea sa din funcţia de prim-ministru” , a conchis Emil Boc.

Consiliul Economic ţi Social face apel la stabilitate în rîndul socictâtii civile

Consiliul Economic şi Social (CES) a făcut, ieri, un apel la stabilitate în rîndul societăţii civile, arătînd că,' în contextul integrării în Uniunea Europeană, România are nevoie de un “climat de pace” care să facă posibilă promovarea intereselor cetăţenilor şi a democraţiei.■ “Prioritatea majoră” a României este, în acest moment, integrarea în Uniunea Europeană, se precizează într-un comunicat al CES remis, ieri, agenţiei MEDIAFAX. în acest context, CES solicită organizaţiilor membre ale societăţii civile (sindicate şi patronate) să asigure “ un climat de pace şi stabilitate în ţară” , ceea ce ar presupune amînarea eventualelor acţiuni , de protest

prevăzute pentru perioada următoare. Sindicatele din învăţămînt au anunţat că suspendă acţiunile de protest programate pentru această săptămînă, din cauza crizei guvernamentale declanşate luni şi a caracterului de interimat al actualului cabinet. De asemenea, Bogdan Hossu,

-preşedintele CNS “ Cartel Alfa” , a declarat că această organizaţie a decis sâ amîne pînă după 10 ianuarie acţiunile sindicale. Din acelaşi motiv, Blocul Naţional Sindical va amîna discuţiile cu reprezentanţii Guvernului pe tema creşterii salariilor şi a îngheţării preţurilor la unele produse de bază, discuţii programate iniţial pentru, .15 decembrie. ...

PDSR acceptă posibilitatea...urmare din pagina 1

mandat ca pînă la viitoarele alegeri să gestioneze şi să pregătească corect aceste alegeri, fie ele anticipate, fie normale.

Iliescu a precizat că acest guvern ar urma să fie nepartizan, “ de tipul Guvernului Stolojan", care a fost desemnat pe baza consultărilor întregului arc politic. “ PDSR nu are de gînd să participe la un astfel de guvern, dar vrem să participăm la negocieri, ne interesează primul-ministru şi ministrul de Interne, astfel îneît să se organizeze alegeri corecte” , afirmă Iliescu. Prim-vicepreşedintele PDSR, Adrian Năstase, a arătat că decretele de revocare a lui Radu Vasile şi de numire a lui Alexandru Athanasiu nu sînt constituţionale pentru câ preşedintele nu are atribuţii de revocare şi nici de numire a unui prim-ministrU. PDSR nu va asista pasiv la încălcarea Constituţiei şi va acţiona în plan politic, mediatic şi parlamentar pentru apărarea statului de drept, a spus Năstase. El a spus că PDSR va stabili modul cum va acţiona în funcţie de soluţiile finale care se vor contura în urma consultărilor, existînd în ultimă instanţă ideea declanşării procedurii de suspendare a preşedintelui Constantinescu.

P ro ie ct de lege p rivin d d e zvo lta re a sa tu lu i ro m ân esc

Patru deputaţi PDSR- Alexandru Lăpuşan, Adrian Năstase, Acsinte Gaspar şi Dan Matei Agaton - au depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege privind unele măsuri pentru dezvoltarea durabilă a satului românesc. Conform proiectului, familiile tinere şi intelectualii care locuiesc şi profesează în mediul rural, precum şi veteranii de război, să fie împroprietăriţi cu teren agricol în limita a 2 ha şi cu teren intravilan în suprafaţă de 300 mp pentru construcţia de locuinţe proprietate personală. în expunerea de motive care însoţeşte proiectul se invocă necesitatea păstrării tinerilor în mediul rural, unde se constată o îmbătrînire a populaţiei. T.C.

1- \ \ c \rţ a V I v A ar putea fi | i reclama dumneavoastră

1997 - Guvernul a aprobat, prin Ordonanţa de Urgenţă, acordarea celui de-al 13-lea salariu pentru

personalul din sectorul bugetar.

V ern isa i d e e x c e p ţ ie ie r i, d e c e m b r ie

^ i t l o i a n l i » d c f t kj i u d e p i c t u r i i ş i s c u l p t u r a

Salonul judeţean de pictură şi sculptură vernisat în saloanele primitoare ale Galeriilor U.A.P. se dovedeşte a fi unul dintre cele mai reuşite din ultimele ediţii. Afirmaţia are suport temeinic şi el se regăseşte, în primul rînd, în lucrări, semn al unei selecţii deosebite, în care accentul principal este calitatea. Actul artistic asumat de generaţii de plasticieni, de la consacraţi la studenţi, într-un număr apreciabil şi itustrativ pentru mişcarea plastică clujeană, 78 (58 de pictori şi 20 de sculptori). Care ne propun tematici şi tehnici diverse, originale, din care nu lipsesc rigurozitatea şi vigoarea, precizia sau amestecul inefabil al culorilor, spaţii încărcate de lumină şi viaţă, atestînd o înaltă spiritualitate.

Salonul. 1999 trebuie însă văzut şi apreciat într-un context mai larg şi_ cuprinzător, raportat Ia valorile artistice clujene. Înţelegînd prin artistic confirmarea centrului plastic clujean, în care se înscriu prima şcoală de iconari din ţară, la Feleac, atestată încă din secolul XV, prima şcoală românească de belle arte, la Cluj, prima colecţie de artă modernă, Cioflec în 1930. Pentru a ancora în prezent, în acest decembrie 1999, amplu dialog cultural, de la egal Ia egal, cu lumea culturală românească. Intr-un moment deloc prielnic artelor plastice, culturii în general, “ care pun în pericol integritatea spirituală a fiinţei noastre naţionale. Lipsa de spaime şi ignorarea solului culturii duce la daune morale. Numai aşa s-a putut ajunge la pierderea Galeriei învecinate, iar astăzi, cînd tindem spre Europa, la pierderea galeriei din strada Napoca” (Teodor Botiş).

Important este să reţinem că s-au ridicat şi se ridică deasupra timpurilor vitregi personalităţi precum Alexandru Cristca, Teodor Botiş,

Kovacs Zoltan, Erods Tibor, Alexandru Mohi, Vasile Gheorghiţă, Arina Gheorghiţă, Mircea Mureşan, Dan Bimbea, Veress Pal, Vasile Pop (iată un alt vernisaj pe care îl aşteptăm cu mare plăcere şi interes), Gavril Gavrilaş, Paul Cheptea, Feszt Ladislau, Lăcrămioara Aramă, Radu Pulbere, Ioan Sbârciu, Voichiţa Căprariu, Toşa Szilagyi Ecaterina, Andrei Şchiopu, Dan Dumitrescu, Laurenţiu Pintea, Ioana Antoniu, Marcel Munteanu, Gabriela Orza, Margareta Catrinu, M ire la Sima, Nebert Matis Anne, V irg il Dobîrtă, Mihai Tomescu, Călin Anton, Kolozsi Gabriela, Szervazius Elena, Adrian Tarţa, Maria Mărginean, Ramona Porumb, Szabo Vilmos, Carol Pleşa, Mariiţs Tudoran, Alexandru Picovici, Octavian Opronescu, Florin Gavrilaş, M ihai Chiseiiţă, Sipos Laszlo, Vernes Andrei, Dorina Scridonesi, Ştefan Boca, Vaier Vasilescu, Adela Gocan, Nagy Endre, Emil Dobrican, Marius Ghenescu, Lukacs Eva, Mariana Bojan, Valovits Laszlo, Nebert Carol, Adriana Jebeleanu, sculptorii Eugen Gocan, Kis Andras, Korondi Jeno, Kolozsi Tibor, Felician Morcan, Carol Pleşa, Eugen Paul,

Adela Cutcan, Cristian Orza, Nicolae f Baciu, Ion Rusu, Suba Laszlo, Ovidiu

•j Guleş, Mircea Orza, Lehel Lorincz, 4 Valentin Dodică, Radu Bimbea,

Szederjesi Andrei, Gergely Istvan, Liviu Mocan. Este, recunosc, o plăcere sâ aminteşti aceste nume, reprezentative pentru arta plastică românească la sfîrşit şi început de mileniu. Artişti care trebuie preţuiţi acum, parcă mai mult ca oricînd, pentru că eforturile materiale, şi financiare sînt tot mai greu de dus şi suportat.

- Demostene ŞOFRONFoto: I. PETCU

m t c m£ } n s p e t i c o r e e n i p e s c e o n

O p e r e i R o m â n e Q l u / - c /V '« P o c , ,

n u m i t

Aş fi vrut să scriu, recunosc, laudativ,-'despre cele două spfectacole extraordinare ale Operei Române, Lacul lebedelor şi Giselle, ce s-au bucurat de participarea balerinilor coreeni Rob Bo- Yeun şi Lee Won-Kook. Spectacole care ar fi trebuit să cinstească memoria celei care a fost steaua baletului clujean, Larisa Şorban. Din păcate, bunele intenţii nu s-au putut materializa, după cum nici memoria Larisei Şorban nu a avut parte de cele mai bune momente muzicale.

De ce această afirmaţie? Faptul că Lacul lebedelor nu este un titlu curent în repertoriul Operei Române îşi spune serios cuvîntul. Cu toată prezenţa maestrului Petre Sbârcea la pupitrul dirijoral, orchestra a sunat între jalnic şi penibil, cum rar mi-a fost dat să o ascult. Ar fi.suficient să amintesc stridenţele, sunetele metalice, dezacordurile armonice, notele false în special în compartimentul suflătorilor, lipsa de expresivitate, de forţă în unele momente, falsitatea corzilor, intrările necontrolate, prestaţie ce şi-a pus serios amprenta asupra evoluţiei

b a le r in i lo r , depăşiţi de orchestră. Mai prost ca în seara | de v ine ri, 10 decembrie, nu cred că am ascultat această orchestră, altfel cu mari pretenţii, motivate cele mai multe. Am crezut că am fost ■ martorul unui 1 “ accident” : Nu a j fost să fie, pentru ■ că orchestra şi-a dat în petec şi lun i, 13decembrie, în Giselle, tînărul dirijor Valentin Lazăr neavînd nici o vină. Giselle s-a dovedit a fi un titlu mult prea greu de stăpînit, în care orchestra a cîntat mai mult din amintiri. Din care nu au lipsit dezacordurile armonice, expresivitatea sonoră şi multe ar mai fi de spus... Ca să nu mai amintesc de indicaţiile de şi din culise auzite în plin spectacol în toată sala!

Lacul lebedelor s-a bucurat de o sală arhiplină, Giselle nu şi cred că mare parte din vină o poartă orchestra, fără supărare.

Cei doi oaspeţi şi-au respectat statutul şi cărţile de vizită, onorînd scena clujeană cu o participare solistică de excepţie. Distingîndu-se prin virtuozitate, graţie şi sensibilitate, abilitate tehnică, o muzicalitate deosebită. Iar rolul pe care îl joacă Florin Brînduşe în viaţa artistică a celor doi balerini se vede, putînd vorbi de , substanţialitate, migală, detaliu, muncă pasionată în cele din urmă.

La înălţime, atît cît Ie-a permis orchestra, balerinii clujeni: Cătălin O prea,(Bufonul), Ioan Dorin Coşeriu .(Vrăjitorul Torhbart), Gheorghe Olteanu (profesorul prinţului) în Lacul lebedelor, Mariana M olnar (Myrtha), L iv ia ‘ Tulbure Gunâ (Bathilde), David Istvan (Ducele), Gheorghe Olteanu (Wielfried), Ioan Dorin Coşeriu (Hans), în Giselle.

Demostene ŞOFRONFoto: Ion PETCU

W M M . M lIm itm im v m o i

l a n s a r e d e c a r t e 1 a

C e n t r u ] C u l t u r a l S I N D A N

- După cum anunţam în ediţia ■ noastră de ieri, Centrul Cultural SINDAN din Cluj-Nâpoca invită publicul interesat la lansarea cărţii . ’ - ' intitulate

COMUNICAREA SIMBOLICĂ. Arhitectura discursului publicitar, avîndu-1 Ca autor,pe Vasile Sebastian Dâncu. Cartea apărută Ia

. Editura Dacia, în colecţia de Studii Sociale, va fi lansată mîine, 16 decembrie a.c., la ora 16, la sediul Centrului din str. Iuliu Maniu nr. 6/10. Obiectivul general al cărţii îl reprezintă analiza s t r u c tu r i i discursului simbolic şi c o n d iţ ii le producerii de sens în d o m e n iu l unde acesta funcţionează p r i n excelenţă: comunicarea publicitară.L u c ra re a aduce, ca n o u t a t e p e n t r u

ştiinţele sociale de la noi, un studiu al retoricii şi argumentării publicitare. Centrîndu-se pe analiza publicităţii ca text şi discurs, combinată cu analiza comunicării publicitare prin imagine şi a procedeelor de argumentare imagistică, lucrarea

■se plasează în cadrul studiilor de maximă actualitate în domeniu. Cartea se încheie cu un

'studiu arhetipologic al imaginarului publicitar şi cu lur demers de sociologie imaginală aplicat aceluiaşi tip de discurs - se spune într-un comunicat de presă trârismis redacţiei din partea Centrului Cultural SINDAN. In avanpremieră, cîteva consideraţii ale autorului: “ Publicitatea are tendinţa de a reprezentajo-.transgresiune a spaţiului, o participare la cosmic, Ia Marele Tot care este în noi înşine şi în afara noastră, aducînd o importantă corecţie: fin itudinii obiectului i se adaugă in fin itu l celest, iar banalităţii pragmatice misterul cosmic” .

In v ita ţ ie la

CLITEMNESTRA sau CRIMA. de M a rg u e rite Y o u rce na r

Academia de Muzică “ Gh. Dima” , în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj-Napoca şi Fundaţia Culturală Artistică “ Inaro- PREMIERA” prezintă mîine, 16 decembrie, ora18,30, în Studioul de concerte al Academiei, spectacolul CLITEMNESTRA sau CRIMA de Marguerite Yourcenar în interpretarea actriţei Ileana NEGRU; regia artistică: Ina Hudea.

Intrarea la spectacol este liberă.

S ta n P ă ţitu * la Teatrul de Păpuşi

Teatrul de Păpuşi PUCK din Cluj-Napoca prezintă astăzi, 15 decembrie, la ora 13, în sala Casei Municipale de Cultură (P-ţa Unirii, nr. 24), spectacolul cu piesa Stan Păţitu‘. ;

£ x p o x i t i e d e f o t o g r a f i e

Fotoclubul “ Napoca” al Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca (Piaţa1 Unirii, nr. 24) anunţă pentru mîine, 16 decembrie, la ora18,30, vernisajul unei expoziţii de fotografie, care va avea loc în sala “Excelsior” .

Vernisajul: va fi urmat de proiecţii de diapozitive, în sala de spectacole a instituţiei, potrivit următorului program: Danila Zoltân - “ Retezatul, giuvaerele naturii” ; Sarzsinszky Ferenc — “ Pietrele Feleacului” ; ing. Doru Selişcan - “Fără titlu” ; dr. Farkas Gyorgy - “ Iama” ; Fazakas Ferenc - “ Viaţă şi fantezie” ; Vas Geza - “Port popular” .

C o n c e r t e x t r a o r d i n a r

d e C r ă c i u n

Orchestra simfonică a Filarmonicii “ Transilvania” , împreună cu Corul instituţiei invită melomanii vineri, 17 decembrie, ora 19,

la Casa Universitarilor, la un Copcert extraordinar de Crăciun. La pupitru - maestrul Hary Bela. în program: A. Correlli - Concerto grosso op.6 nr.8 în sol minor “Per il Natale” ; H. Schiitz - Weihnachtsoratorium - p.a., solişti: , Judith Hary, Marius Budoiu şi Istvăn Gaspar;J. Haydn - Simfonia nr; 102 în si bemol major.

M i c i i i n s t r u m e n t i ş t i d i n c o m u n a A l u n i ş

Nu numai copiii de la’ oraşe iubesc arta şi muzica. Şi în mediul rural există mulţi/tineri, dornici de afirmare, care nu au posibilităţi să)? frecventeze cursurile unei şcoli de muzică. La Iclod, de exemplu, de cîţiva ani funcţionează o clasă de instrumente de suflat în cadrul Şcolii de Artă Cluj-Napoca. Pe lîngă elevii Şcolii generale din localitate, acest original curs muzical

-este frecventat şi de patru copii din comuna vecină, Aluniş.

Micii instrumentişti se deplasează la cursuri pe jos, ei neavînd mijloc de transport. Profesorul cursului, Vasile Malata, este mulţumit de activitatea şi stăruinţa copiilor din Aluniş. în curînd ei vor forma în localitatea natală o fanfară de copii, luînd exemplul colegilor din Iclod, care participă cu regularitate la toate concursurile şi festivalurile organizate la nivel judeţean.

SZ.Cs.

Rubrică realizată de M. BOCU

ş p iş H P N ip < * fm ! ip w ^

concertului

Mathematics and Its Applications

•• . ' ’ X ■G h e o rg h e M ic u la a n d

S a n d a M ic u la

H andbook o _ ■* Splines

Kluwer Academic Publisher»

Aici• ar. putea fi reclama dumneavoastră

M A TEM A TIC Ă LA VIRF ÎN TR -O CARTE DE AUTORI CLUJENI

A apărut, recent, la prestigioasa editură internaţională Kluwer Academic Publishers, Do’rdrecht-Boston-London, o

carte de matematică, în limba, engleză, intitulată Handbook of Splines (Manual de funcţii spline), avîndu-i ca autori pe matematicienii clujeni Gheorghe Micula (prof. dr. la Facultatea de

• Matematică a Universităţii “Babeş-Bolyai” ) şi dr. • Sanda Micula (în prezent la Western Oregon University, Monmouth, Oregon, SUA). Prin conţinutul 'ei, dar şi prin modul de prezentare, potrivit specialiştilor români şi străini, această carte este unică în literatura matematică mondială, într-un număr de 624 pagini, cartea sintetizează

.într-un mod fericitiirumul lung parcurs de cercetarea matematică, de la metodele clasice ale matematicii teoretice şi aplicate, pînă la cele modeme şi actuale în Teoria Aproximării, în Analiza Numerică şi în Rezolvarea Numerică a Ecuaţiilor Diferenţiale, a

• Ecuaţiilor Integrale şi a Ecuaţiilor cu Derivate Parţiale.

întregul fundament matematic al acestor discipline a fost reactualizat, reconsiderat şi modernizat, folosind un nou instrument matematic denumit “ funcţie splină” . Desigur, acest drum a fost lung. însă, urmărind firul cărţii, totul devine clar, etapele de dezvoltare sînt justificate şi motivate, iar piscurile actuale ale metodelor matematicilor aplicate îşi arată întreaga lor utilitate, eficienţă şi frumuseţe. Realizarea acestei cărţi este încă o dovadă . că în matematică, de la greu pînă la sublim, calea poate fi străbătută.

Este.de remarcat faptul, de altfel subliniat de autori, că în domeniul abordat (Teoria Funcţiilor Spline şi Aplicaţii) au fost publicate pînă în prezent, în literatura matematică mondială, peste 400 de monografii, peste 10.000 de lucrări matematice originale şi au fost elaborate peste 350 de teze de doctorat. Meritul principal al cărţii autorilor clujeni este că reuşeşte să prezinte o strălucită sinteză a acestei imensităţi de rezultate, sinteză bazată pe rezultatele originale obţinute şi recunoscute ale

autorilor, publicate în cuprinsul numeroaselor lucrări şi cărţi apărute în ultimele decenii în ţară şi în străinătate. Primul dintre autori i publicat, pînă în prezent, .5 cărţi de specialitate (âpărute în ţară şi peste hotare) şi peste 100 de lucrări ştiinţifice în reviste matematice naţionale şi internaţionale de mare prestigiu, iar una dintre monografiile sale a fost distinsă "în anuT1980" cu Premiul Academiei Române.

Răsfoind cartea (citită ar putea fi doar de specialişti), admiraţia şi chiar simpatia faţă de matematică apare aproape spontan, dar devenim, cu siguranţă, mai bogaţi spiritual, mai luminaţi în noianul de cărări pe care merge matematica, cărări, de cele mai multe ori, pline de neprevăzut, de ascunzişuri şi poate chiar de. pericole. Vorbind despre efortul lor, ca" truditori pe acest imens ogor - uneori atît de greu de desţelenit - care este matematica, autorii fac în introducere şi următoarea mărturisire de credinţă: “Ne-a luat mult mal mult timp decît ne aşteptam producerea acestei cărţi, Ne exprimăm însă speranţa că cititorii vor reuşi să înveţe din această carte tot atît de mult cît au învăţat autorii din scrierea ei” . Cu privire la tematica şi conţinutul cărţii Handbook of Splines, prof. Gh. Micula citează cuvintele unui reputat matematician american, Philip J. Davis, rostite în anul 1984 la încheierea unui Congres Internaţional din Michigan, SUÂ: “Spline approximation contains

The delicious paradox of Prokofieff s Classical Symphony-: it seems as though it niight have been written several centuries ago, but of course it could not have been” . Întrucît această carte monumentală reflectă dezvoltarea ideilor matematice din ultima jumătate de veac în domeniile matematicii aplicate, s-ar cuveni să amintim ce se scria în celebra Gazetă matematică (apare neîntrerupt de peste 100 de ani,

• fiind cea mai veche gazetă matematică din Europa!) în volumul 28 din anul 1922/1923: “Cei ce vor să facă matematici nu trebuie să se descurajeze niciodată. Voinţa, iniţiativa, perseverenţa, răbdarea sînt elementele care garantează succesul în

matematici. Cei care nu simt nici o afecţiune pentru matematică să nu se ocupe de dînsa. De asemenea, nici cei care doresc să facă averi mari, pentru a se bucura de fericirile lumii materialiste, căci la acestea nu pot ajunge prin matematici, ci prin legi şi procedee contrare ei. Matematicianul va -spune întotdeauna că 2+2=4, pe cînd averile mari se realizează scriind 2+2=5 cînd, e de luat şi 2+2=3 cînd e de dat” . Apreciem că prin scrierea acestei splendide monografii, care va rămîne, cu certitudine, o carte de referinţă în domeniu, autorii fac posibilă trecerea de la greu la sublim prin următoarea punte: “Matematicianul este un om ca oricare alt om: cu calităţi şi cu defecte, cu realizări şi neîmpliniri. Cu toate acestea, matematica este rezultatul activităţii matematicienilor şi, mai mult decît atît, matematica, muzica şi poezia sînt cele mai fantastice creaţii umane” .

M. BOCU

I W r A P O P

Mîine, 16 decembrie 1999, Ia ora 17, la Muzeul Naţional de Artă Cluj .va avea loc vernisajul expoziţiei pictorului clujean Vasile Pop. Expoziţia, de mare anvergură, ocupînd tot spaţiul de expoziţii temporare de la parterul clădirii Muzeului din Piaţa Unirii nr. 30, cuprinde o selecţie amplă, dar şi riguroasă (110 piese) din lucrările pictate de Vasile Pop începînd din anul 1996. -

Intitulată “ Vamă timpului” - denumire generică sugestivă pentru preocupările pictorului din această etapă, de deplină maturitate'a creaţiei sale -, expoziţia demonstrează forţa, originalitatea şi coeziunea

' viziunii unui artist care s-a impus în ultimii ani printre personalităţile de, referinfa în arta românească contemporană.

Concertul formaţiei “Cappella Transylvanica”COLINDELE ■ C î n t e c e l e l u m i i t a i n i c e

Tot ceea ce~ eîntă 'colindele este "expresia zidirii prin jertfa. Naşterea lui Jsus Crisţos este primul gînd al zidirii Bisericii Creştine, dar şi jertfa pe care Dumnezeu-Tatăl o săvîrşeşte prin “ umanizarea dumnezeirii” . Colindul creştin este însăşi expresia destăinuirii lumii tainice a ceea ce credinţa din sufletele oamenilor poate sâ înnobileze speranţa şi să le arate iubirea adevărată. Căci colindul este şi iubire, dăruire din suflet pentru ecourile infinite ale Naşterii Fiului lui Dumnezeu. Dar lumea tainică a colindelor este mult mai îndepărtată decît prima zi a anului unu. Temele “Fratele şi sora” (soarele şi luna), “ Miracolul cerbilor” , “ Judecata florilor” sînt doar zicerea prin cuvinte a unor gînduri tainice străvechi cînd pămîntul era “ unit” cu Cerul în aceeaşi idee sfîntă a “Cuvîntului-Creator” .* Aceste două ipostaze ideatice le-a avut în vedere Concertul formaţiei “ Cappella Transylvanica” a Academiei de Muzică “ Gheorghe Dima” , dirijat de Cornel Groza. Compozitorii timpului nostru siliţi cîndva să “uite” imaginile religioase creştine ale colindelor, au tălmăcit cîntecele cu subiecte din

şi.cîntecele sărbătorilor laice din timpului. S-au auzit în seara,

de Ionică Pop (“ Colb jos si mai în jos” ), .Emil Monţia (“Pe cel deal cu flori frumoase”),. Valentin Timaru (“Coborît-o coborit” ),. Emiliu Dragea (“Răsărit-o două stele” ), Tudor Jarda (“ Colo jos în prundurele” ), Adrian Pop (“Pe dealul cu stînjeni” , - “Vine Hulpe de la munte” ), expresii sonore ale legării cîntului din vechime cu sensibilitatea creatoare, a prezentului. Apoi spectatorii au fost emoţionaţi de tradiţionalele colinde de D. Kiriac, N. Lungu, G. Şoima, Dariu Pop, T. Coste, V. Teodorian, N. Ursu, de la “ O, ce veste minunată” pînă la bătrinul “Moş .Crăciun” . Colindătorii de pe scenă le-au urat auditorilor “Mulţi ani trăiască” !

“ Cappella Transylvanica” , dirijată de Cornel Groza, un ansamblu mereu în înnoire, a colindat frumos, adueîndu-ne aminte că se apropie Marea Sărbătoare a Crăciunului.

Emiliu DRAGEAFoto: I. PETCU

1938 - Prin Decret Regal al lui Carol al II-lea s-a înfiinţat Frontul

Renaşterii Naţionale ca unica organizaţie politică permisă.

• B a za r sen tim en ta l

"Amintirileu n u i a m i c

Prozele lui Florian Brădeanu sînt nişte poveşti (adevărate!), file dintr-o autobiografie neromanţatâ dar scrisă cu vervă şi talent de. către un prozator cu sufletul în palmă! Ele, povestirile, pendulează între două citate semnificative pentru conţinutul cărţii. .Unul, cu care se deschide volumul: “Dedic această carte nepoatei mele Cornelia Teodora şi tuturor elevilor simerieni dintre anii 1956-1990” . Alt citat, plasat la sfîrşitul cărţii, avînd un. caracter concluziv, este, după a noastră părere, un autentic certificat literar, pentru că, deşi este semnat “Un cititor” , el aparţine profesorului nostru Ion Vlad, un reputat critic şi istoric literar: “După ce am citit această carte, m-am simţit spălat de toate prostiile lumii” . Cred că se face referire mai ales la ultima bucată a volumului, intitulată “Foc continuu” , care s-ar mai putea subintitula “ Condiţia profesorului în provincie” . Cum reiese din textul scris cu inspiraţie şi nerv, Florian Brădeanu (devenit în carte Mihai Crişan) este un absolvent al Filologiei clujene, dar care s-a “ călit” mai întîi la o Facultate muncitorească orădeană. Aşa se face că, descoperind nişte matrapazlîcuri ale comisiei ministeriale de repartiţii, sare direct pe biroul încărcat cu dosare măsluite, pătrunde în minister să facă dreptate pentru el şi colegii săi. Şi, culmea, va reuşi! Dar cine este acest Florian Brădeanu? Amintindu-mi lungul glasului lui Călinescu, pot spune că “mă prenumăr” printre acei “amici” , colegi de Filologie ai lui Florian Brădeanu. Am fost chiar coleg de cameră cu uşor misteriosul nostru coleg, ceva mai în vîrstă, venind, ca şi Vasile Casap, cu o experienţă de viaţă, dar frecventînd, cînd şi cînd, Cenaclul Literar “ Maxim Gorki” al Uniunii Scriitorilor, cenaclu ce-şi prelungea lucrările în camera 28 a Căminului “ E. Racoviţă” care avea. “ locatari” pe cîţiva colegi evocaţi îti carte: Cornel Căpuşan, Vasile Buda, lond Boca, Petricâ Istrate, Ion Câroiu, Sever Ursa. îşi mai făceau apariţia: D.D. Draşoveanu, Gheorghe Grigurcu, Tudor Diaconu, Ion Popescu Topolog, Petre Jucu. Uneori, mă urcam pe noptieră şi recitam, cu paharul în dreapta şi Esenin în stînga: “ Cîntâ-n spartul nopţii vizitiu/ Te-nsoţesc, de vrei, dar cu tristeţe” ..., pentru ca agapa noastră literară sâ o încheie Anatol Cobeţ - Soroceanu cu “ Duhovniceasca” argheziană: “ Ce noapte, groasă, ce noapte grea,/ A bătut în fundul. lum ii cineva” . Aşa era pe vremea; studenţiei noastre. Pentru că, mai tîrziu, după... douăzeci de ani colegul Florian Brădeanu îmi arătase/citise o parte din prozele sale, care iată, azi ni le oferă spre lectură prin cartea intitulată simplu, fără emfază, “ Am intirile unui amic” , Editura Călăuza, condusă de binecunoscutul nostru amic - poetul Valeriu Bârgău. Ne invită la o agreabilă lectură bucăţile cărţii ce se deschide cu. o Compunere şcolară “Mama .-.poezie vieţii” meîe, eontinuînd cu stampe decupate din “ aventurile copilăriei” : “ Cum prindeam iepuri iama” Cum am învăţat să înot” , “ Paul” , “ Clasa

â-yil-a” , “ Bunicul” ..'. Cartea lui Floriat Brădeanu reconstituie prin intermediul cuvîntului înflorit lumea imaculată'» copilăriei, icoana mamei, de o autentici vibraţie lirică, pentru ca în bucăţile următoare ritmul “aventurilor” lui Mihai Crişan să se intensifice, să se “ înăsprească” , ajungîndu-se ca în final sâ ni se ofere spre lectură o mică bijuterie literară: “Foc continuu”, o bucată care, profesoral, s-ar nota cu .10, ca de altfel atîtea file din biografia acestui romantic în tîrz ia t Florian Brădeanu, care a schimbat “ cheia de paişpe” cu pana de scris, “ sapa-n condei şi brazda-n călimară” . Iată de ce, vom încheia şi noi, gratulînd autorul şi proza sa cu urarea bardului de la Mărţişor: “Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”

/

Negoiţă IRIMIE/* '

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9- 14;tel/fax 19-73-04;

' ' SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-73.

_ S .C . BINGO MĂRĂŞTI S .R .L .' • ' A * cu sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 13 ' A1

k i . x i f : |n|®9^strată în Reg^tiul Comerţului cu nr. J12/2141/1994, avînd: ” " ANA 03 ° 24, Prezentantă prin administrator CÎMPEAN

BaBSS35aM . v '

Lista câştigătorilor de la extragerea jocului de "B IN G O Mărăşti" televizat care a avut loc in data de 12.12.1999:

• cartoanele cîştigătoare de premiul de linie: 615;- cartonul cîştigător de premiul de bingo: 918 şi 1.222;- cartoanele cîştigătoare de premiu de super-linie: 615 din sena 309 în valoare

de 3.000.000 lei; _- cartoanele cîştigătoare de super-bingo: 918 şi 1.222 din seria 308 în valoare

de 3.500.000 lei.Au cîştigat premii speciale în valoare de 250.000 lei la cartoanele gratuite

următorii jucători; Şimonfi Maria (C. Turzii) - bilet nr. 225, 226 din seria 308 Fedorca Vasile (Dej) - bilet nr. 1.835, 1.836 din seria 305, Chiorean Lucia (C. Turzii) - bilet nr. 63, 64 din sena 308, Prodan Edita (Dej) - bilet nr. 1.799, 1.800 dineeria 305 Niculaie luliana (Gherla) - bilet nr. 1.139, 1.140 din seria 306, Cismaş Daniel (Dei)- bilet nr. 1.259, 1.260 din seria 306.

Au cîştigat premii speciale în valoare de 1 milion lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Mihăilă Lucica (Cluj-Napoca) - bilet nr. 243, 244 din seria 309, Geambaşu Victor (Cluj-Napoca) - bilet nr. 317, 318 din seria 309, Horvath Dionisiu (Gherla) - bilet nr. 749, T50 din seria 306,.

Au cîştigat premii speciale în valoare de 2 milioane lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Terec Vasile (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.667, 1.668 din seria 312.

Au cîştigat premii speciale în valoare de 3 milioane lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Felecan Irina (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.407, 1.408 din seria 315^

Au cîştigat premii speciale în valoare de 4 milioane lei la cartoanele gratuite următorii jucători: Mureşan Lucian Sorin (Cluj-Napoca) - bilet nr. 1.207, 1.208 din seria 318.

' La extragerea biletelor cu numere norocoase în valoare de 250.000 lei au cîştigat următoarele persoane: Maier Petru (Cluj-Napoca), Kovacs Renata (Cluj- Napoca), Kimpan Ileana (Cluj-Napoca), Gaiea Tatiana (Dej), Mişca Alexandru (Gherla). Au cîştigat premii speciale în valoare de 400.000 lei următoarele persoane: Hodiş Marius (ClujŢJapoca) - nr. 13, a cincisprăzecea bilă extrasă; Pop Ştefan (Cluj-Napoca)- nr. 67, a treizecea bilă extrasă; Perşa Ioan-- Cluj-Napoca, nr. 84 - a patruzecisicincea bilă extrasă.

- Cîştigătorii de premii de linie, premii de bingo, premii de super-linie şi super- bingo se vor prezenta în termen de 30 zile, începînd cu data de 14.12.1999 la sediul societăţii pe s&ada Fabricii nr. 13, Cluj şi strada Mioriţei nr. 1 din Dej, avînd asupra lor cartoanele cîştigătoare intacte şi buletinul de identitate.

- Cîştigătorii de premii speciale aferente biletului gratuit se vor prezenta cu cartoanele de bengo aferente biletului gratuit şi buletinul de identitate.

Vă invităm lâ extragerea de "B in g o Mărăşti” televizată, care va avea loc duminică, 19 decembrie 1999, ora 16.00.

(2944159)VĂ DORIM MULT SU C C ES I

e u R < i > L i n e ş

• Transport zilnic persoane în Germania (peste 47 destinaţii), Franţa, Olanda, Belgia, Anglia, Spania, Portugalia,

.Scandinavia, Italia, Austria (peste 600 destinaţii)

închirieri autocare • Asigurări medicale şi cărţi verzi •Programe turistice interne şi externe

(3399962)

Agroaiim Distiibution S.A.

distribuitor naţional de produse congelate angajează pentru Cluj

-A G E N T V ÎN Z Ă R I-* i

C ond iţii:- experienţă în domeniu 8- permis de conducere cat. B I

Se oferă:- salariu atractiv + bonusuri- maşină de serviciu

C.V. se vor trim ite la 417.219 sau str. Traian Vuia 222.,

în atentia M EDIC ILO R DE FAM ILIE £CxjC ASA DE ASIG U R ĂR I DE SĂN ĂTATE A |

JUD EŢU LU I CLUJ

ANUNŢĂUrmare Ordonanţei de Urgenţă nr. 170/1999 privind acordarea în mod

gratuita asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale:

a) veteranii de război şi văduvele de război;b) persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu

începere de la 6 Martie 1945, precum şi persoanele deportate în străinătate ori constituie în prizonieri;

c) răniţii şi urmaşii celor care au decedat în Revoluţia din Decembrie 1989,

Vâ comunicăm că fondurile pentru bugetul de medicamente prescrise în regim gratuit s-au suplimentat

Menţionăm că aceste fonduri pot fi folosite numai pentru categoriile de asigurap stipulate în O.U. nr. 170/1999.

Vâ rugăm să notaţi pe prescripţia medicală una din cele 3 categorii în care se încadrează asiguratul, conform O.U. nr. 170/1999.

Urmărirea utilizării acestor fonduri se va face pentru încadrarea în sumele alocate..

SRP "VICTORIA" CLUJ (3399963)

Anunţă L icita ţie Publică cu Strigare în data de 29 decembrie 1999, ora 10.00, la sediul din Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16, pentru:

1 ■••••• * . J■ *-

- închiriere terasa superioară la Hotel "Victoria" - 11.52 mp - B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 54-56, Cluj-Napoca.

înscrierile se fac la sediul SRP "V IC TO RIA ", str. Napoca nr. 16, pînă la data de 27 decembrie 1999, ora 13.00.

Inform aţii suplimentare la tel. 198.310; 198.776.

E. M. CĂPUŞ» _Organizează licitaţie

îndatade 16.12.99, ora8.00 penru vînzarea de motoare electrice uzate. Licitaţia va avea loc la sediul E.M. Căpuş.

Informaţii se pot obţine la nr. de telefon 064-261.835 sau 064-261.834.

TR IB U N A LU L CLUJVinde la licitaţie publică, prin

intermediul executorului judecătoresc următoarele: -

1. Autoturisme Lancia Thema 5.- 2 buc. g>

2. Autoturism Lancia Dedra “- 1 buc. a

-Licitaţia va avea loc în data de20.12.1999, ora 10, camera 10, laTribunalul Cluj.

Informaţii suplimentare la telefon 064-190.907.

^ Sucursala de Distribuţie Energie Electrică Cluj | s anunţă51 în tre rupe rea fu rn iz ă r ii energiei electrice după următorul program: ' v

- str. Maxim Gorki partea numerelor cu soţ, străzile: Munteniei, Olteniei, Belgrad, Făgăraşului, Banul Udrea, Slavici, Porumbului, Bumbeşti, Livezenj, Sibiului, Sălajului, Stănescu Popa şi Lombului în zilele de 15.12.1999, 16.12.1999 şi 17.12.1999, mixt orele 8.00 şi 16.00. __

Simţiţi că nu9 9 , t._-

mai puteţi trăi în această lume în continuă / mişcare?9

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

Cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă

S.C. PORTfîL EXP. IMP. S.R.L.Vă urează un g-

Crăciun Fericit şi La ntulţi ani! a

Totodată, vă oferă în perioada 29.11-17.12.1999

r e d u c e re d e 3 0 % la încheierea n o ilo r contracte.

. BANCA R O M ÂN Ă PENTRU DEZVO LTARE SUCURSALA CLUJ

O”CV

Anunţă I

V ÎN ZA R E A L A L IC IT A Ţ IE P U B LIC Ă a imobilelor:- teren în suprafaţă totală de 2.175 mp. situat în Cluj-Napoca,

str. Uliului nr. 124 la un preţ de strigare de 171.000.000 lei. Licitaţia va avea loc în data de 20 decembrie 1999, ora 10, Serv. Executori Judecătoreşti, cam. 9.

Informaţii suplimentare la telefon 405.123, orele 9.30-16.30.- teren în suprafaţă dc 2.477 mp., intravilan, situat în colonia

Băile Someşeni. Preţ de strigare 150.000.000 lei. Licitaţia va avea loc în data de 16.12.1999, ora 10, Serv. Executori Judecătoreşti, Tribunalul Cluj, cam. 10.

Informafii suplimentare la telefon 405.122, ora 9.30-16.30.

R E C O N D I Ţ I O N A R I C A R T U Ş E P E N T R U

I M P R I M A N T E L A S E R J E T Ş l I N K J E T

(2 9 43 6 90 )

3 4 0 0 C lu j- N a p o c a ,P - ta U n ir i i 5 /1 1

T e l./ F a x : 0 6 4 - 4 3 .0 4 .2 3 .

Dr. PETRE TIlKIvŞAV

CONSULTAŢII SI TRATAMENTE DE . MEDICÎNÂGENERALÂ

• coxartroze, artroza genunchiului, spondiloze, umăr dureros, dureri în articulaţia cotului, sciatică, pinteni călcaneeni, poliartrită, nevralgii• • ulcer varicos,varice, hemoroizi, arsuri

• sunete în ureche •impotenţă, frigiditate C a b i n e t :str. I.P. Voiteşti nr. 2-4, Bl. F, Sc. II, Ap. 31 (în Piaţa Mihai Viteazu, statia autobuzelor 31,36)

ORAR: gLuni-Miercuri-Vineri8.30-13 > §

- Marti-Joi §.30-11 si 16*18 _ ŞSîmbătă 10-12 S.

- Telefon: 134.167

Dr. V E S A IO A Nmedic p rim ar ginecolog

C O N S U L T A Ţ I I £ •V I D E O C O L P O S C O P I I g

E C O G R A F I I ST R A T A M E N T E ^

PROGRAM:luni: 13.3C48.03Miercuri: 13.3048.00;

Marti: 13.30-18.00; Joi: 13.30*17.00;

Vineri: 13.30*15.00.

LACENTRUL MEDICAL ROMÂNO-GERMAN

REMEDIUMCluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 18. PROGRAMĂRI LA TELEFON: 190.161. .

VINDE-EN GROS şi EN-DETAIL

' • Calorifere import noi, la preţ desecondhand - 7

• Frigidere, combine, maşini de spălat second-hand

Adresa: str. Bucurest nr. 47 t Tel.: 064-433.718,092-373.965

P O L I C L I N I C A

S P E C I A L Ăstr. L. Rotii (fosta Mâloasa)

O F E R Ă Z I L N I C C O N S U L T A Ţ II f

orele 7-19 ' g>la toate specialităţile £.

+ examinări dc laborator, . radiologie.

ANGAJĂM MEDICI TIN ERI LA TOATE SPECIALITĂŢILE

IN F O R M A Ţ II la te le fo n 1 3 0 .3 3 0

S.C. PORCELAIN MANUFACTURES S.R.L.AN G AJEAZĂ prin copcurs s?

ECONOM IST cu experienţă gCM-

Concursul va avea loc în data de 16 decembrie lâ sediul firmei: Bulevardul Muncii 25 A, orele 10-12.

In fo rm aţii la telefon 415.111,415.108, 415.506.

t ’ A p

P ' * ••t . .

I

■ . -V-av' . (29437001

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;. ' tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

t-l | î % «j #1

• Vînd apartament 3 camere, str. Oaşului, etajul 3 din 4 etaje, nefmisat, proaspăt zugrăvit. Tel.430.423. (Ag.i.)'• Vînd ap.2 cam. Mănăştur, confort 1 decomandat, etaj

• intermediar, semifinisat, cu gresie si faianţă, 150 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă 4 camere, Someşeni, Str. Traian Vuia, stare bună,

: curte, şi grădină 1500 mp, sobe de teracotă, toate facilităţile, preţ negociabil. Tel. 430.423.(Ag.i.)

.• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, finisat, parchet, gresie, faianţă, 2 balcoane închise, cu aragaz, frigider, Mărăşti, pret negociabil. Tel.

' 430.423.(Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu pentru

3 birou, 2 camere, 45 mp. Str.Doja, deasupra la Banc Post, geamuri la stradă, telefon, nefinisat, pret negociabil. Tel.430.423.(Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, str. Dorobanţilor, parter,

'proaspăt zugrăvit, ocupabil imediat. Tel. 430.423.(Ag.i.)• Dau în chirie 1 cameră, baie, bucătărie, la casă, str. Republicii, mobilată, acces auto, eventual garaj. Tel.430.423.(Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, P-ţa Abator, etaj 1, super finisat, mobilat, telefon, aragaz, frigider, cablu. Tel. 430.423. (Ag-i.)• Cumpăr urgent apartament 2 camere, Gheorgheni, nefinisat, etaj intermediar, ofer 160 mii.

. plata pe loc. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu pentru magazin, 2 camere, 50 mp, Calea Mănăştur, intrare din stradă, vitrină ia stradă, balcon 15 mp; 2 linii telefonice, din care una internaţională, cu rafturi, finisat. Tel. 430.423. (Ag.i.)

(2943606)

AGENŢIE EDHL IMOBILIARĂ

' Str. Iuliu Maniu nr. 17 E-mail: edil roffljusa.net

• Vînd apartament cu 4 camere, decomandate,. în Mănăştur, str. Grigore Alexandrescu, cu parchet, faianţă, gresie neagră în bucătărie şi băi, telefon, beci, 2 balcoane, etaj 2, în bloc de 4 etaje, ocupabil imediat, preţ 250 milioane negociabil, tel.196.857, 094-618.460. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandate, Mărăşti central, str. Ialomiţei, cu 2 băi, cu faianţă, 1 balcon, telefon, zugrăvit, ocupabil imediat preţ 185 milioane negociabil, tel. 092-689.398, '196.857.-(Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, cf. sporit, 120 mp, zonă ultracentrală, garaj de beton, balcon, etaj 1, sobe de teracotă, parchet, pret negociabil, tel.196.857, 094-618.460. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, cf. 2, în Mănăştur şi Gheorgheni, preţ 135 milioane negociabil, tel. 094-934.544, 196.857. (Ag.i)• Vînd apartament 2 camere, cf. 1, în Gheorgheni, zona Mercur, ocupabil imediat, str. Bizuşa, Băişoara, preţ 155 milioane negociabil, tei. 094-934.544,196.857, (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere decomandate, cf. 1 , zona Gheorgheni, str. Pata, cu 2 băi, 2 balcoane, telefon, garaj de tablă, etaj 1 din 4 etaje, zona Flip, preţ 40.000 DM negociabil, posibil achitare în 3 rate, tel. 196.857,.094-618.460. (Ag.i.)

• Vînd apartament'3 camere, conf. 1, Zorilor, parter înalt, semifinisat, gresie, faianţă, telefon, garaj sub bloc, preţ 250 milioane neg., tel. 193.048,193.049. (Ag.i.)• Vînd teren în Andrei Mureşanu, sup. 800 mp, cu front, la stradă 20 m, preţ 50 USD/ lună, tel. 193.048,' 193.049. (Ag.i.). ' /• Vînd apartamerit 3 camere Mănăştur, str. Moldoveanu, etaj 2 din 4, balcon închis, finisat, gresie, faianţă, loc de parcare, preţ 185 milioane neg., tel.193.048, 193.049, 430.259. (Ag.i.)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

ÎNCHIRIERI

• Vînd apartament 4 camere, confort sporit (deosebit), u ltracentral, finisat , cu garaj(eventual mobilă bucătărie Italia), în zona Pata. Tel. 15-44-62; 092-32-22-57. (582816)

• Vînd casă 70 mp cu grădină aproximativ 200 mp situată în B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 52. Relaţii la tel. 18-02-55 îittre orele 12-16. (748841)

• închiriez spaţiu comercial, 160 mp, centru Mănăştur-Union. Tel. 094- 50-32-51; 094-54-94-96.(582659); o

Dau în chirie apartament 2 camere mobilat în Grigorescu. Tel. 18-49-60. (748800)

DIVERSE

• Vînd apartament 2 camere, Grigorescu, fără probleme, cu izolaţia, semifinisat, parchet, faianţă, balcon închis, Ioc de parcare autorizat, telefon, preţ 8.000 USD, tel. 193.048, .193.049, 430.259. (Ag.i.)

s M a u iM lid ld

• Vînd urgent, apartament 2 camere, parter, str. Fîntînele nr. 65, ap. 190. Tel. 18-07-30; 092- 59-36-18. (582666)

• Vînd garsonieră confort I Mărăşti, preţ 120 milioane lei sau schimb cu apartament 3 camere. Tel. 092-64-53-27. (7.48818)• Vînd en-gros haine second- hand import Suedia în ambalaj original. Tel. 059-135.618, 094- 224.626. (3399912)

■2943607,slr. Avram Iancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262,064-431.302,

E-mail; ren@mail.dntcj.ro

• Vînd urgent 2 camere, conf. sporit, str. Tăşnad, finisat; telefon, pret: 185 mii. neg. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i.)

• Vînd en-gros fursecuri Ago Polonia şi pate ficat Cehia la p re ţuri avantajoase. Tel.: 092- 325.297; 092-325.298; 092- 538.054. (3399894)

• Vînd ap. 2 camere, Gheorgheni, conf. 1, str. Băişoara, etaj intermediar, semifinisat, telefon, preţ: 155 mii. Telefon: 196.262, 431-302. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere confort I decomandate proaspăt renovat, 3 balcoane 2 închise, 2 băi, zona Poligrafiei, etaj intermediar, telefon, interfon, tv cablu, ocupabil imediat. Preţ32.000 DM negociabil. Tel. 13- 17-00. (748823)

• C. N. I. CORESI SA Bucureşti, Sucursala Im prim eria “ A rdealu l” Cluj, B-dul 21 Decembrie n r. 146, Cluj-Napoca, organizează licitaţie în ziua de 21.12.1999, ora 10, la sediul u n ită ţii pentru vînzare de utilaje şi mobilier tipogra fic . în caz de neadjudecare licitaţia va avea loc în fiecare zi de marţi pînă la adjudecare. Relaţii la telefon 064-41-38- 71 interior 13 şi 20. (582837)

• Studentă, orfană de ambii părinţi, primesc ca donaţie un calculator sau orice ajutor material. Vă mulţumesc. In fo rm aţii, numai seara, după ora 20, Ia tel. 44-82-95. (582771)

• F irm ă de confecţii îmbrăcăminte angajează personal cu sau fără calificare. Tel. 43-28-19. (582508)

■ateifl

• Vînd casă situată în cartierul Gheorgheni, compusă din 2 apartamente de 3 camere, supr. constr. 240 mp, teren aferent 300 mp, parterul finisat modern, etajul în roşu, încălzire centrală, pret 75.000 USD neg., tel.193.048,' 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd casă în Andrei Mureşanu, 3 camere, bucătărie, baie, telefon, teren aferent 605 mp, posibilităţi de extindere, preţ65.000 DM neg., tel. 064-193.048, 193.049, 430.259. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, ultracentral, finisat, 2 balcoane, potrivit şi pt. sediu firmă, pret:18.000 USD neg. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• De închiriat spaţiu pentru birou, ultracentral, finisat, 2 camere, tel. internaţional, pret: 250 DM. neg. Tel.': 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd 2 camere Grigorescu, str. Donath, semidecomandat, semifinisat, pret: 155 mii. Telefon: 196.262, 431302. Ag-i) , *

• Cumpărăm antichităţi, mobilă vclic, tablouri şi alte obiecte. Tel. 42-92-35 şi 094- 84-17-48. (582825)

/'" Vînd garsonieră cf., în Mănăştur, str. Parîng, cu mochetă, faianţă, gresie, preţ 115 mii. negociabil, tel. 196.857, 092-689.398. (Ag.i.) .• Vînd apartament 2 camere, cf.l, în Mănăştur, Gheorgheni, Grigorescu, preţ de 180 milioane^ negociabil, telefon 092-689.398,196.857. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, cf.l în Mănăştur, str. Mehedinţi, cu parchet, faianţă, gresie, etaj 2 din 4, balcon închis, telefon, eventual cu garaj, preţ 180 milioane negociabil, tel. 094-618.460, 196.857. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cf.

\ * > ,în lo r ilo r, Gheorgheni siGrigorescu cu parchet, balcon închis, faianţă, telefon, preţ 195 milioane 'negociabil - tel196.857, 094-618.460. (Ag.i.)'

• Cumpăr urgentapartament 2 camere, conf. unic, prefer str. Gr. Alexandrescu, Peana, etaj intermediar, ofer 140-145 milioane, tel. 193.048,193.049. (Ag.i.)

• Vînd urgent garsonieră conf. 1, Z o rilo r, str. Observatorului, nefinisată, preţ: 120 m ii. Telefon:196.262, 431.302. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere conf. 1, Zorilor, str! Meteor, etaj T din 4, 2 balcoane, ultrafinisat, eventual mobilat, garaj în construcţie, telefon, preţ 250 milioane, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, conf. sporit, str. Pata, ultrafinisat, semimobilat, preţ 150 USD/lună, tel. 193.048’193.049, 430.259. (Ag.i.)

• Dau în chirie apartament 3 camere în P-ţa Cipariu, m obilat sau nemobilat, u ltra fin isa t, bucătărie dotată, telefon, TVC, garaj, condiţii deosebite de locuit, preţ 300 USD/lună neg., tel.193.048, 193.049. (Ag.i.)

• Vînd hală Mărăşti, 250 MP, necompartimentată, grup social, birou, toate utilităţile, acces auto, ideală pentru producţie, depozit. Telefon: 196.262,’ 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, zona Pata, 102 mp, etaj 1, finisat, deosebit, garaj, Telefon:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd casă 4 camere, semicentral, str. Paris, teren 400 mp, acces auto, pentru locuinţă sau sediu firmă, preţ: 80.000 DM, facilităţi de plată. Telefon:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie ap. 2 camere, Pata, etaj 1, mobilat, utilat, preţ: 150 USD. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)

> x i i'- i { - j- y a T f r j f e

ADEVĂRULde Cluj

• Vînd Ford Sierra, an 1987,1600 cmc, 90 CP, alb, combi. Preţ 4500 DM, negociabil. Tel. 19-79-09. (582844)• Vînd Peugeot 405, cu multe dotări, an 1993, PF, consum mic, preţ: 10.000 DM. (2943607)

• Cumpăr podul unei case în vederea mansardării. Tel. 16-51- 64 (17-19). (748779)

• De vînzare blană de damă. Tel. 14-06-60. (748836)

• De vînzare cărucior nou pentru invalizi. Tel. 26-52-34; (748838)

• Vînd televizor color, stereo, teletexf telecomandă, stare excepţională. Tel. 42-59-65 după orele 18. (582834)

• Vînd videorecorder JVC, stare excepţională. Tel. 42-59-65 după orele 18. (582835)

• Vînd doi nuci tăiati. Tel. 14-98-84. (582846)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Lazăr Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul; laborator de încercări situat în Cluj-Napoca str. Traian Vuia nr. 252. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (582647)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 S.C. ABM GRIGO S.R.L. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul tonetă de îngheţată situată în str. Republicii nr. 28, Turda. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4918805)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Silirom Extract SA Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “ Cariera de nisip silicos Borzaşi” situată în comuna Gilău. Eventualele sesizări şi sugestii numai'pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (748834)

-'Uâi'itM .

• Firmă, caută fete tinere 20-30. ani, pentru muncă de manufactură. Tel. 064-198.651. (4918950) ' \

PIERDERI• Pierdut contract de vînzare

cumpărare nr. 31478/1991 pe numele Rozsos Irma. ÎL declar nul. (748821)• Pierdut autorizaţie de. transport nr. 26216/06/10/1998 pe nume Stoian Nicolae. O declar nulă. (4918806) '

• Pierdut legitimaţia RATUC pe numele Lovasz Ana. O declar nulă. (748832)

• Pierdut carte de identitate cu seria A27577 a remorcii cu nr. CJ-80-FPY pe numele Ban Costică. O declar nulă. (748833)

• Pierdut carte de identitate auto seria C rir. 841024.0 declar .nulă. (582821)

• Pierdut talon Fiat 1300, serie motor J16000, înmatriculat cu numărul l-CJ-3464, număr de identificare 1 160414787. îl declar nul. (582826)

• Pierdut contract de locuinţă pe numele Kedves Maria. îl declar nul. (748839)

• Pierdut legitimaţie dc transport pe numele Romoşan Cosmin. O declar nulă. (748840)

• Pierdut legitimaţie BNR pe numele Şuteu Nicu. O declar nulă. (582841)

• Pierdut permis bibliotecâ- Ccntru Francez, pe numele Veres Anna-Maria. ÎL declar nul. (582842)

• Pierdut camet de student pc numele Tomiuc Florentina. îl declar nul. (748847)

D ECESE COMEMORĂRI

• Cu durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a dragei mele soţii M A R IA N A IL E A .Înmormîntarea în data de 16. X I I . 1999 M ănăştur Capela nouă, ora 13. Soţul Nelu. (748824)

♦ Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, soră, soacră şi bunică TAR IS ZN Y AS IR IN A . Înmormîntarea va avea loc în data de 17 decembrie 1999, ora 12, în Capela C im it iru lu i Central. Dumnezeu s-o odihnească. Fam ilia Tarisznvas. (582822)

• Cu durere în suflet anunţăm că s-a stins din viaţă iubitul nostru tată şi bunic, învăţător BALOG CAROL. Înmormîntarea va avea Ioc miercuri, ora 13, în localitatea Gilău. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (582827)

Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, soacră şi bunică SPĂTARII! ELENA. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 16 decembrie 1999, ora 14, la Capela Nouă Mănăştur Familia îndoliată. (582829)

• Cu durere şi etern regret anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată, frate, socru şi bunic, ing FEIER ALEXANDRU, pensionar a întreprinderii Forestiere C luj.înmormîntarea va avea loc Ia C im itiru l Crişan, jo i, 16 decembrie 1999, ora 13. Te

I vom iub i întotdeauna. Familia îndurerată. (582831)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a celei ce a fost, timp de 71 de ani, soţie, mamă, soacră şi bunică COROIANAURELIA din Tiocu de Sus. înhumarea va avea loc, joi, 16 decembrie, în Tiocu de Sus. Dumnezeu s-o ierte. Soţul Onuţ şi copiii: Atena, Marioara, Corina, Nelu, L iv iu şi Aurica cu familiile. (582832)

• Cu profundă durere în suflet regretăm dispariţia prematură din viaţă a iubitulu i nostru nepot şi verişor MARCEL VINCZE. Sufletul lui blînd şi generos va rămîne veşnic în amintirea noastră. Mătuşa Vergina, unchiul lonaş, verişoara Angeia cu soţul Daniel. Condoleanţe familiei îndoliate. (748845)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă al iubitului soţ, tată, socru şi bunic, comandor (r) DEE NICOLAE, în vîrstă de 67 ani. Nu te vom uita şi vei rămîne în inimile noastre pe veci. Pe ultimul drum va fi condus, jo i, 16 decembrie 1999, ora 14, de la Cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (582843)

1 Un ultim omagiu celui care a fost director HARAGÂŞ DOREL. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Conducerea de la SC Remarul 16 Februarie SA. (748822)

Sîntem alături de fratele nostru Nelu în marea durere pricinuită de pierderea soţiei MARIANA. Fraţii Gavril, Gheorghe, Olimpiu şi Viorel cu familiile. (748826)

Sîntem alături de familiile Vincze şi Lăcătuş la marea durere pricinuită de decesul f i i lo r lo r M ARCEL şi VICTO RIŢA. Prietenii şi colegii de muncă de la SC Romhills SRL. (748828)

Sîntem alături de familiile Vincze şi Lăcătuş greu încercate de moartea fulgerătoare a f i i lo r lo r MARCEL şi VICTORIŢA.

' Prietenii şi colegii de muncă de la SC Tinarom SRL. (748829)

• Sîntem alături de colegul nostru Haragâş Cosmin în marea durere pricinuită de dispariţia tatălui. Dumnezeu să-l odihnească. Condoleanţe familiei îndoliate.'Seria III an I Medicină Generală (748830)

• Sîntem alături de colega noastră ing. Lehene Cecilia în marea durere pricinuită de moartea mamei sale. Colegii de la Secţia P. R. A. M. şi Oficiul Calcul S. H. Clu (748831)

• Un pios omagiu celui care ne-a îndrumat primii paşi în profesie “Maitre” LEONTIN IUHAS. Av. Mona Chirilă şi av. Sanda Nicolae. (582828)

• Aducem un ultim omagiu celui care a fost ing HARAGÂŞ DOREL şi .transmitem sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Foştii colegi de liceu. (748837i

• Un ultim omagiu fostei noastre colocatareECATER1NA LEHENE Sincere condoleanţe familiei. Asociaţia de Proprietari Firiza 4. (582833)

Sîntem alături de colegul nostru Ursu Vasile în greaua durere prin care trece şi transmitem sincerecondoleanţe : familiei îndurerate. Colegii de la SC” Alianţa” SA, Huedin. (582836)

* Un ultim omagiu prietenului şi camaradului col. NEGREANU CORNEL. Familiei sincere condoleanţe. Viorel Tămaş. (582838)

1 Ne despărţim cu regret de fostul nostru coleg, eminentul avocat, LEONTIN IUHAS. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii avocaţi din Baroul C luj. (582839)

• Exprimăm sincere condoleanţe familiei prof. univ. Doina şi Viorel Ghiran, pentru trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Colectivul Catedrelor de Chimie Farmaceutică şi Terapeutică. (748842)

în aceste clipe de grea încercare sîntem alături de familia dr. Spînu Costei. Sincere condoleanţe. Familia Pâiş. (748844)

Sîntem alături de colegul nostru O lafu O livian în marea durere pricinuită de pierderea mamei sale dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de Ia Moda Socom Cluj. (582845)

Sîntem alături de colega noastră Paşca Maria în aceste clipe de durere pricinuite de pierderea mamei dragi. Salariaţii de la C. T. C. C. Cluj şi Cooperativele de Credit. (582847)

Sîntem alături de dr. Spânu Ileana medic şef laborator central din cadrul Spitalului Clinic Judeţean în aceste momente grele pricinuite de decesul soacrei dragi. Sincere condoleanţe. Colectivul Laboratorulu i Central. (748848)

• Pios omagiu la cinci ani de la trecerea în nefiinţă a dragului prieten şi coleg profesor dr. KORY MIHAI de la Facultatea de Farmacie. Din ceruri să veghezi asupra celor care te-am iubit. Familiile Viorica Aruştei şi Honorius Popescu. (582819)

• Azi se împlinesc 10 ani de aşteptări zadarnice zbucium sufletesc şi lacrimi amare. Flori şi lacrimi sînt pe mormîntul scumpului nostru fiu, frate şi nepot CÎMP1AN DOREL, din Turea. Prea tim puriu ne-a părăsit scumpul nostru, la numai 21 ani. pumnezeu să-l odihnească în pace. Părinţii Ioan şi Lucreţia, fratele Florin, cumnata Simona nepoţelul Daniel, bunica Maria. (582823)

' • Duios şi dureros omagiu la 6 ani de la trecerea în eternitate a dragului nostru SIMION IANCU, soţ, tată şi bunic. Slujba de pomenire, 18 decembrie , ora 17, la Biserica Nouă' Mănăştur Familia. (582830)

• Se împlinesc 3 ani de lacrimi, durere şi tristeţe de cînd nu mai este lîngă noi scumpa noastră soţie, mamă şi fiică, nepreţuita, COLDEA RODICA. Slujba de pomenire va avea loc duminică 19 decembrie 1999 la Biserica ortodoxă din cartierul Grigorescu la ora 11,30. Dumnezeu să odihnească. Familia. (748846)

Pios omagiu de dragoste şi recunoştinţă la împlinirea a 49, respectiv 19 ani, de la decesul dragilor noştri părinţi DUMITRU şi ANA TOŞA, din Apahida. Nu vă vom uita niciodată. Nastasia, Ana şi înv. M aria cu familiile. (582848)

Au trecut 26 de ani de cînd ne-a părăsit, plecînd pentru totdeauna, cel mai iub it soţ, tată şi bunic PINTEA PETRU, din Coruş. î l vom păstra veşnic în sufletele noastre. Soţia Ana şi copiii Aurica, Jenica şi Petrişor cu familiile. (582849)

• Emil şi Cici, sîntem alături de voi în aceste clipe grele, cînd scumpa voastră soţie şi mamă, LEHENEECATERINA, (tuşa Katy) a plecat la cele veşnice. Sincere condoleanţe din partea lui Rodica, Georgiana, Ionuţ şi Nelu Neaga. (R) ’

• S-a stins după o lungă şi grea suferinţă mama şi soţia noastră dragă, LEHENE ECATERINA (Katy) în vârstă de 61 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 16.12.1999, ora 14.00, de la Capela Veche a Cim itirului din Mănăştur. Dumnezeu să o odihnească în pace! Emil şi Cici Lehene. (R)

• Sincere condoleanţe familiei Lehene din partea lui Viorica Dumitraş. (R)

d e C l u jz d e u r ju a .d e i> e z id [ e jn t

prilemlfuneraliilor luiFranjoJudjmanPeste 250.000 de persoane au fost prezente

pe străzile Zagrebului, pentru a asista la procesiunea funerară a preşedintelui croat Franjo Tudjman, a ̂ anunţat Ministerul croat de Interne, citat de AFP. 7-.'

Ministerul a precizat câ între 150.000 şi 160.000 de persoane au fost prezente, în cursul după-amiezei, la funeraliile desfăşurate la

cimitirul Mirogoj. Mulţimea'stătea la coadă în continuare, în cursul serii, la mormîntul de granit negru în care a fost depus corpul neînsufleţit al lui Tudjman.

Potrivit aceleiaşi surse, peste 105.000 de croaţi au venit, în zilele de sîmbătă, duminică şi luni, la palatul prezidenţial, unde fusese depus sicriul cu trupul neînsufleţit al preşedintelui croat.

Parchetul din Berlin a cerut închisoarea pe viaţă pentru

principalul colaborator al ■ teroristului Carlos

Parchetul din Berlin a cerut Weinrich, cu cîteva zile înaintecondamnarea la închisoare pe de producerea atentatului, prinviaţă a autorului atentatului intermediul lui Wilhelmcomis, în 1983, împotriva Borostowski, fostofiţer-aLStaşi^Centrului Cultural Francez din c'are'jeomparb, >în "••cadrul

principalii! cdlabqrator â_L> y A . » .7... teroriştbluiy^Flos^relateazâ-—-afermat̂ n-septembrie! 1997, că A V ?/ / " / ’\ ‘, 4 \ . J)alestii|ianul Yasser Cnraibi,

" yîriorganizarea atentatului*’ este j; atentatul Organizat,', in, 1986,1

v r ty . • / . / p d ieşiiiţid n u i x dbscp unjuuJohanneS Weinrich, bănpîîder>/suspeciu 1 numărul unu

organizarea atentatului ] este '. atentatul organizat. în 19]_judecat, rînTfeburSrie 1995, sub împotriva uneji discoteci din’

~ irliritiacuzaţia de crimă. Atentatul împ'otriva Centrului CulWaî

imter Irai

Franceunei petspane 23. Weinrîfcl

-moartea-'

este""

Berlinul de Yest, ar fi,.d< asemenea, implicat în atentatul de la-C^truKjnlturaŢFrancezr Atentatul împotriva discotecii,

transportat în RDG.-CTlozibihih-s^a-solda'. .utilizat pentru c ^ i te ţe ^ O c h ra ib i a" recunoscut,"^după' atentatului. Stasi, fosta Poliţie '"descoperirea .înregislrării--unci' secretă est-germană, i-ar f i conversaţii din arhivele fosteipredat-acest explozibil lu i Poliţii secrete est-germane, că

a trimis explozibilul organizaţiei armene Asia, care a revendicat, la cîteva zile după aceea, atentatul de la Centrul Cultural

•SErancez.? Uri fost diplomat' sirian din

Berlinul de:dEs1:>Nabil Chritah, este bânuibxâ arfkdepozitat explozibiluLih-Ămbasada Siriei

El a foşt judecat pentru complicitate, alături \ de Weiiirich, şt afirmă*, la rîildul său, S ay fuh iiza ţ substanţele explozivei . *7 /

Procurorul general/ al lului .Militaryrbinân,

^rineraKil Dan Yoinea, a afimăt, îprtăbiernWie 1998, câ Securită/ea^a'”'participat, de ;aş6men€a, la acest atentat. Se pare că Weinrich şi-ar fi procurat din România explozibilul utilizat.

.. „

Japonia a adoptat o lega pentru consolidarea securităţii nucleare

Parlamentul japonez a adoptat două proiecte de lege prin care întăreşte controlul asupra instalaţiilor nucleare, în scopul unei mai bune gestionări a situaţiilor de criză, ca urmare a gravului accident înregistrat, în 30 septembrie, la uzina din Tokaimura, relatează AFP. Cele două proiecte de lege au.fost adoptate în unanimitate de Camera Superioară a Parlamentului, după ce au trecut, la sfîrşitul lunii noiembrie, de votul Camerei Inferioare. Această însăprire a legislaţiei a fost decisă ca urmare a accidentului de la centrul de producţie a combustibilului nuclear de la Tokaimura, considerat drept cel mai grav din istoria ţării. Trei angajaţi au fost grav iradiaţi. Autorităţile au fost criticate în termeni duri pentru neefectuarea de controale la aceste obiective şi

pentru lentoarea cu care au reacţionat după incident. Unul dintre texteprevede obligativitatea inspecţiilor regulate la toate obiectivele nucleare, nu numai la centralele de producere a energîei electrice propriu-zise. JCO, societatea particulară proprietară a complexului de la Tokaimura, nu fusese verificată de cîţiva ani şi încălca mai multe reguli elementare de securitate. Al doilea proiect de lege este destinat “ sporirii puterii de acţiune a guvernului în gestionarea unei situaţiii de urgenţă, apărute ca urmare a unui accident nuclear” , a precizat Ministerul Ştiinţei şi Tehnicii.^ Documentul acordă premierului posibilitatea de a declara starea de urgenţă, de a stabili rapid o celulă de crizâ4 de a lua măsurile necesare şi, de a implica, dacă este necesar, armata.

M a d e le in e A lb rig h t ş i-a a n u la t p articip are a la re u n iu n ile N A T O de la B ru x e lle s r

Secretarul de Stat american Madeleine Albright nu va asista' la reuniunile ministeriale din cadrul NATO, programate, în cursul acestei săptămîni, la Bruxelles, ca urmare a participării sale la negocierile de pace dintre Siria şi Israel, organizate la Washington, au anunţat surse din cadrul Departamentului de Stat, citate de AFP. Secretarul dc Stat adjunct, Strobe Talbott, va reprezanta Statele* Unite în cadrul reuniunilor ce vor avea loc, azi şi mîine în cadrul Consiliului Atlanticului de Nord, Parteneriatului Euro-Atlantic şi Comisiei NATO-Ucraina. Albright şi-a anulat deja, pentru acelaşi motiv, o deplasare în Panama, unde urma să asiste la ceremonia de transferare a suveranităţii asupra Canalului Panama. După o întrerupere de aproape patru ani, negocierile dintre Siria şi Israel urmează sâ înceapă, azi, cu o sesiune inaugurală, organizată la Casa Albă, în prezenţa preşedintelui american Bill Clinton, a precizat un diplomat israelian aflat la post în Statele Unite.

B u lg a rii s în t d is p u ş i s ă se s a c rific e In v e d e re a

a d e ră rii lo r laţ U EMajoritatea bulgarilor s-aU declarat gata să facă

sacrificii pentru ca ţara lor să poată adera la Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj realizat de Institutul MBMD. Din totalul celor 1.273 >de. participanţi la sondaj, 23,9 la sută s-au declarat “uitofalitaţe de acord” cu aceste sacrificii, iar 34,7 au afirmat câ sînt “mai degrabă” dispuşi să facă aceste sacrificii. Insrihirob,15,8 la sută dintre cei chestionaţi au declarat câ “ mai degrabă nu, sînt de acord” cu privaţiunile, iar 11,4'la sută au respins-cu fermitate această idee: Peste 33 la \ sută dintre persoanele chestionate au avut o opinie “ în orice caz, pozitivă” faţă de-invitaţia „de a începe negocieri de aderare la UE, adresată Bulgariei la Helsinki, în timp ce 37,7 la sută au privit-o ca pe un fapt “mai degrabă pozitiv” . Opinii negative în această privinţă au fost împărtăşite' dc 4,9 la sută dintre .persoanele chestionate, care au declarat că au o opinie / /vehement negativă, şi, respectiv, de 7,5 la sută dintre/* 7 cei chestionaţi, care au spus că văd în acest lucru un fapt “mai degrabă negativ’ . La întrebarea dacă viitoarea aderare a Bulgariei la UE va influenţa pozitiv dezvoltarea ţării au răspuns afirmativ 70,9 Ia sută dintre persoanele chestionate, iar negativ 12,3 la şută.

*_ 7 / ' * ' '

3BAT0AREA CU CEIMS MOLTI RĂNIT!

, » - >încăpînd pe mîini nesigure, sărbătoarea celor 80 de ani

ai lui “ U” a plîns pentru înmormîntarea vremurilor trecute. Trei boabe într-o guşă flămîndă, omagiul nu a fost nici pe departe ceea ce ar fi trebuit să fie. De pe lista invitaţilor au fost săriţi oameni prea mari ca să Ie mai pomenesc numele. A lţii, , la fel de numeroşi, au refuzat să-şi arate chipul la o manifestare care au considerat că nu le aparţine.

închin un pahar de amintire pentru toţi răniţii zilei de 10 decembrie 1999.

- M ihai FlOSSU

.0fiind favorabil piteştenilor, +16 faţă de +15 al rapidiştilor. Şi astfel, FC Argeş, sub conducerea satrapului armean Florin Halagian, poate visa în linişte în iama cea lungă la primăvara fierbinte, cînd campionii en-titre vor poposi în “ Trivale” şi ar putea fi-validată poziţia secundă care dă dreptul la un loc în Cupa UEFA în favoarea piteştenilor.

Ieri, în Ghencea, V ictor Piţurcă a preluat “ ştafeta” conducerii tehnice de la Emerich Jenei. O moştenire cu bucluc, un bilanţ negativ şi spulberarea viselor de a se alinia în 2000 la competiţia în care n-a reuşit să prindă primăvara: Se zvoneşte că, totuşi, “vitezistii” îsi vor încerca şansa în UEFA-INTERTOTO. Complicaţii inutile înaintea unui rodaj temeinic al garniturii steliste.

Din “Trivale” a “ transpirat” vestea că Florin Halagian rămîne la cîrma tehnică a echipei pînă Ia finele lui 2001, aşa că plecarea sa spre “ alte zări” este un simplu zvon, ca atîtea altele.

Victor E. ROMAN

A fost luni la orele amiezii, la Piteşti, în “Trivale” , cortina finală peste turul .prelungit, disputa dintre formaţia locală F.C. Argeş şi multi-galonata Steaua, restanţa din etapa a XlV-a încheindu-se strălucit pentru gazde şi lamentabil pentru oaspeţi. A fost cel de al patrulea rezultat-catastrofâ al Stelei în turul prelungit (1-5 şi 1-4 cu Petrolul şi 0-4 cu Gloria, plus acel 1-4 cu Slavia Praga în turul trei al Cupei UEFA).

Pe micul ecran am văzut'o echipă Steaua stoarsă ca o lâmîie, incapabilă să gîndeascâ şi sâ construiască limpede, evidenţiindu-se, în schimb, mulţi nervi, cu deosebire la acest controversat Sabin Ilie. Defensiva stelistă, altădată o redută foarte greu de descuiat, s-a dovedit o apărare vraişte pe unde atacul piteştean a circulat în voie, înscriind patru goluri şi ratînd cam tot atîtea. Cel de aTpatrulea gol al partidei înscris de Costel Pană (65, respectiv a doua lui reuşită) a însemnat şi o “mutare în plic” , F.C. -Argeş trecînd pe poziţia secundă a ierarhiei după 20 de etape, “ schimbul de locuri” fiind efectuat cu Rapidul, golaverajul

Centru de iniţiere la tenis de masă în oraşul Gherla... f ■ . ■ J - .

, De cîteva zile, în oraşul Gherlă funcţionează un Centru de iniţiere în tenisul de masă. Organizat la Clubul Tineretului, cursul se bucură de mare popularitate în rîndul amatorilor acestui sport din localitate. Pînă în prezent s-au înscris 14 .'copii, majoritatea;dintre ei făcînd primii paşi în acest sport. jNoul centru dispune de două mese. de joc, însă în viitor Clubul Tineretului va fi dotat şi cu alte materiale sportive. în curî/id, la Gherla va avea loc primul concurs “ oficial” . . ' : SZ. Cs.

Vulturul Mintiul Gherlei - oechipă fărăpunctePierdute

Vulturul Mintiul Gherlei

fn tL ° r mai veche echipă de nostru Mte,ască.d‘n judeţul Camn' 1 an' a act'vat înpepTnieranaf Ul jude<eaa> ia<GhS a ? iei de IînSăfotbalişti v a 1§Urat mulţl ^ i l jg lo r o ş i pentru

cluburile clujene. îi amintim aici pe Miki Szabo, Bichescu, Hurloi, Didi Neamţu, cu toţii aflaţi mulţi ani în tabăra -lui “U” . în ultimii ani, însă, mica dar ambiţioasa echipă din Mintiul Gherlei activează în campionatul teritorial Gherla. A ici, formaţia pregătită de G. Grigorean a cîştigat toate meciurile, marcînd în sezonul de toamnă 41 de goluri, primind în schimb doar 14. Vulturul a acumulat în turul campionatului 27 de puncte, avînd un avans-de 5 puncte faţă de cea de a doua clasată, Silvicultorul Cutca, marea revelaţie a fotbalului din împrejurimile oraşului Gherla.

SZ.Cs.

Afumam nu demult, că o răspundere mare îşi iau cei ce au pus la cale şi înfăptuit debarcarea lui Piţurcă! Iată că viaţa pare să mă confirme. S-au tras la sorţi grupele turneului final european la fotbal şi norocuî, floare rară, nu ne-a mai surîs. Dimpotrivă, am fost aruncaţi de sorţi într-o grapă cu Germania, Anglia şi Portugalia. Piţurcă stă liniştit şi va privi senin, pe sub bretonul său, afacerea belgiano-olandeză. Dar jucătorii şi antrenorul Jenei, dar noi? Grupa e grea, e dificilă, nu prin valoarea propriu-zisâ a adversarelor, ci prin faptul că ele şi cu un efectiv de mîna a doua, şi într-un picior sînt mai întîi greu de învins şi apoi periculoase prin relaţii! Toate se vor bate pe viaţă şi pe moarte. S-a dus

, vremea unor meciuri cu echipe ca Cipru, Feroe sau Liechtenstein. lată, trebuie sâ ne aliniem la

start cu cei mari şi sâ demonstrăm dacă sîntem ceva sau cineva în fotbalul european sau nu. Nu avem de ales. Şi alte grupe sînt tari, dar a noastră e cea mai sălbatică. Fanii germani, englezi şi portughezi vor fi cu siguranţă acolo. Dar ai noştri?! Oricum preferam o altă grupă. Dar dacă viaţa ne-a pus aici, nu avem decît să arătăm ce ştim şi ce putem. Căci sînt două lucruri diferite.. Turneul final începe pentru cei înţelepţi chiar de acum. Totul trebuie pregătit din timp şi cît mai bine cu putinţă. Să sperăm că vom izbuti să ne apărăm onoarea şi valoarea, ca şi pînă acum. Să încheiem acest deceniu de aur al fotbalului românesc cum l-am început!

Invidiez liniştea şi banii lui Piţurcă.

' . Viorel CACOVEANU

.

Ut

M £ f £ p i 2& v <- >»

■

2 i P . 5

m KS . W -Vţ;

M

■Viuai

m

■ T e n ta tiv ă ra ta tă

Ploieşteanul Adrian Diaconu, component al lotului naţional la categoria mijlocie (75 kg), medaliat cu argint la C.M. de la Houston, a ratat calificarea pentru J.O. de la Sydney. Participînd la turneul de calificare dotat cu “ Cupa Acropolis” de la Atena a fost învins în sferturile de finală de către grecul Antonis Giannoulas cu o decizie de 5-2. Elevul antrenorului Francisc Vaştag mai are însă o şansă de calificare,, participînd în luna martie 2000 la ultimul turneu de calificare ce va avea loc la Liverpool (Anglia). Tot la acest turneu, boxerul român Adrian

Naşcu, categoria pană (57 kg) a reuşit'sâ se califice pentru Campionatele Europene de anul v iitor, ce vor avea loc la Tampere (Finlanda).'

■ fîn to n B a d e a - cel m a i bun în

C a n a d aCel mai bun pugilist

profesionist român de la Mihai Leu încoace, Anton Badea (fiul fostului campion naţional de amatori V irg il Badea), s-a reîntors în ţară pentru o scurtă vacanţă. El s-a stabilit în oraşul canadian Edmonton imediat după C.M. de juniori - la care a participat cu echipa României, pentm ca după doi ani să treacă

la profesionism. în scurt timp el a reuşit sâ devină campion mondial în versiunea 1BO, campion al Canadei şi al Commonwealth-ului, fiind propulsat pe locul 5 în ierarhia versiunii WBC. A susţinut pînă în prezent 25 meciuri la profesionism, cîştigînd 22 (17 prin KO), un egal şi 2 înfrîngeri. Managerul său, Michael Chiriac, spune că în aprilie 2000 Badea va ataca titlul mondial al categoriei 69,300 kg în versiunea WBC, cînd la Londra îl va în tîln i pe Castilleio Femandez (Spania). Dacă acest angajament va cădea, el ar putea boxa în luna februarie, tot la Londra, în compania englezului Ensley Bingham. Tony Badea a fost numit de către un juriu de specialişti din Canada “Cel mai bun boxer profesionist al Canadei pe 1999” :

Coriolan IUGA

j m s m i 15 decembrie —

• Iată cel mai bun “ unsprezece” din România în cîţiva ani interbelici, alcătuit din fotbalişti care activau în campionatul intern. Deci:

- Acum 75 de ani, în 1924: Strock 1 - Bartba, dr. Hirsch - Vogi, Honigsberg, Jakobi - Tănzer, Guga, Wetzer, Ronay, Strock II;

- Acum 70 de ani, în 1929: Lăpuşneanu - Steiner II, Burger - Raffinsky, Vogi, Ciolac - Boroş; Deşu, Sepi II, Giurgiu, Kovâcs Nicolae;

- Cu 65 de ani in urmă, în 1934: Burdan (Piillok) - Vogi, Albu - Deheleanu, Kotormânyi, Moravetz - Bindea, Kovâcs Nicolae, Ciolac, Bodola, Dobay.

- Şi acum 60 de ani, în 1939: Pavlovici - Burger, Sfera - V intilă, Juhâsz, Demetrovits - Orza, Ploeşteanu, Barătky, Bodola, Dobay.

LASZL6 Fr.

în ultimii 50 de ani, s-au realizat numeroase performanţe în Cu care se realizează săritufî'şi acrobaţii incredibile’. Racheteleştiinţă şi tehnică, realizări care au schimbat total profilul de tenis sînt astăzi din materiale speciale, cele din lemn fiindexistenţei umane. Laserul, transmiterea imaginilor la distanţă, total anacronice; de fapt, nici nu se mai fabrică. Mingile nuzborurile cosmice sau grefele de organe umane sînt doar cîteva mai sînt astăzi un lux, ci un obiect cu.o largă răspîndire, atîtdintre acestea. Şi în domennil sportului ş-au făcut salturi cele de divertisment, cît şi acelea care se folosesc în jocurilesemnificative. Mai ales. prin schimbarea metodelor de sportive de competiţie - fotbal, volei, polo, baschet, handbalantrenament şi prm_ optimizarea maţerialelor -şi pistelor de /Tete. Un sport cu un mare grad de periculozitate - alpinismul,concurs, prin, transformareasportului într-o activitate • ^ Wserioasa, ' bazata pe * > < 1 - •• "

DE LA TROTINETA IA SKÂTEBOARD

interdisciplinaritate. De aceea, astăzi, femeile realizează recorduri, care cu decenii în urmă erau inaccesibile chiar şi bărbaţilor. Şi jocurile copiilor, exerciţiile fizice spontane ale

este foarte agreat şi apreciat astăzi i,de copii. Poate şi’ datorită inconştienţei lor, tinerii înfruntă'astăzi s'tînca sau gheaţa şi se/remarcă şi în ■ noua variantă a alpinismului - câţărarea pe un perete artificial, un sport care e din ce în ,ce mai apreciat în unelecelor mici, sînt astăzi diferite. • j - n -j . r-,- - . j- ^ .....

Acum cîteva decenii ei foloseau trotinete sau triciclete pentru . ’jî (:cl e!? • ..in. Paf„ ce ia mai puţini copii a se deplasa si mai patinau pe lacuri, pe Mureş sau pe Tîmave, . e eV1’ 1 ,en se imP*lca astaf m sport, fie el clasic, tradiţionalcare, parcă, îngheţau mai vîrtos. Se mai înălţa cîte un zmeu sau.™odemt extravagant. Curţile şcolilor nu mai smt astăzicolorat, alergau cu cercul, jucau ţurca sau, în pauze, pe la micl erenun] ,e intrecere- Pauzele dintre ore nu mai înseamnăşcoli, săreau capra-n patru. După război era o mare criză de competiţii ad-hoc, ci mai ales prilej de a se asculta muzicăcauciuc, nu existau mingi. Se foloseau un fel de “ obuze” negre, mck, pop, disco. ^grele sau chiar mingi de cîrpe. Astăzi se patinează pe rotile . Mai smt insă copii care, renunţînd la vîrsta jucăriilor, se(roller-skating), patinele pentru gheată nu se mai prind cu o implică sau sînt implicaţi în activitatea de performanţă. Şi,cheie de ghete, ci sînt elegant fixate de încălţăminte. De la datorită talentului lor, datorită unor antrenori pricepuţi, unor4-5 ani, “ mucosii” pot astăzi să schieze, dar nu cu orice fel de metode de antrenament modeme şi unor materiale competitive,schiuri, ci doar cu cele din fibre speciale. Şi, evident, nu cu unH dintre aceştia la o vîrstă foarte fragedă pot dobîndi supremabocanci cu şireturi, ci. cu “ clâpari’ perfecţi (altă cucerire în satisfacţie: titlul de campion olimpic. vtehnica sportivă). Dar ei, cei mărunţi şi curajoşi, folosesc cu . u Ac a msatisfacţie şi planşa pe zăpadă, snowboard-ul. ’ Dorin ALMAŞAN

Final de sezon

si la culturism

Amatorii de culturism din oraşul Gherla au încheiat un sezon bogat în competiţii. Ultimul concurs la care au participat tinerii gherleni a avut loc zilele trecute la Timişoara, unde s-a organizat cca dc a IX-a ediţie a “ Cupei Libertăţii” . Clubul gherlean “ Express” . a fost reprezentat de Liviu Oros. Elevul antrenorului Marco Şimon a avut o comportare foarte bună, reuşind sâ se claseze pe primul loc la categoria 70 kg.

In această iarnă, clubul de culturism “ Express” din Gherla doreşte să înfiinţeze şi o grupă de fete, iniţiativă bine primită de amatoarele acestui sport... bărbătesc.

SZ. Cs.

" ir • ' ' ' F*' -- - l- Lv

| r \ I L l ar putea fi reclama dumneavoastră

1993 - La Geneva a fost aprobai Acordul General pentru-Tarife ,

Comerţ (GATT).

Potrivit datelor centralizate la nivelul Oficiului Registrului Comerţului Cluj, din cele; aproximativ 33.440 de societăţi comerciale înmatriculate la 30 noiembrie 1999, circa 10.000 nu îşi majoraseră .capitalul social. Gheorghe Crăciun, directorul Registrului, ne-a declarat că, surprinzător, unele firme au vărsat la bancă sumele reprezentînd majorarea de capital, dar nu au ştiut că trebuie operat şi în evidenţele Registrului. .Astfel, la noi nu figurau cu majorarea făcută, în vreme ce ei erau liniştiţi că sînt în legalitate. Am identificat, şi aproximativ 4.000 de societăţi

U lt im a p ă s u i r e - 31 d e c e m b r ie 1999care, cu toate că aveau depus bilanţul la Finanţe, nu şi-au majorat capitalul. Interesant e că patronii unora dintre aceste firme nici nu ştiau de noile reglementări”.

Data limită pentru majorarea capitalului societăţilor comerciale a fost amînată de mai multe ori deoarece patronii nu s-au prezentat în timp util la ghişeele Registrului Comerţului. Ultima dată stabilită pentru această operaţiune a fost 30 iunie 1999. După aceea, urma ca cei care doreau să-şi majoreze capitalul trebuiau să se adreseze Tribunalului pînă la sfîrşitul acestui an. în final, s-a

hotărît că Registrul mai poate primi cereri din partea firmelor pînă la 31 decembrie 1999.

„Firmele care nu şi-au majorat capitalul pînă la noile limite. stabilite de lege (2 milioane de lei în cazul S R L şi 25 de milioane pentru SA), vor trebui dizolvate, ne-a mai declarat Gheorghe Crăciun.

261 firme înmatriculate în noiembrie

La finele lunii noiembrie a.c., numărul de societăţi comerciale înmatriculate la Registrul Comerţului Cluj era de 33.441. Dintre acestea, cele mai multe .

sînt societăţi cu răspundere limitată (26.503), iar în funcţie de forma de proprietate, predomină cele private (33.125). In ceea ce priveşte societăţile cu capital străin, acestea erau 2.899, cu o valoare totală a capitalului investit de 88,6 milioane de dolari.

„Problema nu este numărul de firme înmatriculate, ci faptul că acestea sînt mici, au.un capital redus. Nu se prea fac investiţii de anvergură, nu se înmatriculează firme mari”, susţine directorul Registrului Comerţului. . '

l Alin TUDOR

Zilele de 31 decembrie 1999 şi 3 ianuarie 2000 sînt zile bancare nelucrătoare, a stabilit Banca Naţională a României. I . Pentru buna desfăşurare a activităţii legate de finalizarea

lucrărilor de sfîrşit de an, remedierea eventualelor disfuncţionalităţi ale sistemelor informatice cauzate de “problema anului 2000 »

31 decembrie 1999 şi 3 ianuarie 2000 sint zile

bancare nelucrătoareprecum şi pentru evitarea unor confuzii, BNR a emis q circulară privind decontarea operaţiunilor de plăţi şi încasări prin conturile curente ale băncilor şi Trezoreriei statului în perioada de finalizare a exerciţiului financiar pe anul 1999.

Printr-o scrisoare-circulară adresată băncilor persoane jurid ice române şi sucursalelor din România ale băncilor străine, BNR a precizat că va fi zi bancară nelucrâtoare şi z iu a de 29 decembrie 1999. • . -

Ordonanţa privind privatizarea fostelor IfiS a fost publicata în Monitorul Oficial

Guvernul a publicat, luni, în Monitorul Oficial, Ordonanţa de Urgenţă privind privatizarea fostelor IAS, deşi secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Mihu Miron Biji, anunţase câ ea nu va intra în vigoare pînă cînd Biroul Permanent al Senatului nu va decide asupra retragerii proiectului de lege pe această temă.

Biroul Permanent al Senatului se va întruni, astăzi, pentru a lua o decizie în privinţa retragerii Legii de privatizare a IAS.

Comisiile de privatizare şi de agricultură din

Senat aii finalizat, şăptămîna trecută, raportul,la legea pe aceeaşi temă, preşedintele Senatului, Petre Roman, anunţînd chiar că ea ar putea fi

' introdusă pe ordinea de zi a plenului în cursul acestei sâptâmîni.,

Guvernul a aprobat textul Ordonanţei privind priyatizarea IAS în şedinţa de şăptămîna trecută, însă solicitarea premierului Radu Vasile privind retragerea legii din Parlament a sosit la Senat după ce Biroul Permanent hotărîse continuarea dezbaterilor cu privire la acest proiect.

L .A A S S 4 M \ S S E B llTR C iB S ttRBanca Comercială Română,

Sucursala Turda, va "saluta" sosirea anului 2000 prin lansarea unui nou serviciu bancar. Cunoscut în domeniu sub denumirea de serviciul Moneygram, acesta va permite accesarea conturilor individuale prin reţea de calculator. Acest serviciu multicash va da posibilitatea marilor clienţi ai băncii să facă operaţiuni bancare direct de la sediu, fără a mai fi nevoiţi să se deplaseze la sediul băncii. Directorul sucursalei turdene, Aurel Bolog, a declarat că, la Bucureşti, deja

se lucrează la implementarea programului pe un calculator performant, care va asigura derularea în bune condiţii a noului serviciu. Printre clienţii importanţi ai băncii, împreună cu care se intenţionează derularea programului, se numără ISCT Cîmpia Turzii, Cimentul . Turda şi Electroceramica. Directorul Bolog spune câ acest serviciu, împreună cu bancomatul amplasat la sediul BCR, vor asigura o eficienţă sporită a activităţii sucursalei turdene în relaţiile cu clienţii săi.

Sucursala din municipiul Turda a BCR numără, în prezent, circa 16.000 de clienţi. Chiar dacă banca nu are probleme cu credite neperformante, există totuşi unele deficienţe legate de spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea. După cum a declarat, în încheiere, directorul Aurel Bolog, clădirea băncii, care este declarată monument istoric, nu a fost proiectată pentru această destinaţie, fapt care împiedică uneori desfăşurarea activităţii în condiţii normale.

Brîndusa FAUR

A n u l f â c e s t a i & s e f ]O p e r a ţ i u n i l e b a n c a r e

p r i n I n t e r n e t

• î R e c e n t & r e y i s t a

1

r o d u

BTR Cluj „ c o n c u re a z ă ” ce le la lte su c u rs a le d in ţ a r ă

Sucursala clujeană a BTR a devenit operaţională la 1 septembrie a.c., fiind a unsprezecea sucursală deschisă de către Banca

În luna iulie a acestui an Banca Turco-Română a lansat pe piaţa românească primul serviciu de Internet Banking - BTR-Net.

Prin intermediul BTR-Net. clienţii băncii pot obţine informaţii referitoare Ia conturile proprii şi efectua diverse tranzacţii în lei şi valută (plăţi . către buget sau către partenerii de afaceri cu Turcb-Română. în momentul de faţă, BTR Clujconturi deschise la BTR. sau la alte bănci, " are circa 700 de clienţi (atît din judeţ, cît şi dincumpărări şi vînzări de valută etc,). zonele limitrofe), majoritatea societăţi comerciale.

Noutatea pe care acest ,serviciu o aduce, faţă ^Oferta băncii noastre a fost bine primită la Cluj. ' de ceea ce exista pe piaţă pînă îa data respectivă, încercăm să oferim cît mai multe facilităţie aceea câ singura condiţie pe care trebuie să o clienţilor noştri: de exemplu, nu percepemîndeplinească un client pentru a utiliza BTR-Net comisioane la retragerea de numerar (în cazul e ca acesta să fie conectat la Internet. „Nu se persoanelor fizice) şi nici viramentele în conturile plăteşte băncii abonament pentru acest serviciu. ; BTR efectuate de la alte bănci, nu se taxează , Totodată, BTR-Net poate fi utilizat şi d in ' he-a mai declarat Petru Petruţ. străinătate,' fapt care convine foarte inult . ' Pentru anul 2000 Banca Turco;Românâ clienţilor. intenţionează să intre pe piaţa românească cir

- Practic, aceştia nu mai sînt legaţi nici de bancă .propria ofertă de cârduri de debit şi de credit şi nici de sediul fumei (unde, în alte cazuri, este (pentru persoane fizice şi juridice), precum şi cuinstalat soft-ul necesar pentru operaţiunile prin electronic banking)” , ne-a declarat dl Petru Petruţ, directorul Sucursalei Cluj a Băncii Turco- Române. în momentul de faţă, la nivel naţional, numărul de clienţi (atît persoane fizice, cît şi juridice) care utilizează BTR-Net se ridică la aproximativ 2.000.

propria reţea de bancomate şi comercianţi acceptanţi. - ’ - •<

La data de 30 noiembrie 1999, Banca Turco- Română înregistrase un profit' net de 359,8 miliarde lei, în creştere cu 120,8 miliarde lei faţă de finele primului semestru al anului în curs.

Alin T.

Criza politică actuală nu a influenţat piaţa valutară

si cea de capitalCriza politică actuală nu a avut vreun impact asupra pieţei

valutare sau asupra pieţei de capital, dar analiştii, chiar dacă urmăresc acum detaşaţi ceea ce se întîmplă, încep să se

>gîndească la viitor, cînd impactul asupra pieţelor ar putea deveni real. ... ; V ;Ţ v ; ‘

“ în momentul de faţă asistăm doar la un spectacol nedemn. Contează însă foarte mult cît va dura criza şi cît de solid se va soluţiona” , a declarat Dragoş Neacşu, preşedintele societăţii de brokeraj din România a grupului austriac Raiffeissen.

El spune însă că problema este ce va rezulta în urma acestei crize, avînd în vedere că este posibil ca PNŢCD să'se rupă, ceea ce va aduce în discuţie viabilitatea actualei formule de guvernare; ■ - ■ : ■ .

“ Principala întrebare este dacă se va putea face un guvern pe actuala structură a coaliţiei,- care să funcţioneze 11 luni, fară oprelişti la fiecare luna, care să continue reforma şi să pregătească alegerile” .

“ Nu am răspuns la această întrebare”, a fost continuarea imediată a oficialului de la Raiffeissen.

“ Anul 2000 ar fi putut aduce o relansare a pieţei de capital - listări de societăţi sau apariţia fondurilor de pensii. Asta putem rata, adică putem rata în perspective pozitive. Pentru piaţă, mai rău decît atît nu se poate’, a spus Neacşu.

FPS s-a mai

„scăpatĂ :/L 'Ă ;LĂ diB ,:0:

societateFPS Cluj a vîndut, ie ri,

societatea industria Mică şi Prestări Servicii, cu un capital social de 183,1 milioane de tei; Valoarea nominală a unei acţiuni este de 1.000 de lei.

La licitaţie s-au prezentat doi ofertanţi, Tica Corn SRL din Bistriţa şi SC Sawa SA din Cluj. Preţul de pornire a licitaţiei a fost de 1.500 de lei pentru o acţiune. Societatea a fost adjudecată la 2.850 de lei pe acţiune, de către SC Sawa SA. Valoarea pachetului-vîndut de FPS se ridică la 208,7 ■ milioane de lei. Termenul de plată stabilit de FPS pentru cumpărător este de 5 zile deja data semnării contractului. -

. . . D.T.

B A N C Asediul central: 3400 Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 36, tel: 064-198833, fax: 064-198832

a n u n ţă

deschiderea Sucursalei Turda în data de 15 decembrie 1999

a d re s a : P ia ţa R o m a n ă n r . 15

B a n c a T r a n s i l v a n i a

- c a r t e d e v i z i t ă :

• f u n c ţ i o n a l ă d i n f e b r u a r i e 1 9 9 4

• c a p i t a l p r i v a t - 1 0 0 m i l i a r d e l e i , r o m â n ş i s t r ă i n V - . ,

• r e ţ e a t e r i t o r i a l ă e x t i n s ă î n t o a t e z o n e l e ţ ă r i i

• p a c h e t e c o m p l e x e d e s e r v i c i i ş i p r o d u s e b a n c a r e . j

• s i s t e m i n f o r m a t i c p e r f o r m a n t ş i p l ă ţ i i m e d i a t e

• r e l a ţ i i d e c o r e s p o n d e n t c u 1 4 6 d e . b ă n c i d i n E u r o p a , A s i a ş i

A m e r i c a d c N o r d

• p r i m a b a n c ă d i n R o m â n i a c o t a t ă l a B u r s a d e V a l o r i B u c u r e ş t i

B a n c a T ran silv an ia v ă doreşte S ărb ăto ri F ericite ^

- — — —-

i? d !B U R $ A DE BUCUREŞTI

VALORI

1 4 d e c e m b r i e 1 3 9 9D*rx*nir»»oc»bW _ | VN | Ineh. Vir Dmc. { ■ Mix. I «*■ | Prirted. L ViLtabb (feiţ

........ îeilMorii l( 28 socieîab) > ■ .i

ALR - ALR0 SLATINA <■ • 2900C 9300C -1.1 9300- 9400C 93000 93172.92 1,625 *•151,406.000

ARC ARCTIC GĂIEŞTI 100C 146C -2.7 146C • 146C 1460 1460.00 400 584,000

ASPATB ANTIBIOTICE IAŞI 100C 101C -10 104C 106C 1000 1043.05 72,100 - 75,204.000'

AZ0 AZ0 MUREŞ TG. MUREŞ. . 1CCC 72i 1.4 71C 72C 710 . 718.32 11,049 7,936.670

GMP C0MPA SIBIU too: 60C -1.6 60C 610 550 596 88 25,597 15,278,350

DAC AUTOMOBILf DACIA PITEŞTI - 10a 69C -42 71C 710 6SC 704.86 167.476 118,047,090

EU -. Fl.N ELCOND ZALAU 100C 43£ •0.5 43c 438 438 438.00 1,400 613,200

EXC excelent bucureşti 1000 720 0.0 72C 720 720 713.70 438 312,600

INX 0TELIN0X TARGOVISTE .25C0C 10600 -120 120CC 12000 10600 10900 34 580 6,322,200

NVR C. N. F.R.NAVR0M GALAŢI zxco 3200 6.7 300C 3200 300C 3180.33 - 2,415 . 7.680.500

OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 10C0 560 3.6 540 580 540 576.60 67,511 38,926,830

OLT 0LTCHIM RM. VALCEA 100C 400 2.6 400 400 385 398.18 34,460 - 13,721,300

PCL P0LIC0L0R BXURESTI 1000 4100 0.0 415C 4200 4100 4176.54 13,488 56,333,200

RBR. RULMENTUL BRAŞOV - 1COO 140 6.1 . 132 140 132 137.01 26,590 3,643.180

SNC ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA 23C00 2100 0.0 0 0 2000.00 144 288,000

TBM TUR80MECANICA BXURESTI 25000 21000 9.0 21000 21000 21000 2054566 219 . T 4,499,500 ■

TLV BANCA TRANSILVANIA cwjnapcca 1000 2600 0.0 2600 2600 2550 2590.95 45,283 117,326,000

Total r '•? • - I- 658,247 833,447,740 .i .... ■ i

Societati de investiţii Financiare 1 • ,! ' \ - ■ : 1 / . ;

Stnb Denumi* toc fetit VN Iwh Vir Oeie. Mii. llin. Prjned. Nr.iet ViLMkţfel

SIFI SIF. BARAT-CRtSANA ARfiD 1000 387 -7.9 381 392 380 389.44 319,839 124,558,847

3IF2 S.I.F. MOLDOVA 8®CAU 1000 244 1.2 235 252 - 225 240.77 1,089,115 262,227,018

SIFJ S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV . 1000 490 •2 475 500 475 492.76 1,033,956 •' 509,490,230

SIF4 S.LF. MJHT0HA BXURESTI 1000 * 490 -1 500 500 . 488 491.35 485,645 228,795,737

SIFJ S I F. OLTENIA CRAIOVA 1000 • 404 0.3 386 415 379 396 46 1.214,405 485,105,369

Total SIF i , . 4,122360 1,610,177,201

\.Sr •Cdi^orii * M (100 sobebi )""■ -Iaem AEM TIMIŞOARA 25000 34500 150 32500 34500 3250C 3283453 837 27,482.500

IĂlm AUMENTARA CLUJ NAPOCA 1000 1080 -1.8 1100 1100 1060 1085.71 2,370 2,573,140

amc AMCO 0T0PEN1 25000 10400 0.0 0 ■' C 9723.27 318 3,092.000

AMD AMOWL SL050Z1A 1000 260 -6.7 260 285 260 273.02 18.280 5,027,305

AMP AMEP AMERICAN rAcuansnoxa 1000 . 500 0.0 500 500 500 50000 3,500 1,750.000

AMY AMY10N SIBIU 1000 450 0.0 450 450 . 450 450.00 500 225,000

JAPC VAEAPCAROM BUZĂU 1000 251 4.2 251 251 - 251 ■250 91 875 219,550

APS APSA BAIA MARE 1000 550 0.0 550 550 550 550 00 • 1,600 880,000

ARM ARMATURA CLUJ NAPOCA 1000 600 00 600 600 600 600 00 2,019 1,211,400

ARS AER0STAR BACAU 2X00 4500 -2.2] 4500 4500 4500 4447.76 . 335 1,490,000J asa AGRAS BXURESTI 1000 2900 -33 2950 2950 2900 2937.50 40,000 117,500,000

ASV ASTRA VAGOANE ARAD 1000 1600 6.7 1500 1600 1500 1568.12 . 2,216 3,478,100BRC 8ERCENI 5XURESTI 1000 660 -15 670 670 660 661.66 2,651 1,754,070BRM BERMAS SXEAVA 1000 2200 -2.2 2200 2200 2150 2184.51 11,300 24,685.000[CAŞ CASIR0M TURDA 1C00 335 0.0 335 335 335 334.92 34,092 11.418,100CBC CAR0XHIM CLUJ NAPOCA 25000 6650 -6.3 6650 6650 6650 671122 196 1.315,400CIP CIPR0M PLOIEŞTI 1000 230 0.0 230 230 230 230.00 1.000 230.00CCPL CARMETAPLAST CEVA' 25000 5250 9.4 5250 5250 5250 5168.41 23S 1.235,250CPR CNIM0PAR BXURESTI 25000 11000 0.0 0 0 0 9858.82 136 1,340.BOCDOR DOROBANŢUL PUOIESTI 3000 930 0.0 930 930 930 921ŞO 274 252.600jEPN EMA PIATRA NEAMŢ 1000 600 -7.7 620 620 600 613 00 2.00C 1,226 COCEPT EXCTR0PUTERE CRAIOVA 1000 191 0.5 200 200 190 194 34 17,049 3,313,310FEL FELEACULCLUJ NAPOCA 1000 400 0.0 400 400 400 400 00 100 40.000FOR FORAJ S0NCC CRAIOVA , 1000 390 ■05 392 392 390 390.74 1.900 742,400FRL FRIAL CONSTANTA 25000 ■15500 •8.8 15500 15500 15500 • 15716 67 120 1,886,000FTN FORTUNA BXURESTI 25000 5300 -15.0 6100 6100 5300 5712 68 426 2.433,600HTR HITRQM VASLUI 25000 13000 0.0 12000 13000 12000 12418.94 850 10,506,100 •*-IMP MPACT BXURESTI 1000 2800 0.0 2800 2800 2800 2800 00 300 840,000

.IMS MSAT BXURESTI 6000 19000 2.7 14800 • 15000 14700 14752.42 929 13,705,000INT NTERNATI0NAL SINAIA 1000 3450 7.8 3150 3450 3150 3222.32 2,825 9,103.050MCN MECANICA CEAHLAU piatrawamt 25000 12500 -0.8 12500 12500 12500 12483 90 994 12,409,000MEF MEFIN SINAIA 25000 4950 -13.0 4950 4950 4950 4935.71 140 691,000MPF MOPAF VRANCEA FOCŞANI 1000 130 40 130 130 130 130 00 16.262 2,114.060MPN MOPAN MUREŞ 1000 550 1.9 460 550 460 524 29 2,803 1,468 000MPR 40PARIV RAMNICU VALCEA 1000 451 00 451 451 451 440 71 420 185,100NTX 1ETEX BISTRITA 1000 260 -10.0 26-0 260 26C 259 36 1,602 415,500 *NVL 1AV0L0LTENITA 1000 150 0.0 150 150 -1 5 0 150.00 700 105,000PEI ■ 3ETR0LEXPCRTIMP0RT 150000 80000 0.0 0 0 0 77000 00 10 770,000PPL "RODPLAST BUCUREŞTI 25C00 24000 0.0 0 0 0 23796.25 171 4,069,500RCR toCAR 8XURESTI 1000 170 -11.0 170 170 170 170 00 400 68,000SCD ICOMED BXURESTI .1000 1510 0.0 . 1510 1550 1500 1520.60 11,123 16,915.890TRS URISM T RANSILVANIA ciuj napoca 25000 36000 0.0 0 0 0 35672.20 241 6,597,000UAM JAMT ORADEA 4500 500 0.0 500 500 500 500.00 1,300 650 DOCVAC RODVINALCO CLUJ NAPOCA 1000 1100 -8.3 1200 1200 1100 1106 34 1,530 1,693.000VAP /INALCOOL PRAHOVA 1000 405 -1.2 400 405 400 403 49 572 230,795ZIM JMTUB ZIMNICEA 25000 8500 o:d 0 0 0 8300.00 " 79 655,700

|Tot3t categoria a ll*a 187,383 302,043,220;Totalcategorial* II(exclusivSIF) j I 845,830 1,135,490,960

iTOTAL GENERAL i i 4,968,790: 2,745,658,161

C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( m i i t e l ) =» 6 8 3 4 8 8 6 d i n c a r eS o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I R ( m i i I e i ) » S 7 1 7 2 2 0 •

B E T R O L =“ 4 8 2 .7 1 p u n c t ® B E Ţ - C . R O L -> 4 7 8 .0 3 p u n c t ®

V a r ia ţ ie - -5 . 6 1 p u n c t ® ( - 1 . 1 5 % ) V a r ia ţ i® *= - 0 . 7 7 p u n c t ® ( - 0 . 1 6 % )

C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( U S D ) ** .3 8 1 7 3 0 5 6 7 . d i n c a r e :S o c i e t a t i c o m e r c i a l a e x c l u s i v S I F ( U S D ) - 3*19 3 0 8 5 9 0 t 'S I F ( U S D ) — 8 2 -421 9 7 7B E T U S D « 2 0 2 .6 4 p u n c t ® * V a r ia ţ ie ■* -2 . 8 1 p u n c t e ( - 1 . 3 7 % )B E T - C U S D — 2 2 3 .6 4 p u n c t e ; V a r ia ţ ie •* - 0 . 8 5 p u n c t ® ( - 0 . 3 8 % )

de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca TeL 433.212.

FONBUKIMUITIIALE13 d ecem brie 1999’J F S " Fortuna Classic?

Active Dinamir18.630 lei]

i«ww'W5!«îţf«^sţf!ţae^

Active Junior47.101 lei

Armonia1.877 lei

121.400 lei

F o n d u l m u ţu a i a r d a c245.000 lei

£aB!^ H u ş J Credit FnnriV56.850 lei I

Fondul .National de Acumulare^22.845 lei |

PdîSfll'tMSţtonSI i’3P1n!?«Siî[if'-'.............................68.150 lei |

Fondul de investlţii şi Pezvoitare' _ , 500.245 leiiFondul Monetar Stabilo w 218.004 lei |

Fondul Mutual transilvania -

Fondul Tezauriu i DenVn. o ‘ - - , -1? 176 leij

— Somert Exteriort. 1 132.360 lei I

n ‘HregistratS în 1 Decembrie 1999

. . . ...F o n d u l d e I n v n s t i t l l O F L S O R

10.070 lei

Cursuri pe piaţa valutară f f> ̂ anunţate de BNR * * în data de 1 4 .1 2 . 1 9 9 9

D E N U M I R E AV A L U T E I

DOLAR AUSTRALIA

DOLAR CANADA

FRANC ELVEŢIA

COROANA DANEMARCA

LIRA STERLINĂ

YEN JAPONIA

COROANE NORVEGIA

COROANE SUEDIA

DOLAR SUA

SimbolVariaţie

faţă de ziua precedentă (%)

0 .1 3 T

0 .1 5 T

0 .3 7 i

0 .2 5 I

0 .2 7 T

0 .3 8 l

0 .4 9 l

0 .3 8 l

0.22 t0 .1 3 T

0 .4 4 l

C U RSU L ÎN LE I

11403

12135

11275

2429

29100

173.96

2229

2105

17944

2 4664

18045

Cursurile ţărilor participante.ia EUR O -^d

SH1UNG AUSTRIA

FRANC BELGIA

MARCA GERMANĂ

PESETAS SPANIA

MARCA FINLANDEZĂ

FRANC FRANfA

U R Ă IRLANDA

LIRĂ ITALIA

GULDEN OLANDA

ESCUOOS PORTUGHEZ1 0 AUR (preţ In lei)

DEM

0 .4 6 i

0 .4 5 i

0 .4 4 i '

0 .4 4 i

0 .4 3 V :

0 .4 3 4

0 .4 4 1

0 .4 3 ' i v

0 .4 5 4

0 .4 4 l

0.41 î

1311

447

9226

108.45

3035

2751

22912

9.3 2

8188

90.01

161708

Ratele anuale ale d o b în zilo r acordate de unele băn c i

cu a ctivitate în judeţul C lu j, la d e p o zite le în Iei

■ p e r s o a n e f i z i c e - %

Case de schimb valutar Cluj-Napoca 1 4 .1 2 .1 9 9 9

- le i -

C a s a d e sch im b v a lu ta r

M A C R O G R O U P

P L A T 1 N U M

C A M B l O

P R I M A

U S D

17.90017.85017.93017.900

18.10018.20018.08018.100

D E M

9.2009.2009.2309.220

9.3509.3009.3809.350

B a n c a ia v e d e re , 1 lu n ă ' 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i

B C R * 10 50 51 5 2 5 3 5 4

B R D >■ ' 10 & .?: 46 4 8 . 4 8 4 9

- - ~ 10 4 8 , 4 9 ... 5 1 ,5 5 3 ,5 6 0

B A d i nai 10 49 50 51 5 2 5 3

(d. flxi) 10 4 9 5 0 - - ' -

;-:L B a n c P o s t* . 9 ->-r~ 4 7 4 8 4 9 - 5 0 . 51

Io n Ţ ir ia c " 9 46 4 8 4 9 50 51

B A N K C O O P * 10 > 4 5 4 8 4 9 51 5 2

B u c u r e ş t i 7 4 3 4 7 - - __

C a r p a t ic a 10 53 5 6 5 6 - 5 6 5 6

: T r a n s i lv a n ia 1 0 50 5 3 51 51 5 0

R o m â n e a s c ă 10 55 5 7 5 6 5 6 5 6

C E C 9 43 4 3 4 4 ' - • 4 5

A L IA N Ţ A 1 0 53 5 4 5 5 56 5 8

• Ş 1 0 4 9 .**• 5 0 V 5 1 5 2 5 3

N A P O C A 10 5 5 5 7 6 0 * 6 2

^ L O IA L C O O P 10 62 6 5 6 8 7 0

* S F IN X C O O P -14 6 2 6 4 “ *

R O M E X T E R R A - ' ( d o b . v a r ia b i lă )

; - I ' 5 0 ’ 5 2 5 3 , . 5 4

t u r c o - r o m A n  • 5 4 5 4 7 4 5 - • 4 5

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

la v e d e m 1 tu n ă . 3 J u n i “ 6 l u n i ' 9 lu n i • 1 2 l u n i

B C R * 10 . 50 51 5 2 5 3 5 4

B R D ** 1 0 - • 4 5 • • " 4 7 - ; 4 8 4 9 5 0

B ArawăxutMtâ) ’ 10 4 5 4 6 4 7 4 8 4 9

M -.’ B a n c P o e t * ; ■ ^ . 0 * ' 38 r. 40 : ' . 4 2 ' c : 4 3 4 5

Io n Ţ I H a c * 9 4 6 4 8 4 9 5 0 51

B A N K C O O P * . . • 1 0 '. ;r** ... 4 5 • " - ' 4 8 - . ' 4 9 . - 51 5 2

B u c u r e ş t i 7. 4 3 4 7 - - -

.& i - C a r p a t ic a ■ 10 — 4 5 - 4 5 ' 4 5 ■■■ • 4 5 4 5

'‘- T r a n s i lv a n ia . 10 4 5 4 9 , 4 8 4 8 4 7

R o m â n e a s c ă<<lo4>. w li« M I| 10 55 5 7 5 8 5 8 5 6

: . :c e c r 12 . - • 4 3 - - ; 4 3 , r 44 . —* • - 4 5

B . l.R . 12 4 4 4 5 4 8 4 8 4 7

' . - N A P O C A£ (doto. f)uclu»ofâ) , ■ ' ■ 10 50 ■‘*" '5 2 '■ 5 3 5 5

L O IA L C O O P 10 6 2 65 6 8 - 7 0

S F IN X C O O P 14 ...-. 62 6 4 - ■ - -

R O M E X T E R R A(dob. v*rl»toJI») 10 60 51 5 2 5 3 5 4

t u r c o - r o m â n A *• 5 4 5 4 7 4 5 . 4 5

N n iă : Cursuri afişate la ora 17°°. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

* doBînda se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 1200 prin fax: 19J4.18.

Piaţa extrabursieră RASDAQ - 14.12.1999S o c i e t a t i d i n j u d e ţ u l C l u j

SIM BOL S O CIETATE COM ERCIALA

C IT U

M E O M

IN S T IT U T P R O IE C T - C J

N A P O C H IM - C J

G R A N D E M A R - C J

S T IC L A LU C S IL - C J

C IM E N TU L - C J

N A P O L A C T - C J

S O R E T I S E R V IC E - C J

A G R O M E C IC L O D - C J

S A L P R E S T - C J

N A P O C A - C J

T E H N O F R IG - C J

M E T E X C O M - C J

T Q C O N T R A C T O RG E N E R A L - C J

1ND. M IC A S I P R E S T- '^sERviai -

R E M A R U L 16 F E B R U A R IE CJ

C O N S T R U C Ţ IITR A N S IL V A N IA * C j :

VARIAŢIE

14.73

0.00

-28 .57

1.48

NR.TRANZACŢII

VOLUMTO TA L

19742

100.00

VALO ARETO T A L A

23613000

10935

P R E Ţ MEDIU

3442

2537

,3000

ÎNCHIDEREPR ECED ENTA

7300

1500 -

P R E Ţ MAXIM

4300

P R E Ţ MINIM

3 0 0 0 -

7300

100

P R E ŢÎN CH ID ER E

480

5 100

1400

20003000

T O P 2 0SIM B O L SO a E TA TE C O M E R C IA LA TR A N Z A C ŢII

VOLUMT O TA L

V A LO A R ET O T A L A P R E Ţ M EDIU În c h i d e r e

P R E CE D EN TĂ P R E Ţ M AXIM P R E Ţ M INIM P R E ŢÎn c h i d e r e

U D O -; . L1DO BUCUREŞTI - S U : - 12 669315: ,,3492542800 5218^ <000 T . 6000, \ 3250' - 32SOPACY PALACE SINAIA - PH 12 402416 1201178700 2985 2300 3000 2200 2200

C Ş A C A S IA L D E V A -H D ^ f ■i 18 '. 729136 ,-.”M 056983500>: '1450 -• - 1500 f . Lţ. ■ :145Q 1400 V 1450

RADY RAFINARIA DARMANESTI - BC 24 120000 720000000 6000 6000 6000 6000 6000

BRCR BRAlCONF - 8R 154871| .541870000 3499 - , 3 3 0 0 '. ,^ ; v - 3500.,- , ^ ^ 3 3 0 0 ? = ^ ^ . : 3500

ICMB ICM E ECAB BUCUREŞTI - BU 25 694025 481670010 694 660 700 650 650

RAPS • RAPSODIA NAP O CA - C J . , 3 >:i.82263 ii. 367721880 i 6845 • 6867 •: 6867 , 6100 6100

ILC TL LACTEL - T R • 5 30755 325596000 10587 ' 60000 13800 550 1000IAFiV>| IAR B R A Ş O V -B V 10 23365 i M 2 4 5189700 ' ^ ; .10494 - -VC 10350-:.; . 1Q5j 0. s 10300 - 10350

|ELZY • ELE C TR O PRECIZIA - BV 7 25424 203236000 7994 6200 - 8000 7000 8000

I CO A U CO M P O N EN ŢE A U TO -- AG 4 ' : 17300 190300000 . tIOOO. : . _ ■ ■ .11000 l| | ;i 3;, 110OO 3 -i .JK ..11000 - .1 1 0 0 0

IMATM METALTIM - TM •2 197640^ 187758000 - 950 1000 950 950 950

; 8E2A V ^ B E TA 8 U Z A U --B Z ; • % 8 ; v : i 20357 127629700 iţ- 6270 , 4100' 5 -.,' - .iT;,'6300, 410OÎVM . 6300

1 PFtLX P R O D C O M P LE X -M S 6 22539 112695000 . 5000 6000 5000 5000 5000

ICO S ICOS - S8 ■■■?-• 3 ;. ■ " .150106 112S32100 750 $| ' 750 750 'v> - 700 750

POBR POIANA BRAŞOV - BV 5 330111 88628150 ' 268 260 270 250 260

J INPR IN S TITU T PR O IE C T - C J $7^ 19742 67960700 3 4 4 2 - 3000 • -4300 " 3000 J • 4300

| PAMO PAMORA ORADEA - BH 1 16750 65625000 3500 3500 3500 3500 3500

J C O C R . c o c o r - B U . : ; 600 63600000 ,itO 6O 00 109000- .: , ■ 106000, 106000 106000

CO FA CONFARG - AG 5 6263 62630000 10000 - 10000 10000 10000 -10000

a t e l s m t e % x c e -

N R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ I O N A T E ----------------------------------------------------- 4 0 9N R T O T A L A C Ţ IU N I — ........................................ 4 .8 7 5 .4 3 2V A L O A R E T O T A L A . T R A N Z A C Ţ I I -------------------— ---------------. .1 1 .2 9 0 .2 2 9 .7 3 1 L E I

IN D IC E R A S D A Q .. .------------------- ....V A R IA Ţ IA Z I L E I ----- ’---------V A R IA Ţ IA P R O C E N T U A L A -------

’. ------------------ 8 4 8 .3 0 P U N C T E.................. - 2 .0 3 P U N C T E ...................... - 0 .2 4 %

a ş aAicireclama dumneavoastră

ar putea fi1993 - Corpul de control al primului-m.n.stru a înamta

Parchetului General o nouă sesizare privind unele. tegaWSj săvîrşite de persoane importante in timpu guvernării

Roman, în frunte cu ex-premieml Petre Roman.

m i e r c u r i P i ^ e ţ e m t o

P e n t r u c o p i j i n e v ă z ă t o r i ,

Distrigaz Cluj a împărţit ieri felicitările de Crăciun - somaţiile de plată. Astfel^ au fost avertizate zeci de societăţi din tot judeţul, care au o datorie totală de 135 de miliarde de lei, unele avînd datorii vechi de trei ani de zile. Restanţierilor le va suna ceasul peste cinci zile cînd, dacă nu-şi onorează măcar o parte din factură, li se va limita presiunea gazelor pînă la sistarea totală. Inginerul şef al Distrigaz Cluj, Viorel Timoce, a subliniat că deşi sînt conştienţi de greutăţile pe care le au, agenţii economici trebuie sâ fie intransigenţi, pentru câ şi Distrigaz are de plătit la rîndul

• M ila c r e ş t in e a s c ă v a ţ in e c in c i z ile , d u p ă c a re ...

□M o s C r ă c i u n

său transportul gazelor. în urma analizei făcute pe municipii, cei mai mari datornici sînt: Someş Dej cu 17 miliarde.de lei, ERS _ CUG -15 miliarde'lei, Industria Sîrmei Cîmpia-Turzii - 6,2 miliarde de lei, Sticla Turda - 5,5 miliarde lei, Sanex - 5,2 miliarde lei, Uzinele Chimice Turda - 3,8 miliarde lei, Cîmpia Ser - 1,3 miliarde de lei, Cercom Arieş - 1,1 miliarde lei, Somvetra Gherla - 1 miliard lei etc.' O situaţie specială este cea a regiilor de

tennoficare care au plătit mai mult sau mai puţin din datorie, în funcţie de „sărăcia" populaţiei din zonă. Astfel, faţă de luna

trecută, regiile din Cluj-Napoca, Gherla şi Dej au plătit substanţial. Exemplul cel mai elocvent este al RAT Cluj-Napoca, care de la 7 miliarde de lei a ajuns la 265 de milioane de lei. în cealaltă extremă se găsesc Centralele Termice din Turda care au de plătit 7,1 miliarde de lei şi cele din Cîmpia-Turzii - cu 2,3 miliarde de lei. După cum se ştie, Turda-Cîmpia Turzii este recunoscută ca zona în care se înregistrează cea mai mare rată a şomajului. Ca urmare, nu este greu de explicat de ce populaţia nu reuşeşte să-şi achite facturile.

L.PURDEA

Federaţia Ambulanţa işi clarifică „pretenţiile"

Reprezentanţii tuturor organizaţiilor sindicale din . ţară ale Ambulanţei, dar şi reprezentanţi ai Caselor de Asigurări de Sănătate s-au întîlnit, ieri, la Cluj-Napoca, pentru a ajunge la un numitor comun în privinţa cerinţelor şi schimbărilor pe care le solicită. Intîlnirea sindicaliştilor a avut drept scop clarificarea poziţiei federaţiei pentru întilnirea de mîine a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări, Alexandru Ciocâlteu, cu executivul CNAS. Mîine, vor fi discutate modificările normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru (reglementat prin HG 312/1999) dintre Casele de Asigurări şi Ambulanţă. Reamintim faptul că, de multă vreme, reprezentanţii Ambulanţei acuză modul ambiguu de finanţare a acestui serviciu. Prin prevederile legislative, Ministerul Sănătăţii plăteşte cheltuielile Ambulanţei pentru cazurile sociale şi non- urgenţele, Casele de Asigurări asigurind finanţarea unei părţi din celelalte sevicii. O categorie care nu este. inclusă pe listele nici unuia dintre cei doi finanţatori sînt dializaţii. în momentul de faţă, unele Case de Asigurări plătesc şi aceste cheltuieli, dar

a v e n i t I nIeri, la Biblioteca Centrală

Universitară a fost organizată o serbare de Crăciun, la care au participat peste 150 de copii, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind de la Şcoala de Nevăzători din Cluj-Napoca. Spectacolul a fost organizat de" SC „Opticris” , care a oferit cadouri copiilor.

Copiii au colindat şi au recitat poezii pentru Moş Crăciun. Copiii nevăzători âu interpretat

1 1mai multe scenete, toate avînd ca temă Sărbătoarea Crăciunului. Directoarea, societăţii, d-na Elena Cristescu, a declarat câ valoarea pachetelor cu dulciuri care au fost oferite copiilor s-a ridicat la peste 20 de milioane de lei. „Am încercat sâ le aducem o bucurie tuturor. Au primit cadouri atît copiii angajaţilor noştri, cît şi cei de la Şcoala de Nevăzători” .

R.P.

B u l e t i n i n f o i m a t i v R . A . T .1. Programul de furnizare a apei calde - între orele 5.00-

23.00 . v.':./. . : -Programul de furnizare a încălzirii - 0.00-24.00

' Programul de furnizare a apei calde poate suferi modificări'în • fiincţie de presiunea gazului metan. ̂ '

2. Temperaturi prognozate: J -Astăzi: m ax.+4; min.-5, Mîine: max.+4; min.-5 ^

< 3. Zone în care azi, 15 dec. 1999 nu se va furniza încălzire '* sau apă-caldă:

Nu este cazul.Pentru obţinerea de informaţii legate de eventualele întreruperi

accidentale în furnizarea agentului termic vă rugăm să vă i adresaţi dispeceratului R.A Termoficare Cluj-Napoca la telefoanele 198.748 sau 192.059.

Foto: I. PETCU i■ -’. i

sindicaliştii doresc legalizarea situaţiei, dializaţii să fie incluşi în fondurile primite de la Casele de Asigurări.

Reprezentanţii federaţiei cer ca 4,5 procente din 90 la sută din coleta lunară a Caselor Judeţene de Asigurări (după redistribuirea făcută de CNAS) sâ revină asistenţei medicale de urgenţă şi transporturilor medicale făcute de Ambulanţă. Plata, susţin ambulanţierii, trebuie făcută printr-un buget global trimestrial, în care sâ fie luat în calcul costul pe kilometru parcurs, costul pe solicitare şi timpul mediu de răspuns la solicitare. „

Dana TIUCA

P ro testu l u n ivers ita rilo r a fost suspendat tem porar• L a A c a d e m ia d e M u z ic ă c o n tin u ă

g re v a g e n e ra lă •Federaţia „Alma Mater“ a suspendat temporar greva

generală declanşată luni, la ora prinzului. Renunţarea la protest vine în urma recomandării Consiliului Economic şi Social, datorată crizei guvernamentale.

Barbu Bălan, coordonatorul pe Cluj al „Almei Mater“ ne-a declarat că decizia de a suspenda temporar greva generală se datorează lipsei unui partener de dialog. Protestul va fi reluat după ieşirea din criză. în cazul în care se soluţionează cea mai importantă revendicare (referitoare la drepturile salariate pe luna decembrie şi, unde este cazul, plata restanţelor din lunile trecute), conflictul sindical va fi închis. Liderul sindical afumă că semnalele primite de la Ministerul Educaţiei Naţionale în acest sens sînt pozitive, formele pentru cele 105 miliarde de lei promise au fost făcute, banii urmînd să fie primiţi cît de curînd.

Singura instituţie de învăţămînt superior din Cluj unde greva continuă, în pofida suspendării ei, este Academia de Muzică. Angajaţii de aici nu au primit încă nici salariile pentru luna august. Astfel, ar fi necesari încă 3,5 miliarde de lei pentru plata drepturilor salariate începînd cu luna august, pînă la zi. Salariaţii de la Academia de Muzică sînt decişi să continue greva generală pînă la sosirea banilor. Deşi nu se tin cursuri, spectacolele făcute de studenti nu sînt-anulate.

Dana TIUCA

Revista ecologică „Nalur“ îşi face apariţia pe piaţă

In luna decembrie a apărut, la Turda, o nouă revistă, sub titlul .Natur line-, realizată de Fundaţia de Ecologie şi Turism „Potaissa- (FET P ). în colaborare cu alte organizaţii de mediu şi turism din judeţele Cluj şi Alba. Revista are un caracter periodic, pentru început intervalul fiind de două luni. Ea urmăreşte în primul rînd regiunea Munţilor Apuseni şi încearcă să ofere informaţii turiştilor, să promoveze activitatea cluburilor din zonă şi, nu în ultimul rînd, să ofere propuneri pentru diferite itinerarii turistice. Principalele articole din primul număr prezintă eclipsa de Soare din această vară, văzută din mai multe locuri. De asemenea, în revistă sînt prezentate cîteva zone de interes turistic mai puţin cunoscute din ţară şi străinătate.

Preşedintele FETP, Alin Roşea, consideră necesară apariţia acestei publicaţii, care oferă informaţii exacte şi bine documentate despre protecţia mediului şi turism.

R.P.

i(I n n o a .f i n a n to to iip c n tra a ^ ra p a ro to rn m c d ia la iU i

A s o c ia ţ ia h a n d ic a p a ţilo r d in C lu i

r is c ă s ă r ă m ih ă fă r ă s e d iu

Organizaţiile neguvemamentale de mediu din judeţul Cluj vor putea, din luna martie a anului 2000, să-şi depună proiectele unui nou finanţator. Banii se acordă în cadrul Programului de Parteneriat pentru Mediu-în Europa Centrală şi de Est, susţinut financiar în comun de trei fundaţii: German Marshall Found of'US,-Charles Stuart Mott Foundation şi Rockefeller Brothers Foundation.

în cadrul programului se acordă 40.000 de dolari pentru 2.000 de ONG-uri din România.Vor f i acceptate proiecte „m ic i“ r cu valoare maximă de finanţare de 30 de milioane de lei ş i '„m ari” , valoarea maximă fiind de 140 de milioane de lei.

C oo rd o na toa rea programului. - în România, Mariana Bogdan, a fost prezentă, ieri, Ia Cluj, pentru a

lămuri detaliile finanţării. La întîlnire au participat reprezentanţi de la aproape 10 ONG- uri de mediu din judeţ, pentru câ doar acestea sînt active din toate cele înregistrate.

Programul de Parteneriat se derulează în prezent în Ungaria, Cehia, Polonia, Slovacia şi, din 1 noiembrie, şi în România.

Dana TIUCA Foto: I. PETCU

Formalităţile pentru prelungirea unui contract de închiriere şi schimbarea destinaţiei unei părţi a sediului Asociaţiei pentru Protejarea şi Ajutorarea Handicapaţilor Neuro-Psihici au produs confuzie în Primărie. Interpretarea greşită a documentaţiei a condus la o decizie fundamentată eronat.

Centrul de Zi „Sf. Maria” este primul şi, de altfel, singurul proiect materializat al Asociaţiei pentru Protejarea şi Ajutorarea Handicapaţilor Neuro-Psihici din judeţul Cluj. Aici sînt insituţionalizaţi 32 de copii şi tineri cu handicap mental mediu şi sever. Centrul nu impune limită de vîrstă şi oferă servicii sociale tinerilor cu deficienţe, iar pentru cei de peste 20 de ani, integrarea lor socio-profesională.

Cele două sedii, cel al Centrului şi cel al Asociaţiei, au fost obţinute în urmă cu 5 ani, în baza unui contract* de închiriere. Anul acesta, în aprilie, contractele au expirat, iar preşedintele Asociaţiei, Ana Mariana Ilieş, a adresat o cerere Primăriei prin care solicita reînnoirea acestora. Rezoluţia a sosit abia în data de 10 noiembrie, Consiliul local hotărînd neprelungirea contractului de închiriere pentru spaţiul de pe strada Cuza Vodă şi evacuarea imobilului în,termen de 15 zile de la primirea notificării. în perioada aprilie-noiembrie, APAHNP a funcţionat în condiţii normale, achitîndu-şi chiria la zi. Ana Mariana Ilieş a precizat că a considerat „tăcerea” reprezentanţilor Consiliului local timp de 7 luni ca o „acceptare tacită” a acestui contract, conform unui principiu bine cunoscut în materie de închiriere. Totodată, preşedinta a solicitat deschiderea unui spaţiu comercial, pentru autofinanţarea Centrului, cu icoane pe lemn, icoane pe sticlă,, tricotaje, tapiserii, obiecte de artizanat din lemn şi ceramică, cusături, lenjerie, vestimentaţie etc; produse executate de tinerii cu handicap mediu şi sever, precum şi posibile donaţii comercializate conform legislaţiei române de ONG.

’ . Ana Mariana Ilieş a considerat că soluţia nefavorabilă a Primăriei, respectiv neprelungirea unuia dintre cele două contracte,' provine dintr-o interpretare greşită a situaţiei: „Asociaţia şi Centrul de Zi sînt două instituţii distincte: Centrul de Zi constituie un proiect al Asociaţiei. Probabil, cei de la Primărie au interpretat că Asociaţia funcţionează în două sedii, motiv pentm care au decis să ne ia unul dintre imobile”. * Viceprimarul Grigore Dejeu ne-a declarat: „Asociaţia a avut nefericita inspiraţie să ceară schimbarea de destinaţie. Am închiriat camera de la parter avînd convingerea câ ar folosi celor defavorizaţi. Ar fi trebuit ca reprezentanţii Asociaţiei să solicite mai întîi prelungirea contractului de închiriere şi apoi schimbarea profilului unei încăperi. La mijloc este un mod defectuos de prezentare a lucrurilor” . Acesta consideră că este necesară refacerea cererii Asociaţiei, cu o prezentare mai detaliată a obiectivelor şi cu anexarea prevederilor convenţiei parteneriale, din care reiese faptul că Primăria va sprijini găsirea mijloacelor de autofinanţare. Oricum, verdictul aparţine ordinatorului de credite, respectiv primaruluiGheorghe Funar. . __

Simona DUMITRU

1998 - Senatul a ratificat acordul româno-bulgar de înfiinţare a

batalionului mixt de menţinere ă'pâcif

f G u reş d e in drea

S p re p a ra d is , in z b o r ...Tranziţia a iscat fiară ticăloasă şi, cetluită

din cele zăbrele, a scăpat de sub controtul societăţii..

Goană neînduplecată după cîştig uşor a născut gînduri ce fugăresc alte meleaguri decît cele ale bunului simţ. Semenii îşi înjghebează societăţi, de care chiar răspund limitat: în faţa altor semeni, ai societăţii în ansamblul ei şi

'faţă de ei înşişi. ' * • " .Nu ştim ce-i mînă în iuptă pe piteşteni, dar

o anume societate s-a alipit marilor mînuitori de destine, aducînd zaiflîc în sufletul şi aşa amărît al rorpânului.

...Sună telefonul. O voce mitraliază că ai cîştigat un sejur în Cipru. Hotel cinci stele, . papa-numai crocodil în aspic, gagici - numai buc şi sfîrc, zaiafet în Rai, ce mai! Ce trebuie să faci, întrebi nedumerit^ Să dai telefon, în următoarele cincisprezece minute la numărul de telefon 09325.... Suni, întrebi şi afli că pentru a intra în posesia premiului (vezi, doamne calculatorul te-a ales din sute 'şi sute de neghiobi), aşadar, pentru a face călătoria spre

crug boltiţi cu verbină trebuie să-ţi iei nevasta' (?!), să pleci la Piteşti şi să ai în buzunar..; 23.000.000 lei. Nu ţi se spune nimic, cum să-ţi faci rost de o nevastă şi nu este permis să umbli cu cec. Banii jos!

Noi nu.spunem că-i banditism! Spunem doar că nici un om normal nu se duce, de nebun, la mămica-Dracului cu un geamantan de bani! Mai spunem că-i de-a dreptul acatafazic să crezi că cineva îţi oferă un bilet spre Paradis, numai pentru că ai ochi frumoşi, 42 la papuci şi 23 de milioane strînşi în ciorapul de la capul patului. - - ' / _ • -v

Fraieri, însă, există şi vor exista întotdeauna. Şi, sîntem siguri, vom mai vorbi despre oameni care au plecat în călătorie atraşi de himere,' tîlhăriţi pe drum, cu banii agonisiţi-greu şi daţi aiurea, pe cine-ştie ce nimicuri.

Dar, vorba cuiva: Satana tot născocire dumnezeiască se află. Dacă n-ar fi răul, n-ar şti neghiobul ce se cheamă binele.

Sau invers!Radu VIDA

Infractori în urm ărire ..."*

- V ‘ A f a c e r i n e c u r a t e . ..

— i sî

Escrocii pozează drept oameni cinstiţi şi descurcăreţi. Sînt convingători, mai ales cînd întîlnesc fraieri. Pentru a se îmbogăţi peste noapte, recurg la orice. înşală, păcălesc oameni naivi sau fac afaceri necurate, întocmesc documente false: chitanţe, bilete la ordin şi cecuri fără acoperire. Mulţi patroni care fură - Statul, de_ milioane de lei sînt prinşi, sau scapă fără a răspunde penal.

Bărbatul din imagine are o firmă în prag de faliment. Încercînd să-şi salveze

şandramaua a cumpărat diferite mărfuri, de aproape un miliard, de la societăţi comerciale din ţară, întocmind acte false.

Poliţia l-a dibuit şi i-a întocmit dosar penal pentru evaziune fiscală, fals, uz de fals şi delapidare. Cînd să-şi ispăşească pedeapsa, s-a făcut nevăzut. , >

“Patronul” se numeşte BUGA Petru, are 49 de ani şi locuieşte în localitatea Hîrlău, str. Petru Rareş nr. 2, ap. 20.

Cine l-a văzut este rugat să anunţe Poliţia clujeană.

Cu acte în “regulă” trei6persoane au prejudiciat statul

Trei persoane sunt cercetate de către Serviciul de Combatere a Criminalităţii Economico- Financiare din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie pentru sâvîrşirea infracţiunii de evaziune fiscală şi neplata accizelor şi a impozitelor. Giura Ioan, angajat al firmei “ CK

x Casa Import Export” din Cluj-Napoca şi Duca ' Cristian, patron al firmei Talis din Bistriţa, în

complicitate cu Lup Elisabeta, patron al firmei “ Contex Maram” din Baia Mare au adus un prejudiciu statului în valoare de peste 417 milioane. Pentru a ajunge la aceste “performanţe”

financiare, în beneficiul lor, aceştia au recurs la tranzacţii cu alcool dublu rafinat, afacere bine cunoscută în zona Maramureşului. Astfel, folosind-o pe Lup ca intermediar, ceilalţi dgi parteneri de afaceri au valorificat mai multe tone de alcool fară să înregistreze tranzacţiile în baza contabilă. Mai mult Giura şi Duca au falsificat o parte din actele contabile, reuşind să se sustragă de la plata accizelor şi a impozitelor către stat. Pentru săvîrşirea acestor infracţiuni, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 15 ani. . Cosmin PURIS

\ CURTEA DE ARELIeri, la Curtea de Apel Cluj

s-ă dezbătut apelul iniţiat de Parchet în procesul lui Mîrza Vasile, condamnat de Tribunalul Cluj pentru omor. La vremea cînd acest proces se afla pe rol la Tribunal! am scris despre fiecare înfăţişare. Vă reamintim că Mîrza a fost trimis în judecată

pentru că în data de 19 februarie 1999 l-a omorît în urma mai multor lovituri pe Ciupe Ioan, vecin cu Mîrza, care făcea scandal. Era ora 23,00, Mîrza şi soţia sa voiau să doarmă, dar zgomotele făcute de Ciupe, aflat în stare de ebrietate, îi deranjau. Ciupe era cunoscut ca un

S e x u l e s t e

v i a t a m e a !

IN D IR E C T - NON STO P

151.812 8 2F a ra ta x e in te ru rb a n e

MaK.ro

scandalagiu notoriu, fapt care a reieşit din mărturiile martorilor la‘ proces. De fapt, Mîrza s-a dus . la apartamentul lui Ciupe pentru a-l potoli, dar acesta a ieşit la uşă 'cu un cuţit şi Mîrza a încercat să se apere. Aşa cum

.a susţinut .şi avocatul apărării, constituţia victimei era prea fragilă din cauza bătrîneţii şi a alcoolismului şi astfel, în urma . loviturilor aplicate de Mîrza,/ Ciupe a decedat, la aproximativ două ore de la altercaţie. leri,- reprezentantul Ministerului Public a cerut schimbarea încadrăriirjuridice din omor în lovituri cauzatoare de moarte şi daunele morale cerute de partea

' civilă - 20 de milioane lei - să fie reduse la 3 milioane. Aceasţa pentru că fratele decedatului susţine că este vorba de o compensare morală în urma, morţii lui Ciupe, dar de fapt, din probe rezultă că în ultimii cinci ani nu l-a prea interesat soarta lui. Cauza a rămas în pronunţare pînă în 21 decembrie.

Corina GĂMAN

Cimitirul din Mănăştur a fost prădat - pentru a cîta oară? - de hoţi. Mormîntul unui bărbat, care a.m urit la 42 de ani, îngropat zilele trecute, a fost “ dezbrăcat” de opt coroane. Soţia celui dispărut a avut o stare de şoc cînd, a doua zi, a găsit pe mormînt doar eşarfele de rămas bun şi... atît. Garoafele şi cetina de brad au fost furate la scurt timp după înmormîntăre.

Hoţii de flori sînt “meseriaşi” şi, mai nou, cunosc datinile creştine ortodoxe care prevăd. câ, numai după şase săptămîni de la înmormîntăre, rudele au voie să vină la mormîntul celui care a plecat în eternitate.

Maria F., fiind de religie catolică nu a ţinut cont de asemenea canoane bisericeşti. Femeia, cu ochii p lin i de lacrimi, ne-a mărturisit: "La înmormîntarea soţului meu, au venit să-l conducă pe ultimul drum, rudele, colegii de serviciu

şi jerbe cu garoafe roşii şi albe. Uitaţi-vă ce a mai rămas!

Sînt foarte mîhnită. Unde sînt paznicii cimitirului? Nimeni nu poate.să facă faţă valului de ticăloşi care devastează şi profanează mormintele?” .

Se pare că nu! Femeia a plecat tristă spre biserică, să pună o luminare pentru soţul care a părăsit-o pentru totdeauna, lăsînd în urma lui, patru copii.

în căutarea unui “ slujbaş” al cimitirului, am dat de Ilarie groparul, care era “afumat” , mai ceva ca un Iămpaş cu petrol. Venea clătinîndu-se pe alee, de la o masă de pomenire. Groparul avea chef de taclale. Mi-a cerut o ţigară şi a început să-mi povestească, scene din filme horror, pe care le trăieşte în cimitir. Mai ales seara, după ce se “abureşte” şi se îndreaptă spre casă, trecînd prin cimitir! “Cine crezi dumneata că păzeşte cimitirul noaptea? Nimeni. De

şi prietenii care au adus coroane frică! Poate nu crezi, dar... pe

aici umblă fantome ş i.. . ‘ satanişti. In noaptea de “ Sînziene” acolo, mai sus de “cavoul măicuţelor” am văzut fantome cu făclii în m îini. Dansau pe morminte. Erau îmbrăcate în alb şi cîntau tare frumos. Ştii ceva? Să scrii lă ziar! Hoţii nu. mai fură, dacă coroanele cu flori sînt stropite cu motorină sau cu vopsea. Aşa mînj ite, cine le mai cumpără pe piaţă? In urmă cu opt ani, hoţii erau mai îndrăzneţi. Din Capela nouă,-morţii care îşi aşteptau , “ rîndul” erau jefuiţi. Le furau pantofii din . picioare!” . Mărturisesc că mă aşteptam, din clipă în clipă, ca Ilarie să-mi spună-cum a înviat fata care s-a sinucis şi a îngropat-o îri.. primăvară.

Groparul jură câ a văzut-o pe “ mireasă” şi a auzit-o plîngînd. Basmul îl spune numai cînd mintea îi pluteşte în alcool. Atunci are halucinaţii.

Temeinice!Bubu ZAGORE

iiwarâfiaiM

Trecerile pe locuri nemarcate fac victimeMarţi dimineaţa, în jurul orei 9.00, în localitatea Dej, o femeie

de 56 ani a fost grav accidentată. Medan Irene, din Dej, s-a angajat în tranversarea străzii printr-un loc nemarcat, cînd a fost surprinsă şi accidentată de Mateuţ Adrian de 22 de ani, care se afla la volanul unui autoturism Dacia. Femeia a fost transportată de urgenţă la Spitalul Municipal din Dej, unde a fost internată cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral, mai multe plăgi şi o fractură a gambei stîngi. In prezent Medan se află în afara oricărui pericol.

Cosmin PURIS

OMOR IN T R E F R A Ţ I• / : / ' / , . • f

“ P ă r in ţii a u c r e s c u t d o i c o p i i . . . A c u m , la b ă t r î n e ţ e , c în d a u n e v o ie d e s p r i j in m a te r ia l ş i m o ra l , a u r ă m a s s in g u r i . . . U n c o p il e în m o rm în t, ia r a ltu l la p u ş c ă r i e . . . ”

. Ieri, la Curtea de Apel, a fost pe rol cazul lui A. Ilieş, din Cristolţel, judeţul Sălaj. Acesta este acuzat de uciderea fratelui său, V. Ilieş. Fapta s-a întîmplat în data de 15 mai a.c., pe fondul consumului de alcool. . - ’• Familia Ilieş trăia în teroare de mai mulţi ani, din cauza lui V.I. Acesta obişnuia să bea şi apoi să facă scandaluri acasă, scandaluri de care ştia1 tot sâtul. îşi bătea părinţii, distrugea tot ce prindea prin casă... A- fost internat chiar şi la psihiatrie,, dar nu şi-a schimbat deloc' comportamentul. Fratele lui mai mic, inculpatul, nu se putea ■ căsători din cauza lui, deşi era trecut de 30 de ani. Sătenii îl considerau pe V.I. un om deosebit de periculos. în seara de 15 mai victima băuse foarte mult şi se lăuda câ o să-l omoare pe fratele lui mai mic, deoarece credea că pe acesta îl iubeau mai mult părinţii şi-i acordau mai multă atenţie. Chiar şi prietena inculpatului a fost “ informată” de acest lucru... Şi nu s-a lăudat degeaba, deoarece a şi trecut la fapte... numai că el a fost. cel care a murit. L-a aşteptat pe fratele lui mai

mic undeva în drum spre casă, înarmat cu o bîtâ, cu care La şi lovit. Â.I. s-a apărat, aplicîndu-i fratelui său mai multe lovituri...: apoi a plecat acasă, lăsîndu-şi fratele la pămînt. Nu a spus tiimănui nimic despre cele întîmplate, dar s-a

- întors la locul faptei, după vreo două ore. Acolo nu mai era nimeni. A doua zi V.I. a murit, din cauza loviturilor primite. în urma expertizei ş-a

• stabilit câ victima putea fi salvată dacă ar fi primit ajutor medical la timp. -

A.I. â primit o _pedeapsâ de 15 ani de la. ■: Tribunalul Zalău. In urma dezbaterilor de la

Curtea de Apel, procurorul a fost de acord cu desfiinţarea sentinţei respective şi cu schimbarea încadrării juridice din omor în lovituri cauzatoare de moarte, deoarece inculpatul a avut o conduită sinceră în perioada anchetei, recunoscîndu-şi fapta. S-a stabilit că acesta nu a avut intenţia de a-şi omorî fratele, fiind în autoapărare. “Regret, dar nu regret prea mult.” - au fost cuvintele inculpatului. Cauza a rămas în pronunţare.

Viorica GAZSI

O unitate a Armatei israeliene a ucis luni

« « « a ş a » *P e care şi pe lyad Al-Battat. ) 11; i a r a> t - J

i ;

Trupele federale ruse au intrat, ieri, în o r a ş o i

Şâli, ultima localitate importantă care, alături d e capitala Groznîi, nu se afla sub controlul ruşilor-

informează AFP-

K5SţşţSEjrarc»!S! ţ̂gşjpBşt

T in e r ii ţă ră n iş ti c lu je n i consideră că a a vu t Io c un ab u z a l in s titu ţie i p re z id e n ţia le

• Seniorii din PNŢCD Cluj sînt însă de acord cu decizia BCCC •Purtătorul de cuvînt al

Organizaţiei de Tineret Cluj a PNŢCD, Dan Horoba, ne-a

"declarat, ieri, că tinerii ţărănişti din Cluj “sînt foarte îngrijoraţi de ceea ce a avut loc în ultimele zile” . în opinia QT PNŢCD Cluj, ceea ce s-a întîmplat luni seara reprezintă un “ abuz al instituţiei prezidenţiale; refuzăm să discutăm despre persoane şi conflictele dintre ele; este vorba

aici despre relaţiile dintre instituţiile Preşedinţiei şi Guvern în raport cu Constituţia. Toate declaraţiile pe care le facem noi trebuie interpretate în acest mod” . Dan - Horoba consideră că ar trebui convocat de urgenţă Comitetul de Conducere al PNŢCD, fiind de competenţa acestui for elucidarea situaţiei la care s-a ajuns.

Seniorii din PNŢCD Cluj şi-au exprimat, printr-un comunicat venit la redacţie, atitudinea fermă de susţinere a hotărîrii BCCC al PNŢCD. “ Numirea noului premier trebuie făcută cît mai repede de către BCCC, pentru că orice întîrziere se va-repercuta negativ ; asupra imaginii României” , se spune în document.

Titus CRĂCIUN

P e n t r u u n ii le g e u -i l e g e , p e n t r u a l ţ i i . . .

Modul de interpretare şi aplicare a Legii funcţionarului public variază pe plan local în funcţie de conducătorul instituţiei. în graba cu care a fost promulgată legea, pentru a prinde trenul Comunităţii Europene de la Helsinki, nu au fost clarificate .mici" amănunte. Astfel, legea deşi este publicată deja în Monitorul Oficial, este în dezbaterea Curţii Constituţionale. Totuşi, bună, rea, cum este, într-un stat de drept, legea se aplică ca atare şi nu cum vor unii.

Articolul cel mai controversat este cel care prevede ca în localităţile unde o minoritate depăşeşte 20 la sută din totalul populaţiei, sâ fie angajate persoane cunoscătoare a limbii minorităţii respective. Primarul Gheoghe Funar susţine că pînă la aplicarea acelui articol trebuie parcurse multe alte etape: testarea salariaţilor şi trierea acestora în funcţie de calităţile "funcţionăreşti" pe care le âu, depunerea jurâmîntului şi, nu în ultimul rînd, adoptarea unei legi privind organizarea unui referendum local. Ei bine, după ce populaţia va fi consultată asupra acestui aspect, rămîne de văzut dacă articolul disputat va fi şi aplicat. Aşa că, în opinia primarului, "pînă atunci nu va fi nevoie de translator, fiecare cetăţean putînd învăţa limba minorităţii respective".

Prefectul Vasile Sălcudean, deşi recunoaşte că legea este discutabilă, a declarat câ o va aplica cu sfinţenie, iar oricine o va încălca va fi pedepsit. Preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Romulus Constantinescu, apreciază câ lucrurile sînt complicate, dar cu siguranţă trebuie acordat „ceva" şi minorităţilor. Ca urmare, concluzia sa a fost: „unde-i lege nu-i tocmeală". ,

L.PURDEA

Ion Diaconescu a prezentat detalii ale relaţiilor dintre Radu Vasile si PNTCD

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, că în timpul cît Radu Vasile a fost’premier au existat “permanente discuţii şi reproşuri11 în ceea ce priveşte modul în care au funcţionat relaţiile dintre premier şi grupurile parlamentare, Biroul de Conducere, Coordonare şi Control, miniştrii, ţărănişti şi Preşedinţie, fapt ce a dus la acumularea unei stări de nemulţumire care nu a putut fi prevenită.

“ în relaţiile dintre premier şi aceste organisme, lucrurile nu au mers cum trebuie, permanent au fost neînţelegeri şi a existat lipsă de contact", a declarat Diaconescu, arătînd că uneori PNŢCD a aflat din presă despre măsurile luate de Guvern.

El a afirmat că Radu Vasile nu l-a primit pe Alexandru Herlea în audienţă timp de un an şi jumătate şi a afirmat că "aşa ceva nu se poate întîmpla“ în comportamentul unui prim- ministru, care nu trebuie să reacţioneze după “stimuli personali11. Ion Diaconescu a mai spus că Radu Vasile a dat dovadă de stîngăcii care “au avut darul să enerveze".

“ Fiecare se vede şef-suprem, dar trebuie să existe tact11, a declarat preşedintele PNŢCD.

El a mai arătat că fostul premier a încurajat - constituirea unor grupuri în cadrul partidului şi a apreciat că un astfel de demers reprezintă “ o tragedie11 într-un partid, fiindcă aceste

structuri devin concurente. Liderul ţărănist a spus că, după momentul Helsinki, coaliţia s-a întîlnit cu preşedintele ţării şi au ajuns la concluzia că este necesară “o guvernare mai forte, mai organizată11 şi care să aibă un program cu măsuri clare. Diaconescu a arătat că un guvern care emite trei ordonanţe care se bat cap în cap dovedeşte “ neseriozitate şi nestăpînire a administraţiei11.

Din momentul cînd s-a luat decizia înlocuirii premierului, s-a încercat realizarea unui dialog cu acesta şi găsirea unui soluţii convenabile, â afirmat preşedintele PNŢCD.’

El a declarat că l-a informat pe premier despre “ecourile negative11, venite inclusiv din străinătate, la adresa activităţii sale, şi “ l-a prevenit11 că, după summit-ul de la Helsinki, se va pune problema înlocuirii şi că soluţia “ nu trebuie să ducă ia tensiune în ţară11.

Diaconescu a relatat întreg episodul legat de refuzul premierului de a se întîlni cu el în timpul zilei de luni şi a arătat că acesta s-a manifestat “ reticent şi nu a vrut să vorbească cu nimeni11. Liderul PNŢCD a precizat că Radu Vasile nu a putut fi contactat nici de preşedintele ţării. '

Liderul ţărănist a criticat faptul că fostul premier nu a fost capabil de dialog şi a preferat să se aşeze “pe un picior de frondă şi de război, ceea ce a creat o stare de tensiune11.

f î p R c o n s i d e r a

c â s o l u ţ i a e s t e

s a u u n g u v e r n

c r e d i b i l , s a u

a l e g e r i

a n t i c i p a t ePreşedintele ApR,

Teodor Meleşcanu, consideră că evenimentele ultimelor zile reprezintă “ expresia unuipoliticianism dus la extrem” , în practica unor partide politice din actuala coaliţie guvernamentală interesele de • grup situîndu-se mai presus decît interesele ţării. “ După cum se ştie, ApR nu a fost un susţinător al Guvernului Radu Vasile,' a cărui demisie a solicitat-o nu o dată. Modul în care a fost schimbat, însă, Guvernul Radu Vasile creează un' precedent periculos, încâlcind norme democra­tice ale Constituţie i României şi neg lijînd adevăratele probleme ale momentului” , se spune într-un comunicat semnat de Teodor Meleşcanu. In opinia ApR, singura putere chemată să facă o analiză a bazelor constituţionale şi democratice în care s-a produs această schimbare şi să dea o soluţie viabilă este Parlamentul. ' r

“ Iar soluţia nu poate fi decît fie investirea unui guvern credibil şi eficient, fie optarea pentru alegeri anticipate” , a conchis liderul ApR.'

Titus CRĂCIUN

R a d u V a s i le ţ i u n

g r u p d e

p a r la m e n t a r i

c a r e î l s u s ţ in a u

f o r m a t g r u p u l d e

i n i ţ i a t i v ă a l G r u p u lu i p o p u la r

d in P N Ţ C D“Această iniţiativă are în

vedere întărirea unităţii partidului, în condiţiile în care s-au înregistrat fn ultimul timp o încălcare gravă a Statutulu i partidului, o derogare de la organismele specifice, dem ocratice ale unui partid, precum şi o serie de abuzuri ş i chiar ilegalităţi, care sînt opera unor acţiuni arbitrare voluntare” , a spus Radu Vasile. El a arătat că acest grup se bazează “ pe o ideologie specifică partidelor populare din Europa” şi pe un program “ la care se lucrează şi care va fi cunoscut ulterior” . în acelaşi timp, a spus Vasile, “grupul îşi va fixa decizia de vot în Parlament” , după negocieri în interiorul PNŢCD sau cu lideri ai coaliţiei guvernamentale.

‘Atri-v ", ’ A;.1? r!.la D ^ 3 I u ; iIE? ■ .. ŢVr L ,

Clujenii sînt protejaţi de toate serviciile descentralizateIeri a avut loc a doua şi

ultima şedinţă din acest an a Comisiei Administrative Cluj. La şedinţa condusă de prefect, preşedintele Consiliului Judeţean şi primarul municipiului Cluj-Napoca, au participat toţi şefii serviciilor descentralizate, care au prezentat măsurile prevăzute pentru perioada Sărbătorilor.

Inspectorul, şef • al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, colonelul Nelu Pop, a declarat că, începînd din Săptămîna Crăciunului, numărul patrulelor formate din poliţişti şi jandarmi se va dubla şi chiar tripla, oamenii de ordine fiind prezenţi atît în zonele aglomerate, cu mare circulaţie, cît şi în cele mărginaşe.. Comandantul, Poliţiei avertizează clujenii să fie atenţi pe cine primesc în casă în perioada colindului şi a sorcovitului şi, de asemenea, atrage atenţia să nu fie folosite pocnitori pentru a se evita accidentele. Pînă acum, poliţiştii împreună cu vameşii şi inspectorii Direcţiei Silvice au

efectuat acţiuni comune, în urma cărora au confiscat peste2.000 de brazi (în valoare de 30-50 milioane lei, 60.000 de petarde şi pocnitori (50 de milioane de lei). Acţiunea s-a soldat şi cu stabilirea şi încheierea a 20 de procese verbale de contravenţie şi şapte infracţiuni.

La rîndul său, comisarul-şef al Gărzii Financiare, Viorel Ogrean, anunţă intensificarea controalelor, inclusiv în zilele

n5lucrătoare, în tîrguri, pieţe, depozite en gros, în vederea depistării celor care comercializează produse ilicite, bunuri alimentare fară termen de garanţie, termen expirat sau fară acte de provenienţă. De asemenea, vor fi verificaţi agenţii care comercializează artificii sau materiale explozive, care produc şi.vînd băuturi alcoolice, combustibili solizi sau lichizi pentru încălzire.

.Inspectorii O ficiu lu i de

_ / — f o to : I. P E TC L

Protecţia Consumatorului vor efectua de controlul mai multor produse ce se comercializează •în această perioadă. Aceste acţiuni se vor desfăşura şi în mediul rural, avînd în vedere predilecţia comercianţilor pentru aceste zone, unde vînd produse inferioare calitativ. Astfel, va fi verificată calitatea jucăriilor, produselor zaharoase, a băuturilor alcoolice, a citricelor şi a serviciilor prestate, în special, de unităţi de alimentaţie publică şi termie.

Directorul Vămii Cluj, Ioan Şerban, a subliniat că, în această perioadă, programul de lucru va fi prelungit, astfel îneît la 31 decembrie să nu mai existe nici o maşină în vamă. Pentru ca agenţii economici să nu fie nevoiţi să aştepte, conducerea Vămii le sugerează ca transporturile de export sau import să fie efectuate pînă în 24, respectiv 30 decembrie a.c.

Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Cluj a dispus o serie de măsuri de control în carmangerii/ laboratoare de cofetărie, secţii de preparat şi

îmbuteliat băuturi alcoolice şi răcoritoare,, fabrici de produse lactate.'

Pînă acum au fost efectuate 600 de controale igienico- , sanitare, aplicîndu-se 30 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 91,5 milioane de lei şi retrăgîndu-se din consum 876 de kilograme de alimente.- Directorul DSP Cluj, Şerban Rădulescu, a subliniat că de sărbători (în 25-26 decembrie 1999 şi 1-2 ianuarie 2000) va funcţiona Serviciul de gardă la Direcţie (relaţii cu publicul, situaţii deosebite pe linie de sănătate publică) şi Garda la domiciliu pentru laboratoarele de analize medicale. De asemenea, Direcţia Sanitar- Veterinară este pe fază, pentru verificarea unităţilor care procesează carnea şi- care organizează mese de Revelion. Toţi cei care sacrifică porcul de • Sărbători sînt sfătuiţi sâ facă analizele trichinilogice la orice circă veterinară, acestea fiind gratuite. j - ■ •

Luminiţa PURDEA

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CALIAN (redactor şef);V A L E R CH IO REANU (redactor şef adjunct); C R IST IA N BA R A (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: adevq'@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclatna_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate

Tel/fax:Secretar de redacţie:Horea PET R U Ş 19.74.18

R E D A C Ţ IA : Cluj-Napoca, str. N apoca 16C U L T U R Ă : T E L . 1 9 . 7 4 . 9 0 - M I C H A E L A B O C U : E V E N I M E N T : T E L . 1 9 . 7 4 .9 0 - R A D U V I D A : S O C I A L , E C O N O M I C : T E L . : 1 9 . 7 5 . 0 7 - M A R I A S Â N G E O R Z A N ; S P O R T : T E L . : 1 9 . 2 1 2 7 - C O D I N S A M O I L Ă :P U B L I C I T A T E : T E L . / F A X : 1 9 . 7 3 . 0 4 - R Â U L S E S T R A Ş ; D I F U Z A R E M I C A P U B L I C I T A T E : T E L : 1 9 . 4 9 . 8 1 . - S T E L A P E T C U ; C O N T A B I L I T A T E : T E L . : 1 9 . 7 3 . 0 7 - L I V I A P O P S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : T E L / F A X : 3 1 .4 3 .2 3 S U B R E D A C Ţ I A D E J : T E L . / F A X : 2 1 .6 0 .7 5

V:TIPARUL EXECUTAT IA. = Q G a r T“ î2 I1,d

r