09.10.2017

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI7 - 9 octombrie 2017

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

09.10.2017

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................5O NOUĂ ALERTĂ în România. Cât ține URGIA. Mai bine stați în casă!.........................5Subiectiv: Documente exclusive în cazul „Belina”. Mizele războiului DNA – Dragnea. 6Cod galben de inundații pentru râurile Ialomița, Prahova, Călmățui, Buzău, Siret, Prut şi râurile din Dobrogea.................................................................................................7Cod galben de inundatii pe raurile din Dobrogea, de sambata, ora 16:00, pana luni la ora 00:00......................................................................................................................8Teme similare...............................................................................................................9MINISTRUL PANĂ, LA CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ ”OCEANUL NOSTRU”..............9Primim asigurări că la iarnă va fi...bine......................................................................10Teme de mediu...........................................................................................................10Prioritate Romsilva: Lemnul de foc pentru populație................................................10Schimburi de replici dure între prefect şi şeful CJ Cluj, la discuţiile despre Pata Rât: ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii"..12

PRESA LOCALĂ............................................................................................................15ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................15

Teme ABA...................................................................................................................15Noi acuzații la adresa Unicarm, din partea unor politicieni maghiari.........................15Societatea Unicarm, acuzată din nou de poluarea Someşului. Autoritățile au dat o amendă......................................................................................................................16Teme similare.............................................................................................................17Bani puțini şi lipsă de sprijin legislativ: şamşudenii se descurcă cum pot..................17Teme de mediu...........................................................................................................18Nu se instituie stare de alertă la Pata Rât, până când reprezentanţii CJ Cluj nu vor aduce documentele necesare prin care să justifice necesitatea decretării acesteia..18CU OCHII PE GUNOAIE – Monitorizarea depozitelor de deşeuri, inclusă în atribuțiile poliției locale..............................................................................................................23

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

09.10.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................24Teme ABA...................................................................................................................24Concluzia biologului după evaluarea populației de peşti din râul Târnava Mare (traducere).................................................................................................................24Cu ce s-a ales primarul care a mers pe jos 327 de kilometri până la Bucureşti în semn de protest: „Un sfert de kilogram de monede”..........................................................27Teme similare.............................................................................................................30Cu iz de trafic de influenţă.........................................................................................30Un copil a murit după ce a căzut într-un lac...............................................................31Teme de mediu...........................................................................................................31Primăria Municipiului Turda - Campanie Curățenie luna octombrie..........................31Lecție de voluntariat, de Ziua Educației!....................................................................32Guvernul interzice pungile din plastic subțire din comerț. Măsuri pentru reducerea deşeurilor de ambalaje..............................................................................................33

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................34Teme similare.............................................................................................................34Barajul Vidraru în cifre şi în presa vremii din anii 1966. Cum a rămas ÎPS Calinic blocat în liftul de la centrala electrică...................................................................................34A plouat cu găleata în Giurgiu. Au căzut 89 l/mp.......................................................38“Orgoliile au ucis Portul Giurgiu!” Este concluzia unui reportaj al Pro Tv…...............39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................40Teme ABA...................................................................................................................40Reuşită civică – Companie obligată să remedieze deversarea de apă industrială în zona „Podul Vlădichii” în urma sesizărilor grupului „Rădăuțiul Civic”........................40Teme de mediu...........................................................................................................42Comisar şef interimar nou la Garda de Mediu din Bacău...........................................42

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................43Teme ABA...................................................................................................................43Ion Călinoiu a băgat edilii în şedință! „SGA manifestă deschidere în colaborarea cu primarii”.....................................................................................................................43

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

09.10.2017

Teme similare.............................................................................................................44Scenariu de coşmar: Peste 15.000 de doljeni evacuați după un accident nuclear la Kozlodui..................................................................................................................... 44Primii fulgi de zăpadă au scos drumarii pe Transalpina.............................................47A nins la munte! Circulația pe Transalpina, închisă parțial de drumari......................47Transalpina, închisă de vremea rea............................................................................48Investiții la Turburea..................................................................................................49Planurile Comunei Drăguțeşti....................................................................................50AVERTIZARE de ultimă oră de VREME REA! Vezi unde va NINGE!..............................52

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................52Teme ABA...................................................................................................................52Cea mai mare magistrală de apă a Sibiului a cedat. Posibile scăderi de presiune şi chiar întreruperi.........................................................................................................52Teme de mediu...........................................................................................................53DIN CAUZA INCENDIULUI DE LA GROAPA DE GUNOI DIN MĂLDĂREȘTI, TOȚI POLIȚIȘTII LOCALI DIN ROMÂNIA PRIMESC O NOUĂ SARCINĂ...................................53

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

09.10.2017

Teme ANARO NOUĂ ALERTĂ în România. Cât ține URGIA. Mai bine stați în casă!Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis sâmbătă o atenţionare Cod galben de inundaţii pentru râuri din judeţele Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Buzău, Braila, Vaslui, Galaţi, Constanta şi Tulcea, valabilă până luni, 9 octombrie, la ora 09.00.Potrivit INHGA, având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale Cotelor de atenţie în mai multe bazine hidrografice.Potrivit hidrologilor, Codul galben a fost instituit în intervalul 7 octombrie, ora 16:00 - 8 octombrie, ora 24:00, pe râurile din bazinele hidrografice: Ialomiţa (judeţele: Dâmboviţa, Prahova, Ilfov şi Ialomiţa), Prahova (judeţul Prahova) şi râurile din Dobrogea (judeţele: Constanta şi Tulcea). De asemenea, a fost instituit Codul galben în intervalul 8 octombrie, ora 03:00 - 09 octombrie, ora 09:00, pe râurile din bazinele hidrografice: Călmăţui (judeţele: Buzău şi Brăila), Buzău (judeţele: Buzău şi Prahova), Siret, judeţul Galaţi, şi Prut (judeţele: Vaslui şi Galaţi)."Fenomenele se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare în intervalul 07 octombrie 2017 ora 22:00 - 8 octombrie 2017 ora 09:00 pe unele râuri mici din jumătatea de sud a judeţului Constanţa şi jumătatea de nord a judeţului Tulcea, respectiv în intervalul 8 octombrie 2017 ora 09:00 - opt octombrie 2017 ora 20 pe unele râuri mici din judeţele: Prahova, Buzău şi Galaţi.", precizează meteorologii.În funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice, se va actualiza prognoza hidrologică. /Antena 3, https://www.antena3.ro/actualitate/social/o-noua-alerta-in-romania-cat-tine-urgia-mai-bine-stati-in-casa-436879.html/Evz, http://evz.ro/avertizare-inundatii-zone.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

09.10.2017

Subiectiv: Documente exclusive în cazul „Belina”. Mizele războiului DNA – DragneaRăzvan Dumitrescu a prezentat, duminică seară, la emisiunea Subiectiv, de la Antena 3, documente exclusive care arată adevărata miză a războiului DNA - Liviu Dragnea, în dosarul „Belina”.În debutul emisiunii, Răzvan Dumitrescu arată, folosindu-se de hărțile din Google Maps, că insula Belina şi împrejurimile sale nu au suferit modificări în ultimii ani. Potrivit unor documente oficiale, obținute în exclusivitate de Antena 3, insula Belina, care era în administrarea Administrației Naționale ”Apele Române”, era propusă spre închiriere încă din 2009. ”Originea chestiunii cu Belina vine din 2008”, spune Răzvan Dumitrescu, care prezintă pasaje din ordinul prin care s-a realizat închirierea lacului Belina şi a brațului Pavel. E vorba de ordinul nr.1222 din 8 octombrie 2008, emis de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, privind aprobarea instrucțiunilor pentru organizarea şi desfăşurarea licitațiilor publice pentru atribuirea contractelor de închiriere a unor bunuri imobile, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administrației Naționale Apele Române, a Contractului-cadru de închiriere a bunurilor aflate în proprietate publică a statului şi în administrarea Administrației Naționale Apele Române, precum şi a Listei cuprinzând bunurile imobile propuse spre închiriere şi durata închirierii.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

09.10.2017

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Rovana Plumb, fost ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice la data faptei, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul care o vizează şi pe vicepremierul Sevil Shhaideh, referitor la trecerea a unei părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Potrivit procurorilor anticorupţie, dosarul în cauză vizează trecerea ilegală a unei părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Teleorman, care ulterior le-a închiriat unei societăţi comerciale. /Antena 3, https://www.antena3.ro/actualitate/subiectiv-documente-exclusive-in-cazul-belina-mizele-razboiului-dna-dragnea-436993.html/ZiuaNews, http://ziuanews.ro/revista-presei/noi-dezvaluiri-incendiare-despre-dosarul-belina-797984/Stiri pe surse, http://www.stiripesurse.ro/situa-ie-incredibila-in-dosarul-belina-dna-s-a-razbunat-pe-topografii-care-au-stat-de-vorba-cu-antena-3_1223734.html

Cod galben de inundații pentru râurile Ialomița, Prahova, Călmățui, Buzău, Siret, Prut și râurile din DobrogeaInstitutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis sâmbătă o atenționare Cod galben de inundații pentru râuri din județele Dâmbovița, Prahova, Ilfov, Ialomița, Buzău, Braila, Vaslui, Galați, Constanta şi Tulcea, valabilă până luni, 9 octombrie, la ora 09.00. Potrivit INHGA, având în vedere situația hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a precipitațiilor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale Cotelor de atenție în mai multe bazine hidrografice. Potrivit hidrologilor, Codul galben a fost instituit în intervalul 7 octombrie, ora 16:00 — 8 octombrie, ora 24:00, pe râurile din bazinele hidrografice: Ialomița (județele: Dâmbovița, Prahova, Ilfov şi Ialomița), Prahova (județul Prahova) şi râurile din Dobrogea (județele: Constanta şi Tulcea). De asemenea, a fost instituit Codul galben în intervalul 8

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

09.10.2017

octombrie, ora 03:00 — 09 octombrie, ora 09:00, pe râurile din bazinele hidrografice: Călmățui (județele: Buzău şi Brăila), Buzău (județele: Buzău şi Prahova), Siret, județul Galați, şi Prut (județele: Vaslui şi Galați). "Fenomenele se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare în intervalul 07 octombrie 2017 ora 22:00 — 8 octombrie 2017 ora 09:00 pe unele râuri mici din jumătatea de sud a județului Constanța şi jumătatea de nord a județului Tulcea, respectiv în intervalul 8 octombrie 2017 ora 09:00 — opt octombrie 2017 ora 20 pe unele râuri mici din județele: Prahova, Buzău şi Galați.", precizează meteorologii. În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice, se va actualiza prognoza hidrologică. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/10/07/cod-galben-de-inundatii-pentru-raurile-ialomita-prahova-calmatui-buzau-siret-prut-si-raurile-din-dobrogea-17-29-54

Cod galben de inundatii pe raurile din Dobrogea, de sambata, ora 16:00, pana luni la ora 00:00Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor a emis o atentionare Cod galben de inundatii pentru rauri din Dobrogea, judetele Constanta si Tulcea, valabila de sambata, ora 16:00, pana luni, la ora 00:00, relateaza Agerpres. Potrivit hidrologilor, fenomenele se pot produce cu probabilitate si intensitate mai mare pe unele rauri mici din sudul si estul judetului Constanta. Atentionarea a fost transmisa catre Ministerul Apelor si Padurilor, Ministerul Mediului, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Administratia Nationala Apele Romane, Ministerul Afacerilor Interne, mass-media, S.C. Hidroelectrica S.A., Administratiile Bazinele de Apa: Dobrogea-Litoral. /HotNews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-22041769-cod-galben-inundatii-raurile-din-dobrogea-sambata-ora-16-00-pana-luni-ora-00-00.htm/ZiuaNews, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/meteorologii-au-emis-cod-galben-de-inundatii-care-este-intervalul-de-timp-si-ce-zone-sunt-vizate-foto-797111/Puterea, http://www.puterea.ro/social/cod-galben-de-inundatii-pentru-raurile-din-dobrogea-ce-perioada-de-timp-acopera-avertizarea-160641.html/Libertatea, https://m.libertatea.ro/detalii/articol/cod-galben-de-inundatii-pe-raurile-din-dobrogea-de-sambata-dupa-amiaza-pana-duminica-seara-1993467

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

09.10.2017

Teme similareMINISTRUL PANĂ, LA CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ ”OCEANUL NOSTRU”Ministrul Apelor şi Pădurilor, Adriana-Doina Pană, a participat, la invitația doamnei Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate şi a domnului Karmenu Vella, comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, la a 4-a Conferință internațională ”Oceanul nostru”, organizată în perioada 5-6 octombrie, în Malta.Conferința, care a reunit delegații oficiale din peste 80 de țări, se înscrie în seria de evenimente organizate pe subiectul politicilor internaționale comune pentru oceane, 2017 fiind considerat anul maritim al Uniunii Europene. Lucrările conferinței au fost structurate pe 7 sesiuni: poluarea mediului marin; protecția mediului marin; securitatea maritimă; construirea unei economii albastre durabile; pescuitul durabil; impactul schimbărilor climatice asupra oceanului; buna guvernanță a oceanelor. Uniunea Europeană a anunțat cu acest prilej 36 de acțiuni concrete pentru oceane sigure, protejate, curate şi gestionate în mod sustenabil. Aceste angajamente se cifrează la 550 milioane de euro. Este vorba, de exemplu, de măsuri pentru reducerea deşeurilor din plastic, sau de un program de supraveghere a mediului marin prin satelit. În ceea ce priveşte plasticul, UE s-a angajat ca până la sfârşitul anului să nu mai folosească pahare din plastic de unică folosință la distribuitoarele automate din „toate clădirile şi la reuniunile sale”. Doar finanțarea cercetării marine şi maritime reprezintă în total 250 de milioane de euro. În cadrul sesiunii ”Protecția mediului marin”, ministrul Adriana-Doina Pană a menționat faptul că “În regiunea Mării Negre, România acționează ca un partener responsabil cu privire la implementarea strategiei marine.” De asemenea, ministrul Adriana-Doina Pană a folosit această ocazie pentru a reafirma angajamentul voluntar al României în acest domeniu, „O stare bună a mediului în regiunea marină a Mării Negre până în anul 2020”. /Cronica Romana, https://cronicaromana.net/2017/10/07/ministrul-pana-la-conferinta-internationala-oceanul-nostru/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

09.10.2017

Primim asigurări că la iarnă va fi...bine

/Curierul National

Teme de mediuPrioritate Romsilva: Lemnul de foc pentru populațieLa propunerea Ministerului Apelor şi Pădurilor, în şedința Executivului de joi, a fost aprobată Hotărârea Guvernului pentru adoptarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică. Aceasta reglementează foarte clar câteva lucruri esențiale în ceea ce priveşte valorificarea masei lemnoase din fondul forestier care este în proprietatea publică a statului român.Una dintre noutățile prevăzute în actul normativ se referă la asigurarea, cu prioritate, a lemnului de foc pentru populație. "Este primul an în care un Guvern îşi asumă ducerea la îndeplinire întocmai a prevederilor Codului Silvic, care stipulează, încă din 2015, asigurarea cu prioritate a lemnului de foc către populație. Chiar dacă necesarul de lemn de foc al populației României nu poate fi susținut exclusiv din pădurile statului, trebuie să ne asigurăm că tot lemnul de foc pe care aceste păduri îl produc merge direct la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

09.10.2017

cetățenii care au reală nevoie. Astfel, am pus în aplicare prevederea din Codul Silvic care stipulează valorificarea cu prioritate către populație a lemnului de foc rezultat din tăierile de îngrijire, de igienă, sau rezultate din produse accidentale", a declarat Doina Pană, ministrul Apelor şi Pădurilor, prin intermediul unui comunicat de presă. Hotărârea se referă la vânzarea directă, fără intermediari, a lemnului de foc către populație şi unitățile de interes public local (şcoli, grădinițe, instituții etc.), din pădurile proprietate publică. În acest sens, au fost introduse, în premieră, prevederi care sancționează specula, adică revânzarea materialului lemnos cumpărat ca lemn de foc de populație. O altă noutate din regulament vizează asigurarea dreptului de preempțiune producătorilor de mobilă. Astfel, este încurajată prelucrarea superioară a lemnului la noi în țară. Prin această hotărâre se stabileşte clar că, special pentru sectorul mobilei din România, se organizează o primă licitație, la care au dreptul să participe exclusiv operatorii care dețin certificat de atestare de producător din industria mobilei şi operatorii economici care dețin precontract de servicii de prelucrare primară a lemnului fasonat încheiat cu producătorul din industria mobilei care deține certificat de atestare privind capacitatea de industrializare a lemnului. La fel ca şi în cazul lemnului de foc, pentru a se evita specula, este interzisă revânzarea lemnului achiziționat în cadrul licitației dedicate producătorilor români de mobilă. "Cred că, astfel, dăm o şansă importantă industriei să îşi procure materia primă la prețuri corecte şi îi permitem să crească şi să se dezvolte. Tot prin introducerea acestei măsuri asigurăm acea plus-valoare lemnului exploatat la noi în țară şi stimulăm crearea de locuri de muncă", a mai precizat ministrul Doina Pană.O altă prevedere din noul Regulament vizează transparentizarea totală a licitațiilor de masă lemnoasă. Astfel, în urma adoptării HG, Ministerul Apelor şi Pădurilor va realiza un website dedicat, denumit www.produselepadurii.ro, în cadrul căruia vor fi publicate toate anunțurile de licitație de masă lemnoasă din pădurile aflate în proprietate publică. Se grupează, astfel, anunțurile pe un singur portal, anunțuri care, în prezent, se regăsesc publicate pe site-urile fiecărui administrator de fond forestier proprietate publică, în mod dispersat şi neunitar. /ZiuaNews, http://www.ziuanews.ro/stiri/prioritate-romsilva-lemnul-de-foc-pentru-popula-ie-797326

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

09.10.2017

/E-politic, http://www.e-politic.ro/stiri/prioritate-romsilva-lemnul-de-foc-pentru-popula-ie-746101

Schimburi de replici dure între prefect şi şeful CJ Cluj, la discuţiile despre Pata Rât: ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii"CJSU Cluj a amânat solicitarea CJ Cluj de declarare a stării de alertă în cazul fostei rampe de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca, afectată de alunecări de teren. Mai multe schimburi de replici dure au avut loc între prefect şi şeful CJ Cluj la şedinţă, Alin Tişe numindu-l pe prefect ”incompetent”.Schimburi de replici dure între prefect şi şeful CJ Cluj, la discuţiile despre Pata Rât: ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii"Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, vineri, la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj, că toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei.”CJSU Cluj a amânat luarea unei decizii în cazul solicitării CJ Cluj de declarare a stării de alertă la fosta rampă de deşeuri de la Pata Rât. Am propus ca în cinci zile să vină preşedintele CJ cu toate documentele semnificative, oficiale din care să rezulte acţiunile întreprinse. Suntem aici să analizăm pe nişte baze concrete, legale, ştiinţifice, iar când vom avea documentele vom da o decizie. Ce ne-a spus preşedintele CJ Cluj nu se susţine prin documente. S-a decis amânarea până vine CJ Cluj cu completările semnificative. (…) Toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei”, a spus Cherecheş.Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, la rîndul său, că va aduce documentele solicitate în câteva zile, la începutul săptămânii viitoare.”Lucrurile s-au agravat şi pentru asta am solicitat stare de alertă care înseamnă că noi, CJ Cluj, putem grăbi procedurile de implementare a unor măsuri care să ducă la eliminarea consecinţelor levigatului sau a alunecărilor de teren de la Pata Rât. Avem o poluare constatată de o lună şi alunecarea de teren de la rampa de gunoi care poate să ducă afectarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele – Apahida”, a explicat Tişe.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

09.10.2017

Potrivit acestuia, CJ Cluj are şi câteva impedimente de ordin tehnic şi nu poate implementa măsurile propuse, nefiind proprietar al terenurilor de lângă rampă pe care ar trebui amplasată staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului.În cadrul şedinţei CJSU Cluj, prefectul Aurel Chereheş şi preşedintele CJ Cluj Alin Tişe au avut schimburi de replici pe tema necesităţii declarării stării de alertă la Pata Rât.”Lucrurile se pot rezova uşor, dar cu multă implicare din partea CJ Cluj, împreună cu autorităţile se pot depăşi etapele foarte rapid fără declararea stării de alertă, care nu se poate da aşa cum cereţi dvs. Rezolvarea problemelor poate avea loc punctual, să ne ziceţi unde v-aţi împotmolit, fumul de la rampă nu vă încurcă, erau măsuri care trebuiau luate şi se puteau face, nu ne putem juca cu o problemă care tărăgănează atâţia ani. Aproape nimic din ceea ce ne-aţi adus nu se verifică, trebuie documentat tot ce vorbiţi. (…) Vă tai microfonul”, a spus Cherecheş.Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, l-a trimis pe prefect să se documenteze pe subiectul alunecărilor de la Pata Rât.”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii, nu înţelegeţi, nu cunoaşteţi proiectul. Avem o stare de fapt, vine dealul peste centură, situaţia e gravă, dvs nu cunoaşteţi realitatea”, a afirmat Tişe. Acesta a explicat că a solicitat declararea stării de alertă pentru scurtarea unor termene şi simplificarea unor proceduri necesare implementării măsurilor în ceea ce priveşte alunecarea de teren de pe fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.”Este o problemă importantă care tinde să devină gravă, iar procedurile administrative durează, existând un pericol real ca alunecările de teren să afecteze centura de ocolire prin afectarea stratului de fundare. Trebuie urgentată identificarea proprietarilor terenului privat pe care s-a scurs levigatul, pentru că nu este al nostru şi nu se ştie cine sunt proprietarii, iar acolo va trebui să intrăm şi să instalăm, într-o lună, staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului. Apoi este nevoie de scurtarea termenelor pentru aducerea staţiei de osmoză, realizarea anumitor canale de drenuri, autorizaţii de curent pentru staţia de osmoză, este nevoie să primim avizele de pe o zi pe alta, nu să dureze 30 de zile. Staţia de osmoză a fost închiriată pentru 11 luni, am găsit-o greu, nu există în România, abia au fost două firme care le aduc din străinătate”, a spus Tişe.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

09.10.2017

Acesta a subliniat că poluarea în zonă creşte şi trebuie mutate o parte din deşeurile de pe rampă pentru eliminarea presiunii astfel ca depozitul să nu mai alunece.”Trebuie să le mutăm lângă, dar nu avem teren, este privat. În plus, incendiile care apar pe cele două rampe de la Pata Rât ne creează mari probleme, deoarece apa folosită de pompieri pentru stingere merge în toate direcţiile, se amestscă cu levigatul şi ajunge în pârâul Zăpodie. Autorităţile trebuie să înţeleagă că problema de la Pata Rât nu este numai a CJ şi a lui Alin Tişe, este a judeţului, este o responsabilitate comună”, a spus preşedintele CJ Cluj.Alin Tişe a explicat că fosta rampă a municipiului Cluj-Napoca, care funcţionează din 1970 şi este în procedură de închidere, are un termende închidere până în martie 2018.”Ministrul Mediului care a fost în zonă nu ştia aceste detalii, noi nu avem risc de infringement. Alte rampe sunt în acest risc, nu noi”, a explicat Tişe.În zona Pata Rât sunt trei rampe de deşeuri, cea veche din 1970, unde au apărut alunecările de teren şi care este 90% închisă, a doua este rampa temporară administrată de o regie a Primăriei Cluj-Napoca, unde a izbucnit miercuri un incendiu stins după 23 de ore, şi o rampă privată. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/schimburi-de-replici-dure-intre-prefect-si-seful-cj-cluj-la-discutiile-despre-pata-rat-imi-dati-lectii-sunteti-incompetent-sunteti-incredibil-nu-mai-vorbiti-prostii-16757391

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

09.10.2017

Teme ABANoi acuzații la adresa Unicarm, din partea unor politicieni maghiariUnicarm poluează cu metale grele atât Someşul cât şi terenurile agricole din zona comunei Vetiş, cel puțin asta reiese din analizele efectuate la un laborator acreditat din Cluj, se arată într-un comunicat de presă remis de către PPMT.Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi organizația Greenpeace continuă să tragă semnale de alarmă cu privire la această problemă. În cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc astăzi, reprezentanții PPMT au vorbit despre primele rezultate de laborator.Politicianul maghiar Baranyi Krisztina, specialist în protecţia mediului, precum şi organizaţia Greenpeace au semnalat că apa uzată industrială vărsată în Someş nu corespunde indicatorilor calitativi prevăzuţi de lege. Autorităţile competente nu au oferit informaţii legate de problema cu pricina, deşi informarea era aşteptată din partea opiniei publice. Pentru a lămuri problema, în cursul lunii august a fost solicitată o analiză din partea unui laborator acreditat din Cluj. De la bun început au apărut dificultăţi cu probele de apă: angajatul laboratorului a anunțat că analiza probelor nu poate fi efectuată din cauza densităţii excesive a probei.Rezultatele analizelor sunt deprimante: concentraţia de metale grele a depăşit de opt ori limita permisă de lege. Din cele constatate pe teren şi din discuţiile purtate cu localnicii, am ajuns la concluzia că apa uzată industrială a Unicarm pune în pericol sănătatea publică, nu numai flora şi fauna. Apa uzată a firmei este vărsată în şanţurile de irigare din zonă, astfel că s-ar putea foarte bine ca substanţele toxice să ajungă în produsele agricole şi implicit în hrana consumatorilor neavizaţi. /PresaSM, https://presasm.ro/fotovideo-noi-acuzatii-la-adresa-unicarm-din-partea-unor-politicieni-maghiari/

Societatea Unicarm, acuzată din nou de poluarea Someșului. Autoritățile au dat o amendă.Scandalul poluării Someşului de către fabrica Unicarm din Vetiş ține din această primăvară, iar în ultimele luni s-au tot făcut analize de laborator şi sesizări din partea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

09.10.2017

unor activişti din Ungaria şi România şi chiar din partea organizației internaționale de protecție a mediului Greenpeace, dar fără vreun rezultat concret.Acum a venit rândul filialei sătmărene a Partidului Popular Maghiar din Transilvania să comande analize de la un laborator acreditat din Cluj, care a prelevat probe direct din conducta pe care sunt evacuate în Someş reziduurile rămase în urma prelucrării produselor animaliere la fabrica Unicarm din Vetiş.Potrivit celor declarate de biologul Babos Krisztina din partea PPMT în cadrul unei conferințe de presă organizată pe malul Someşului, rezultatele analizelor de laborator sunt mai mult decât îngrijorătoare.De exemplu, concentrația metalelor grele din substanța analizată depăşeşte de opt ori limita admisă de lege, ceea ce i-a uimit chiar şi pe cei care au comandat analizele. Mai mult, se pare că o parte a din reziduurile de la Unicarm sunt deversate în şanțurile de irigare de pe câmpiile din zonă, asttfel că e posibil ca substanțele toxice să ajungă chiar în produsele agricole, din care o parte sunt vândute chiar în piețele din Satu Mare.Până acum, atât autoritățile din România, cât şi cele din Ungaria ”s-au făcut că plouă”, repetând mereu că, potrivit măsurătorilor lor, nu s-au înregistrat niciodată depăşiri ale nivelului de poluare admis de lege pe cursul râului Someş.O singură instituție, Sistemul de Gospodărire a Apelor, a amendat societatea Unicarm, fără să precizeze cu ce sumă, pentru unele inadvertențe despre care, de asemenea, nu a dat detalii. Acum, societatea Unicarm tocmai se află în faza de solicitare a prelungirii acordului de mediu, iar reprezentanții PPMT sunt hotărâți să depună sesizări la toate instituțiile statului responsabile cu acordarea autorizațiilor de mediu. ”Scopul nostru nu este să punem bețe în roate firmei care asigură locuri de muncă pentru un număr mare de localnici din Vetiş, ci s-o determinăm să respecte legile privitoare la protecția mediului” – a declarat Babos Krisztina. /SatuMareonline, http://www.satumareonline.ro/cp/7/23687/Societatea-Unicarm--acuzata-din-nou-de-poluarea-Somesului--Autoritatile-au-dat-o-amenda-si-cam-atat-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

09.10.2017

Teme similare Bani puțini și lipsă de sprijin legislativ: șamșudenii se descurcă cum potComunele cu mai puţini locuitori suferă din ce în ce mai mult, este un lucru deja ştiut de mulți, cu precădere de către cei care trăiesc în aceste localităţi considerate a fi prea mici pentru a se putea bucura şi ele de aceleaşi facilități şi şanse la bani pentru proiectele lor, multe dintre ele vitale pentru comună şi satele aparținătoare. Primăria comunei Şamşud a reuşit, în ciuda hăţişurilor şi nedreptăţilor legislative, să ducă la bun sfârşit câteva proiecte prin finanţările PNDL dar şi prin banii de la bugetul local. Această comună, un loc în care deşi cei din primărie depun eforturi pentru ca proiectele să le fie acceptate, nu se reuşeşte, de multe ori, atragerea de bani către investiții, una din cauze fiind de ordin legislativ, concretizată în faptul că proiectele din localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori sunt respinse automat de sistemul informatic, fără să mai ajungă măcar să fie studiate de unul dintre factorii de decizie. Aceste localități nu au, practic, nicio şansă să ajungă la proiecte care, pentru alte comune, vin pe „tavă”. Cu toate acestea, câteva proiecte importante au fost duse la bun sfârşit, iar altele se află în derulare, după cum ne-a declarat edilul comunei, Banto Zoltan. Cel mai important proiect este cel referitor la rețeaua de apă şi canalizare din Șamşud şi Valea Pomilor, o lucrare de anvergură aflată în desfăşurare, şi care va schimba radical calitatea vieții familiilor din Șamşud. Cu bani din bugetul local a fost reabilitat şi Căminul cultural din localitate şi au fost refăcute mai multe drumuri. Dintre lucrările aflate la start, primarul comunei a amintit amenajarea unui parc pentru copii lângă Școala din localitate, un spațiu ce va fi dotat corespunzător, precum şi construirea unei capele în localitate. Dintre proiectele pe care Primăria Șamşud doreşte să le demareze în următoarele luni se numără reabilitarea unor drumuri, între care şi cel care leagă comuna de localitatea sătmăreană Bogdand, un proiect pe care Primăria se chinuie să-l demareze de peste un an, întâmpinând noi şi noi greutăți. “Sperăm să reuşim să demarăm în scurt timp şi lucrările la acest drum, care este foarte des utilizat de locuitorii comunei noastre, cea mai mare problemă este cea legată de lipsa banilor. Legislația care văduveşte localitățile mici de fonduri şi, prin aceasta, de perspectiva unor proiecte deosebit de necesare, rămâne pe mai departe valabilă”, a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

09.10.2017

conchis primarul comunei Șamşud, Banto Zoltan. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/rural/bani-putini-si-lipsa-de-sprijin-legislativ-samsudenii-se-descurca-cum-pot

Teme de mediuNu se instituie stare de alertă la Pata Rât, până când reprezentanţii CJ Cluj nu vor aduce documentele necesare prin care să justifice necesitatea decretării acesteiaDupă o ceartă ca la Pata Rât de peste două ceasuri, concluzia celei de-a treia şedințe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pe problema alunecărilor de la Pata Rât a fost că nu se declară, deocamdată, stare de alertă. Alin Tişe a fost trimis la Consiliul Județean să-şi facă timp de 5 zile lecțiile şi să vină cu date concrete care să demonstreze necesitatea impunerii stării de alertă.La a treia convocare a unei şedințe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pe problema alunecărilor de la Pata Rât, membrii CJSU care au avut onoarea să-l vadă prezent şi pe cel care le-a convocat pe celelalte două anterioare, însuşi el, Alin Păunel Tişe. Acesta a cerut declararea stării de alertă la Pata Rât fără succes, însă, prefectul Cherecheş demontându-i fiecare argument. De aici până la acuzaţii nu a fost decât un singur pas. Sătul de “crizele” lui Tişe, Cherecheş i-a tăiat acestuia inclusive microfonul. În final, după aproape trei ceasuri de discuții în contradictoriu, împănate cu nervi şi crize, membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj au votat amânarea luării unei decizii până la momentul în care reprezentanţii CJ Cluj vor aduce documentele necesare prin care să justifice necesitatea decretării stării de alertă."Este o problemă gravă pentru judeţ. La începutul lunii septembrie, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a dat o decizie în ceea ce priveşte rampa de la Pata Rât, rampă care în momentul de faţă este închisă. Urmare a evenimentelor din vară, levigatul şi alunecări de deşeuri, au determinat o oprire a lucrărilor, altfel această rampă ar fi fost închisă. Noi astăzi venim în faţa dumneavoastră cu a treia solicitare de a declarat stare de urgenţă la Pata Rât. Există un pericol real ca aceste alunecări de teren să afecteze centura Clujului. Problema de acolo tinde să devină o problemă gravă. Nu solicităm bani

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

09.10.2017

de la Guvern dacă noi intrăm într-o stare de alertăm, Guvernul poate sta liniştit, nu acesta e scopul, CJ Cluj are resursele financiare să gestioneze această problemă. Scopul pentru care noi cerem această stare este punerea de îndată în aplicare a măsurilor, care altfel ar necesita o perioadă de 2,3, 6 luni de implementare", a susţinut Tişe.După ce timp de mai bine de o lună Alin Tişe a susținut că prefectul face declarații halucinante cu privire la problema de la Pata Rât, că cine spune că acolo este poluare este incompetent; că cine susține că s-ar pune în pericol Centura de Diamant a fost pus acolo politic şi trebuie să-şi dea demisia pentru declarații halucinante; că absolut totul este în regulă şi sub control, că Consiliul Județean Cluj îşi face impecabil treaba şi sunt doar câțiva isterici politic care fac valuri ca să stârnească panică; culminând cu declarația dată cu două zile mai înainte că analizele de laborator sunt spercalifagilistic de OK, în şedință a enumerat apocaliptic cauzele pentru care cere instituirea stării de alertă, în lipsa căreia se va ajunge la întârzierea implementării soluţiilor pentru Pata Rât."Staţia de osmoză inversă care să filtreze levigatul în momentul de faţă nu are unde să fie poziţionată pe teren pentru că toate terenurile din jurul lacului de levigat nu sunt ale Consiliului Judeţean. Situaţia de urgenţă mi-ar permite să intru peste un teren privat, să montez staţia de levigat. S-a stabilit să expertizăm proiectul tehnic. Suntem la a treia licitaţie şi nu s-a prezentat nimeni. Nu putem să respectăm termenele date. În oferta făcută pentru staţia de osmoză inversă, cel mai scurt termen de livrare este de 30 de zile. nu mai spun că nu există curent, va trebui să aprobăm un generator, să vedem de unde avem sursa de curent, avizele de la Electrica, autorizaţiile la fel. Suntem într-o situaţie în care nu vom putea implementat ce s-a decis aici. Starea de alertă ne-ar permite să obţinem mai repede aceste avize, să putem pune staţia de osmoză. Nu sunt nevoit să fac aceste proceduri. Decizia noastră va rămâne inaplicabilă. Scopul meu nu e de frauda licitaţia sau să cerem bani de la Guvern şi realmente de a fi realişti, nu se pot implementa măsurile în termenele stabilite. Cer această stare de alertă alunecarea, prăbuşirea din corpul depozitului a unei treimi din acesta, asta spune studiul geo pe care îl avem, poluarea apei pârâului Zăpodie, punerea în pericol a centurii. În adâncimea depozitului avem apă care ajută alunecarea de teren, există riscul ca viteza de deplasare să crească. Am intrat în panică şi am considerat că trebuie spuse aceste lucruri. Un alt

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

09.10.2017

motiv este poluarea. Trebuie să mutăm o cantitate de gunoi pentru a elimina presiunea. O cantitate din vârful dealului trebuie mutată lângă rampă pentru ca presiunea pe straturile de gunoi să nu fie atât de mare. Aceste incendii ne creează mari probleme. În momentul în care pompierii folosesc apă, apa merge în toate direcţiile, inclusiv pe acest depozit. Se amestecă cu levigatul, creşte cantitatea de levigat. Vom închiria o staţie de tratare a levigatului, o închiriem pe o perioadă de minim 11 luni pentru că este foarte scumpă s-o cumpărăm. Nu dorim prin această stare să panicăm populaţia, să eludăm procedurile în materie de achiziţii,ci dorim să luăm de îndată aceste măsuri, în regim de urgenţă în vederea limitării şi a stopării efectelor acelor alunecări. Starea de urgenţă e deja constatată. În plus, noi solicităm această stare. Noi în momentul în care vom avea staţia nu o vom putea amplasa până nu identificăm proprietarul, trebuie să îl convingem să ne închirieze terenul sau să îl expropriem. Vă daţi seama ce înseamnă asta. 6 luni. Dacă decidem să mutăm o cantitate de deşeuri şi să o punem lângă, trebuie identificat proprietarul, să cumpărăm terenul şi aşa mai departe. Trebuie să conştientizăm cu toţii că e o chestiune extrem de importantă", a mai spus Tişe.Conştient de declarațiile anterioare ale lui Tişe, prefectul Cherecheş s-a apucat să i le demonteze, prilej de “dialog” savuros presărat cu insulte şi nervi în lipsă de argumente.Ioan Aurel Cherecheş: Citesc din solicitarea Consiliului Judeţean. Creşterea cantităţii de levigat după folosirea unei cantităţi masive de apă care poate pune în pericol viaţa oamenilor. Domnule preşedinte, ce cantităţi de apă s-a folosit la ultimul incendiu?Alin Păunel Tişe: Mă întrebaţi pe mine?Ioan Aurel Cherecheş: O să vă rog să rămâneţi în sfera normalului. Dar ca să lămurim chestiunea aceasta, cifra avansată din cantitatea imensă de apă care pune în pericol alunecarea de la Pata Rât este undeva în jurul valorii de 200 de metri cubi, în condiţiile în care scurgerile măsurate în urmă cu o săptămână au fost în medie de 230 metri cubi/zi de levigat. Spuneţi că există risc iminent de alte alunecări de deşeuri sau de teren. În sensul acesta ne aduceţi şi nouă nişte analize? Mai departe. Deşeurile care pun în pericol pentru centura ocolitoare. Aş putea avea aici un comentariu răutăciosExpertiza realizată după incendiul de la Pata Rât indică creşterea cantităţii de amoniac care pot pune în pericol sănătatea populaţiei. Este vorba de proba prelevată în urma

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

09.10.2017

incendiului de la Pata Rât şi dumneavoastră îmi ziceţi că asta afectează alunecarea de teren şi de gunoi de la Pata Rât? Fumul afectează? Glumiţi? Identificarea proprietarilor terenurilor. Aţi făcut demersuri? Nu durează 6 luni. Veniţi la noi că vă ajutăm. În legătură cu soluţia tehnică aleasă de dumneavoastră în urma hotărârii date acum o lună. Staţie de osmoză inversă. Cantităţile care pot fi procesate prin osmoză inversă sunt extrem de mici motiv pentru care nu există foarte multe firme care le produc sau le închiriază. La discuţiile informale pe care le-am avut cu dumneavoastră, cu vicepreşedintele, cu managerul de proiect, Mariana Raţiu, li s-au spus mai multe variante care pot fi luate în considerare. În ceea ce priveşte avizele, nu aţi trimis documentele solicitate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului. În ceea ce priveşte lipsa curentului, eu le-am ridicat problema aceasta atât vicepreşedintelui cât şi Marianei Raţiu şi tot eu le-am indicat şi soluţia. S-au depus documentaţii oficiale către Electrica? Am avut discuţii cu ei şi ne-au asigurat de toată deschiderea că în maxim în 2 săptămâni se va instala curent în zonă. Spuneaţi că nu aveţi unde pune staţia. Vicepreşedintele CJ şi managerul de proiect spuneau că nu este nicio problemă să o amplaseze pe terenul Consiliului Judeţean. S-a schimbat situaţia de fapt în câteva săptămâni? Vi s-a zis să vă gândiţi şi la măsuri complementare. Acum o lună aveam 6.000 de metri cubi, acum a mai crescut. Avem o scurgere constată de 230 metri cubi de levigat pe zi, iar staţia de osmoză are o capcacitatea maximă de 160 metri cubi. Deci nu rezolvă nici problema debitului care se scurge constant, dar să rezolve problema celor 6.000 de metri cubi. Asta este un motiv în plus să vă gândiţi la alte măsuri. În ceea ce priveşte data implementării şi punerii în funcţiune a staţiei de levigat, din partea dumneavoastră s-a luat angajamentul că pe data de 12 octombrie va fi pusă în funcţiune. Acum spuneţi că mai aveţi nevoie de 30 de zile. În condiţiile date, din punctul nostru de vedere, lucrurile se pot rezolva relativ uşor, dar cu multă implicare din partea Consiliului Judeţean.Considerăm că se pot depăşi foarte multe etape foarte rapid fără declararea stării de alertă. Spuneţi unde v-aţi împotmolit. Electrica nu este nici cea mai mică problemă, fumul de la rampa vecină cu siguranţă nu vă încurcă. Erau nişte măsuri care trebuiau luate şi se puteau face şi se vor face, obligatoriu. Nu putem să ne jucăm cu o chestiune care tărăgănează de atâţia amar de ani.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

09.10.2017

Alin Păunel Tişe: Acuma realizez că dumneavoastră nu cunoaşteţi proiectul. Proiectul acesta SMID a fost impus de Ministerul Mediului, consultanţii, proiectanţii, toţi cei care au lucrat la acest proiect au fost agreaţi de Ministerul Mediului. Ca să ştiţi şi dumneavoastră. Am venit aici ca să facem o demonstraţie de politică? Lăsaţi-mă să vorbesc. Acest proiect SMID a fost aprobat pentru toate judeţele din România. Ministerul Mediului a angajat consultanţii, a făcut proiectarea tehnică, a făcut expertize. Şi a oferit judeţelor la cheie toate aceste documente. De aia sunt toate greşite în toată ţara. Toate au fost greşite de la început. Nu mergem la Braşov, nu merge la Bistriţa. Consiliul Judeţean a primit acest proiect. Nu este responsabilitatea judeţului. Nu el a gestionat SMID-ul. Vreţi să dezbatem ce firmă din Cluj a lucrat la Centrul de Deşeuri? Cum s-a furat dealul? Vorbiţi pe lângă subiect. Acum realizez că nu ştiţi subiectul. Nu cunoaşteţi proiectul.Ioan Aurel Cherecheş: Astea le explicaţi în conferinţe de presă. Nu aici. V-am tăiat microfonul. Nu fă faceţi treaba. Atunci când faceţi documentele, faceţi în ordinea firească a lucrurilor.Alin Păunel Tişe: Nu aţi vrea să aflaţi cine a furat dealul? Consiliul Judeţean e mai blocat ca acum 4 ani când am plecat. Dumneavoastră uitaţi un lucru. Eu nu am unde monta staţia de osmoză. Terenul e proprietate privată. Nu pot obliga un om să îmi vândă terenul. Pe mine mă interesează că vine gunoiul la vale. Apa va duce gunoiul înspre centură. Dacă consideraţi că vine, să fiţi sănătos. Dacă într-o lună staţia de osmoză o aduc, atunci o aduc, dacă nu identificăm terenul nu o punem niciunde.Ioan Aurel Cherecheş: V-a impus cineva staţia de osmoză?Alin Păunel Tişe: Eu consider că e doar dorinţa de a sabota. Nu înţeleg unde este problema. E stare de situaţie de urgenţă. Nu înţelegeţi gravitatea faptelor? Sunteţi pe lângă subiect. Problema nu o puteţi înţelege în 2-3 zile. trebuie să staţi să o analizaţi. E complexă problema cu groapa de gunoi de la Pata Rât. Eu am lucrat mult cu ea.Ioan Aurel Cherecheş: Dacă sunteţi aşa cunoscător, de ce nu sunteţi în stare să generaţi documente elocvente? Problema dumneavoastră este că staţi şi nu lucraţi nimic. Toate instituţiile vă stau la dispoziţie cu celeritate. Nu faceţi nimic. Staţi şi vorbiţi şi nu faceţi nimic şi vreţi starea de alertă? Eu zic că se poate rezolva şi fără stare de alertă.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

09.10.2017

Alin Păunel Tişe: Şi eu zic că nu se poate.Ioan Aurel Cherecheş: Nu votăm hotărâri pe vorbe. E o minciună tot ce spuneţi.Alin Păunel Tişe: Mergem pe procedurile standard, dar să nu avem discuţii peste două săptămâni de ce creşte levigatul. /Ziar de Cluj, https://www.ziardecluj.ro/nu-se-instituie-stare-de-alerta-la-pata-rat-pana-cand-reprezentantii-cj-cluj-nu-vor-aduce-documentele-necesare-prin-care-sa-justifice-necesitatea-decretarii-acesteia /Radio Cluj, http://radiocluj.ro/2017/10/06/autoritatile-nu-au-instituit-stare-de-alerta-la-pata-rat//Cotidian Tr, http://www.cotidiantr.ro/din-gandirea-lui-chereches-bine-ca-i-am-dat-lui-tise-peste-nas-si-daca-vin-gunoaiele-peste-centura-87757.php#.Wdsiflu0OM8 /CityNews, http://citynews.ro/eveniment/decizia-privind-declararea-starii-de-alerta-la-pata-rat-fost-amanata-cj-vrea-sa-mute

CU OCHII PE GUNOAIE – Monitorizarea depozitelor de deșeuri, inclusă în atribuțiile poliției localePolițiştii locali vor sta de acum înainte cu ochii pe gunoaie. Asta a decis Guvernul în această săptămână, atribuțiile poliției locale în domeniul protecției mediului urmând a include şi monitorizarea depozitelor de deşeuri, în scopul prevenirii declanşării unor incendii cu consecințe grave pentru viața oamenilor, mediu şi bunuri materiale. Măsura a fost aprobată de guvern printr-o Ordonanță de urgență care completează art. 9 din Legea poliției locale nr. 155/2010.Situația extraordinară care a determinat promovarea actului normativ este reprezentată de incendiul recent la depozitul de deşeuri din Măldăreşti, județul Vâlcea, şi de riscul ca acest tip de incident să se producă şi în alte localități.Guvernul a mai anunțat că s-a avut în vedere evitarea sancționării României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în contextul deciziei Comisiei Europene (CE) de a sesiza această instituție pentru neîndeplinirea, de către țara noastră, a obligației de a închide depozitele de deşeuri neconforme, potrivit prevederilor Directivei 1999/31/CE. /InfoMM, https://www.infomm.ro/cu-ochii-pe-gunoaie-monitorizarea-depozitelor-de-deseuri-inclusa-atributiile-politiei-locale/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

09.10.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABAConcluzia biologului după evaluarea populației de pești din râul Târnava Mare (traducere)Este în curs de elaborare un studiu privind efectele negative a activității umane asupra faunei piscicole. Parte a studiului este şi evaluarea secțiunii de râu Târnava Mare aflat pe teritoriul municipiului Odorheiu Secuiesc, evaluare efectuată de către un biolog de la Facultatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca. Deşi starea râului nu este rea, există semne privind înrăutățirea situației. Poluarea, barajele, schimbarea nivelul de apă – datorită microhidrocentralei de la barajul Zetea – sunt elemente, care are efect dăunător asupra populației de peşti. Peştii au fost prinşi prin metoda pescuitului electric, pentru evaluarea populației de peşti. Facultatea Babeş-Bolyai elaborează un studiu privind analiza efectelor activității localităților mici, mijlocii şi mari asupra faunei piscicole, iar în acest scop se prelevează probe din mai multe cursuri de apă – a comunicat biologul Nagy András Attila, cel care a efectuat măsurătorile pe secțiunile din râul Târnava Mare, aflate în aproprierea municipiului Odorheiu Secuiesc. Peştii au fost amețiți cu un aparat specific, care funcționează cu curent electric, au fost prinşi cu plasa, au fost numărați, iar după ce şi-au revenit, au fost eliberați înapoi în râu. Specialistul a specificat, că este greşită teoria susținută de mulți, conform căreia din cauza şocului primit de la curentul electric peştii devin sterili. Ceva special. Pe secțiunea de râu aflat pe teritoriul oraşului Odorhei au prins o mreană. Prima evaluare a fost efectuată pe o secțiune din aproprierea ştrandului, unde pescuitul este interzis de cincisprezece ani. Nagy András Attila a spus, că se simte efectul interdicției, deoarece sunt mulți peşti în această zonă, dar ar putea să fie şi mai mulți, dacă ar fi nişte scări de peşti bune la pragul de fund din parc. Acesta ar fi important, deoarece în momentul de față populația de peşti se înmulțeşte într-un mediu, care nu este tocmai corespunzător, unele specii nu pot înota până la zonele naturale, cu pietriş, aflate în amonte. Aval de baraj apa spală în mod continuu aluviunile, nu există completare, iar astfel rămân doar pietrele mai mari. „De exemplu scobarului şi lipanului i-ar fi mai potrivit un mediu cu pietriş pentru înmulțire,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

09.10.2017

dar nu au posibilitate pentru acesta.” Este important, ca scara de peşti să fie potrivită, intrarea să fie chiar sub baraj, pentru că peştii încearcă să înoate contra curentului, iar de acolo cu o curbă să ducă la nivele mai mari. Pe lângă acesta trebuie diminuată viteza apei, astfel încât să fie potrivită fiecărei specii. Din cauza nivelului de apă ridicat nu s-a reuşit să fie luate probe pe secțiunea din aproprierea comunei Brădeşti. Din analizele efectuate între Odorheiu Secuiesc şi Feliceni se vede, că şi pe această secțiune există mulți peşti, dar majoritatea indivizilor sunt mici, ceea ce se datorează faptului, că pescuitul se face numai cu permis. Ceea ce a ieşit în evidență – conform spuselor specialistului - este creşterea numărului speciei „porcuşorilor comuni” față de alte locații. Nagy este de părere, că motivul este rezistența mai mare a speciei la poluare, iar astfel este potrivită pentru această specie şi zona din aval de oraş, unde este există, deja, o poluare. Efectul acesteia se vede şi din creşterea abundentă a plantelor în această zonă, ceea ce nu este caracteristic pentru un râu aflat la asemenea altitudine, din zona deluroasă. Pe secțiunea aflată între Odorheu Secuiesci şi Brădeşti măsurătorile nu sunt de succes, deoarece nivelul apei era prea mare - apa era tulbure - şi condițiile nu erau potrivite pentru efectuarea prelevărilor. În acelaşi timp râul era mai curat, ceea ce s-a arătat în numărul păstrăvilor şi lipanilor. Secțiunea superioară a râului Târnava Mare. Nivelul apei se schimbă. .Schimbarea nivelului apei de mai multe ori pe zi datorită microhidrocentralei de lângă barajul Zetea are un efect dăunător asupra vieții peştilor – este de părere Nagy András Attila. El a spus, că efectul negativ al modificării nivelului de apă este că la scăderea apei peştii sau icrele acestora pot să ajungă pe mal, iar astfel scade rata de reproducerii naturale. Sau, de exemplu, au constatat împreună cu responsabilul pentru protecția ihtiofaunei de la Asociația Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Târnava Mare, Gothárd Ferenc Alpár, că la stavilele microhidrocentralei a fost evacuată o cantitate dublă de apă față de cea obişnuită - şase mc. pe secundă. Păstrăvii sunt în cel mai mare pericol, deoarece această specie este tocmai în perioada de reproducere. O altă problemă este, că apa este evacuată din zona adâncă a lacului, astfel apa este mult mai rece, ceea ce nu face bine peştilor – a spus biologul. Gothárd este de părere, că nu este deloc potrivit ceea ce face firma privată producătoare de energie electrică, în speranța unui profit mai mare. Acest lucru a fost semnalat de mai

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

09.10.2017

multe ori autorităților şi de către asociația UTCA. Acum se pregătesc să depună o nouă plângere, însoțită de documente, iar în această documentație vor prezenta şi valoarea pagubei produse. Conform informațiilor lui Gothárd, firma care deține microhidrocentrala este obligată să construiască până la mijlocul anului viitor un canal care să facă posibilă asigurarea debitului stabil în râul Târnava Mare, indiferent de volumul producției de energie electrică. Părerea lui Gothárd Ferenc Alpár este, că încă nu a fost afectată, negativ, populația de peşti şi a avut o surpriză plăcută, că au reuşit să prindă şi mreană pe zonele mai joase, cu toate că această specie era absentă din râu din cauza poluărilor. Nagy András Attila a spus, că încă este devreme să fie trase concluzii generale până când nu sunt comparate datele înregistrate în celelalte localități, dar deja se vede, că din punctul de vedere al populației de peşti, râul Târnava Mare este printre cele mai bune ape curgătoare. Părerea lui este, că acesta se datorează parțial şi Asociației Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Târnava Mare. /Udvarhelyi Hirado HR, https://szekelyhon.ro/aktualis/erre-jutott-a-biologus-miutan-megvizsgalta-a-nagy-kukullo-halallomanyat

Cu ce s-a ales primarul care a mers pe jos 327 de kilometri până la Bucureşti în semn de protest: „Un sfert de kilogram de monede”Tudor Mihalache, primarul oraşului Copşa Mică, a devenit cunoscut în toată țara după ce, în semn de protest față de finanțarea proiectului de apă şi canal din oraşul său, a mers pe jos până în Capitală. Acolo a depus noi memorii şi a aşteptat pe holuri, fără a fi primit de niciun ministru. Într-un interviu pentru „Adevărul“, primarul descrie principalele câştiguri ale protestului prin care nu a vrut nici circ, nici scandal.Tudor Mihalache, membru PNL, a mers pe jos, de la Copşa Mică (județul Sibiu) şi până la Bucureşti, cale 327 de kilometri şi 11 zile, în perioda 18-29 septembrie. S-a întors acasă cu trenul, pe 3 octombrie. Pentru a înțelege demersul primarului care conduce Copşa Mică din 2004, trebuie reamintit faptul că Ministerul Mediului şi-a asumat – printr-o convenție semnată în 2006 – faptul că va asigura fonduri de peste 26 de milioane de euro, bani care să fie folosiți pentru rezolvarea problemele de mediu ale oraşului Copşa Mică, inclusiv amenajarea unei noi rețele de apă şi canalizare, cu toate dotările aferente.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

09.10.2017

În 2009, însă, la doar câteva luni de la demararea lucrărilor pentru apă şi canalizare, pe fondul crizei economice de atunci, fondurile au încetat a mai fi alocate, după cum scria în respectiva convenție. Primăria Copşa Mică a ajuns aproape de faliment, mai apoi fiind dată în judecată de constructorul care a mai continuat din lucrări şi pentru care îşi aştepta banii, cu penalitățile de întârziere. După sute de drumuri şi corespondențe cu autoritățile centrale, primarul Tudor Mihalache, a decis să plece la Bucureşti cu trei cerințe. Prima este închiderea convenției de finanțare semnată în 2006 cu Ministerul Mediului, pentru ca proiectul să poată fi depus, mai apoi, pentru finanțare nerambursabilă europeană. A doua solicitare mergea către Ministerul Apelor şi Pădurilor, care este rugat să respecte legea şi să curețe barajul de la Ighiş, de unde Copşa Mică este alimentată în prezent cu apă nepotabilă, adusă prin vechile rețele de zeci de ani. A treia solicitare merge către premier, căruia i se solicită deblocarea a trei milioane de lei din fondul de rezervă pentru echilibrarea bugetului şi pentru investițiile necesare la stația de apă preluată de la fosta societate Sometra SA. Reporter: Au meritat cei 327 de km străbătuți pe jos? Tudor Mihalache: Pentru mine, da. Și pentru Copşa Mică? Și pentru Copşa Mică. În sensul că oraşul merită oameni care să meargă pe jos pentru el. Să nu privim lucrurile că, gata, am mers pe jos şi am primit un premiu sau că am mers pe jos şi m-au primit oamenii mai deschis. Pentru că dacă programam o altă întâlnire, la fel de bine mă primeau oamenii şi dacă mergeam cu maşina. Dar de această dată s-au rezolvat anumite lucruri? Deocamdată nu, nici nu am mers cu ideea că vor fi minuni. V-au primit altfel cei de la minister în urma pelerinajului de 327 de km, făcut pe jos? Nu. Absolut deloc. La fel. Dar ştiau de drum? Evident că ştiau. Cu două săptămâni înainte să plec, eu am anunțat ministerele că mă duc. La o săptămână după ce am pornit pe jos, un coleg din presă o întreabă pe ministra Mediului ce părere are despre proiectul nostru. Dar femeia era total pe lângă. A spus că noi nu am depus la timp proiectul şi de aceea nu am primit banii. Iar noi nici măcar nu vrem vreun ban de la ei, ci doar să ne închidă convenția de finanțare. Care e principalul câştig al pelerinajului până la Bucureşti? Pentru mine, personal, că am reuşit să ajung la cap, întreg, fără nicio problemă. Sper că am reuşit să atrag atenția autorităților că, în 2017, nu este normal să nu ai apă potabilă şi să mergi la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

09.10.2017

toaletă în fundul curții. Iar asta se întâmplă în jumătate din România. Și mai cred că am reuşit să demonstrez că dacă eşti dispus la un pic de efort, viața este mai bună pentru toți. Că poți să faci tot felul de acțiuni fără scandal şi fără circ. Plus că parcă şi copşenii parcă sunt mai responsabili cu apa, aşa cum este ea. Care a fost reacția oamenilor din Copşa Mică? Foarte caldă şi foarte faină. Nu trec pe lângă un om să nu îmi spună felicitări. Pe traseu, care au fost cele mai dificile părți? De la Boița, până la Câineni, pe Valea Oltului, când am prins ploaie. Și a mai fost dificil drumul de a doua zi, când am coborât de pe munte, de la Poiana către Sărătucu, o zonă sălbatică. Tot ploaie era. Urmările drumurilor la Bucureşti: controale şi amenzi Ați oprit pe la fiecare primărie. Erau anunțate trecerile de dinainte? Când am trimis şi ministerului povestea cu drumul meu şi de ce mă duc, aceleaşi documente le-am trimis şi către primăriile de pe traseu. Toți primarii ştiau de pelerinaj, când am trecut pe la ei. Nu mi-am dorit să fie o acțiune politică, deoarece nu are o apă mai bună un penelist decât un pesedist. N-am avut probleme, uite, de exemplu am ținut conferințe de presă şi în primării conduse de membri PSD. Și tocmai pentru a nu fi o acțiune politică, eu nu am trecut pe la niciun sediu PNL. Și dacă analizăm aşa, drept, proiectul a fost omorât de Boc, care era democrat şi acum e liberal. N-ați cerut şi bani? Am cerut bani pentru ca Guvernul să îşi curețe sursa din care ne vinde nouă apă. Măcar să nu mai pută şi să nu mai fie neagră. Cel mai mult am cerut închiderea convenției cu Ministerul Mediului. Cât de repede trebuie reziliată acea convenție de finanțare? Noi sperăm ca până la sfârşitul anului să terminăm închiderea convenție cu Ministerul Mediului şi să şi terminăm studiul de fezabilitate al proiectului, astfel încât să îl putem depune spre a obține finanțare europeană nerambursabilă. Săptămâna aceasta noi aşteptăm de la Ministerul Mediului să ne spună ce soluții a găsit pentru închiderea convenției. Căci se pare că e mai greu de închis, decât de deschis. Dacă nu va fi găsită o soluție, iar cei de la Minister vor continua să se scarpine în cap, săptămâna viitoare vom organiza o şedință extraordinară a Consiliului local. În care vom decide rezilierea unilaterală a acestei convenții. Cu toate riscurile juridice? Cu tot ce se poate întâmpla după. Căci, până la urmă, cu toate drumurile acestea făcute la Bucureşti nu am reuşit decât să îmi atrag controale: Corpul de control al primului ministru, Curtea de conturi, alte audituri şi tot felul de amenzi.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

09.10.2017

Alte lucruri bune, nu au venit în urma drumurilor la Bucureşti, decât controale şi amenzi. Când mergi şi ceri ceva, ți se trimite un control: care verifică de la achiziții la implementare. Apoi se face o comisie şi se îngroapă totul. Deci noi vom rupe convenția, cu toate nebuniile ce pot urma, deoarece noi nu mai putem pierde şi ultima finanțare europeană, pentru că domnii de la Minister nu îşi asumă răspunderea. Căci, la Bucureşti, ministrul a fugit şi m-a lăsat cu vreo opt oameni, din care niciunul nu voia să îşi asume răspunderea. Un sfert de kilogram de bani Cum a fost pregătită călătoria? Din februarie am început să fac drumuri pe jos. Inițial am început să merg la Primărie pe jos, apoi am ajuns la 10 – 15 km de mers pe jos în fiecare zi. La sfârşit de săptămână făceam şi 20 – 30 de km pe jos în fiecare zi. Mergeam la Mediaş (oraş situat la 14 km de Copşa Mică – n.r.) la o bere pe jos. Asta înseamnă că veți continua drumețiile? În mod cert la lucru nu voi mai merge cu maşina, ci doar pe jos. Voi încerca să îmi mențin limita minimă de zece km de mers pe jos în fiecare zi. Și să vedem, dacă mai conving nişte prieteni să fac câte un drum pe jos către Blaj, către Sighişoara… Să ştii că după 100 de km de mers pe jos începi să vorbeşti singur cu voce tare. Iar România, văzută la pas, în detaliu, e foarte frumoasă. Singurul lucru negativ pe care l-am constatat tot de noi ține: tot ce avem în plus în maşină, aruncăm pe geam. Mai ales în sud, şanțurile sunt pline de doze de sucuri, de tot felul de prostii aruncate din maşini. Și am mai găsit ceva: am găsit un sfert de kilogram de monede. Căci în drumul meu mi-am mai propus două lucruri: să salut pe toată lumea şi să ridic toți banii de pe jos. /Adevărul SB, http://adevarul.ro/locale/sibiu/interviu-s-a-ales-primarul-mers-jos-327-kilometri-bucuresti-semn-protest-un-sfert-kg-monezi-1_59d781035ab6550cb8dfac64/index.html

Teme similareCu iz de trafic de influenţăPSD mută, clientelar, Hidroelectrica Hațeg la Gorj. Județul Hunedoara e pe punctul de a pierde cea mai performantă societate comercială cu capital de stat, din cauza unor sforării trase de un secretar de stat PSD. O uzină obscură din Târgu Jiu e pe cale să “înghită” Sucursala Hidroelectrica SA Hațeg, doar pentru că pesedistul e de obârşie din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

09.10.2017

Gorj. Hunedoara va pierde sume consistente la buget şi câteva sute de locuri de muncă. Mircea Moloț cere aliaților din PSD Hunedoara să i se alăture în efortul de a apăra interesul județului pe care îl reprezintă în Parlamentul României. Potrivit înscrisurilor prezentate de Mircea Ioan Moloț, desființarea Sucursalei Hidroelectrica SA Hațeg este opera unui pesedist din Gorj, Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei. Într-o notă de fundamentare adresată Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA se vorbeşte despre reorganizarea firmei, astfel că Sucursalei Hidroelectrica Hațeg – care are acum 392 de posturi – să fie preluată de Uzina Electrică din Târgu Jiu la care îşi fac de lucru 117 oameni. În urma reorganizării, Sucursala din Hațeg va dispărea, iar afacerea va fi mutată, fiscal vorbind, în județul Gorj. Ruinarea județului Hunedoara. „Este inadmisibil să se întâmple aşa ceva. E pentru prima dată când văd că un peşte de acvariu înghite o ştiucă”, spune Moloț. Preşedintele ALDE Hunedoara i-a cerut deputatului Marius Surgent să încerce blocarea reorganizării printr-o intervenție a ministrului Energiei. “Am să discut şi cu domnul Nistor, fiindcă aici nu-i vorba de interesul unui partid, ci de viitorul județului nostru față de care toate forțele politice suntem responsabile. Prin această reorganizare am convingerea că se doreşte ruinarea județului Hunedoara”, avertizează preşedintele ALDE Hunedoara. Mircea Moloț va merge săptămâna viitoare la Bucureşti pentru a discuta desființare Sucursalei Hidroelectrica Hațeg cu liderii partidului şi cu partenerii de alianță. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/cu-iz-de-trafic-de-influenta-psd-muta-clientelar-hidroelectrica-hateg-la-gorj/

Un copil a murit după ce a căzut într-un lacUn copil de şapte ani a căzut într-un lac din localitatea arădeană Pecica. Pentru că nu a mai fost văzut ieşind la suprafață au fost anunțați pompierii. La fața locului s-a deplasat detaşamentul de Pompieri Arad, un chipaj SMURD, un echipaj cu barcă şi şapte subofițeri. De asemenea, la fața locului a ajuns şi şeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, dar şi trei voluntari. „Forțele de intervenție au ajuns la fața locului şi au început acțiunile de căutare a victimei. Adâncimea lacului este de aproximativ 3-4 metri în unele locuri”, spune căpitan George Pleşca, purtător de cuvânt al ISUJ Arad.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

09.10.2017

Copilul a fost scos la suprafață de către scafandri şi imediat medicii au început procedurile de resuscitare, însă degeaba. După o perioadă a fost declarat mort. Băiatul căzut în lac are 14 ani. Șapte ani are prietenul care se afla cu el şi care se afla pe mal. /Adevărul AR, http://adevarul.ro/locale/arad/copil-sapte-ani-cazut-lac-echipajele-desalvare--inceput-cautarile-1_59d4e3425ab6550cb8cf349c/index.html

Teme de mediuPrimăria Municipiului Turda - Campanie Curățenie luna octombriePrimăria Municipiului Turda începe curățenia de toamnă! Pe tot parcursul lunii octombrie, municipalitatea va derula o amplă campanie de ecologizare şi conştientizare a populației în privința respectării legii privind protecția mediului. Astfel, începând de astăzi, Primăria alături de toate serviciile şi instituțiile abilitate (PRIVAL, Poliția Locală, Domeniul Public, SVSU şi Direcția de Asistență Socială) vor derula acțiuni în teren în toate zonele cu deşeuri identificate. De asemenea, vor fi curățate spațiile verzi şi vor fi efectuate deratizări pe tot domeniul public al municipiului. În cadrul acestei campanii, vom demara şi o acțiune de curățare a rigolelor pe străzile Gh. Dima şi Cocoşului, zone identificate ca prioritare pentru a se evita acumulările de apă în sezonul care urmează. Străzile vor fi curățate integral, iar rigolele vor fi desfundate pe întreaga lungime a străzilor. Prima acțiune de acest fel va avea loc luni, 9 octombrie, începând cu ora 08.00, pe strada Gheorghe Dima. Anunțăm cetățenii că toate zonele în care se va interveni vor fi monitorizate video permanent. Atragem atenția asupra faptului că supravegherea se va face cu maximă seriozitate, iar cei care mai aruncă gunoaie pe spațiul public riscă o amendă cuprinsă între 25.000 şi 50.000 de lei, conform OUG 195/2005, privind protecția mediului. Pentru că ne dorim un oraş curat, vom depune toate eforturile necesare pentru ca populația să înțeleagă cât de importantă este responsabilitatea față de mediu şi față de tot ceea ce ne înconjoară. Fiecare dintre noi trebuie să punem umărul la a păstra frumos tot ce avem şi să nu mai permitem sub nicio formă actele de vandalism sau de nepăsare. Adresăm public rugămintea ca locuitorii să se alăture acestor demersuri şi să respecte regulile care vor fi impuse. Pe parcursul acestei campanii, vom

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

09.10.2017

informa permanent populația cu privire la activitățile desfăşurate şi locațiile vizate. /Turda News CJ, http://www.turdanews.net/articole/administratie-locala/50748-comunicat-primaria-municipiului-turda-campanie-curatenie-luna-octombrie.html

Lecție de voluntariat, de Ziua Educației!Primăria Municipiului Deva şi Serviciul Public Administrare Cetate mulțumesc tuturor voluntarilor de la Organizația Națională Cercetaşii României – Centrul Local Deva care au participat, joi, 5 octombrie 2017, la marcarea celor trei trasee pedestre de acces în Cetatea Deva. Acțiunea s-a desfăşurat timp de patru ore şi a implicat participarea a 31 de copii, cu vârste între 6 şi 17 ani, de la Școala Gimnazială ”Andrei Șaguna”, Colegiul Național ”Decebal”, Colegiul Național Pedagogic ”Regina Maria” şi Liceul de Arte ”Sigismund Toduță”, însoțiți de şeful Centrului Local al cercetaşilor din Deva, Adriana Prodan, şi de liderul ”lupişorilor”, Alexandra Raț. „De Ziua Educației, copiii au dat o lecție de voluntariat adulților. Cu sprijinul lor, în patru ore, am reuşit să marcăm toate cele trei trasee pedestre folosite de turiştii care vizitează Cetatea Deva. În plus, cercetaşii şi-au exprimat dorința de a participa, luna viitoare, şi la o acțiune de ecologizare a Dealului Cetății”, a explicat directorul Serviciului Public Administrare Cetate, Alin Suciu. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/altele/ultima-ora/lectie-de-voluntariat-de-ziua-educatiei/

Guvernul interzice pungile din plastic subțire din comerț. Măsuri pentru reducerea deșeurilor de ambalajePungile de transport din plastic subțire (sub 50 de microni) şi foarte subțire (sub 15 microni) cu mâner vor fi interzise atât la introducerea pe piața națională, cât şi la comercializare. Guvernul României a aprobat, joi, printr-un proiect de lege, modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Astfel, începând cu data de 1 iulie 2018, se interzice introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire şi foarte subțire cu mâner, iar de la 1 ianuarie 2019 – se interzice comercializarea pungilor de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

09.10.2017

transport din plastic subțire şi foarte subțire cu mâner. Interdicția vizează exclusiv pungile de transport din plastic cu mâner, nu şi cele fără mâner. Proiectul de act normativ transpune prevederile Directivei 2015/720/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce priveşte reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire. De asemenea, proiectul de act normativ stipulează că, începând cu data de 27 mai 2018, Ministerul Mediului raportează cu privire la consumul anual de pungi de transport din plastic subțire atunci când furnizează către Comisia Europeană date privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Potrivit proiectului de lege, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin unitățile subordonate, precum şi autoritățile executive ale unităților administrativ-teritoriale promovează campanii de informare şi educare a publicului şi a operatorilor economici privind:sistemele de returnare, colectare şi valorificare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje care le sunt disponibile; contribuția lor la refolosirea, valorificarea şi reciclarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; sensul marcajelor de pe ambalajele existente pe piață; elementele corespunzătoare ale planurilor de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; impactul dăunător asupra mediului al consumului excesiv de pungi de transport din plastic subțire. Totodată, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului asigură preluarea, prin ordin al ministrului mediului, în termen de 120 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, a actului de punere în aplicare adoptat de Comisia Europeană care stabileşte specificațiile etichetelor sau ale marcajelor menite să asigure recunoaşterea la nivelul Uniunii a pungilor de transport din plastic biodegradabile şi compostabile. Precizăm că, şi în România, nivelul actual al consumului de pungi de transport din plastic creează cantități ridicate de deşeuri, care conduc la poluarea mediului şi agravează problema deşeurilor abandonate inclusiv în corpurile de apă, amenințând biodiversitatea ecosistemelor acvatice. /Alba 24 AB, http://alba24.ro/guvernul-interzice-pungile-din-plastic-subtire-din-comert-masuri-pentru-reducerea-deseurilor-de-ambalaje-600998.html/Unirea AB, https://ziarulunirea.ro/pungile-subtiri-de-plastic-vor-fi-interzise-in-magazine-din-2019-443862/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

09.10.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme similareBarajul Vidraru în cifre şi în presa vremii din anii 1966. Cum a rămas ÎPS Calinic blocat în liftul de la centrala electricăO lucrare similară ar costa azi 450 de milioane de euro. Comuniştii au cheltuit, în banii de atunci, peste 1,4 miliarde de lei. Dacă vrem să mai construim un baraj în genul celui de la Vidraru va trebui să cheltuim 450 milioane de euro. Iar dacă, printr-o minune, cineva ar veni cu acei bani, construcția va fi imposibil de demarat pentru că investitorul se va lovi de legislație şi de opoziția ecologiştilor. Unul dintre veteranii de la Vidraru, Paul Gheorghiescu, explică de ce este imposibil: “Acum nu mai poți construi un baraj de felul acesta dacă nu dispui de un bazin propriu. Nu mai ai voie sa inunzi hectare întregi deoarece se schimbă microclimatul zonei. Mai mult, nu se mai pot face capturi de râuri pentru alimentarea acelui lac”. La Vidraru s-a inundat o suprafață de 870 de hectare. La vremea când s-au început lucrările la Vidraru, în 1961, nu s-au luat in considerare aceste lucruri. Trebuia doar pus în aplicare visul liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej, care voia o hidrocentrală impresionantă pe râul Argeş. N-a avut norocul să o vadă gata, el stingându-se din viață în 1965. Urmaşul şi, totodată, rivalul său, Nicolae Ceausescu, a tăiat panglica pe 9 decembrie 1966. La momentul punerii în funcțiune, barajul de pe Argeş era al cincilea din Europa şi al nouălea din lume între construcțiile similare.Acum, cu cei 166 de metri înălțime ai săi, a rămas pe locul cinci pe continent, dar a coborat pe pozitia 27 în lume. “De 40 de ani nu s-a schimbat nimic. Doar galeria de acces către centrala hidroelectrică”, spune Gheorghiescu.Peste 20 de mortiVisul lui Dej a ucis peste 20 de oameni din 1961 până în 1966. “Când am venit aici, de la Bicaz, nu era decât o cale ferată, o mocăniță. Timp de patru ani am construit drumul de acces. Ne-am adus locomotiva şi vagoanele de la Bicaz. Cu ele am cărat piatra pe şantier. Cele mai dure experiente le trăiam iarna. Era extrem de frig. Munceam indiferent de vreme”, povesteste un alt veteran, Viorel Dănilă. Barajul are o grosime la coronament de 6 metri şi 25 metri la bază. Este străbătut de 9 galerii orizontale, unde sunt montate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

09.10.2017

aparate care măsoară presiunea, temperatura, deformațiile. Există, de asemenea, un ascensor care măsoară înclinația. “Barajul ăsta se mişcă atunci când lacul este plin sau gol. Este ca un pod”, ține să precizeze Dănilă. În prezent, lucrează zece muncitori la baraj, câte doi pe schimb.Cea mai mare sperieturaIn 1974 s-a produs cel mai mare incident din istoria barajului. “Eram acasă, la Bucureşti, când am primit un telefon. Mi s-a spus că barajul s-a rupt şi că trebuie să mă duc neapărat acolo. Barajul nu pățise nimic, dar căzuse un versant din cauza unei falii de nimeni ştiută. S-au prăbuşit 10.000 de metri cubi de rocă peste un viaduct aflat la baza barajului. Apa a țâşnit cu 600 de metri cubi pe secundă, inundând satele din zonă şi unitatea militară ai cărei soldați lucrau la Transfăgărăşan”, povesteşte Dănilă. Nu a căzut niciun cap din cauza acelui incident. “In schimb, noi, inginerii, ne certam tot timpul cu geologii. Ei nu descoperiseră falia aceea. Aveam o vorba răutăcioasă: “Teologii nu ştiu ce se întâmplă în cer, iar geologii habar nu au ce este în pământ”, mai spune Dănilă. Paul Gheorghiescu, care acum este şeful Serviciului de Inspecție Generală din cadrul Hidroelectrica, afirmă că în ipoteza în care barajul cade într-o secunda şi lacul de acumulare este plin, în doua ore viitura atinge 12 metri în Pitesti, oraş aflat la aproximativ 70 de kilometri de Vidraru. Bucureştiul scapă însă neatins. Acesta a vrut sa menționeze că barajul rezistă la un cutremur de 9 grade şi că mai are garanție încă 60 de ani de-acum încolo.Cifre: Centrala, la 100 de metri sub pământSchema de amenajare a centralei hidroelectrice de la Vidraru cuprinde un lac de acumulare care are un volum de 450 de milioane de metri cubi, fiind al doilea din țară, dupa Izvorul Muntelui, un baraj de beton în arc dublu cu o înălțime de 166 metri şi o lungime la coronament de 307 metri, o galerie de aducțiune continuată printr-un castel de echilibru şi un puț forat, o centrală subterană şi o galerie care evacuează apele uzate.Centrala electrică e amplasată la 104 metri sub nivelul albiei râului Argeş, prima de acest fel din țară. Centrala are patru turbine produse în Cehia, cu o putere totala de 220 MW. Din punct de vedere al puterii instalate, centrala hidroenergetică de la Vidraru este a patra în țară, dupa Porțile de Fier 1, Lotru, Retezat şi Someş. Potențialul hidroenergetic

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

09.10.2017

al României este valorificat doar la o treime din capacitate. În prezent, producția de energie de tip hidro, care este şi cea mai ieftină, reprezintă 30% din producția totală de energie din România.Incident – Episcopul Calinic a ramas blocat in liftAccesul la centrala electrica aflata la 100 de metri sub pământ se face cu doua lifturi care coboară distanța respectivă în doua minute. Într-unul dintre ele a ramas blocat Calinic Argeşeanul, Episcopul Argeşului şi Muscelului. El l-a însoțit pe Patriarhul Teoctist într-o vizită pe care a efectuat-o la centrală. “Teoctist era în celălalt lift, împreună cu Patriarhul Alexandriei. A avut noroc. În schimb, Calinic s-a cam speriat”, susțin martorii întâmplăriiBarajul Vidraru în cifre– � În 1966, când a fost dat în folosință, Barajul Vidraru se situa în primele 5 baraje în arc din Europa;– Lacul de acumulare Vidraru are o lungime de 28 km;– � Construcția barajului a durat 5 ani şi jumătate;– � Înălțimea barajului este de 166,6 metri;– Grosimea la coronament de 6 metri, cea de la baza este de 25 de metri;– Lungimea la coronament este 307 metri, iar suprafața este de de 870 de hectare;– Lățimea la baza barajului 25 de metri.– � Debitul maxim la 1.000 de ani a fost calculat la 645 metri cubi pe secundă.– S-au forat 42 km de galerii subterane;– S-au excavat 1.768.000 metri cubi de rocă, din care aproximativ 1 milion metri cubi în subteran;– S-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi în subteran;– Lacul de acumulare Vidraru are un volum total de 465 milioane metri cubi;– Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al noualea în lume între construcțiile similare;– Este un baraj din beton cu dublă curbură realizat din 22 ploturi verticale;– Are o înălțime de 166,60 metri şi o lungime la coronament de 307 metri;– Barajul Vidraru este traversat de nouă galerii orizontale interioare;

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

09.10.2017

– Construcția se sprijină pe versanții munților Pleaşa şi Vidraru.– Barajul are 2 goliri de fund care evacuează cate 90 de metri cubi pe secundă fiecare, la lac plin.– Barajul permite funcționarea centralei subterane de la Corbeni şi a unui lanț de 20 de hidrocentrale pe Argeş.În timpul cutremurului din 1977, barajul a fost supus unor forțe seismice cu accelerații maximale de peste 0,15 grame fără ca structura să manifeste anomalii în comportare.Barajul Vidraru în presa vremiiÎn 20 FEBRUARIE 1965, ziarul SCÂNTEIA.”Ieri, pe marele şantier argeşean a fost sărbătoare. Oamenii din adâncuri şi cei care înalță la Cheile Argeşului pieptul arcuit al barajului de la Vidraru, într-un cuvânt constructorii hidrocentralei, au trăit bucuria unui important eveniment – străpungerea, cu 40 de zile mai devreme față de prevederile planului, a tronsonului Cetățuia – Aref al galeriei de fugă. Pe aici, apele Argeşului ieşite din turbinele centralei subterane sunt conduse din nou în albia răului, dupa călătoria lor sub munte. Dialogurile purtate acolo, la peste 100 de metri sub albia Argeşului , se strecurau prin rocă într-o parte şi în cealaltă, ajungând la mineri ca un ecou îndepărtat. De luni şi luni de zile se apropiau unii de ceilalți metru cu metru; învingând izvoarele subterane, tăria pietrei şi presiunea uriaşă a muntelui, minerii pregăteau ziua străpungerii uneia din verigile importante ale lanțului de tunele din galeria de fuga a apelor.”În 15 MARTIE 1966, ziarul SCÂNTEIA.”Undeva în corpul barajului, porți grele de metal taie într-o clipa panglica argintie a Argeşului. Încet-încet, albia bătrânului râu seacă. În spatele barajului, apele izbesc în clocot pieptul puternic al marelui stăvilar. Aşa a început, cu zece zile înainte de termen, formarea unui nou lac artificial de aproape o jumătate de miliard de metri cubi de apă. Constructorii au fost felicitati de Emil Drăgănescu, ministrul energiei electrice, şi de tovarăşul Petre Duminică, prim-secretar al Comitetului Regional Argeş al Partidului Comunist Român. Pentru construirea barajului de la Vidraru s-au folosit agregate de mare capacitate, o fabrică automată pentru prepararea betoanelor, cu instalații de răcire, precum şi puternice macarale şi funiculare. /Universul argesean,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

09.10.2017

https://www.universulargesean.ro/barajul-vidraru-in-cifre-si-in-presa-vremii-din-anii-1966-cum-a-ramas-ips-calinic-blocat-in-liftul-de-la-centrala-electrica/

A plouat cu găleata în Giurgiu. Au căzut 89 l/mpZilele trecute, cantităţile de precipitaţii au fost semnificative în judeţul Giurgiu, anunţă reprezentanţii ISU. Astfel, în perioada 6-8 octombrie, în municipiul Giurgiu au căzut 89 l/mp de precipitaţii, în timp ce în Comana s-au înregisrat 84 l/mp, în Călugăreni- 83,5, în Malu Spart 83,1 l/mp iar în Grădinari 82,7 l/mp. Vremea nefavorabilă de zilele trecute a produs efecte şi în judeţul Giurgiu, pompierii din cadrul ISU Giurgiu acţionând pentru evacuarea apei din câteva curţi inundate din Remuş şi Comana, dar şi din vestiarele stadionului „Dunărea”. /Giurgiuveanul, http://www.giurgiuveanul.ro/stiri/plouat-cu-galeata-in-giurgiu-au-cazut-89-lmp/#ixzz4uzfgRH00

“Orgoliile au ucis Portul Giurgiu!” Este concluzia unui reportaj al Pro Tv…Printre cei intervievaţi în cadrul reportajului de către cei de la PRO TV se află primarul Nicolae Barbu care, nu o dată, a spus că îşi doreşte ca aspectul zonei Portului să se schimbe. Acelaşi lucru, primul edil al Municipiului l-a declarat şi celor de la televiziunea bucureşteană: „Municipalitatea are resurse financiare ca să o amenjeze. Are eligibilitate la fonduri europene să o amenajeze. Terenul e al statului, dat în administrarea APDF. Am “n” demersuri că să reuşim să o trecem în administrare, să putem obţinem fonduri să o amenajăm. Ne-au spus nu se poate. Au spus că au dumnealor proiecte şi nu se poate.”Dacă la Giurgiu, turiştii sunt aduşi cu autocarul, de pe aeroportul Otopeni, pentru a fi, apoi, îmbarcaţi şi trecuţi la Ruse, în Bulgaria, vecinii de peste Dunăre au înţeles că turismul înseamnă o bună resursă financiară. De aceea, vor construi, cu fonduri europene, o faleză, în valoare de cinci milioane de euro, pentru ca navele de pasageri şi de croazieră să acosteze la ei. La Giurgiu, este vorba, în cadrul parteneriatului cu bulgarii, de trei milioane de euro, ce vor fi investiţi în realizarea unui port pentru ambarcaţiuni mici, pe canalul Cama. Diferenţa, între noi şi bulgari, este că la ei, municipalitatea are în proprietate cheul Dunării, pe când la noi…răspunsul clasic: NU SE

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

09.10.2017

POATE! Numai că şi canalul pe care îşi doreşte primarul Barbu să realizeze portul pentru ambarcaţiuni mici aparţine…tot de APDF, care ar trebui să îl cureţe. Numai că directorul adjunct al APDF, Dănuţ Ofiţeru, susţine că ultima dată când s-a asigurat dragajul pe canal a fost în 2012, cu toate că investitorii din Zona Liberă spun altceva. Spre exemplu, şeful unui depozit GPL, Ion Bornea, le spunea celor de la PRO TV: “Vedeţi că nu se vede nimic din cauza nivelului foarte scăzut. Eu lucrez în zona liberă de 11 ani. N-am văzut niciodată dragat.”La rândul său, Adrian Patriche, directorul ATG SHIPYARD Giurgiu declara că societate şantierul pe care îl conduce, este nevoit să refuze comenzi, pentru că…nu au pe unde scoate navele la apă! “Avem cerere de nave pe care le refuzăm pentru că riscăm să rămân cu ele 2-3 luni de zile în şantier. Perioada în care noi primim penalităţi de 3,5-5 mii de euro/zi. Vă daţi seama ce înseamnă 3 luni de zile o navă să stea în şantier, din cauza că nu avem apă o pe Dunăre.”APDF încasează, din taxele din porturi mai bine de 3 milioane de euro în fiecare an. Directorul adjunct Ofiţeru spunea însă că banii se duc pe salarii şi întreţinerea porturilor, iar că pentru dragat nu mai rămâne nimic.Dincolo de interesele unora sau altora, care vor să ucidă turismul dunărean, mai spuneau cei din Pro Tv rămân orgoliile. Este vorba despre orgoliile unora care au făcut ca Portul Giurgiu să moară, să rămână doar amintirea a ceea ce era, acum mulţi ani: o reală poartă de intrare în ţară, şi un punct de legătură între Dunăre şi Capitala aflată la numai 60 de kilometri. /Jurnal Giurgiuvean, https://jurnalgiurgiuvean.ro/orgoliile-au-ucis-portul-giurgiu-concluzia-unui-reportaj-al-pro-tv/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

09.10.2017

Teme ABAReușită civică – Companie obligată să remedieze deversarea de apă industrială în zona „Podul Vlădichii” în urma sesizărilor grupului „Rădăuțiul Civic”Compania „Ital Graniti” a fost obligată de Apele Române Suceava să refacă modul de deversare a apei reziduale de la tăierea granitului în albia râului Sucevița de la intrarea în Rădăuți, zona Podul Vlădichii, în urma sesizărilor făcute de grupul „Rădăuțiul Civic” pentru protejarea mediului înconjurător.În data de 12 august, anul acesta, la inițiativa grupului „Rădăuțiul Civic, peste 75 de voluntari au răspuns inițiativei grupului nostru şi companiei „Bucovina Verde” de a ecologiza zona „Podul Vlădichii” din Rădăuți. Timp de 3 ore, au fost colectați aproape 80 de saci de deşeuri aruncate pe albia râului Sucevița pe o rază de aproape 600 de metri. Cu ocazia acțiunii de ecologizare, unul dintre membrii grupului nostru civic, Adrian Puha, a observat deversarea apei rezultate în urma tăierii granitului chiar în albia râului Sucevița. Efectele deversării erau vizibile, vegetația şi viața din apa respectivă fiind afectate, conform imaginilor ataşate.Pe lângă implicarea civică a cetățenilor, grupul civic îşi propune să promoveze şi un comportament prietenos cu natura, aşa că am solicitat instituției Apele Române Suceava şi Gărzii de Mediu Suceava să ne confirme dacă acea deversare este legală. Încercăm să rezolvăm aceste situații într-un mod amiabil, corect față de toată lumea, aşa că înainte de a trimite sesizările, colegul nostru Luca Ciubotaru, fondator al grupului civic, a contactat telefonic compania „Ital Graniti” şi i-a informat asupra situației, cerând detalii. Răspunsul companiei a fost că totul este absolut în regulă şi că sunt respectate toate standardele. Prin urmare, dacă totul ar fi fost în regulă, nimeni nu ar fi fost afectat de niciun control suplimentar, nu-i aşa? În consecință, am decis că avem datoria civică de a sesiza totuşi cele două instituții.Răspunsul celor două instituții a venit în urmă cu puțin timp şi ne arată că lucrurile nu erau chiar în regulă, astfel:Instituția Apele Române Suceava a comunicat grupului nostru că „în urma controlului efectuat a fost impusă măsura de amenajare şi întreținere a zonei de evacuare în pârâul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

09.10.2017

Sucevița a apelor rezultate din activitatea SC Ital Graniti SRL până la 15 septembrie, măsură ce a fost realizată”.Garda de Mediu Suceava ne-a comunicat că a verificat respectarea legislației de mediu şi s-a constatat că respectiva companie nu avea o autorizație de mediu valabilă, motiv pentru care a fost amendată cu câteva mii de lei.Am vrut să ne şi convingem de ce ne-au spus instituțiile, aşa că ieri am mers la fața locului şi într-adevăr, deversarea s-a ameliorat, a intrat în normalitate. Colegul nostru, Adrian Puha, membrul grupului nostru care ne-a atras atenția asupra situației, ne-a spus următoarele: „Sperăm ca această întâmplare să fie un exemplu pentru faptul că nerespectarea legii şi neprotejarea mediului au consecințe şi invităm orice cetățean să sesizeze neregulile atunci când află de ele, să ia atitudine. Numai în acest mod, ele pot fi îndreptate. Natura trebuie să pătrundă din nou în viața noastră şi să înlocuiască universul nostru de beton şi poluare cu un univers de verdeață şi aer curat. Să nu sune ca un clişeu dar, fiecare dintre noi ne facem responsabili pentru viitorul copiilor noştri. Dacă vrem să trăiască într-un mediu curat şi sănătos va trebui să punem mâna şi să acționăm pentru protejarea naturii în aceste vremuri marcate de un consum al produselor inutile dus la extrem. Este de datoria noastră ca cetățeni şi membri ai unei comunități, să sesizăm orice abuz asupra mediului înconjurător pentru a proteja ecosistemele, implicit viața plantelor şi a animalelor din jur.”Sperăm să dam startul şi exemplul unui comportament mai prietenos cu natura, să ne obişnuim să avem grijă de mediu, să colectăm deşeurile selectiv pentru reciclare, să ne implicăm în acțiuni de ecologizare, de împădurire şi să stimulăm cât mai mulți cetățeni să facă asta. /Crai Nou (Suceava)

Teme de mediuComisar șef interimar nou la Garda de Mediu din BacăuComisariatul Județean Bacău al Gărzii Naționale de Mediu este condus interimar, de câteva zile, de Ionuț Diaconu, venit de la Comisariatul județean Suceava al acestei instituții, prin delegare.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

09.10.2017

Ionuț Diaconu îl înlocuieşte, astfel, până la organizarea unui concurs pentru funcția de comisar şef, pe Tiberiu Ciobanu, care de luna trecută lucrează la Departamentul de taxe şi impozite al Primăriei Bacău. Imediat după plecarea lui Tiberiu Ciobanu interimatul a rămas în seama comisarului Titi Secară, dar numai pentru puțin timp.Ionuț Diaconu are 38 de ani şi este absolvent al Universității de Agronomie şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, din Iaşi. Este căsătorit de zece ani şi are un copil de cinci ani. Însă, prin domiciliu, noul comisar şef interimar este băcăuan, născut în Oneşti, dar din 2009 cu activitatea în Suceava, comisar la Comisariatul județean.„În Bacău – ne-a declarat Ionuț Diaconu – am găsit un colectiv unit, care îşi face datoria. Vreau să continui munca începută de predecesorul meu şi respect principiul conform căruia tot timpul este loc de mai bine. Suntem în curs de a identifica problemele specifice zonei, de a le prioritiza, însă prioritatea noastră numărul unu o reprezintă protecția mediului”. /Desteptarea (Bacau), http://www.desteptarea.ro/comisar-sef-interimar-nou-la-garda-de-mediu-din-bacau/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABAIon Călinoiu a băgat edilii în ședință! „SGA manifestă deschidere în colaborarea cu primarii”Ion Călinoiu, şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj le-a adus la cunoştință primarilor din județ, săptămâna trecută, responsabilităţile pe care le au în situaţii de urgenţă, acte de reglementare pentru lucrările ce se construiesc pe ape sau au legătură cu apele, atribuţii pentru întreţinerea lucrărilor de pe teritoriul pe care îl au în administrare, respectarea zonelor de protecţie şi contravenţii în domeniul gospodăririi apelor.Șeful SGA a mai spus că instituția pe care o conduce manifestă toată deschiderea pentru o bună colaborare în vederea obţinerii de avize şi autorizaţii de gospodărire a apelor, în vederea promovării de proiecte cu fonduri europene pe programe operaţionale regionale şi programe naţionale. De asemenea, SGA Gorj a finalizat lucrările

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

09.10.2017

Decolmatare pr.Cartiu la Turcineşti şi Decolmatare pr.Ghia la Crasna. Prin executarea acestor lucrări s-a asigurat secţiunea de scurgere a apelor, tranzitarea viiturilor şi consolidarea malurilor cursurilor de apă pentru punerea în siguranţă a proprietăţilor (case+anexe gospodăreşti) cetăţenilor riverani cursurilor de apă. De asemenea, Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj a finalizat lucrarea Decolmatare pârâu Cioiana la Peşteana, aval pod DN 66, Tg-Jiu – Ţânţăreni. Au fost demarate lucrări de regularizare a pârâului Cioiana la Ţicleni, în zonele Parcu Mare şi aval primărie, continuându-se lucrările din anul anterior, astfel încât secţiunea de albie ce se realizează să asigure transportul debitelor de apă inclusiv scurgerile de pe versanţi. /IMPACT IN GORJ –Actualitate

Teme similareScenariu de coșmar: Peste 15.000 de doljeni evacuați după un accident nuclear la KozloduiUn accident nuclear sever la centrala nucleară de la Kozlodui (Bulgaria), aflată la doar 3,7 kilometri de granița cu România, ne-ar arunca într-un scenariu de coşmar. Peste 15.000 de doljeni din zona de sud a județului ar trebui evacuați imediat, alte măsuri urgente ar trebui luate pentru 80.000 de persoane. Și asta numai în prima fază. Autoritățile au testat în perioada 2-5 octombrie măsurile care trebuia luate urgent, în primele trei-cinci zile de la catastrofa nucleară. Evacuarea Craiovei nu a fost încă testată. Reamintim, bulgarii vor să extindă centrala de la Kozlodui, dar legislația spune că trebuie consultată populația. În 2015, societatea civilă a strâns 15.000 de semnături pentru referendumul antinuclear, dar proiectul a fost respins de Consiliul Local Craiova.În perioada 2-5 octombrie, autoritățile române au testat capacitatea de reacție în cazul unui accident nuclear sever la centrala nucleară de la Kozlodui (Bulgaria), care se află la doar 3,7 kilometri de granița cu țara noastră. Exercițiul a evaluat în teren măsurile care trebuie luate pentru protecția populației şi a bunurilor, precum şi modalitățile de intervenție în zonele de risc nuclear. Simularea s-a desfăşurat în județul Dolj, cu accent pe localitatea Bechet, în total fiind implicate peste 300 de persoane mobilizate din zece județe aflate în sudul țării.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

09.10.2017

Concret, forțele de intervenție au testat modul în care trebuie să funcționeze strategia de apărare a populației expusă norului radioactiv. Şi anume, fluxul informațional, procesul decizional, strategia de protecție a populației, comunicarea publică, monitorizarea radiologică pentru măsurile de protecție pe termen lung. „Exercițiul a simulat măsurile care se iau în prima etapă de intervenție (trei-cinci zile) pentru populația din sudul județului, circa 80.000 de locuitori. S-au testat fluxurile informaționale, locurile în care ar putea fi evacuată populația, adăposturile etc. Nu s-a luat în calcul evacuarea Craiovei. Au fost implicate diverse structuri, cum ar fi MAI, MApN, DSP, CNCAN“, ne-a precizat lt. col. Claudiu Zamfir, şeful Direcției Exerciții din cadrul IGSU.15.000 de persoane, evacuate în primele oreÎn scenariul gândit de reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), o serie de dezastre naturale au afectat vestul şi nord-vestul Bulgariei şi au condus la pierderea tuturor surselor externe de energie ale centralei nucleare de la Kozlodui, având drept consecință declararea urgenței radiologice generale. După consultarea cu autoritățile naționale, ISU a activat imediat Planul național de protecție şi intervenție în caz de accident nuclear în cele cinci județe ale Olteniei: Mehedinţi, Olt, Vâlcea, Gorj şi Dolj. Începând din acel moment, în fiecare judeţ au fost activate comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Au fost dislocate echipe specializate de cercetare radiologică, iar autorităţile de sănătate publică au disponibilizat stocurile necesare de iodură de potasiu, pentru a fi distribuite către populaţie şi administrate, în funcţie de evoluţia deplasării norului radioactiv. În teren, au fost instalate raioane de decontaminare, totală şi iniţială, atât pentru populaţie, cât şi pentru forţele de intervenţie. De asemenea, inspectoratul de aviație al MAI a ridicat un elicopter pentru cercetare aeriană, în vederea stabilirii zonei contaminate.Județul Dolj a fost cel mai expus radiațiilor, astfel că au fost luate măsuri în primele ore de la declanşarea urgenței radiologice. Prefectul județului a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. În prima fază, a fost dispusă evacuarea unui număr de peste 15.000 de persoane din localitățile Ostroveni, Bechet, Călăraşi şi Lişteava, şi adăpostirea a 30.000 de persoane din alte 12 localități. Ulterior, măsurile au fost extinse

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

09.10.2017

şi implementate şi pentru populaţia aflată în proximitatea acestei zone, foarte multe comune fiind incluse pe listă. Tuturor persoanelor le-au fost distribuite şi administrate pastilele de iodură de potasiu, potrivit indicaţiilor Ministerului Sănătăţii, înainte de ajungerea norului radioactiv în zona comunităţilor române. Oamenilor li s-a recomandat, de asemenea, să se adăpostească în spaţii închise, cu rezerve de apă şi hrană, atât pentru consumul propriu, cât şi pentru animalele din gospodărie.Pentru informarea lor, au fost lansate liniile telefonice verzi, unde pot suna să adreseze întrebări privind situaţia creată: 0800.xxx.xxx şi 0800.yyy.yyy.Craiova a respins referendumul antinuclearAutorităţile au luat în calcul inclusiv tensiunile sociale sau accidentele în lanţ care pot să apară într-o astfel de situaţie. Scenariul a inclus, astfel, un accident între o cisternă ce transportă substanţe periculoase şi un autoturism, la Punctul de Trecere a Frontierei Bechet. De asemenea, a fost simulat un incendiu la şcoala din localitatea Sadova. Un alt eveniment gestionat în comun cu forțele de ordine publică a fost un conflict spontan al unui grup de cetățeni din comuna Rojişte, nemulțumiți de repartiția spațiilor de evacuare. Pe timpul evacuării populației, în localitatea Valea Stanciului, s-a produs şi un accident rutier cu patru victime, care a necesitat intervenţia salvatorilor doljeni. Exerciţiul s-a încheiat cu măsurile de protecţie care au fost luate pentru populaţie, după ce nivelul radioactivităţii din mediu a fost în scădere. Exercițiul de simulare a unui accident nuclear sever la centrala de la Kozlodui a fost cel mai mare testat de România în ultimii şapte ani. În acest context, reamintim că Bulgaria vrea să prelungească cu 20-30 de ani durata de viață a reactoarelor 5-6, pentru care resursa de exploatare expiră în 2017, respectiv 2019. În plus, planurile nucleare prevăd extinderea centralei cu reactorul 7, cu o putere instalată de 1.200 MW, pentru care au fost încheiate acorduri preliminare cu americanii de la Westinghouse, companie deținută de gigantul japonez Toshiba. În cazul obiectivelor nucleare, legislația internațională prevede consultarea populației din zona de risc nuclear. În cazul nostru, în zona de risc nuclear intră localitățile din sudul Doljului, dar şi Craiova. În 2015, societatea civilă din Craiova a strâns peste 15.000 de semnături pentru declanşarea unui referendum împotriva extinderii centralei de la Kozlodui. Problema a ajuns pe ordinea de zi Consiliului Local Craiova, dar 15 din cei 25

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

09.10.2017

de consilieri prezenți la şedință s-au abținut de la vot, proiectul referendumului fiind respins. /Gazeta de Sud – Actualitate

Primii fulgi de zăpadă au scos drumarii pe TransalpinaDrumarii au intervenit la sfârşitul săptămânii trecute pe cea mai înaltă şosea din România din cauza condiţiilor meteo deosebite. Vineri seară a fost luată decizia de a închide drumul ca urmare a ninsorilor şi a lipsei de vizibilitate. De asemenea, siguranţa şoferilor era în pericol, iar sâmbătă s-a intervenit cu material antiderapant. Şi ieri drumarii au împrăştiat două tone de nisip cu sare pe Transalpina. La ieşire din Rânca a fost montată o barieră, semn că circulaţia între Rânca şi Obârşia Lotrului nu este posibilă. Cu toate acestea, în cursul zilei de sâmbătă au existat şoferi care au tras de parapeţii din beton în încercarea de a intra pe şosea, dincolo de kilometrul 34. Vizibilitatea nu era bună, iar drumarii au temperat elanul celor care au dorit cu orice preţ să se plimbe cu autoturismele pe cea mai înaltă şosea din ţară.Ion Tudor, şeful Secţiei Târgu Jiu a Drumurilor Naţionale, a declarat că orice decizie privind redeschiderea traficului rutier între Rânca şi Obârşia Lotrului va avea în vedere starea vremii şi va fi luată de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova. „Noi nu vrem să ne ducem după ei în prăpastie. Am pus o barieră, am semnalizat locul în mod corespunzător. Regionala Craiova a decis închiderea traficului rutier între Rânca şi Obârşia Lotrului. Pe marginea şoselei este zăpadă îngheţată şi gheaţă. Ziua se topeşte şi apa se scurge pe carosabil, iar noaptea îngheaţă. Noi am intervenit cu material antiderapant. Este exact perioada când lucrurile devin periculoase, pornind de la fenomentul îngheţ-dezgheţ. Au tras unii de parapeţi, dar nu au intrat. Ei cred că dacă au maşini puternice nu pot ajunge în prăpastie. Aşteptăm să vedem cum va evolua vremea şi vom lua măsuri“, a declarat Ion Tudor. /Gazeta de Sud – Actualitate

A nins la munte! Circulația pe Transalpina, închisă parțial de drumariDrumul Naţional 67C, cunoscut ca Transalpina, a fost închis temporar, începând de vineri seara, pe o distanţă de circa 25 de kilometri, între localităţile Rânca, judeţul Gorj, şi Obârşia Lotrului, judeţul Vâlcea, din cauza avertizării meteorologice de viscol, zăpadă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

09.10.2017

şi ceaţă. Purtătorul de cuvânt al IPJ Vâlcea, Gabriel Popescu, a declarat, vineri, că Drumul Naţional 67C – Transalpina va fi redeschis după îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice. Potrivit reprezentanţilor Secţiei Drumuri Naţionale Târgu-Jiu, drumarii au acţionat mereu şi au împrăştiat material antiderapant pe carosabil, în zona montană Rânca, deoarece câteva zile a nins. „Stratul de zăpadă este, în decor, de aproximativ doi centimetri. Un utilaj cu lamă şi răspânditor acţionează pe traseul Novaci-Rânca. Se acţionează cu material antiderapant. Nu este zăpadă pe carosabil, dar acţionează preventiv, pentru a evita apariţia gheţuşului pe partea carosabilă. Mai sunt pregătite două utilaje să intervină, dacă este cazul. Începând de sâmbătă, în urma codului portocaliu emis de Administraţia Naţională de Meteorologie, cod ce anunţă căderi de zăpadă şi viscol la peste 1.600 metri altitudine, pentru sectorul de drum cuprins între km 34+500 şi km 59+800 al drumului naţional DN 67C, între localităţile Rânca şi Obârşia Lotrului, s-a luat decizia restricţionării totale a traficului”, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţii SDN Târgu-Jiu. „La data de 6 octombrie 2017, la orele 20.00, pe DN67C, între localităţile Rânca si Obârşia Lotrului km 34+500 – km 59+800, s-a dispus închiderea temporara a traficului rutier din cauza condiţiilor meteo nefavorabile – viscol, zăpada, ceaţă, până la îmbunătăţirea acestora”, a declarat reprezentantul IPJ Vâlcea. Cum vremea permite, circulația va fi redeschisă. /IMPACT IN GORJ –Actualitate

Transalpina, închisă de vremea reaTransalpina va fi închisă circulaţiei, începând de vineri seară, între localităţile Rânca şi Obârşia Lotrului. Măsura este una temporară şi a fost dispusă în condiţiile în care se anunţă ninsori şi vânt puternic care va viscoli zăpada. „Începând cu data de 06.10.2017, ora 20:00, în urma codului portocaliu emis de Administraţia Naţională de Meteorologie, cod ce anunță căderi de zăpadă şi viscol la peste 1.600 metri altitudine, pentru sectorul de drum cuprins între km 34+500 şi km 59+800 al drumului național DN 67C, între localitățile Rânca şi Obârşia Lotrului, s-a luat decizia restricționării totale a traficului”, anunţă drumarii gorjeni. /PANDURUL – Calatorii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

09.10.2017

Investiții la TurbureaCe investiții aveți în derulare în acest moment în comuna Turburea şi ce vă propuneţi în perioada următoare la nivel de investiţii?Ion Bârcă: În acest moment una dintre principalale investiții este cea de extindere a rețelei de canalizare pe o distanță de 14 km şi sper ca până la jumătatea lunii octombrie să fie funcționabilă. Mai avem aprobată investiția pentru încă 14 km de rețea de canalizare în satul Poaiana. Am dus toate avizele şi suntem pe punctul de a semna contractul în cel mai scurt timp. Avem în vedere şi dotarea unei stații de clorinare în satul Turburea la un puț de apă. Se lucrează şi la un tronson de drum secundar, paralel cu DJ 661, pe o distanță de 4 km şi cu această lucrare terminăm de asfaltat cam toate drumurile de pe raza comunei.Cu ajutorul proiectelor pe care le-am făcut şi le-am depus la Ministerul Dezvoltării, am primit contractele pe două din investiții. Prima investiție se referă la reabilitarea totală a şcolii de la Poiana, iar cea de a doua investiție se referă la dotarea centrului de permanență medical cu aparatură şi mobilier nou. Acest centru medical poate deservi, pe lângă comuna Turburea, şi alte comune şi sate învecinate. La ora actuală centrul funcționează, dar dotările au fost făcute după puterile primăriei, dar acum am primit aceşti bani şi-l vom dota cu aparatură.Mai avem în plan o grădiniță, pe care o realizăm pe fonduri europene. Proiectul este ca şi aprobat.Am reuşit să realizez o investiție şi la acea cantină, a comunei Turburea, luată de la Petrom. Am mărit cantina, am făcut amenajări. Are peste 400 de locuri şi poate găzdui diferite evenimete. S-a stabilit în Consiliul Local o taxă de 1500 de lei pentru închiriere. Eu zic că este o sumă rezonabilă. Acolo pot lua masa caldă şi elevii. Dar pentru asta trebuie să avem o societate, pe care să angajăm ospătari, bucătari şi personal care să se ocupe de acest lucru. Lucrăm la înființarea acestei societăți. În luna octombrie sper să finalizăm şi această problemă.Tot pe fonduri europene vom realiza şi o groapă de gunoi. Am făcut punctajul şi sunt sigur că vom obține finanțarea. Sunt mulți crescători de animale în comuna Turburea şi depozitează fiecare gunoiul de grajd pe unde poate, pe locurile de muncă, ceea ce nu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

09.10.2017

este foarte bine. Eu zic că vin în sprijinul cetățeanului cu acest lucru. Vom încerca să luăm gunoiul de grajd de la oameni. Fiind îngrăşământ natural îl putem revinde. /GORJEXCLUSIV – Reportaj

Planurile Comunei DrăguțeștiComuna Drăguţeşti este o localitate cu o dezvoltare constantă în prezent şi cu planuri mari pe termen scurt dar şi pentru anii următori. Un centru cultural în satul Iaşi-Gorj, o gradiniţă cu program prelungit, canalizarea pe tronsonul Drăguţeşti-Cârbeşti, suplimentarea reţelei de apă în satul Tâlveşti, asfaltări în toată comuna, dar şi introducerea gazelor în satul Iaşi. Sunt câteva dintre proiectele primarului Ion Dumitru Popescu. Edilul comunei de lângă Târgu-Jiu ne-a oferit câteva detalii legate de aceste proiecte.R: Ce investiţii aveţi în derulare în comuna Drăguţeşti?Ion D.P. : Pentru început aş vrea sa vorbesc despre un proiect la care ţin foarte mult. Este vorba despre redeschiderea şcolii din satul Iaşi, şcoala care datează din anul 1800. Este o şcoala de tradiţie, care a scos oameni mari din ea. Vreau să o transform într-un centru cultural pentru toţi cetăţenii din comună, dar şi pentru cetăţenii Gorjului. Vreau să fie un centru de cultură, dar şi un centru de informare unde vom muta biblioteca comunei Drăguţeşti. Va fi un centru cultural în care vom promova meşterii populari şi meşteşugarii din comuna noastră, unde vom vorbi de istoria comunei şi despre toţi oamenii care şi-au adus aportul la dezvoltarea acestei comunităţi. Suntem încărcaţi de istorie şi această istorie trebuie scoasă în evidenţă. Vreau să pun pe tapet şi activitaea primarilor din trecut şi din prezent pentru ca lumea să-i cunoască mai bine. Nu vreau să scot răutăţile în evidenţă ci doar faptele bune pe care le-au făcut oamenii în decursul timpului. Vreau să vorbim despre sufletul acestei comune, încărcate de istorie. Este o comună frumoasă, sunt îndrăgostit de comuna mea şi am emoţii mari când vorbesc despre comuna Drăguţeşti. Vom face această investiţie, reabilitarea şi dotarea căminului, pe fonduri europene, plus că mai creem şi căteva locuri de muncă. Mai avem în proiect şi grădiniţa cu program prelungit din centrul comunei, de la şcoala generală.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

09.10.2017

Avem în vedere şi căminul cultural din satul Iaşi, pe care vrem să-l reabilităm, dar şi şcoala de la Urecheşti, care va intra în reabilitare.R: Ce proiecte mai aveţi în derulare?Ion D.P. : Lucrăm la un proiect amplu de canalizare Drăguţeşti – Cârbeşti, cu finalizare în 2018. Facem şi foraje pentru apă potabilă în satul Tîlveşti, unde vom suplimenta reţeaua de apă potabilă.R: Mai sunt multe drumuri de asfaltat în Drăguţeşti?Ion D.P. : Numai sunt foarte multe. Mai avem doar 7,5 km de asfaltat. Am dus un proiect la Ministerul Dezvoltării cu privire la asfaltare în toată comuna şi avem promisiuni că se va aproba acest proiect.R: Cu bani de la guvern?Ion D.P. : Da. Mai aşteptăm un aviz de la ANRE, ca să introducem gazele naturale în satul Iaşi. Stăm după acest aviz de câteva luni bune şi nu ştiu ce se întâmplă acolo. Am făcut zeci de drumuri la Bucureşti pentru un aviz. Ne-au cerut diferite autorizaţii şi hârtii, iar acum aşteptăm răspunsul de la ei, pentru o ştampila cât de mica, ca să putem demara şi noi lucrările pentru introducerea gazelor în satul Iaşi-Gorj.R: Aţi cerut spirijinul parlamentarilor de Gorj, pentru că aştepaţi de mult acest aviz?Ion D.P. : Nu i-am implicat pe parlamentari. Au proiecte mult mai mari de realizat şi nu am vrut să apelez. Mi s-au părut lucruri mărunte şi nu am vrut să-i implic în astfel de probleme. Este problema primăriei. Pentru proiecte mult mai mari voi apela şi la parlamentarii de Gorj. Dar, eu sunt mai mult ca sigur că va demara în acest an investiţia de introducere a gazelor în satul Iaşi. Pentru viitor vreau să plec cu prelungirea gazelor de la Drăguţeşti, de unde s-a oprit lucrarea spre satul Cârbeşti. Am foarte multe cereri de la oameni şi sper să realizăm acest proiect. Ştim că este o criză foarte mare de lemn, numai avem voie să tăiem lemn din pădure, iar în acest caz, gazele vor fi de viitor. Pe lângă realizarea lucrărilor la infrastructură, edilul a anunţat că în căteva zile este gata şi centrul medical din comună. /GORJEXCLUSIV – Reportaj

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

09.10.2017

AVERTIZARE de ultimă oră de VREME REA! Vezi unde va NINGE!Atenţionarea cod galben de ploi, lapoviţă şi ninsoare intră în vigoare în 7 octombrie, ora 3.00 şi va fi valabilă până în 9 octombrie ora 21.00. Zone afectate: Oltenia, vestul Munteniei, sudul Transilvaniei, centrul Moldovei.Meteorologii anunţă că în Oltenia, vestul Munteniei, apoi şi în sudul Transilvaniei şi în centrul Moldovei va ploua pe arii extinse, cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp, iar local se vor cumula 40…50 l/mp. Vântul se va intensifica temporar cu viteze de 50…60 km/h. În zonele montane precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare, iar rafalele de vânt vor depăşi 70 km/h, mai ales pe creste.Avertizarea cod portocaliu va intra în vigoare sâmbătă la ora 9.00 şi este valabilă până duminică la ora 15.00. Sunt vizate judeţele Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Buzău, Prahova, Ilfov şi Municipiul Bucureşti, Constanţa, Tulcea, Galaţi şi Vrancea, unde ploile vor fi temporar abundente şi se vor cumula cantităţi de apă importante, în general între 40 şi 60 l/mp. Vântul va avea intensificări cu viteze ce vor depăşi local 60 km/h, iar începând din după-amiaza zilei de sâmbătă în Dobrogea vântul va sufla tare, cu peste 80…90 km/h. Pentru aceeaşi perioadă este valabilă o avertizare cod portocaliu de ninsori şi viscol pentru Carpaţii Meridionali şi de Curbură, în special la peste 1600 m altitudine, unde ninsorile vor fi temporar mai consistente, cu depunere de strat de zăpadă şi, mai ales pe creste, va fi viscol. În restul ţării, temperaturile vor scădea accentuat şi în regiunile sudice, estice şi centrale unde, mai ales pe parcursul zilei de sâmbătă, va fi o vreme rece. /GORJDOMINO– Ultima ora

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABACea mai mare magistrală de apă a Sibiului a cedat. Posibile scăderi de presiune şi chiar întreruperiUna din cele două magistrale ce alimentează cu apă brută Uzina "Dumbravă" Sibiu din Barajul Gura Râului a cedat astfel încât, în momentul de faţă staţia de tratare procesează o cantitate scăzută de apă, anunţă Apă Canal Sibiu.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

09.10.2017

Apă Canal Sibiu recomandă utilizarea apei cu economie. "Aducţiunea aparţine Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu şi asigură 70 % din necesarul de apă al Uzinei "Dumbrava". Au fost mobilizate echipe de intervenţie în vederea repunerii în funcţiune a acestei importante magistrale de apă, "Apă Canal" SĂ Sibiu asigurând suport tehnic şi ţinând în permanentă legătura cu furnizorul de apă brută", se arată într-un comunicat de presă.Uzina de tratare apă "Dumbravă" mai este alimentată de o aducţiune DN 600 din Barajul de la Gură Râului şi o altă din sursă Sadu, fapt ce va permite funcţionarea staţiei la o capacitate scăzută. "Apă Canal" S! Sibiu precizează că în funcţie de durata intervenţiei dar şi a consumului de apă din reţea sunt posibile scăderi semnificative de presiune sau chiar lipsa apei în unele zone din localităţile alimentate cu apă potabilă din Uzina "Dumbravă": municipiul Sibiu, oraşul Ocna Sibiului, comunele Selimbăr ( cu satele aparţinătoare), Cristian, Sura Mare, Sura Mică, Loamneş şi Păuca. Relaţii suplimentare pot fi obţinute la Dispecerat, tel. 0269/222.777, telverde 08008.202.202. /Tribuna Sibiului, http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/cea-mai-mare-magistrala-de-apa-a-sibiului-a-cedat-posibile-scaderi-de-presiune-si-chiar-intreruperi-129535.html/Turnul Sfatului, http://www.turnulsfatului.ro/2017/10/08/avarie-la-o-aductiune-principala-de-apa-apa-canal-sa-recomanda-utilizarea-apei-cu-economie/

Teme de mediuDIN CAUZA INCENDIULUI DE LA GROAPA DE GUNOI DIN MĂLDĂREȘTI, TOȚI POLIȚIȘTII LOCALI DIN ROMÂNIA PRIMESC O NOUĂ SARCINĂZilele trecute, în cadrul unei şedințe de Guvern a fost adoptată o Ordonanță de Urgență care completează art. 9 din Legea poliției locale nr. 155/2010. Astfel, atribuțiile poliției locale în domeniul protecției mediului vor include şi monitorizarea depozitelor de deşeuri, în scopul prevenirii declanşării unor incendii cu consecințe grave pentru viața oamenilor, mediu şi bunuri materiale.„Situația extraordinară care a determinat promovarea actului normativ este reprezentată de incendiul recent la depozitul de deşeuri din comuna Măldăreşti, județul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

09.10.2017

Vâlcea, şi de riscul ca acest tip de incident să se producă şi în alte localități”, se arată în comunicatul de presă dat publicității de către reprezentanții Guvernului, în care întâmplarea petrecută pe meleagurile Vâlcii este ilustrată în chip de exemplu negativ.Totodată, sursa citată aminteşte că la necesitatea adoptării unei asemenea ordonanțe s-a avut în vedere evitarea sancționării României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în contextul deciziei Comisiei Europene de a sesiza această instituție pentru neîndeplinirea, de către țara noastră, a obligației de a închide depozitele de deşeuri neconforme. /Curierul de Valcea, http://curieruldevalcea.ro/din-cauza-incendiului-de-la-groapa-de-gunoi-din-maldaresti-toti-politistii-locali-din-romania-primesc-o-noua-sarcina/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53