de pres/Revista presei/Revista... · Web viewResponsabilii de la Bucuresti spun ca lucrarile la...

13.02.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI 13 februarie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

13.02.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................5Proiectul Canalului Siret – Bărăgan merge bine … pe hârtie........................................5Investiţie în centrala hidroelectrică la Săcele..............................................................7Teme similare...............................................................................................................8Bihorenii au spus NU exploatării gazelor de şist!.........................................................8Uzina auriferă din Baia Mare, oprită în urma poluării cu cianuri a râului Tisa, în anul 2000, ar putea fi repornită.........................................................................................10Pentru fiecare copac tăiat anul trecut, Primăria orădeană a plantat alţi 13 în loc.....13Noi proteste la Oltchim, după ce combinatul a fost închis marţi dimineaţa; 20 de angajaţi au intrat în greva foamei..............................................................................14Începe goana după administratori pentru Romgaz, Transgaz şi Nuclearelectrica......16Întâlnire Vosganian - Almunia pentru salvarea Oltchim.............................................17Teii din Iaşi, înlocuiţi cu salcâmi japonezi...................................................................18Teme de mediu...........................................................................................................19Comisarul UE pentru actiuni climatice lanseaza concursul “Lumea pe care o vrei”...19Senatul a aprobat amendarea legii care permitea vânătoarea în rezervaţia Delta Dunării....................................................................................................................... 19Gasca faraonilor iernează în număr tot mai mare în România...................................20„Ziua Roşiei Montane” a fost şi-n Baia Mare… şi nu chiar oricum!............................21

PRESA LOCALĂ............................................................................................................26ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................26

Teme ABA...................................................................................................................27Apa de mina deversata în râul Sasar ca în vremurile bune ale mineritului................27

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

13.02.2013

Buletin Hidro - Barajul de la Firiza are un coeficient de umplere de 86%..................27Teme similare.............................................................................................................28Canalizare - Din 2015, barajul Firiza nu va mai fi poluat de canalizarea caselor din amonte de lac............................................................................................................ 28Prefectul cheamă mâine la raport instituţiile care administrează bani europeni în Cluj................................................................................................................................... 29Bombă! Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest mutată la Oradea. Cine e în cărți pentru acest post bănos.............................................................................................30Apă cu program la Şimleu Silvaniei............................................................................30Ratin şi Huseni: Extinderea sistemului de alimentare cu apă este pe ultima sută de metri.......................................................................................................................... 31S-au reactivat alunecările de teren în Recea..............................................................32Teme de mediu...........................................................................................................32Baimărenii, cianuraţi din nou: Romaltyn se pregateste să înceapă în acest an producţia de aur prin cianurare, deşi nu are înca aviz de mediu...............................32

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................33Teme ABA...................................................................................................................34Nivelurile râurilor la statiile hidrometrice sunt sub cotele de atentie........................34Microhidrocentrală pe râul Tărlung...........................................................................35Teme similare.............................................................................................................35Lucian Antonie (Tetoiu): „Avem nevoie de sprijinul CJV pentru realizarea investiţiilor în reţelele de apă, canalizare şi drumuri”..................................................................35Pe 27 februarie, la Măciuca, are loc licitaţia pentru reţeaua de apă..........................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................36Teme ABA...................................................................................................................36Guvernul a dat 11 milioane de euro pentru Canalul Siret – Bărăgan.........................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................37Teme similare.............................................................................................................37Începem să cheltuim cei 107 milioane de euro pentru AquaCaraş............................37Update Gec Nera trece la planul B.............................................................................38

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

13.02.2013

Teme de mediu...........................................................................................................40Timisoara va avea un incinerator de deşeuri, care ar putea scădea preţul gigacaloriei................................................................................................................................... 40

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD...................................41Teme similare.............................................................................................................41Bârladul preia inițiativa!.............................................................................................41Uite că se poate! Chevron primeşte o labă peste bot................................................43

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

13.02.2013

Teme ANARProiectul Canalului Siret – Bărăgan merge bine … pe hârtieGuvernul a discutat despre necesitatea finantarii unor proiecte de protectia mediului in zonele limitrofe. Dupa ani de tergiversare, a fost nevoie de o criza economica pentru ca politicienii sa recunoasca importanta canalului Siret-Baragan, o constructie magistrala proiectata sa traverseze si Buzaul, care ar putea insemna salvarea agriculturii locale. Sumele pentru construirea canalului sunt imense si ar putea fi acoperite fie din fonduri europene, fie printr-un parteneriat public-privat. Lucrurile se misca insa foarte incet. Responsabilii de la Bucuresti spun ca lucrarile la Canalul Siret-Baragan vor fi reluate anul acesta, dupa ce Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) i-a fost alocata o suma cu 500 de milioane de euro mai mare decat cea din 2012, o parte din acesti bani urmand a fi destinata continuarii lucrarilor la Canalul Siret- Baragan, sistem care, dupa finalizare, ar putea asigura irigarea a 700.000 de hectare de teren agricol. Pentru realizarea lucrarilor la Canalul Siret-Baragan ar fi insa nevoie de 2,5 miliarde de euro, iar investitiile pot fi continuate doar printr-un parteneriat public-privat, efortul financiar pentru statul roman fiind mult prea mare. Pana la identificarea surselor de finantare, Guvernul a discutat despre necesitatea finantarii unor proiecte de protectia mediului in zonele limitrofe Canalului Siret – Baragan. La sfarsitul anului trecut, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a prezentat o Nota in sedinta de Guvern din decembrie, cu aceste investitii necesare. In realizarea documentului s-a plecat de la premisa ca sunt necesare lucrarile de combatere a eroziunii solului, in aceasta zona, precum si inlaturarea unor fenomene precum alunecari si prabusiri de terenuri, inundatii. In toamna anului 2012, un grup de intreprinzatori americani, care doresc sa investeasca in Canalul Siret – Baragan, au verificat stadiul lucrarilor la acest obiectiv. Americanii vor sa finanteze un studiu de fezabilitate privind oportunitatea realizarii acestei investitii, iar in baza acestui studiu sa investeasca efectiv in realizarea Canalului Siret-Baragan. Oamenii de afaceri americani s-au aratat interesati sa investeasca insa doar in primul tronson al canalului, respectiv 50 de kilometri de canal de pe raza judetului Vrancea. De acest proiect s-a aratat interesata, anul trecut, si compania China National Agricultural Group Corporation. Canalul Siret-Baragan ar permite irigarea a 700 de mii de hectare de teren

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

13.02.2013

Canalul reprezinta o investitie de mare amploare, estimata la circa 3,4 miliarde euro pentru 190 de kilometri, conform unor evaluari facute inca din 2003 si care includ si sistemele de irigatii. Doar realizarea canalului implica costuri de aproape 802 milioane de euro, iar sistemele de irigatii alte 2,8 miliarde euro. Potrivit specialistilor, cel mai important beneficiu va fi irigarea a aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol din judetele Vrancea, Buzau, Braila, Ialomita si Calarasi. Canalul va reduce simtitor costurile cu energia electrica folosita la irigatii si va face posibila aducerea apei pe terenuri neirigate in prezent. In plus, proiectul Canalului Siret-Baragan are si potential turistic, prin cele cinci porturi ce ar putea fi construite pe canal, in orasele Marasesti, Focsani, Ramnicu Sarat, Buzau si la Dridu. Constructia primului tronson al Canalului Siret-Baragan a inceput in 1987, in lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judetului Vrancea, asigurand apa pentru irigarea unei suprafete de 154.283 hectare. Pana in prezent, au fost construiti 11 kilometri, iar pentru finalizarea a 50 de kilometri sunt necesare aproximativ 350 milioane euro.Rezolvare cu 1,5 miliarde de euroIn judetul Buzau, canalul de irigatii cu amenajarile aferente ar costa cam un miliard si jumatate de euro, dar efectele construirii lui merita toti banii. Productiile agricole nu ar mai sta la mana naturii, zootehnia s-ar putea dezvolta prin dublarea sau chiar triplarea efectivelor de animale si, nu in ultimul rand, canalul ar servi inclusiv pentru transport naval, mult mai ieftin si eficient. Astfel, pentru Buzau, realizarea canalului ar insemna beneficii imense, dar si costuri pe masura. Practic, numai pentru tronsonul care traverseaza Buzaul, ar trebui sa se cheltuiasca circa un miliard si jumatate de euro. “Acest canal magistral in judetul Buzau are o lungime de aproximativ 80 de kilometri. Realizarea canalului ar costa aproape 300 de milioane de euro, iar infiintarea celor cinci sisteme noi de irigatii s-ar duce undeva la circa 1,2 miliarde de euro”, preciza inginerul Claudiu Carpen, fost director al ANIF Buzau.Cele mai mari probleme ar fi in BuzauStatul a incercat sa pregateasca terenul pentru a da unda verde constructiei, dar s-a poticnit in incercarile de expropriere. Acesta ar fi fost se pare motivul pentru care Buzaul nu a fost inca inclus pe lista pentru reluarea licitatiilor in vederea inceperii lucrarilor de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

13.02.2013

constructie a canalului. Unii proprietari au aflat ca magistrala ar urma sa treaca pe terenurile lor si au crescut preturile mult peste valoarea de piata. Astfel de probleme ar mai fi si in Ialomita, insa la noi sunt cele mai mari. Pentru agricultura, efectele realizarii canalului ar fi cu adevarat spectaculoase. S-ar putea dezvolta industria viei si vinului, zootehnia ar lua avant prin dublarea sau chiar triplarea efectivelor de animale si, nu in ultimul, canalul ar putea servi transporturilor comerciale si de agrement. Printre alte beneficii ale canalului de irigatii Siret-Baragan se numara si o mai buna gestionare a riscului de inundatii. Practic, noul canal ar putea prelua o buna parte din apa raului Siret, evitandu-se astfel riscul unor viituri catastrofale. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/proiectul-canalului-siret-baragan/

Investiţie în centrala hidroelectrică la SăceleElectroprecizia Sacele planuieste sa investeasca aproximativ 3 milioane de euro in modernizarea unei foste centrale hidroelectrice in scopul ca, din a doua parte a anului 2014, sa asigure aproximativ 70% din propriul consum de energie electrica. Microcentrala va folosi potentialul hidroenergetic a barajului Tarlung-Sacele, avand o putere instalata de 1,4 MW. „Proiectul va avea efecte pozitive pe foarte multe planuri: crearea unor noi locuri de munca, protejarea locurilor de munca existente in Electroprecizia, protejarea mediului si cresterea securitatii alimentarii cu apa potabila. Valorificarea potentialului hidroenergetic in zona va conduce la obtinerea de energie nepoluanta, din sursa regenerabila, eliminandu-se potentialele emisii poluante”, a spus Dumitru Matei, directorul general al societatii. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/investitie-in-centrala-hidroelectrica-la-sacele/

Teme similareBihorenii au spus NU exploatării gazelor de şist!Bihorul se straduieste cu spaima in suflet sa tina piept acestui pericol care ne ameninta: poluarea si distrugerea apei potabile si a terenurilor. Bihorenii considera inadmisibil ca activitati de explorare/exploatare a gazelor de sist sa fie permise in localitatea si statiunea balneo-climatica Baile Felix din judetul Bihor. Protestul care a avut loc in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

http://www.ecomagazin.ro/investitie-in-centrala-hidroelectrica-la-sacele/

http://www.ecomagazin.ro/proiectul-canalului-siret-baragan/

13.02.2013

Oradea, in fata sediului Prefecturii Bihor, sambata, de la ora 14, a reunit cca 200 de persoane, reprezentanti ai societatii civile, ai mediului politic, ai organizatiilor non-guvernamentale, ai aparatului administrative, ai mediului universitar din judetul nostru, dar si activisti de mediu din Cluj si Timis. Umar langa umar am dorit sa ne spunem parerea pentru a ne apara cel mai de pret avut: viata si sanatatea copiilor nostri. Gravitatea reala a acestor tehnologii reiese de altfel si din introducerea subiectului in textul motiunii de cenzura depuse impotriva Guvernului Ungureanu anul trecut.“De ce au fost aprobate acordurile ce permit Chevron exploatarea gazelor de sist, in conditiile in care nu existau studii si nici cadrul legislativ specific care sa reglementeze conditiile tehnice de explorare exploatare care sa evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?” se mentionata in motiunea de cenzura care, la 27 aprilie 2012, a trecut de Parlament si a provocat demiterea guvernului Ungureanu. Constatam ca desi aceste intrebari nu si-au gasit raspunsul, cu toate acestea in decembrie 2012 s-au aprobat prin hotarari de guvern si alte concesiuni pentru explorare si exploatare, inclusiv in judetul nostru. Constatam ca Moratoriul instituit de Guvernul Ponta (I) pana in decembrie 2012, a oprit operatiile legate de gazele de sist, dar ca in lunile noiembrie – decembrie, au fost concesionate alte sapte perimetre, dintre care trei in Bihor. Conform Constitutiei, Art. 135, Statul trebuie sa asigure exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national” si ne asumam opinia acelor specialisti care considera ca regimul juridic de punere in valoare a petrolului trebuie sa redevina ‘impartirea productiei’, iar nu plata unei redevente minore care nu justifica nici interesul national, nici nu asigura independenta de importuri (in prezent aceste importuri ating 16% din necesarul consumului intern), in conditiile in care: acordurile petroliere sunt pentru explorare-dezvoltare-exploatare, sunt incheiate pe o perioada de 30 de ani; explorarea are trei etape: cercetare, prospectare si explorare geologica; titularul acordului petrolier are dreptul sa dispuna asupra cantitatilor de petrol ce ii revin, inclusiv sa le exporte.” Gazele naturale de care se ocupa legea petrolului se mai numesc si “gaze conventionale”; deci, legea petrolului se ocupa doar de gazele naturale conventionale, nu si de restul gazelor naturale, numite “gaze neconventionale” (printre care se afla gazele de sist). Pozitia facuta publica a domnului Presedinte Traian Basescu a fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

13.02.2013

constant aceea potrivit careia gazele de sist ar ajuta la realizarea independentei Romaniei de importul de gaze rusesti, ignorand, cu buna stiinta sau nu, ca toate companiile care detin asemenea acorduri, urmeaza sa plateasca Statului o redeventa in bani, nu in natura (adica nu in gaze de sist). Mai mult, Legea petrolului da dreptul atat companiilor Chevron, East-West Petroleum, Clara Petroleum si altele care beneficiaza de asemenea acorduri “ sa dispuna asupra cantitatilor de petrol ce ii revin, inclusiv sa le exporte“. Luand act de declaratiile recente ale Ministrului Varujan Vosganian dar si ale Primului Ministru Victor Ponta potrivit carora demararea explorarii gazelor de sist ar putea fi o solutie pentru a spori independenta energetica a Romaniei – dorim sa atragem atentia reprezentantilor Guvernului, ca aceasta activitate nu este acoperita de actuala lege a petrolului, cat timp obiectul real al acordurilor petroliere de explorare-dezvoltare-exploatare a gazelor de sist aprobate pentru Chevron si alte companii se afla in afara cadrului de reglementare acestei legi. In lipsa Strategiei Nationale de dezvoltare, a unor Strategii sectoriale de evolutie, inclusiv a resurselor naturale, avizarea oricarei investitii de tipul valorificarii gazelor de sist este inoportuna. Riscurile pe care aceasta metoda a fracturarii hidraulice in volum mare le aduce pentru sanatatea oamenilor si a mediului au determinat tari precum Franta si Bulgaria, sa o interzica, iar alte state europene au adoptat moratorii in acest sens. Nu intelem de aceea motivul pentru care Guvernul roman, ar adopta o decizie contrara chiar inainte ca reglementarile europene sa fie aduse la zi pentru a raspunde noilor provocari. Comisia Europeana se afla intr-un amplu proces de revizuire a reglementarilor, ca urmare a adoptarii in Parlamentul European a unor rapoarte, care toate au concluzionat ca acesta metoda prezinta riscuri pentru mediu si oameni ce nu sunt corespunzator adresate de normele existente. In consecinta, solicitam Guvernului: 1. Ca toate Acordurile de concesiune pentru explorare si exploatare a gazelor neconventionale – gaze de sist aprobate prin hotarari de Guvern, sa fie de urgenta anulate. 2. Sa sustina in Parlamentul Romaniei proiectul de lege privind interzicerea folosirii in Romania a metodei fracturarii hidraulice a rocilor in explorarea-dezvoltarea-exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase, aflat in procedura la Camera Deputatilor. 3. Sa adopte un nou Moratoriu in privinta exploatarii gazelor de sist si a utilizarii fracturarii hidraulice pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

13.02.2013

scara larga in Romania, cel putin pana cand Comisia Europeana va definitiva un cadru legislativ care sa poata preveni riscurile acestei metode. Dupa cum stim cu totii, lupta impotriva fracturarii hidraulice (frackingului), nu va fi de ajuns. Pentru a castiga aceasta batalie pe termen lung, este nevoie sa ne reducem dependenta de combustibilii fosili, sa promovam alternativ sursele regenerabile de energie. Oradea, Februarie 2012 Georgeta Ionescu, prim-vicepresedinte al Partidului Verde Mihaela Bodonea, presedinte Partidul Verde, Bihor. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/bihorenii-au-spus-nu-exploatarii-gazelor-de-sist/

Uzina auriferă din Baia Mare, oprită în urma poluării cu cianuri a râului Tisa, în anul 2000, ar putea fi repornităFribourg Investments va investi 20 milioane de dolari pentru valorificarea si reciclarea deseurilor. Uzina aurifera din Baia Mare, oprita in urma poluarii cu cianuri a raului Tisa, in anul 2000, ar putea fi repornita, pentru reciclarea deseurilor miniere. Fondul de private equity Fribourg Investments, controlat de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, a cumparat 49% din capitalul social al companiei miniere “Romaltyn Limited”, care detine uzina de exploatare miniera din Baia Mare, preluand si controlul operational al proiectului de reciclare a deseurilor miniere. In urma acestei tranzactii, Fribourg Investments urmeaza sa investeasca 20 milioane de dolari pentru valorificarea si reciclarea acestor deseuri. Proiectul este programat sa se deruleze pe o perioada de aproximativ cinci ani si include eliminarea a 8,5 milioane tone de deseuri miniere, prin reluarea activitatii de retratare a sterilului minier, recuperarea metalelor neferoase, respectiv aur si argint, precum si reabilitatea tehnologica a suprafetei de aproximativ 165 hectare din regiunea Baia Mare, se arata intr-un comunicat al fondului de investitii.Repornirea activitatii “Romaltyn”, programata pentru ultimul trimestru al acestui an, necesita inves-titii de peste 40 milioane dolari, care sa acopere retehnologizarea completa a uzinei, inlocuirea circuitului de conducte, finalizarea statiei de tratare a apei la iazul de decantare, refacerea izolatiei lacului de decantare si amenajarea unor noi buzunare de retentie, operatiuni realizate partial in perioada 2007-2012.Pentru etapa de pregatire a operatiunilor, Fribourg Investments estimeaza ca fabrica

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.ecomagazin.ro/bihorenii-au-spus-nu-exploatarii-gazelor-de-sist/

http://www.ecomagazin.ro/bihorenii-au-spus-nu-exploatarii-gazelor-de-sist/

13.02.2013

urmeaza sa angajeze aproximativ 150 de persoane, urmand ca, atunci cand proiectul va deveni functional, sa fie administrat de aproximativ 200 de persoane.Managementul proiectului va fi asigurat de catre Sergiu Chirca, administrator al “Romaltyn” si director general al operatiunilor Fribourg Investments in tara noastra.Activitatea companiei miniere urmeaza sa fie coordonata de un Consiliu Director, avand cinci membri, respectiv Ion Sturza, Kenges Rakisev, presedintele Consiliului Director al firmei kazahe “SAT&Company”, actionarul majoritar al “Romaltyn”, Nurlan Abduov, antreprenor kazah si fost director general al “SAT&Company”, Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac Bank, precum si al Consiliilor de Administratie ale “Tarom” si al fondului de investitii imobiliare “New Europe Property Investments” si Bogdan Popescu, managing director pentru Romania al “Zeta Petroleum”, expert international in resurse minerale. Reprezentantii Fribourg Invest-ments au declarat ca functionarea uzinei “Romaltyn” urmeaza sa fie monitorizata permanent din pers-pectiva tehnologica si a parametrilor de mediu, care vor fi masurati si comunicati in timp real. “Investitiile facute in noua linie de retratare asigura un control riguros al riscurilor, valoarea parametrilor de mediu inscriindu-se sub limitele prescrise de reglemetarile europene si cele nationale”, se precizeaza in comunicatul fondului de investitii. Odata ce proiectul va fi finalizat, urmeaza ca “Romaltyn” sa reabiliteze ecologic integral suprafetele pe care se afla, in prezent, deseurile miniere, potrivit Fribourg Investments. Ion Sturza: “Ne dorim sa facem din acest proiect un pilot de buna practica in domeniul reciclarii de deseuri miniere si al reabilitarii ecologice”Ion Sturza a afirmat ca doreste ca proiectul sa devina un pilot de buna practica in domeniul reciclarii deseurilor miniere si a reabilitarii ecologice, avand in vedere istoricul problematic al fabricii. “Activitatea «Romaltyn» rezolva o problema existenta – deseurile depozitate sunt o sursa de poluare grava – si deschide oportunitati de revitalizare a mai multor companii din Baia Mare”, a declarat domnia sa, care a subliniat ca majoritatea partenerilor cu care compania urmeaza sa lucreze va fi formata din companii autohtone din regiune. Ion Sturza a adaugat: “Am deschis cai de colaborare si cooperare cu autoritatile si firmele locale, cu toti cei interesati si speram sa actionam ca un catalizator pentru dezvoltarea unor proiecte locale de impact. Pe intreaga derulare a proiectului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

13.02.2013

vom contribui, la un prim calcul, cu aproximativ 18 milioane de dolari sub forma diverselor taxe si redevente, care vor fi o resursa de dezvoltare a zonei, puternic afectata de inchiderea minelor si de conditiile economice dificile din ultimii ani”. “Romaltyn” este fosta uzina “Aurul” Baia Mare, care s-a aflat, in urma cu 13 ani, in centrul celui mai mare scandal de poluare din istoria recenta a tarii noastre. Pe data de 30 ianuarie 2000, digul de la iazul de decantare a cedat, ceea ce a dus la poluarea raurilor Lapus si Tisa si a Dunarii cu aproximativ 100.000 metri cubi de ape care contineau cianura si metale grele. Din acel moment, activitatea fabricii a fost intrerupta.“Romaltyn” s-a aflat, pana in luna aprilie a anului trecut, in proprietatea “Polyus Gold”, cel mai mare producator de aur din Rusia, controlat de oamenii de afaceri Mihail Prohorov si Suleiman Kerimov. Primul este cunoscut, printre altele, pentru candidatura la presedintia Rusiei, anul trecut, precum si pentru faptul ca este proprietarul clubului american de bas-ket New Jersey Nets, care, intre timp, si-a schimbat numele in Brooklyn Nets, in timp ce al doilea detine clubul rusesc de fotbal Anzhi Makhachkala. In aprilie 2012, “Polyus Gold” a anuntat vanzarea integrala “Romaltyn” catre compania kazaha “SAT&Company”, cu operatiuni in domeniul extractiei si prelucrarii feroaliajelor, cromului, zincului, nichelului, carbunelui, precum si in petrochimie. Tranzactia, in valoare de 20 milioane dolari, a vizat toate activele miniere din tara noastra, inclusiv uzina aurifera, care are o capacitate anuala de tratare de 2,5 milioane tone, insa, in prezent, nu este operationala, si trei licente de explorare in judetul Maramures.“SAT&Company” este controlata de catre Kenges Rakisev, ginerele primarului din capitala Kazahstanului, Astana, Imangali Tasmagambetov, un apropiat al presedintelui Nursultan Nazarbaiev. Ion Sturza o ocupat functia de premier al Republicii Moldova, intre februarie si noiembrie 1999, in timpul mandatului presedintelui Petru Lucinschi. Intre anii 2002 si 2009 a lucrat pentru “Rompetrol”, unde a ocupat functiile de pr-e-sedinte-director general al subsidiarei din Republica Moldova, vicepresedinte pentru Dezvoltare pentru Rusia si Comunitatea Statelor Independente (CSI), membru in Consiliul de Administratie si director general adjunct al grupului petrolier, jucand un rol important in vanzarea acestuia catre compania kazaha de stat “KazMunaiGaz”. Printre investitiile din tara noastra ale fondului de private equity controlat de catre omul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

13.02.2013

afaceri se numara parcul tehnologic Liberty Center Technologial Park din Cluj-Napoca. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/repornirea-exploatarii-aurifere-la-baia-mare/

Pentru fiecare copac tăiat anul trecut, Primăria orădeană a plantat alţi 13 în locBilant pe plus: Pentru fiecare copac taiat anul trecut, Primaria oradeana a plantat alti 13 in loc. Ca sa isi merite ajutoarele sociale primite de la Primarie, 1.200 de oradeni au lucrat, in total, anul trecut 64.320 de ore la curatenia orasului. Primaria a tras linie la realizarile “verzi” pentru 2012 si a prezentat public bilantul. Pe langa amenajarea a doua parcuri, Linistii si Padisului, municipalitatea se mai lauda cu 4.380 de copaci plantati in oras, cu 2 kilometri de piste de biciclete noi si cu mobilarea cu aparate de joaca a 64 de zone din oras. Tot de anul trecut, Oradea are harti de zgomot care arata cat de poluat fonic este orasul, iar din acest an va avea stabilite si masurile ce trebuie luate ca urechile oradenilor sa sufere cat mai putin.Plantari vs. taieriBilantul Directiei Tehnice pentru anul 2012 a fost prezentat public saptamana trecuta si arata ca in cele doua campanii de plantari firmele contractate prin licitatii au sadit 3.680 de copaci, iar detinutii Penitenciarului Oradea alti 700. In timp ce 4.380 de copaci au prins radacini, alti 327 au fost taiati fiindca afectau lucrari de investitii, accesul auto ori pietonal, sau reprezentau un pericol. De asemenea, alti 1.121 de arbori din oras au fost toaletati. Tot anul trecut, Oradea s-a “imbogatit” cu 440 de banci ce au fost montate intre blocuri, pe promenadele de pe malurile Crisului si Petei, respectiv in parcurile 1 Decembrie sau Linistii. Pentru aceste lucrari, dar si pentru ingrijirea parcurilor si zonelor verzi din oras, Primaria a platit 3,8 milioane de lei.Reclame “verzi”Sapte firme oradene (Holcim, Pelican Impex, Helion Com Impex, Rom Com Invest, IFN Rom Com, Eurobusiness Parc Oradea si Eco Bihor) au acceptat anul trecut sa ia in custodie 12 spatii verzi din oras, adica scuaruri, sensuri giratorii ori aliniamente stradale, municipalitatea oferindu-le in schimb posibilitatea sa isi faca reclama in aceste zone.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.ecomagazin.ro/repornirea-exploatarii-aurifere-la-baia-mare/

http://www.ecomagazin.ro/repornirea-exploatarii-aurifere-la-baia-mare/

13.02.2013

De asemenea, zona intubata a Crisului Mic, din Episcopia Bihorului, a devenit in 2012 o pista de biciclete intinsa pe 0,8 km, iar o alta pista, de 1,2 km, a fost amenajata pe strada Maresal Alexandru Averescu, paralela cu Crisul Repede. De-a lungul intregului an, 1.200 de persoane au prestat, in total, 64.320 de ore de munca in folosul comunitatii, facand curatenie in diferite zone ale orasului in schimbul ajutoarelor sociale primite. Tot anul trecut, prin hartile de zgomot facute, s-a stabilit ca o zecime din oradeni sunt deranjati fonic de traficul din urbe. In 2013, Primaria trebuie sa elaboreze un plan de actiuni, pentru diminuarea acestei probleme. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/pentru-fiecare-copac-taiat-anul-trecut-primaria-oradeana-a-plantat-alti-13-in-loc/

Noi proteste la Oltchim, după ce combinatul a fost închis marţi dimineaţa; 20 de angajaţi au intrat în greva foamei Aproximativ 200 de angajati ai combinatului Oltchim au protestat, marti, in fata unitatii, iar 20 de salariati au anuntat ca au declansat greva foamei, dupa ce din cauza lipsei de materie prima a fost oprita activitatea in cele trei sectii unde productia fusese reluata in noiembrie 2012, relateaza Mediafax. Protestul a avut loc in fata pavilionului administrativ al combinatului Oltchim, unde oamenii au scandat "Hotii", "Vrem sa muncim" si au cerut ca premierul Victor Ponta sa vina la Ramnicu Valcea pentru a detensiona situatia. Potrivit presedintelui Sindicatului "Victoria" din SC Oltchim Ramnicu Valcea, Corneliu Cernev, 20 de angajati au intrat in greva foamei, in fata sediului societatii fiind montate corturi in care stau grevistii foamei. "Un numar de 24 de persoane si-au dat acordul astazi (marti - n.r.) ca sa intre in greva foamei. 20 au intrat deja in greva foamei, iar ceilalti patru vor intra probabil de maine (miercuri- n.r.). Oamenii nu mai cred in promisiuni. Cele trei sectii care reluasera productia si-au intrerupt activitatea din lipsa materiei prime, banii pentru capitalul de lucru nu au venit si sunt restante salariale. Situatia combinatului este grava, iar oamenii acuza ca au fost mintiti", a spus Corneliu Cernev. Si saptamana trecuta aproximativ 500 de angajati ai Oltchim au protestat in fata pavilionului administrativ, nemultumiti ca nu si-au primit salariile pe decembrie si ianuarie, ei cerand conducerii unitatii sa le prezinte planul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.ecomagazin.ro/pentru-fiecare-copac-taiat-anul-trecut-primaria-oradeana-a-plantat-alti-13-in-loc/

http://www.ecomagazin.ro/pentru-fiecare-copac-taiat-anul-trecut-primaria-oradeana-a-plantat-alti-13-in-loc/

13.02.2013

reorganizare, in conditiile in care combinatul a intrat in insolventa.Administratorul judiciar Gheorghe Pipera declara atunci ca nu exista in acest moment pericolul unui faliment, iar sindicatele trebuie sa inteleaga "sa fie calme"."Noi facem eforturi, am discutat sase ore la Valcea cu sindicatele, au inteles strategia noastra pe termen scurt si este o surpriza acest protest. Daca protestele continua, sansele ca Oltchim sa se poata salva sunt tot mai reduse. Nu ii ajuta cu nimic daca protesteaza. Nu se pune in acest moment problema de faliment, iar oamenii trebuie sa inteleaga ca discutam reorganizarea societatii. Sindicatele trebuie sa inteleaga sa fie calme", afirma Gheorghe Piperea. Combinatul Oltchim se afla in insolventa, cererea de declansare a acestei proceduri fiind aprobata in 30 ianuarie de Tribunalul Valcea.Administratorii judiciari ai Oltchim sunt Rominsolv, o firma a avocatului Gheorghe Piperea, si BDO Business Restructuring, parte a retelei grupului international BDO.Guvernul a incercat anul trecut sa privatizeze Oltchim, insa licitatia pentru vanzarea pachetului majoritar de actiuni a esuat din cauza ca patronul OTV, Dan Diaconescu, declarat castigator al licitatiei, nu a platit statului suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane euro. Dupa acest esec, statul nu a mai avansat un termen concret pentru privatizarea combinatului chimic. /Hotnews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14211824-noi-proteste-oltchim-dupa-combinatul-fost-inchis-marti-dimineata-20-angajati-intrat-greva-foamei.htm/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/02/13/oltchim-20-de-oameni-in-greva-foamei-dupa-ce-combinatul-a-fost-inchis-marti-dimineata//Economica Net, http://www.economica.net/alti-doi-angajati-ai-oltchim-au-intrat-in-greva-foamei-numarul-protestatarilor-ajungand-la-20_45456.html/Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/greva-foamei-la-oltchim-numarul-protestatarilor-a-ajuns-la-20-10559035/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/175341-Valcea-20-de-oameni-in-greva-foamei-dupa-ce-combinatul-a-fost-inchis-marti-dimineata.html/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/175298-Oltchim-Salariile-angajatilor-ar-putea-fi-platite-in-15-februarie.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/175298-Oltchim-Salariile-angajatilor-ar-putea-fi-platite-in-15-februarie.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/175298-Oltchim-Salariile-angajatilor-ar-putea-fi-platite-in-15-februarie.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/175341-Valcea-20-de-oameni-in-greva-foamei-dupa-ce-combinatul-a-fost-inchis-marti-dimineata.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/175341-Valcea-20-de-oameni-in-greva-foamei-dupa-ce-combinatul-a-fost-inchis-marti-dimineata.html

http://www.mediafax.ro/social/greva-foamei-la-oltchim-numarul-protestatarilor-a-ajuns-la-20-10559035

http://www.mediafax.ro/social/greva-foamei-la-oltchim-numarul-protestatarilor-a-ajuns-la-20-10559035

http://www.economica.net/alti-doi-angajati-ai-oltchim-au-intrat-in-greva-foamei-numarul-protestatarilor-ajungand-la-20_45456.html

http://www.economica.net/alti-doi-angajati-ai-oltchim-au-intrat-in-greva-foamei-numarul-protestatarilor-ajungand-la-20_45456.html

http://www.financiarul.ro/2013/02/13/oltchim-20-de-oameni-in-greva-foamei-dupa-ce-combinatul-a-fost-inchis-marti-dimineata/

http://www.financiarul.ro/2013/02/13/oltchim-20-de-oameni-in-greva-foamei-dupa-ce-combinatul-a-fost-inchis-marti-dimineata/

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14211824-noi-proteste-oltchim-dupa-combinatul-fost-inchis-marti-dimineata-20-angajati-intrat-greva-foamei.htm



13.02.2013

Începe goana după administratori pentru Romgaz, Transgaz şi NuclearelectricaQuest Advisors SRL şi Transearch Internațional SRL se vor ocupa de recrutare. Oficiul Participațiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a anunțat, ieri, că aşteaptă, până pe 13 martie inclusiv, candidaturile pentru posturile din Consiliile de Administrație ale companiilor Romgaz, Transgaz şi Nuclearelectrica. În implementarea managementului profesionist pentru aceste companii, Ministerul Economiei este asistat de asocierea formată din Quest Advisors SRL şi Transearch Internațional SRL. Statul român deține 85,007% din capitalul social al Romgaz Mediaş, iar Fondul Proprietatea - 14,992%. Romgaz urmează să fie listată la Bursa de Valori Bucureşti în a doua jumătate a acestui an. "Transgaz" S.A. are ca scop îndeplinirea strategiei naționale stabilite pentru transportul, tranzitul internațional, dispecerizarea gazelor naturale şi cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale. Capitalul social al companiei este deținut în proporție de 73,5% de stat, Fondul Proprietatea are 14,98% din capitalul social, iar 11,5% sunt deținute de alți acționari. Transgaz este cotată la BVB, iar statul urmează să mai vândă, printr-o ofertă secundară, până în aprilie, încă 15% din pachetul de acțiuni deținut în această societate. Criteriile de selecție a candidaților pentru Consiliile de Administrație ale Romgaz şi Transgaz sunt: minim 10 ani experiență profesională, dintre care minim 5 ani în func-ții de administrare/conducere; absolvent(ă) de studii superioare; cunoaşterea limbii române sau a unei limbi de circulație internațională. Experiența persoanelor fizice sau juridice în funcții de administrare/conducere trebuie să fie în companii cu cifra de afaceri de minim 100 milioane euro sau 1000 de angajați. Pot fi selectați cel mult 2 (doi) membri din rândul funcționarilor publici sau a altor categorii de personal din cadrul Ministerului Economiei - în calitate de autoritate publică tutelară sau din cadrul altor autorități sau instituții publice. Din cadrul noului Consiliu de Adminis-trație, cel mult doi membri vor putea fi desemnați administratori executivi. Cel puțin una dintre persoanele selectate trebuie să aibă o experiență de minim 5 ani în domeniul gazelor naturale. Cel puțin unul dintre membrii Consiliului de Administrație trebuie să aibă studii economice şi experiența în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

13.02.2013

domeniul economic, contabilitate, audit sau financiar, de cel puțin 5 ani. Nuclearelectrica este deținută, în proporție de 90,28%, de Stat. La această societate, Fondul Proprietatea are o cotă de 9,72% din capitalul social. Nuclearelectrica va fi listată la BVB în primăvara acestui an. Criteriile de selecție sunt similare cu cele impuse la Romgaz şi Transgaz, numai că experiența solicitată nu este în domeniul gazelor ci al energiei electrice. Criteriile de selecție a candidaților pentru Consiliile de Administrație ale Romgaz şi Transgaz sunt: minim 10 ani experiență profesională, dintre care minim 5 ani în funcții de administrare/conducere; absolvent(ă) de studii superioare; cunoaşterea limbii române sau a unei limbi de circulație internațională. /Bursa, http://www.bursa.ro/incepe-goana-dupa-administratori-pentru-romgaz-transgaz-si-nuclearelectrica-197891&s=piata_de_capital&articol=197891.html

Întâlnire Vosganian - Almunia pentru salvarea OltchimMinistrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit ieri, cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Joaquin Almunia, ca să discute despre ajutorul de stat pe care autoritățile noastre vor să îl acorde combinatului Oltchim. Banii sunt necesari pentru repornirea producției la un nivel care să-i asigure profitabilitatea. Ca să primească undă verde de la Comisia Europeană, autoritățile noas-tre trebuie să demonstreze că Oltchim nu a mai beneficiat, până în prezent, de ajutor de stat, precum suport pentru electricitatea consumată sau scutiri de taxe, potrivit unor surse apropiate situației. Întâlnirea nu figura pe agenda oficială de ieri a domnului Almunia. Contactat telefonic, ministrul Vosganian ne-a răspuns că Ministerul Economiei va da un comunicat pe acest subiect în cursul zilei de astăzi. Combinatul vâlcean are nevoie de capital de lucru de circa 45 milioane de euro pentru repornirea producției la o capacitate de peste 65%. Autoritățile vor să acorde Oltchim un ajutor de stat de 20 milioane de euro, precum şi garanții de stat prin EximBank pentru credite de 25 milioane euro. Asigurarea capitalului de lucru pentru combinat este vitală pentru succesul reorganizării prin insolvență. /Bursa, http://www.bursa.ro/intalnire-vosganian-almunia-pentru-salvarea-oltchim-197912&s=piata_de_capital&articol=197912.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.bursa.ro/intalnire-vosganian-almunia-pentru-salvarea-oltchim-197912&s=piata_de_capital&articol=197912.html

http://www.bursa.ro/intalnire-vosganian-almunia-pentru-salvarea-oltchim-197912&s=piata_de_capital&articol=197912.html

http://www.bursa.ro/incepe-goana-dupa-administratori-pentru-romgaz-transgaz-si-nuclearelectrica-197891&s=piata_de_capital&articol=197891.html

http://www.bursa.ro/incepe-goana-dupa-administratori-pentru-romgaz-transgaz-si-nuclearelectrica-197891&s=piata_de_capital&articol=197891.html

13.02.2013

/Curentul, http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013021383123/Economic-financiar/Ministerul-Economiei-cauta-administratori-pentru-Nuclearelectrica-Romgaz-si-Transgaz.html

Teii din Iaşi, înlocuiţi cu salcâmi japoneziDupa doua saptamani de scandaluri si proteste pe subiectul taierii teilor, sefii din Primarie au anuntat abia acum ca schimbarea vegetatiei de pe bulevardul Stefan cel Mare face parte dintr-o strategie mult mai ampla. Inlocuirea copacilor cu salcami japonezi ar fi de fapt o prima etapa intr-un plan mai amplu de reamenajare urbana a intregii zone centrale, plan care integreaza mai multe proiecte. Prin urmare, imediat ce vremea se va incalzi, municipalitatea va relua actiunea de taiere a teilor. 20 de arbori vor fi inlocuiti, numarul teilor taiati fiind de 54. Copacii vor fi doborati pana la intersectia cu strada I.C. Bratianu, iar teii pana in Piata Unirii vor fi pastrati. Modernizarea centrului va continua in primavara, atunci cand va fi montata piatra cubica si pe tronsonul ramas acum deschis circulatiei rutiere. Astfel, si portiunea dintre Piata Unirii pana la Cub va fi inchisa traficului auto si va deveni pietonal pana in luna august. Aceleasi lucrari vor fi executate si pe strada I.C. Bratianu, pana la statuia lui Miron Costin. Primaria intentioneaza sa transforme centrul orasului intr-un spatiu cultural, artistic. Dupa ce bulevardul Stefan cel Mare va fi transformat complet in pietonal, ar urma sa fie montate mai multe casute de lemn in special prin zona Mitropoliei, care vor adaposti targuri sau expozitii. Saptamana aceasta vom prezenta un plan de situatie cu modalitatea in care se intregeste acest concept cu esplanada Teatrului National, din fata Primariei, legatura cu Palatul Culturi si cu ce se intampla dinspre Cub ca sa discutam despre o abordare unitara. Aici va fi o zona expozitionala, cu targuri, produse traditionale de sarbatori. Avem in vedere cateva concepte de module de lemn care ar putea deservi pentru odihna si organizarea de targuri”, a declarat viceprimarul Mihai Chirica. /Green Report, http://www.green-report.ro/teii-din-iasi-inlocuiti-cu-salcami-japonezi/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.green-report.ro/teii-din-iasi-inlocuiti-cu-salcami-japonezi/

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013021383123/Economic-financiar/Ministerul-Economiei-cauta-administratori-pentru-Nuclearelectrica-Romgaz-si-Transgaz.html



13.02.2013

Teme de mediuComisarul UE pentru actiuni climatice lanseaza concursul “Lumea pe care o vrei”Connie Hedegaard, comisarul UE pentru actiuni climatice, lanseaza un concurs pe tema reducerii emisiilor de carbon. Concursul “Lumea pe care o vrei” face parte din campania omonima de combatere a schimbarilor climatice initiata de Comisia Europeana, arata un comunicat de presa. Comisarul Hedegaard a declarat: “Concursul reprezinta o foarte buna ocazie de a depasi simplele discutii despre schimbarile climatice. Trimitandu-ne proiectele dumneavoastra, ne ajutati sa demonstram ca este posibil atat din punct de vedere practic, cat si financiar, sa cream lumea pe care o vrem, cu clima pe care o vrem fara ca viata noastra sa devina astfel plicticoasa si cenusie”. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/comisarul-ue-pentru-actiuni-climatice-lanseaza-concursul-lumea-pe-care-o-vrei/

Senatul a aprobat amendarea legii care permitea vânătoarea în rezervaţia Delta DunăriiPlenul Senatului a aprobat marti cererea de reexaminare transmisa Parlamentului de presedintele Traian Basescu in ceea ce priveste modificarea Ordonantei nr. 127/2010 pentru adoptarea unor masuri destinate dezvoltarii economico-sociale a zonei ‘Delta Dunarii’, care eliminase prevederea potrivit careia vanatoarea in Delta Dunarii constituie contraventie. In cererea de reexaminare, presedintele atrage atentia asupra faptului ca ‘prevederea potrivit careia desfasurarea activitatilor de vanatoare pe teritoriul rezervatiei constituie contraventie este abrogata, drept consecinta, vanatoarea in rezervatie este dezincriminata, aceasta nemaifiind o fapta care sa constituie contraventie’. De asemenea, presedintele a mai aratat ca la art.1 al legii se prevede introducerea sintagmei ‘vanatorii rational reglementata’ printre activitatile care se pot desfasura pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Seful statului considera ca ‘o asemenea practica, fara o reglementare si limitare stricta, poate avea drept consecinta punerea in pericol a existentei speciilor si habitatelor protejate’ si, prin urmare, a solicitat revenirea la textul initial, de sanctionare a desfasurarii activitatilor de vanatoare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.ecomagazin.ro/comisarul-ue-pentru-actiuni-climatice-lanseaza-concursul-lumea-pe-care-o-vrei/

http://www.ecomagazin.ro/comisarul-ue-pentru-actiuni-climatice-lanseaza-concursul-lumea-pe-care-o-vrei/

13.02.2013

pe teritoriul rezervatiei. Solicitarea presedintelui a primit votul senatorilor, acestia aproband cu 118 voturi pentru atat cererea de reexaminare, cat si proiectul de lege amendat in comisia de specialitate. Legea are un caracter organic, Senatul fiind prima Camera sesizata in acest caz. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/eliminarea-vanatorii-in-delta-dunarii//Curentul, http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013021383104/Social/Vanatoarea-in-rezervatia-Delta-Dunarii-constituie-in-continuare-contraventie.html

Gasca faraonilor iernează în număr tot mai mare în RomâniaNumaratoarea de Iarna a Pasarilor Acvatice, actiune derulata an de an de catre Societatea Ornitologica Romana, a scos la iveala in 2013 ca versatila gasca cu gat rosu alege sa vina in numar tot mai mare in Romania si in Bulgaria. Ornitologii romani si bulgari au avut supriza sa descopere un stol de 54.000 de exemplare in sudul Dobrogei si in Cadrilater. O parte din acest stol a ales sa se hraneasca pe terenurile agricole din sudul Dobrogei, unde au fost numarate 20.000 de exemplare. Pasarile plecau seara, sa doarma alaturi de tot stolul, in Bulgaria. Constatarea este cu atat mai imbucuratoare, deoarece gasca cu gat rosu este una dintre speciile periclitate la nivel mondial, fiind trecuta pe Lista Rosie a IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) cu statutul de „endangered”. In ultimii 10 ani nu a mai avut loc o constatare atat de imbucuratoare pentru cei care sunt implicati in protectia mediului si in programelespeciale de conservare a acestei specii. Pana acum au fost dezvoltate mai multe programe de acest gen, printre care si plati pentru agricultoriicare creeaza zone de hranire pentru specie pe terenurile lor in timpul iernii. Fermierii au primit din partea Uniunii Europene sume care au ajunssi la 171 de euro pe hectar. Pasarea este un adevarat izvor de enigme pentru ornitologi, deoarece isi schimba rutele de migratie dupa considerente doar de ele stiute. Gasca cu gat rosu cuibareste in Rusia, mereu in apropierea unor aliati inaripati. Cuiburile sunt plasate strategic, langa cele de bufnita de zapada, careindeparteaza alti dusmani naturali, sau alaturi de coloniile extrem de zgomotoase ale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013021383104/Social/Vanatoarea-in-rezervatia-Delta-Dunarii-constituie-in-continuare-contraventie.html



http://www.ecomagazin.ro/eliminarea-vanatorii-in-delta-dunarii/

http://www.ecomagazin.ro/eliminarea-vanatorii-in-delta-dunarii/

13.02.2013

pescarusilor argintii. Dupa ce isi cresc puii, gastelemigreaza pentru a ierna. In antichitate erau oaspeti ai Egiptului, unde a si fost descoperita imaginea ei pe peretii piramidelor. Ulterior au alessa ierneze in Azerbaijan, pana in 1970. Acum, gasca cu care se mandreau candva faraonii a ajuns sa ierneze doar in trei tari: Ucraina, Romania si Bulgaria. Aceeasi actiune a SOR (Numaratoarea de Iarna a Pasarilor Acvatice) s-a incheiat cu o noua surpriza placuta. Rata cu ciuf a fost observata in numar mare pe lacul Lumina din Delta Dunarii. Biologii de la SOR au observat un stol mare, compact, de 11.400 de exemplare. Un asemenea stol nu a mai fost vazut in Romania din anii 1970. Actiunea de Numarare a Pasarilor Acvatice de Iarna a fost efectuata in peste 180 de locatii, cu ajutorul a peste 100 de biologi, pasarari si voluntari ai Societatii Ornitologice Romane.”/Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/gasca-faraonilor/

„Ziua Roşiei Montane” a fost şi-n Baia Mare… şi nu chiar oricum!Un eveniment intr-adevar de exceptie desfasurat pe 6 februarie a.c. in cel putin 30 de orase din Romania: „Ziua Rosiei Montane”, 1882 de ani de existenta, fiind cea mai veche localitate miniera, atestata documentar, de pe teritoriul Romaniei. In municipiul Baia Mare, evenimentul a durat mai mult de trei ore si a fost gazduit de Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”. De fapt, dintre organizatorii locali a facut parte si Gabriel Stan, bibliotecar, cel care, cel putin in opinia mea, chiar a avut o contributie majora in pregatirea si organizarea evenimentului; sigur, merite si aprecieri se cuvin tuturor celor care s-au ocupat de organizare-prezentare, si anume: Bogdan Gherghel, Sebastian Petras si Doina Sulea. In aceeasi ordine de idei, as spune ca, dincolo de cele cateva scapari (totusi n-o sa le spun gafe) organizatorice si de derulare a evenimentului in sine, a fost o reusita sub mai toate aspectele sale. Spun asta nu neaparat fiindca a fost o sala aproape plina – numarul participantilor fiind circa 60-70 (cativa totusi au plecat inainte de final, altii au venit dupa ora 16.00 ori au fost doar in trecere), nu doar fiindca au avut loc dezbateri extrem de interesante si avizate, ci inainte de toate fiindca organizatorii au invitat si cativa specialisti de marca in domeniu, si, respectiv, pentru ca discutiile concrete purtate la subiect au fost foarte apreciate de toti cei prezenti… Aici trebuie sa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.ecomagazin.ro/gasca-faraonilor/

13.02.2013

fac o remarca speciala: tocmai in contextul in care se stie bine ca Maramuresul a fost – si inca este – una dintre cele mai importante zone miniero-metalurgice din tara (si-aici ma refer la sectorul miniero metalurgic neferos, incepand cu cel auro-argintifer!), tocmai datorita prezentei catorva reputati specialisti, tocmai datorita interesului deosebit pentru cazul Rosia Montana si, nota bene, in special fiindca in Baia Mare exista astazi cazul Romaltyn Mining, discutiile declansate au fost axate nu doar pe aspecte generale, ci pe date si informatii concrete, multe fiind foarte-foarte putin cunoscute opiniei publice din tara! Evident ca, exact in conditiile mentionate, discutiile au „alunecat” inevitabil si catre situatia companiei miniere REMIN Baia Mare, despre haldele de steril existente in Maramures (vezi, spre exemplu, halda de pirite aurifere), despre vechiul si foarte controversatul subiect AURUL-TRANSGOLD, recte uzina denumita acum Romaltyn Mining care in acest moment este, atentie!, in plina pregatire pentru repornirea activitatii (de extragere a aurului prin procesare pe baza de cianuri, din sterilele de flotatie si, probabil peste cativa ani, poate si din minereuri auro-argintifere… provenite de unde? – aici este un alt subiect)! „Ziua Rosiei Montane reprezinta inca un prilej de a sublinia importanta conservarii si punerii in valoare a patrimoniului natural si cultural de la Rosia Montana si de a readuce in discutie riscurile la care este supus patrimoniul de catre proiectul minier propus in zona de compania Rosia Montana Gold Corporation.” – au subliniat organizatorii. Apropo de organizatori, e vorba de organizatia non-guvernamentala „ReGeneration” (la nivel national) si de organizatorii locali voluntari (!) mentionati. De asemenea, de precizat ca evenimentul a facut parte integranta din campania nationala „Salvati Rosia Montana” care reprezinta opozitia publica fata de intentiile de deschidere a celei mai mari mine aurifere de suprafata din Europa (sic!). Fireste, subiectul a fost si ramane foarte-foarte controversat, aspectele si nuantele chestiunii fiind extrem de complexe, incepand cu problemele de mediu, de patrimoniu, cele sociale etc. si ajungand pana la partea pur economico-financiara (in sensul ca, strict ipotetic vorbind acum, chiar daca prin absurd s-ar putea rezolva absolut toate celelalte puncte nevralgice invocate mereu de contestatari – si pe buna dreptate!, repet, doar ipotetic analizand acum, tot mai ramane si-un „cui al lui Pepelea” economic: de ce statul roman, prin ai sai reprezentati la cel mai inalt nivel, au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

13.02.2013

acceptat conditii atat de dezavantajoase, de fapt realmente stupide si injositoare, in privinta beneficiilor pur si simplu ridicole pe care partea romana le-ar avea in urma derularii proiectului RMGC?). Despre toate acestea s-a discutat pe 6 februarie in Baia Mare, in special in conditiile in care la eveniment au fost prezenti inclusiv urmatorii: ing. Aurel Pantea, ing. Jack Goldstein, ing. Gheorghe Volcovinschi, ing. Ioan Cornel Stoicoviciu – acestia fiind specialisti recunoscuti in domeniu; de asemenea, ing. chimist Gavril Duda; de subliniat si prezenta lui Vasile Gheorghe Tatar, un cunoscut militant anti-poluare in Maramures. Toti cei enumerati au prezentat si-au explicat clar anumite aspecte inclusiv din punct de vedere tehnico-economic, toti fiind unanim de acord ca ceea ce se intampla in cazul Rosia Montana nu este absolut deloc in regula sub niciun aspect, nu este corect, nu este eficient… decat, culmea, doar pentru investitorul strain (si probabil pentru cateva personaje sus-puse din tara noastra si nu numai)! Au mai avut interventii presedintele Partidului Verde Maramures, Vasile Tivadar, precum si subsemnatul. Si deloc intamplator eu am adus in atentie un subiect care a starnit discutii la concret si a atras mai ales atentia specialistilor: de exemplu, un articol-interviu publicat in presa centrala in 2011, cu titlul „Aurel Santimbrean: Valoarea celorlalate metale rare de la Rosia Montana e mai mare de patru ori decat valoarea aurului de acolo!” (revista Kamikaze, 9 septembrie 2011, autor: Alexandru Cautis). Aurel Santimbrean „a lucrat vreme de peste 20 de ani la minele de la Rosia Montana, ca inginer geolog sef. Este omul care stie cel mai bine din Romania ce zacaminte sint acolo. Si cu toate astea, niciun ministru din Romania nu a fost curios sa ii ceara opinia. Cititi mai jos ce crede specialistul Aurel Santimbrean despre proiectul Rosia Montana.” – asa este prezentat cel care a afirmat: „As vrea sa va dau doar niste date, pe care le am si in fata. In 1970, uzina de la Baia Mare (n.m. – iata, aici fiind vorba de fosta uzina metalurgica Phoenix, fost unic producator de lingouri standard de aur pentru BNR, uzina fiind privatizata/vanduta pe nimic strainilor in 1998!) a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. In 1962, Icechim din Bucuresti evidentieaza prezenta germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. In 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o proba de 350 kilograme de zacamint si am trimis-o la analiza la Institutul de Cercetari din Baia Mare. Vreau sa va prezint citeva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

13.02.2013

tona, argint – 11, 7 grame pe tona, arseniu – 5000 grame pe tona, titan – 1000 grame pe tona, molibden – 10 grame pe tona, vanadiu – 2500 grame pe tona, nichel – 30 de grame pe tona, crom – 50 grame pe tona, cobalt – 30 grame pe tona, galiu – 300 grame pe tona. Aceste probe si rezultate se afla in documentatia pe care RMCG-ul a cumparat-o de la Agentia Nationala de Resurse Minerale.” Sau: „Nimeni nu vorbeste despre ele (n.m. – despre celelalte metale). In orice discutie se vorbeste de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbeste absolut nimeni. Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul.” Asta da „afacere”, nu-i asa? Una peste alta, in urma discutiilor, niciunul dintre specialistii prezenti nu a negat aceste date! Dimpotriva, iar fiindca initial s-a precizat ca „afacerea” Rosia Montana inseamna, conform declaratiilor oficiale, undeva intre 13-15 miliarde dolari (cu redevente de 4% pentru statul roman?!), unul dintre specialisti a completat discret, zambind, cam asa: pai si-atunci per total ar fi vorba de 60 de miliarde de dolari?! Cu ce beneficii totale pentru statul roman? Iata de ce implicit s-a ajuns, fireste, si la subiectul Baia Mare, recte la „explozivul” caz Romaltyn (exact aceeasi uzina denumita initial Aurul, apoi Transgold). Iata, asadar, in ce context s-a desfasurat evenimentul in acest municipiu care-a fost odata centrul activitatii miniero-metalurgice neferoase din nord-vestul tarii. Ei bine, tocmai din considerentele expuse, voi mai puncta aici cateva lucruri dintre care unele poate nu vor fi, de exemplu, tocmai pe placul… organizatorilor. Insa e treaba lor daca-i va deranja sau nu… In primul rand, tocmai din perspectiva a tot ce-am punctat mai sus, am fost surprins sa constat ca organizatorii nu s-au gandit sa inregistreze audio-video evenimentul!; si spun asta din multiple motive dintre care voi sublinia doar trei: importanta mineritului-metalurgiei aurifere in zona Maramures, apoi chestiunea de interes national „Rosia Montana” si similitudinile cu subiectul Aurul-Transgold-Romaltyn Baia Mare si, nicidecum in ultimul rand, specialistii care au fost invitati (recte discutiile care era evident ca vor avea loc; fiindca s-a discutat, nota bene, si despre cat aur, recte ce cantitate de asa-numite „namoluri aurifere”, in ce conditii si unde anume a fost expediat atata aur din Baia Mare cel putin in perioada 1998-2003 de la Aurul, apoi Transgold, dar se cam stie ca e vorba de foarte-foarte multe tone duse in… strainatate).

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

13.02.2013

In al doilea rand, ma refer la faptul ca organizatorii au uitat complet sa mentioneze partenerii media ai evenimentului, asta cu atat mai mult cu cat, in afara celor cinci parteneri media, majoritatea institutiilor media locale nu s-a inghesuit deloc nici macar sa-si trimita reprezentanti care sa pomeneasca in treacat despre eveniment! In al treilea rand, prezentarea ca atare din timpul derularii evenimentului (de exemplu, atunci cand cineva lua cuvantul, lumea din sala se tot intreba „da’ cine-i cel care vorbeste acum?”)… dar nu mai intru in alte detalii. Fiindca vreau sa punctez si cateva lucruri pozitive si/sau cel putin apreciate. Au fost proiectii de filme documentare extrem de interesante si foarte apreciate de public – „Noul Eldorado” si „Marturii despre Rosia Montana”. In holul mare al bibliotecii a fost organizata o expozitie deosebita de fotografii pe tema in discutie. Apoi chestionarul (cu sapte puncte) pe care organizatorii l-au dat tuturor celor prezenti, a fost o idee foarte buna… insa concluziile sa le traga organizatorii. Pe de alta parte – si din nou revin la specialistii prezenti in sala, nu numai ca s-a discutat inclusiv despre posibile tehnologii de extragere a aurului fara utilizarea cianurilor (!), nota bene, ba printre invitati s-au aflat si specialisti din cercetare si inventica in domeniu (despre acest punct-cheie voi reveni intr-un alt articol)! S-a mai discutat, de asemenea, si despre foarte controversatul si prea putin cunoscutul proiect legislativ de modificare a Legii minelor nr. 85/2003, stupefiantul proiect avandu-i ca autori, in 2009 (sic!), pe senatorii Toni Grebla (PSD) si Ion Ruset (PDL) – proiect care, printre altele, ar avea si o prevedere absolut halucinanta prin care exproprierea s-ar face in numele statului roman, dar direct de catre titularul licentei de exploatare pe terenurile in cauza (companii titulare care, dupa cum se stie, sunt mai toate straine)! De asemenea, proiectul mentionat mai prevede, atentie!, accelerarea scoaterii terenurilor arabile din circuitul agricol! Incredibil, nu-i asa? Si, la fel, contine propunerea ca achitarea taxei de explorare-exploatare sa se faca direct catre autoritatile locale (fiindca atunci poate se „rezolva” totul mult mai lesne direct cu mai-marii puterii locale)! Si nici cazul Certej n-a fost uitat, discutandu-se putin si despre acest subiect care poate fi considerat un precedent foarte periculos! Iata, asadar, cum manifestarea de la biblioteca judeteana din Baia Mare n-a fost doar asa, numai o simpla vizionare de filme documentare, numai o prezentare generala a subiectului Rosia Montana, ci chiar a fost un eveniment special care, dincolo

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

13.02.2013

de sfiala si micile scapari ale organizatorilor, a readus in dezbatere publica aspecte extrem de grave atat de interes direct pentru Maramures (incluzand si conditiile de eventuala redeschidere a mineritului in zona), cat si de interes national. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/ziua-rosiei-montane-a-fost-si-n-baia-mare-si-nu-chiar-oricum/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAApa de mina deversata în râul Sasar ca în vremurile bune ale mineritului Un cititor al ziarului electronic eMaramures.ro a surprins cateva imagini pe raul Sasar care amintesc de perioada in care raul reprezenta doar un loc in care se deversau apele de mina. In zona dintre strazile Podul Viilor si Industriilor din Baia Mare, dintr-o gura de deversare, baimareanul a surprins curgand o apa de culoare rosiatica. Baimareanul a informat autoritatile de mediu, dar deocamdata nu a primit un raspuns in legatura cu aspectele semnalate. Un cititor al ziarului electronic eMaramures.ro a surprins cateva imagini pe raul Sasar care amintesc de perioada in care raul reprezenta doar un loc in care se deversau apele de mina. In zona dintre strazile Podul Viilor si Industriilor din Baia Mare, dintr-o gura de deversare, baimareanul a surprins curgand o apa de culoare rosiatica. Baimareanul a informat autoritatile de mediu, dar deocamdata nu a primit un raspuns in legatura cu aspectele semnalate. Prima dintre institutiile anuntate a fost Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, care l-a indrumat catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures. Oficialii SGA nu au oferit explicatii, opacitatea reprezentantilor institutiei fiind arhicunoscuta. “Acest fenomen se petrece foarte des, din pacate. Mai sus cu 200 de metri s-a stabilit un stol de rate salbatice. E ceva deosebit pentru orasul nostru. Nu as crede ca e o deversare in parametri admisi si as dori ca autoritatile in masura sa se sesizeze”, ne-a scris cititorul nostru. Ii asteptam si pe alti cititori ai eMaramures.ro sa intre in actiune si sa ne semnaleze evenimentele care se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.ecomagazin.ro/ziua-rosiei-montane-a-fost-si-n-baia-mare-si-nu-chiar-oricum/

http://www.ecomagazin.ro/ziua-rosiei-montane-a-fost-si-n-baia-mare-si-nu-chiar-oricum/

13.02.2013

petrec sub ochii lor. Puteti trimite text, foto si video pe adresa redactiei: [email protected]. De asemenea, orice stire o puteti anunta telefonic la numarul 0753.151.650, la care va raspunde un redactor al eMaramures. /EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/78621/CITITORII-IN-ACTIUNE-Apa-de-mina-deversata-in-raul-Sasar-ca-in-vremurile-bune-ale-mineritului-FOTO-

Buletin Hidro - Barajul de la Firiza are un coeficient de umplere de 86%Debitele si nivelurile cursurilor de apa din Maramures au fost in scadere in ultimele zile, astfel incat nu au fost semnalate probleme deosebite. Gheata se gaseste pe malul raurilor Viseu, Cisla, Vaser, Ruscova, Iza, Boicu, Botiza, Mara si Cosau, iar zapada inghetata curge pe raurile Lapus si Suciu. Exploatarea amenajarii hidrotehnice Stramtori-Firiza se realizeaza in conditii de siguranta, coeficientul de umplere al lacului de acumulare fiind de 86%. Stratul de zapada masoara: 57 cm. la Cavnic; 35 cm. la Firiza; 30 cm. la Blidari; 25 cm. la Iezer; 24 cm. la Mara; 20 cm. la Poieni Luhei; 15 cm. la Targu Lapus; 14 cm. la Bistra; 12 cm. la Ruscova; 11 cm. la Sieu si Leordina; 10 cm. la Valea Viseului, Dragomiresti, Suciu de Jos si Baia Borsa; 9 cm. la Sacel; 8 cm. la Ocna Sugatag; 7 cm. pe Valea Vaserului; 6 cm. la Feresti; 5 cm. la Sighetu Marmatiei si Poiana Borsa; 4 cm. la Moisei si 3 cm. in Baia Mare. /EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/78611/BULETIN-HIDRO-Barajul-de-la-Firiza-are-un-coeficient-de-umplere-de-86-

Teme similareCanalizare - Din 2015, barajul Firiza nu va mai fi poluat de canalizarea caselor din amonte de lac Locuitorii din cartierul baimarean Firiza vor intra in rand cu lumea, dar numai peste doi ani cand se vor finaliza lucrarile la reteaua de canalizare si apa potabila. Un contract de aproape 63 milioane de lei a fost semnat astazi, 12 februarie, pentru efectuarea investitiei europene care le va usura viata baimarenilor din amonte de baraj, dar si a celor care sunt alimentati cu apa potabila din lac. Odata cu realizarea lucrarilor, calitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.emaramures.ro/stiri/78611/BULETIN-HIDRO-Barajul-de-la-Firiza-are-un-coeficient-de-umplere-de-86-

http://www.emaramures.ro/stiri/78611/BULETIN-HIDRO-Barajul-de-la-Firiza-are-un-coeficient-de-umplere-de-86-

http://www.emaramures.ro/stiri/78621/CITITORII-IN-ACTIUNE-Apa-de-mina-deversata-in-raul-Sasar-ca-in-vremurile-bune-ale-mineritului-FOTO-

http://www.emaramures.ro/stiri/78621/CITITORII-IN-ACTIUNE-Apa-de-mina-deversata-in-raul-Sasar-ca-in-vremurile-bune-ale-mineritului-FOTO-

13.02.2013

apei pe care o beau baimarenii va fi mult mai buna, pentru ca apele uzate vor fi procesate si mai apoi deversate in aval de baraj. Fiecare casa din Firiza va fi bransata la reteaua de apa si canalizare intr-o perioada de 24 de luni, estimate sa inceapa in primavera acestui an. Prin acest proiect se vor realiza un colector principal si statii de pompare pe doua strazi din Firiza. De asemenea, alte 17 strazi vor beneficia de extinderea retelelor de canalizare, 16 de extinderea retelelor de apa, iar pe alte trei strazi vor fi montate si statii de pompare. A fost gasita si o solutie pentru ca apele uzate sa nu mai fie deversate in barajul care alimenteaza cu apa potabila Baia Mare. “Tot timpul au fost discutii ca Firiza polueaza sursa de apa a orasului. In acest sens, toate apele uzate care le colectam in Firiza, respectiv Valea Neagra si Blidari se vor aduna intr-un rezervor mare, in coada lacului, unde va fi o statie de pompare si conducta de refulare va ajunge pana sub baraj, in zona strazii Lunci”, a spus Geza Gasparik, directorul general al Vital, beneficiarul proiectului european. Lucrarile de reabilitare si extindere a retelei de apa si canalizare in aceasta zona vor fi executate de firma Ludwig Pfeiffer Hoch und Tiefbau Gmbh & Co.Kg. Reprezentantul societatii, prezent la semnarea contractului, a explicat ca lucrarile vor fi de mare amploare si ca vor reprezenta cu siguranta un inconvenient pentru localnici, dar ca se va incerca scurtarea perioadei de executie. “Ne dam seama de importanta acestei investitii pentru zona. Dorim in primul rand sa ne incadram in termenul de executie si in calitatea lucrarilor pe care le vom executa. Speram ca lucrarile sa inceapa in luna aprilie”, a spus Dan Danoiu, reprezentantul firmei constructoare. Aceste lucrari fac parte dintr-un proiect finantat din fonduri europene cu peste 120 de milioane de euro, care prevede extinderea si reabilitarea retelelor de apa si canalizare din mai multe localitati ale Maramuresului . /EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/78639/CANALIZARE-Din-2015-barajul-Firiza-nu-va-mai-fi-poluat-de-canalizarea-caselor-din-amonte-de-lac-VIDEO-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.emaramures.ro/stiri/78639/CANALIZARE-Din-2015-barajul-Firiza-nu-va-mai-fi-poluat-de-canalizarea-caselor-din-amonte-de-lac-VIDEO-

http://www.emaramures.ro/stiri/78639/CANALIZARE-Din-2015-barajul-Firiza-nu-va-mai-fi-poluat-de-canalizarea-caselor-din-amonte-de-lac-VIDEO-

13.02.2013

Prefectul cheamă mâine la raport instituţiile care administrează bani europeni în ClujInstituţiile implicate direct în gestionarea banilor europeni din Cluj vin mâine la Instituţia Prefectului din Cluj, unde au fost convocate de prefectul Gheorghe Vuşcan.La întâlnirea de mâine vin reprezentanţi ai Organismelor Intermediare din Regiunea Nord- Vest şi vine pe fondul unui scandal la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest (ADRNV), cea care administrează distribuirea banilor europeni prin Programul Operaţional Regional. Aici, în ultimii trei ani fosta contabilă a sustras sume importante, 1,7 milioane de euro din conturile instituţiei, bani cu care şi-a cumpărat bijuterii şi a construit blocuri de locuinţe în comuna Floreşti. Fosta contabilă, Cosmina Druţă, e acum la închisoare, dar scandalul s-a extins şi asupra directorului Claudiu Coşier, forţat să demisioneze din funcţie după ce activitatea sa a fost controlată de o comisie a Comitetului Director Regional. Demisia sa a fost depusă ieri la Consiliul Judeţean Cluj, invocând "motive personale"./Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/economie/prefectul-cheama-maine-la-raport-institutiile-care-administreaza-bani-europeni-in-cluj--106319.html

Bombă! Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest mutată la Oradea. Cine e în cărți pentru acest post bănos Claudiu Coşier şi-a dat demisia de la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, după frauda de 2 milioane de euro, iar acum au început jocurile de putere pentru a prelua acest post extrem de bănos. Consiliul de conducere a ADRNV, format din preşedinții de consilii județene din această zonă, se va întruni în 15 februarie pentru a stabili modul în care va fi organizat concursul pentru funcția de director al Agenției. Numele vehiculat în mediile liberale este al lui Marcel Boloş, fostul secretar al Primăriei Oradea, actualmente secretar de stat la Ministerul Dezvoltării. Fratele lui Boloş, Claudiu Boloş, este şeful Direcției Generale de Informații şi Protecție Internă Oradea. Marcel Boloş este protejatul primarului din Oradea, Ilie Bolojan. Sursele Știri de Cluj vorbesc despre faptul că sediul ARDNV ar urma să se mute de la Cluj la Oradea /Ştiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/economic/bomba-agentia-de-dezvoltare-regionala-nord-vest-mutata-la-oradea-cine-e-in-carti-pentru-acest-post-banos-1

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.stiridecluj.ro/economic/bomba-agentia-de-dezvoltare-regionala-nord-vest-mutata-la-oradea-cine-e-in-carti-pentru-acest-post-banos-1

http://www.stiridecluj.ro/economic/bomba-agentia-de-dezvoltare-regionala-nord-vest-mutata-la-oradea-cine-e-in-carti-pentru-acest-post-banos-1

http://ziuadecj.realitatea.net/economie/prefectul-cheama-maine-la-raport-institutiile-care-administreaza-bani-europeni-in-cluj--106319.html

http://ziuadecj.realitatea.net/economie/prefectul-cheama-maine-la-raport-institutiile-care-administreaza-bani-europeni-in-cluj--106319.html

13.02.2013

Apă cu program la Şimleu SilvanieiOraşul Şimleu Silvaniei are asigurată alimentarea cu apă după un program special, mar’i ;i miercuri, din cauza unor lucrări de modernizare la reţeaua de apă. Astfel, şimleuanii au apă la robinete dimineaţa, în intervalul orar 8-10, şi seara, între orele 18-20. Directorul Companiei de Apă Someş Sălaj, Eugen Pop, a explicat că totul este cauzat de lucrările care se execută în aceste zile pentru racordarea conductei de alimentare a oraşului la noua staţie de pompare de la barajul Vârşolţ. “Este o investiţie pentru modernizarea şi retehnologizarea fluxului de alimentare cu apă din Vârşolţ. Noul sistem se bazează pe filtre de nisip şi filtre de cărbune activ, care vor îmbunătăţi considerabil calitatea apei de la robinetele şimleuanilor”, a declarat Eugen Pop. Potrivit sursei citate, lucrări asemănătoare au fost derulate recent şi în ceea ce priveşte sistemul de alimentare cu apă a municipiului Zalău. Proiectul în sine a demarat în 2011 şi este aproape de final, valoarea totală a investiţiei fiind de aproximativ 27 milioane de lei./Magazin Salajean,http://www.magazinsalajean.ro/social/apa-cu-program-la-simleu-silvaniei.html

Ratin şi Huseni: Extinderea sistemului de alimentare cu apă este pe ultima sută de metriLucrările de extindere a sistemului de alimentare cu apă a localităţilor Ratin şi Huseni vor fi finalizate cel târziu în iunie, proiectul fiind pe ultima sută de metri, a declarat primarul comunei Crasna, Emeric Pop. Acesta a apreciat că investiția va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții localnicilor, racordarea gospodăriilor din mediul rural la rețelele de utilități fiind un obiectiv care trebuie atins cât mai repede în toate satele județului. Edilul a declarat că tot pentru asigurarea utilităților la nivel de comună, administrația locală crăsneană a obținut o finanțare în valoare de 10 milioane de lei din Fondul de Mediu, bani din care se va extinde sistemul cu alimentare cu apă în Crasna şi Marin. Proiectele respective continuă, de fapt, un proiect prin care în anii trecuți a fost introdus sistemul de alimentare cu apă în Crasna, investiția de 4 milioane de lei fiind suportată la acea vreme din fonduri guvernamentale, în baza Ordonanței 7/2006 privind

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.magazinsalajean.ro/social/apa-cu-program-la-simleu-silvaniei.html

http://www.magazinsalajean.ro/social/apa-cu-program-la-simleu-silvaniei.html

13.02.2013

modernizarea mediului rural Din suma cu pricina, s-au introdus 15 kilometri de conductă şi s-a construit stația de epurare la ieşirea din Crasna spre Vârşolț.În cadrul aceluiaşi proiect depus prin Programul Național de Dezvoltare Rurală – Măsura 322 – “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia şi populația rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” autoritățile crăsnene au cuprins şi asfaltarea unui tronson de 2 kilometri din drumul care face legătura între localitățile Crasna şi Marin, precum şi reabilitarea şi dotarea Căminului cultural din centrul de comună. De asemenea, pentru a acoperi şi componenta socială prevăzută în proiect, admninistrația locală din cea mai mare comună a județului a insistat pentru realizarea unui Centru de zi pentru copii în Crasna, care a fost dat în folosință toamna trecută. Proiectul sus amintit a fost demarat în 2008, iar valoarea lui este de 2,5 milioane de euro (peste 10 milioane de lei, n.r.), bani asigurați prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Pentru partea de infrastructură rutieră şi realizarea investițiilor sociale, lucrările au fost realizate de SC Consilva , în timp ce de introducerea rețelelor de utilități s-au ocupat SC Inserco şi SC Comigex. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/rural/ratin-si-huseni-extinderea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-este-pe-ultima-suta-de-metri.html

S-au reactivat alunecările de teren în Recea Topirea zăpezii şi precipitaţiile din ultimele săptămâni au reactivat alunecările de teren din localitatea sălăjeană Recea. Fenomenul afectează zeci de case, unele dintre ele nemaiputând fi locuite pentru că există riscul să se prăbuşească în orice moment. Primarul comunei Vîrşolţ, Breda Lajos, ne-a declarat ieri că alunecările s-au reactivat în aceste zile din cauza topirii zăpezii. „Am primit sesizări că au reapărut alunecările de teren. Vom vedea care este situaţia şi vom relua demersurile pe care le-am făcut deja de nenumărate ori pentru obţinerea fondurilor necesare în vederea stopării fenomenului”. În Recea sunt afectate peste 20 de case, câteva fiind deja evacuate, pentru că riscul prăbuşirii este prea mare. Autorităţile nu ştiu cu exactitate care este cauza apariţiei fenomenului, deşi în zonă au fost, în ultimii ani, mai multe comisii de experţi./Sălăjeanul,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.magazinsalajean.ro/rural/ratin-si-huseni-extinderea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-este-pe-ultima-suta-de-metri.html

http://www.magazinsalajean.ro/rural/ratin-si-huseni-extinderea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-este-pe-ultima-suta-de-metri.html

13.02.2013

http://www.salajeanul.ro/s-au-reactivat-alunecarile-de-teren-in-recea-4626

Teme de mediuBaimărenii, cianuraţi din nou: Romaltyn se pregateste să înceapă în acest an producţia de aur prin cianurare, deşi nu are înca aviz de mediuSocietatea Romaltyn se pregateste sa inceapa in acest an productia de extragere a aurului prin metoda cianurarii. Administratorul companiei, Sergiu Chirca, da asigurari ca metoda este una eficienta si sigura. “Tehnologia conceputa de Romaltyn pentru valorificarea deseurilor miniere de la Baia Mare este adaptata specificului sterilului utilizat ca materie prima si include cele mai moderne solutii din industria de prelucrare, pentru a asigura eficienta economica si siguranta proceselor. Procedeul de extractie a metalelor se face prin dizolvare cu cianura si absorbtie pe carbon activ (Carbon in Pulp – Carbon in Leach), utilizat in aproape toate instalatiile asemanatoare din lume, datorita eficientei si sigurantei in utilizare. Un element esential, in plus, este introducerea unei etape noi in proces care presupune distrugerea completa a reactivilor. Distrugerea cianurii din tulbureala rezultata se face in interiorul uzinei, folosind procedeul INCO (SO2-Aer), recunoscut ca fiind cel mai eficient la nivel mondial”, spune Sergiu Chirca.In ceea ce priveste avizul de mediu, acesta a adaugat ca dosarul a fost depus la autoritatile competente. “Am obtinut toate autorizatiile necesare constructiei si refacerii instalatiilor si fluxului tehnologic iar dosarul pentru autorizarea de mediu integrata este depus”, a mai spus administratorul Romaltyn. In privinta acestui aspect, reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului Maramures spun ca documentatia este in analiza la Ministerul Mediului, iar raspunsul final pentru inceperea sau nu a activitatii va fi dat de catre institutia maramureseana. “Procedura de reglementare a fost parcursa de Agentia Regionala pana s-au desfiintat, noua inca nu ne-a revenit absolut nimic pe partea de documentatie. Am inteles ca s-a trimis la Ministerul Mediului toata documentatia pentru a analiza impactul transfrontalier si noi asteptam sa vedem cum decurg”, a precizat Eva Boldan, sef Serviciu Autorizatii din cadrul APM Maramures.In urma cu cateva zile, Fondul de investitii Fribourg Investments a preluat 49% din capitalul social al companiei Romaltyn Limited, urmand sa asigure obtinerea unor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.ziarmm.ro/baimarenii-cianurati-din-nou-romaltyn-se-pregateste-sa-inceapa-in-acest-an-productia-de-aur-prin-cianurare-desi-nu-are-inca-aviz-de-mediu/


http://www.salajeanul.ro/s-au-reactivat-alunecarile-de-teren-in-recea-4626

13.02.2013

finantari private in valoare de 20 de milioane de dolari pe parcursul anului 2013./ZiarMM,http://www.ziarmm.ro/baimarenii-cianurati-din-nou-romaltyn-se-pregateste-sa-inceapa-in-acest-an-productia-de-aur-prin-cianurare-desi-nu-are-inca-aviz-de-mediu/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABANivelurile râurilor la statiile hidrometrice sunt sub cotele de atentiePrimele zile ale lunii februarie s-au caracterizat printr-o vreme mult mai calda decât cea normala pentru aceasta perioada a anului. La Râmnicu Vâlcea, temperatura maxima a aerului a inregistrat valori de pâna la 8 - 9 grade C, iar temperatura minima a coborât pâna la –6 - 0 grade C la statia hidrometrica Voineasa. Dupa data de 7 februarie, vremea a intrat intr-un proces de racire, temperaturile maxime si minime apropiindu-se de cele considerate normale pentru aceasta perioada. Fenomenul s-a datorat unui ciclon mediteranean care a adus o masa de aer mai rece si umed. Precipitatiile cazute au fost la inceput sub forma de ploaie, apoi lapovita si ninsoare. Cantitatile totale de precipitatii cazute in prima decada a lunii februarie au fost cuprinse intre 40,7 l/mp la statia hidrometrica Obârsia Lotrului si 13.5 l/mp la statia hidrometrica Sutesti. La statia hidrometrica Râmnicu Vâlcea s-au totalizat 27,4 l/mp in aceeasi perioada. Debitele de apa pe afluentii râului Olt, din judetul Vâlcea, se situeaza in general la valori cuprinse intre 30 si 100% din mediile multianuale lunare, izolat mai mici (sub 20% din normalele lunare) pe pârâul Salatrucel la statia hidrometrica Berislavesti si pe Cerna la statia hidrometrica Maciuca. Formatiunile de gheata s-au redus foarte mult si sunt reprezentate doar de gheata la maluri pe râul Lotru si pe unii afluenti ai acestuia. Nivelurile pe râuri la statiile hidrometrice se situeaza sub cotele de atentie. Alimentarile cu apa din sursele de suprafata (pentru populatie si industrie) nu sunt in pericol. Angajatii de la ABA Olt monitorizeaza permanent evolutia fenomenelor hidrometeorologice pe cursurile de apa si prizele de apa fiind pregatiti pentru interventie. Analiza s-a efectuat pe baza datelor observate la statiile hidrometrice din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33



13.02.2013

administrarea ABA Olt, dupa cum ne-a informat purtatoarea de cuvânt a institutiei, Mihaela Coca. /Monitorul de Valcea, http://www.monitoruldevalcea.ro/actualitate/36792/

Microhidrocentrală pe râul TărlungLa baza barajului Tărlung va fi construită, cu fonduri private, o unitate hidroelectrică de mică putere care va produce energie verde. Microhidrocentrala va valorifica potențialul hidroenergetic creat de căderea de apă între priza de captare a apei şi stația de tratare a apei de la Săcele. Investiția se ridică la trei milioane de euro şi face parte din planul de dezvoltare durabilă a zonei, elaborat de Clusterul Regional Electrotehnic ETREC, din care fac parte Consiliul Județean Braşov, Primăria Săcele, Universitatea Transilvania Braşov, Camera de Comerț şi Industrie Braşov şi firmele de pe platforma Electroprecizia. /Radio Mureş, http://www.radiomures.ro/stiri/microhidrocentrala_pe_raul_tarlung.html

Teme similareLucian Antonie (Tetoiu): „Avem nevoie de sprijinul CJV pentru realizarea investiţiilor în reţelele de apă, canalizare şi drumuri”În primăvară, primarul din Tetoiu, Lucian Antonie, va demara lucrări de 3,6 milioane de euro, care vizează introducerea rețelelor de canalizare şi alimentare cu apă, asfaltarea mai multor drumuri de interes local, precum şi construirea a două poduri. Fondurile pentru realizarea acestor investiții vor fi asigurate pe HG 577. Recent, alesul PNL a trimis o adresă către Consiliul Județean Vâlcea, prin care solicită asigurarea cotelor de cofinanțare necesare pentru demararea lucrărilor. „Am observat că reprezentanții CJV sunt dispuşi să ne ajute cu fonduri pentru realizarea investițiilor în apă, canal şi drumuri, iar asta nu face decât să ne bucure, pe noi, primarii. Am încredere că Guvernul ne va aloca la timp banii necesari, astfel încât firmele care câştigă licitațiile de atribuire a lucrărilor să se apuce rapid de treabă”, a spus Lucian Antonie. Acesta a mai precizat că, în curând, va demara şi lucrările de modernizare a căminului cultural din satul Tetoiu, astfel încât, la toamnă, să organizeze în condiții bune festivitatea de începere a noului an şcolar. „Investiția va cuprinde montarea unei noi scene de spectacole, a parchetului şi a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.radiomures.ro/stiri/microhidrocentrala_pe_raul_tarlung.html

http://www.monitoruldevalcea.ro/actualitate/36792/

13.02.2013

tâmplăriei PVC cu geam termopan, anumite zugrăveli interioare şi exterioare, achiziționarea de mobilier nou, sistem de încălzire centrală, precum şi reabilitarea acoperişului. Din calculele noastre, vom investi în jur de 5 miliarde lei vechi”, a mai spus alesul PNL. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/02/12/lucian-antonie-tetoiu-%e2%80%9eavem-nevoie-de-sprijinul-cjv-pentru-realizarea-investitiilor-in-retelele-de-apa-canalizare-si-drumuri%e2%80%9d/

Pe 27 februarie, la Măciuca, are loc licitaţia pentru reţeaua de apăPe data de 27 februarie, va avea loc licitația privind atribuirea lucrărilor prevăzute în proiectul ce vizează înființarea rețelei de alimentare cu apă la Măciuca. Primarul Nicolae Văduva a afirmat că această investiție este foarte importantă pentru locuitorii din comuna sa, mai ales că, la Măciuca, nu există nici măcar un kilometru de conductă de apă. Colegul său, viceprimarul Viorel Rafailă, ne-a precizat că valoarea totală a lucrărilor de introducere a rețelei se ridică la aproximativ 63 miliarde lei vechi. „Prin această investiție, rețeaua de alimentare cu apă va fi înființată pe o lungime de 19 km. Mai exact, conducta va fi introdusă în trei sate din comuna noastră: Botorani, Bocşa şi Oveselu”, a anunțat Viorel Rafailă, viceprimarul comunei Măciuca. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/02/12/pe-27-februarie-la-maciuca-are-loc-licitatia-pentru-reteaua-de-apa

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABA Guvernul a dat 11 milioane de euro pentru Canalul Siret – BărăganCanalul Siret - Bărăgan a fost inclus pe lista investițiilor care vor primi finanțare în acest an. Guvernul a alocat pentru continuarea lucrărilor la acest proiect început înainte de 1989 suma de 50 de milioane de lei. Banii nu sunt pe departe suficienți pentru realizarea investiției, estimată la un necesar de 2,5 miliarde de lei, dar reprezintă un pas înainte. Tronsonul din Vrancea are o lungime de 50 km, iar cele din Buzău şi Ialomița 140 de km. Realizarea canalului ar permite irigarea a cateva sute de mii hectare de terenuri, ceea ce

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://arenavalceana.ro/2013/02/12/pe-27-februarie-la-maciuca-are-loc-licitatia-pentru-reteaua-de-apa

http://arenavalceana.ro/2013/02/12/pe-27-februarie-la-maciuca-are-loc-licitatia-pentru-reteaua-de-apa

http://arenavalceana.ro/2013/02/12/lucian-antonie-tetoiu-%E2%80%9Eavem-nevoie-de-sprijinul-cjv-pentru-realizarea-investitiilor-in-retelele-de-apa-canalizare-si-drumuri%E2%80%9D/



13.02.2013

i-ar ajuta pe fermieri să reziste în fața secetei şi ar ajuta agricultura, devenită în ultimii ani una dintre cele mai importante ramuri ale economiei. Una dintre soluții avansate de Guvern pentru a putea finaliza canalul este realizarea unui parteneriat public – privat. Avand în vedere sumele foarte mari necesare pentru investiție probabil că vor mai trece foarte mulți ani pană la finalizarea acesteia. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/politica/89423-guvernul-a-dat-11-milioane-de-euro-pentru-canalul-siret-%E2%80%93-b%C4%83r%C4%83gan.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme similareÎncepem să cheltuim cei 107 milioane de euro pentru AquaCaraşPrimele licitații în cadrul programului au fost deja efectuate, aşa că lucrările vor începe cât mai repede posibili. Valoarea întregului proiect depăşeşte 107 miloane de euro. Programul prevede reabilitarea rețelei de apă şi canalizare în toate oraşele din județ precum şi construirea unei uzine de apă şi a unei stații de epurare în Caransebeş, Bocşa, Anina, Oravița, Moldova Nouă, Băile Herculane şi Oțelu Roşu. Lucrările vor fi scoase la licitație pe pachete, primul pachet licitat fiind cel de la Caransebeş. „La sediul SC Aquacaraş SA din Reşița , Piața Republicii, nr. 7 a avut loc şedința de deschidere a ofertelor depuse pentru Contractul de lucrări nr. 5 „ Construcția şi Reabilitarea Stației de Epurare Caransebeş” . Numărul anunțului de participare este 140861 / 30.11.2012 iar valoarea estimata fara TVA a Contractului este de 29,265,621 lei noi“ spune Liber Anatolie, directorul General al AquaCaraş SA. A urmat licitația pentru serviciile de auditare, a cărei valoare a depăşit 300.000 de lei. „Următorul contract ce va fi licitat este Contractul de lucrări nr. 4 Construirea şi reabilitarea Stațiilor de epurare în Oțelu Roşu, Moldova Nouă şi Băile Herculane, în valoare estimată fără TVA de 27,295,822 lei noi. Numărul anunțului de participare este 141392 / 05.01.2013“ mai spune Liber. Contract de importanţă deosebită pentru Ministerul MediuluiContractul este unul extrem de important pentru Ministerul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb ținând să vină în persoană la Reşița pentru semnarea contractului.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.ziaruldevrancea.ro/politica/89423-guvernul-a-dat-11-milioane-de-euro-pentru-canalul-siret-%E2%80%93-b%C4%83r%C4%83gan.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/politica/89423-guvernul-a-dat-11-milioane-de-euro-pentru-canalul-siret-%E2%80%93-b%C4%83r%C4%83gan.html

13.02.2013

AquaCaraş are deja experiență în astfel de proiecte europene, în anul 2012 reuşind să finalizeze un proiect similar finanțat pe programul ISPA, a cărui valoare a depăşit 80 de milioane de euro. 138.000 de locuitori vor bea apă mult mai curatăProiectul „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Caraş Severin” îşi propune asigurarea unor servicii de alimentare cu apă şi canalizare de calitate pentru localitățile : Reşița, Caransebeş, Bocşa, Oțelu Roşu, Oravița, Moldova Nouă, Anina, Băile Herculane, precum şi reducerea poluării pe fluviul Dunărea şi pe râurile: Timiş, Bârzava, Cerna şi Bistra ca urmare a tratării afluenților de apă uzată. Prin implementarea acestui proiect, 138.000 locuitori ai județului Caraş Severin vor beneficia de alimentare cu apă potabilă de calitate şi un sistem de canalizare modern.Scandal între politicieniLa ultima şedință de Consiliu Județean a avut loc un adevărat scandal pe această temă. Asta pentru că AquaCaraş mai avea de plătit 2 milioane de lei pentru vechiul proiect, iar Consiliul Județean primise de la Guvern 1 milion de lei pentru plata acestei datorii. Au protestat, însă, primarii din Reşița, Oțelu Roşu, Oravița şi Moldova Nouă care au cerut ca plata să fie făcută de consiliile locale, pentru a se evita ca forul județean să devină acționar majoritar, în urma acestei măriri de capital, în defavoarea Consiliului Local Reşița, care acum are 70% din acțiunile AquaCaraş. Consiliul Județean a votat majorarea de capital cu majoritate simplă iar primăriile au atacat hotărârea CJ la Instituția Prefectului, în contencios administrativ./Adevărul.Ro/Resița, http://adevarul.ro/locale/resita/foto-video-Incepem-cheltuim-cei-107-milioane-euro-aquacaras-1_5119e6f74b62ed587501eeae/index.html

Update Gec Nera trece la planul BPoluarea de la Moldomin nu a reuşit să atragă atenția suficientă parlamentarilor cărăşeni, drept pentru care cheltuielile necesare stopării fenomenului major din acea zonă nu au fost incluse în Legea Bugetului 2013. GEC Nera încearcă o altă abordare a problemei astfel încât să se stopeze o dată pentru totdeauna problema de poluare de pe Clisura Dunării. Reprezentanții Biroului Parlamentar al deputatului Ion Tabugan au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://adevarul.ro/locale/resita/foto-video-Incepem-cheltuim-cei-107-milioane-euro-aquacaras-1_5119e6f74b62ed587501eeae/index.html

http://adevarul.ro/locale/resita/foto-video-Incepem-cheltuim-cei-107-milioane-euro-aquacaras-1_5119e6f74b62ed587501eeae/index.html

13.02.2013

contactat redacția Express de Banat pentru a aduce câteva completări comunicatului de presă transmis de voluntarii GEC Nera. Mai exact, aceştia au dorit să precizeze că parlamentarul a avut un amendament pe Legea Bugetului, privind eliminarea poluării de la Moldomin, însă acesta nu a fost aprobat. De altfel, reporterii cotidianului online au prezentat într-un material anterior demersurile pe care deputatul le-a făcut. La începutul lunii trecute, GEC Nera a trimis o petiție prin mail tuturor parlamentarilor din județ în care era solicitată intervenția acestora prin amendamente care să aducă modificări asupra Legii Bugetului de Stat 2013. Singurul scop al organizației a fost ca bugetul necesar lucrărilor de consolidare vegetativă a iazului, adică de transformarea platoului dintr-un iaz de praf într-o oază de verdeață, să fie prevăzut în Bugetul pe 2013.Răspunsul parlamentarilor cărăşeni la momentul respectiv a fost diferit în funcție de interesul acordat colegiului pentru care au candidat, însă în final nimeni nu a mai încercat să facă nimic în privința poluării de la Moldova Nouă. „În urma monitorizării de către GEC Nera a dezbaterilor din comisii şi din plenul Parlamentului a proiectului Legii Bugetului de Stat pe 2013 rezultă nici un parlamentar de Caraş–Sevein nu a depus amendamente la acest proiect de lege privind sumele necesare stopării poluării prin lucrări de consolidare vegetativă a iazului Tăuşani – Boşneag deşi GEC Nera a pus la dispoziția parlamentarilor încă din 10 ianuarie a.c documentația necesară pentru fundamentarea unor asemenea amendamente”, explică Doina Mărgineanu, consilier pentru relații publice al GEC Nera. Ultima variantă pentru a stopa nivelul ridicat de poluare al zonei este apelul către cetățeni printr-o petiție ce de data aceasta va ajunge direct în Parlamentul European , dat fiind faptul că Parlamentul României se face că nu vede. „GEC Nera urmeză să se adreseze în viitor Parlamentului European şi Comisiei Europene cu o petiție a cărui obiect este încălcarea de către Statul Român a dreptului de a trăi într-un mediu curat a locuitorilor din Clisura Dunării care face parte din dreptul fundamental al cetățenilor UE la o viață privată. În perioada imediat următoare umează a fi colectate pe această petiție un număr cât mai mare de semnături dar momentul prielnic pentru strângerea de semnături va fi prima poluare majoră care se va produce în zona iazului Tăuşani – Boşneag”, mai adaugă Doina Mărgineanu. /Express de Banat, http://expressdebanat.ro/gec-nera-trece-la-planul-b-face-apel-catre-cetateni

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://expressdebanat.ro/gec-nera-trece-la-planul-b-face-apel-catre-cetateni

13.02.2013

Teme de mediuTimisoara va avea un incinerator de deşeuri, care ar putea scădea preţul gigacalorieiÎn luna martie, în oraşul de pe Bega va începe construirea unui incinerator de deşeuri cu putere calorică, ce va produce energie electrică şi termică. La prima vedere, acest lucru ar putea părea neimportant pentru timişoreni. În realitate, acest proiect ar putea scădea cu mult prețul gigacaloriei. Primarul Nicolae Robu spune că prețul plătit de timişoreni pentru căldură va scădea dacă prețul gazelor şi al cărbunelui nu va înregistra o creştere spectaculoasă. „Am promis că voi scădea prețul gigacaloriei şi exact asta vreau să fac. În luna martie, în oraşul nostru, mai exact lângă CET SUD, se va construi un incinerator de deşeuri, care va produce energie electrică şi termică. Cu siguranță, prețul gigacaloriei va scădea dacă prețul gazelor şi al cărbunelui nu se va dubla”, a spus Robu.Parteneriat româno-germanProiectul, care va costa aproximativ 80 de milioane de euro, este finanțat în proporție de 25 la sută de către stat. Restul banilor vor fi luați de la bănci, iar municipalitatea va garanta pentru acest credit. În cadrul acestui proiect este angrenată Primăria Timişoara, Colterm şi o firmă nemțească. Colterm şi Primăria Timişoara dețin 70 la sută din acțiunile societății IRE, iar firma nemțească deține doar 30 la sută din acțiuni, deşi inițial aceasta deținea 50 la sută. „Pentru ca acest proiect să prindă viață, am înființat o societate numită IRE. În primă fază, noi, împreună cu Colterm dețineam 50 la sută din acțiuni, iar firma germană la fel. După renegocieri, procentele s-au împărțit în favoarea noastră şi aşa este şi normal”, a mai spus primarul Nicolae Robu. Pe lângă acest proiect, care va prinde viață în luna martie, Robu mai spune că sunt şi alte firme interesate să investească în domeniu. /Ziua de Vest, http://ziuadevest.ro/eveniment/37131-timioara-va-avea-un-incinerator-de-deeuri-care-ar-putea-scdea-preul-gigacaloriei-.html/Ora de Timiş, http://oradetimis.oradestiri.ro/caldura-%C8%99i-apa-calda-prin-arderea-de%C8%99eurilor-licita%C8%9Bia-pentru-primul-incinerator-din-timi%C8%99oara-va-fi-gata-luna-viitoare/actualitate/2013/02/12/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://oradetimis.oradestiri.ro/caldura-%C8%99i-apa-calda-prin-arderea-de%C8%99eurilor-licita%C8%9Bia-pentru-primul-incinerator-din-timi%C8%99oara-va-fi-gata-luna-viitoare/actualitate/2013/02/12/



http://ziuadevest.ro/eveniment/37131-timioara-va-avea-un-incinerator-de-deeuri-care-ar-putea-scdea-preul-gigacaloriei-.html

http://ziuadevest.ro/eveniment/37131-timioara-va-avea-un-incinerator-de-deeuri-care-ar-putea-scdea-preul-gigacaloriei-.html

13.02.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLADTeme similareBârladul preia inițiativa!Conferinta de presã a Grupului de Initiativã al Societãtii Civile (GISC) Bârlad, împotriva exploatãrii gazului de sist din data de 11 februarie, a scos la ivealã faptul cã bârlãdenii si cei din GSIC sunt constienti de impactul nimicitor al exploatãrii gazelor de sist prin metode neconventionale asupra mediului înconjurãtor. La conferintã li s-a prezentat participantilor si celor din mass-media localã ce s-a întâmplat în statul Pennsylvania din SUA, de cãtre o bârlãdeancã ce a locuit acolo opt ani. Au mai fost prezentate si ce îi asteaptã pe cei care vor locui în zonele unde Chevron va fora prin metoda fracturãrii hidraulice, fãcându-se apel la autoritãtile locale din comunele alãturate Bârladului de a initia proiecte de hotãrâre privind interzicerea exploatãrii gazelor de sist pe teritoriul lor. Mai multe comune au si aprobat un astfel de proiect de hotãrâre si vor participa la marsul de protest organizat pe 27 februarie. Primãria Bârlad a aprobat ieri organizarea acestui mars, care va avea loc la orele 15.00, urmând ca în câteva zile sã fie stabilite exact detaliile desfãsurãrii lui. Dezbaterea publicã organizatã pe 11 februarie la Bârlad de GISC privind felul cum s-au comportat cei de la Chevron în judet, când au sfidat efectiv pe bârlãdeni si pe reprezentantii societãtii civile, refuzând un dialog cu GISC si cu presa localã, a scos la ivealã faptul cã toti cei din zona noastrã – Bârlad si comunele arondate – nu se vor lãsa intimidati; nici de Chevron, nici de sacii cu banii care zornãie pe la urechile lor si nici de atitudinea sfidãtoare a celor din conducerea judetului Vaslui, care au dat “liber” Chevronului – la îndemnul guvernului, la explorarea gzelor de sist – în trei comune pânã acum. Mesajul transmis de cei de la GISC si de oamenii prezenti la conferinta de presã, transformatã în dezbatere publicã, a fost cã lupta anti-fracturare hidraulicã si anti- exploatare a gazelor de sist din judet si mai ales din zona Bârlad continuã. Exemplu de ceea ce se poate întâmpla, dacã se va fora în orice perimetru din zonã, a fost oferit de Cristina Cânepã, o tânãrã bârlãdeancã ce a locuit opt ani în Pennsylvania, unde si-a dat doctoratul. Ea a prezentat realitatea din statul american unde a locuit si unde municipalitatea a emis un proiect de hotãrâre ce a interzis

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

13.02.2013

fracturarea hidraulicã a Chevronului si au aplicat o amendã costisitoare acestora pentru distrugerea mediului înconjurãtor. “Mi-am fãcut doctoratul în matematicã în Pennsylvania – la Pittsburg si am vãzut ce s-a întâmplat acolo. În SUA proprietarul terenului are si drept asupra zãcãmintelor ce se aflã sub teren, pe când la noi în România nu este asa, aici statul are acest drept. La americani tocmai acest lucru a dus ca Chevron sã poatã sã împânzeascã statul cu sonde pentru cã au cumpãrat terenurile de la oamenii oportunisti, iar ei au avut drept de exploatare. La Pittsburg în 2009 au avut loc proteste împotriva Chevron, când au vrut sã foreze si protestul oamenilor a determinat consiliul local sã adopte o lege – desi la nivelul orasului nu aveau dreptul -, interzicând extragerea dar doar pe zona Pittsburgului. Dar au de suferit din cauzã cã apele, care vin din afara Pittsburgului, au fost poluate si acum ar vrea sã interzicã definitiv exploatarea gazelor de cãtre Chevron, dar nu stiu cum. Companiile spun cã nu ei sunt vinovati de poluarea apelor si, exact cum au procedat la Vaslui, cei de la Chevron dau vina pe documentarele prezentate de mass-media. Si bârlãdenii trebuie sã aibã aceleasi drepturi la viatã, firma Chevron nu este doritã nici în SUA si sã stiti cã la fel ca la noi, mass-media localã spune adevãrul, dar cea nationalã tace. Dar dacã s-a reusit în Bulgaria, trebuie sã reusim si noi în România”, a spus Cristina Cânepã.Primãriile din zonã informate de GISC s-au alãturat protestelorGrupul de Initiativã al Societãtii Civile din Bârlad, format din mai multe persoane din oras – Ovidiu Tiron, protopopul Vasile Lãiu, gr.(r) Neculai Rotaru, ing. Ioan Igiescu, notar Lulu Fânaru, magistrat Nicolae Mihai, presedintele CARP Bârlad, ing. Violeta Cozar, geolog Gabriela Milan Sava – a întocmit o documentatie, prin care prezintã primarilor din toate comunele judetului Vaslui pericolul extragerii gazelor de sist prin metoda fractionãrii hidraulice si solicitã ca fiecare Consiliu Local din fiecare localitate a judetului sã initieze proiecte de hotãrâre prin care sã fie interzisã exploatarea gazlor de sist pe teritoriul localitãtii lor. Pânã acum au luat aceastã initiativã si au emis hotãrâri de CL comunele Iana, Gherghesti, Puiesti, Banca, Ivesti. “Avem de anul trecut emisã aceastã hotãrâre si nu vom permite sã se foreze absolut nici un metru în pãmântul de pe raza comunei Puiesti. Suntem total împotrivã”, a spus Costel Moraru, primarul comunei Puiesti. “Lucrãm acum la initierea unui astfel de proiect pe care îl vom supune dezbaterii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

13.02.2013

la sedinta de CL din aceastã lunã. Suntem alãturi de cei care nu doresc ca sã fim poluati si sã ni se distrugã mediul si sãnãtatea noastrã si a copiilor nostri”, a spus Cristian Lungu, primarul comunei Coroiesti. “Hotãrâre de CL de interzicere a exploatãrii gazelor de sist în zona noastrã este emisã de anul trecut. Nu mai au ce cãuta la noi cei de la Chevron, nici nu avem ce discuta cu ei”, a spus si Vasile Vânãtoru, primarul comunei Banca. “Noi, cei din GISC, am trimis astfel de materiale la toate comunele si mai avem de trimis. Unii primari ne-au refuzat, altii au rãmas uimiti de ce le-am prezentat. În ceea ce priveste Bârladul nu se pune problema ca sã fie amplasatã vreo sondã pe teritoriul lui, dar este bine sã fie initiatã o astfel de hotãrâre. Problema este cã Prefectura nu a validat nici o hotãrâre datã, adicã nu a dat niciun rãspuns! Singurii capabili sã mai facem ceva suntem noi, forta noastrã a celor multi”, a spus preotul Vasile Lãiu, protopopul Bârladului si membru al GISC Bârlad. Din informatiile pe care le detinem, aproape toate primãriile din zona Bârlad vor initia astfel de hotãrâri. Ca o informatie de ultimã orã, am aflat cã în comuna Alexandru Vlahutã sunt foarte multe afise prin care se solicitã proprietarilor sã-si vândã terenurile, la preturi foarte bune, iar cei care ar dori sã le cumpere se pare cã sunt de la firma Chevron! /Vremea Nouă

Uite că se poate! Chevron primeşte o labă peste botÎn câteva comune din județ, s-au emis hotărâri de Consiliu Local prin care este interzisă exploatarea gazelor de şist. Printre acestea se numără Ghergheşti şi Băcani, însă exemplul lor urmează a fi luat şi de alte comune. După cum spun primarii, magnații americani i-au cam luat în râs, sugerându-le că adevăratele hotărâri se iau “sus”, nu la țară! “Ne-au dat de înțeles că degeaba am luat noi deciziile astea, că oricum nu prea au valoare. Chipurile, contează mai mult ce se va decide mai sus!”, a spus Ionuț Totolici, primarul comunei Iana. Între timp, “chevroniştii” împânzesc satele cu afişe prin care anunță că cumpără pământ, dacă tot s-a dat liber străinilor la astfel de achiziții!În timp ce autoritățile județului (dar şi cei care ne guvernează de la Bucureşti) umblă cu cioara vopsită şi se jură că n-au ce face, iată că sunt comunități unde lupta contra exploatării gazelor de şist prin metoda fracționării hidraulice poate fi dusă cu succes şi în limite cât se poate de legale. Concret, în comune precum Iana, Băcani şi Ghergheşti,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

13.02.2013

consilierii locali, la inițiativa primarilor, au emis hotărâri prin care este interzisă exploatarea gazelor de şist prin metoda fracționării hidraulice.La finele lunii trecute, la Ghergheşti, a fost emisă o hotărâre prin care “se interzice explorarea-dezvoltarea exploatării gazelor de şist prin metoda neconvențională”. Mai mult, aceeaşi hotărâre stipulează că este interzisă “darea în administrare, concesionarea sau închirierea terenurilor proprietate publică, dar şi a celor aflate în proprietatea privată a comunei” în scopul explorării/exploatării gazelor de şist. Și pentru ca totul să fie cât se poate de clar, în aceeaşi hotărâre se mai spune că “este interzisă eliberarea de avize, certificate de urbanism şi autorizații de construcție în vederea amplasării de sonde de extracție a gazelor de şist”. Hotărâri similare au adoptat şi consiliile locale din Iana şi Băcani. De altfel, la Băcani, consilierii locali au luat această decizie încă din vara anului trecut. Cu alte cuvinte, în aceste comune, autoritățile locale au trebuit să pună pună punctul pe “i” şi au găsit o cale cât se poate de legală şi de elegantă pentru a preveni un dezastru ecologic. Exemplul ar trebui urmat şi de administrațiile publice din celelalte zone ale județului. “A trebuit să luăm o asemenea hotărâre pentru că asta au vrut oamenii de la noi din comună. Mulți dintre ei au participat la acțiunile de protest organizate anul trecut la Bârlad, aşa încât nu poate spune nimeni că nu sunt oameni informați. Până la urmă, noi suntem în slujba cetățenilor şi dacă asta au dorit ei, atunci asta am făcut”, ne-a declarat Constantin Matei, primarul comunei Băcani.La baza acestor hotărâri a stat şi un punct de vedere redactat de prof.dr. Vlad Codrea, de la Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universității “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Este unul dintre experții care au luat poziție în mod public față de acest subiect şi a fost prezent şi la Bârlad în câteva rânduri pentru a prezenta riscurile pe care le implică exploatarea gazelor de şist prin metoda fracking-ului.Cei de la Chevron s-au arătat vizibil deranjați de deciziile luate de autoritățile din aceste comune şi au încercat să facă lobby pe lângă primari. “Au venit la un moment dat nişte domni care au spus că sunt din partea Chevron. Ne-au dat de înțeles că degeaba am luat noi deciziile astea, că oricum nu prea au valoare. Chipurile, contează mai mult ce se va decide mai sus! Dar noi ne-am văzut de treabă şi le-am prezentat hotărârea pe care Consiliul Local a luat-o ca urmare a cererilor venite din partea cetățenilor”, ne-a declarat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

13.02.2013

Ionuț Totolici, primarul comunei Iana. Preotul Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad, susține că trebuie dusă o campanie de informare mai puternică a cetățenilor din mediul rural: “Am avut de curând o şedință cu preoții din protopopiat şi unii dintre ei ne-au transmis că satele au fost împânzite cu afişe care anunță că se cumpără pământ în zonă. Este cazul comunei Alexandru Vlahuță, pe teritoriul căreia se pare că urmează să se amplaseze o sondă de explorare a celor de la Chevron. Trebuie să anunțăm oamenii să nu renunțe la pământurile lor pentru nimic în lume şi să nu le vândă pentru că riscă să ajungă în proprietatea unor corporații de genul Chevron”. /Obiectiv de Vaslui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

de pres/Revista presei/Revista... · Web viewResponsabilii de la Bucuresti spun ca lucrarile la...

Documents

Transcript of de pres/Revista presei/Revista... · Web viewResponsabilii de la Bucuresti spun ca lucrarile la...