de pres/Revista presei/Revista... · Web viewNeînţelegeri cu constructorul. Discuţiile cu firma...

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI LOCALE- 11 octombrie-17 octombrie 2013 -

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS PRESA LOCALĂ..............................................................................................................10ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................10

Răstoliţa, în căutarea finalizării proiectelor începute.................................................10Bani pentru consolidare.............................................................................................20Teme similare.............................................................................................................22Podul de la Pecica, pe ultima sută de metri...............................................................22Teme de mediu..........................................................................................................22Târgul Ecomediu de la Expo Arad International a ajuns la cea de a XI-a ediţie..........22Trei zile de Ecomediu la Expo.....................................................................................24Varga: Vom face o listă neagră a firmelor cu lucrări de calitate slabă, schimbăm şi legislaţia.....................................................................................................................25Varga: Avem peste 20.000 de hectare de terenuri unde trebuie să facem împăduriri urgente.......................................................................................................................26Teme similare.............................................................................................................27CJ Mureş preia 4,4 hectare de teren de la Ministerul Apelor şi Pădurilor..................27Nu s-a găsit încă o soluţie pentru podul din Aleea Carpaţi.........................................28Teme de mediu..........................................................................................................28Decizia de revizuire a avizului de mediu pentru exploatarea de la Certej – contestată de locuitori şi ONG-uri................................................................................................28Drumul surpat din Mica, consolidat cu 3 milioane lei................................................30Târnava Mică va fi deviată la Mica.............................................................................31Drumul care leagă Bălăuşeri de Târnăveni nu se va mai surpa, datorită unor lucrări de consolidare a râului din zonă................................................................................31Pocloşul poluat cu ape menajere...............................................................................32Ministrul Lucia Varga cere verificări în cazul deversărilor de pe pârâul Pocloş din Tîrgu-Mureş............................................................................................................... 33Lucia Varga vrea comisie împotriva poluării Pocloşului.............................................33Municipiul Târgu-Mureş, vulnerabil în faţa inundaţiilor?!.........................................34Studiu de fezabilitate pentru apărarea Tîrgu-Mureşului de inundaţii........................35



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Oraşul Luduş va fi apărat de inundaţii........................................................................35Firmele care execută lucrări de slabă calitate în domeniul amenajărilor hidrotehnice nu vor mai putea participa la licitaţii..........................................................................36Lucia Varga: Vrem să începem împădurirea a 20.000 de hectare pentru a preveni riscul de inundaţii.......................................................................................................36Ervin Molnar, apreciat de Lucia Varga.......................................................................37Abaterea disciplinară de la Ape, în atenţia Luciei Varga............................................37Teme similare.............................................................................................................38Ziua internaţională pentru reducerea dezastrelor.....................................................38Teme de mediu..........................................................................................................39Dosarul Roşia Montană, ţinut la sertar de Parchet....................................................39Mijloacele de intervenţie în caz de dezastre naturale, prezentate de pompieri........41Disponibilizări la Complexul Energetic Hunedoara.....................................................41Teme de mediu..........................................................................................................42RMGC: Nu am falsificat nici o hartă...........................................................................42Proiectul Roşia Montană a fost dezbătut de profesorii Universităţii Petroşani: „România trebuie să beneficieze de zăcământul din Apuseni”..................................44Fostul director IGR: Am dat corect avizul pozitiv pe proiectul Roşia Montană, nu ştiu de vreo anchetă.........................................................................................................46Johannis despre explorarea gazelor de şist:Este un lucru excepţional.......................49Proiectul de 62 de milioane, neinteresant pentru consilieri?!...................................50Podul din Aleea Carpaţi, nedorit în Sântana de Mureş..............................................51Teme de mediu..........................................................................................................52Ministrul Dan Șova vine la Alba Iulia pentru dezbaterea despre Roşia Montană. Posibile vizite la autostradă şi Roşia Poieni................................................................52Pentru Cuprumin Abrud, din cei trei pețitori au mai rămas doar doi. În 25 octombrie se deschid plicurile!....................................................................................................53

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI..................................................54Suplacu de Barcău. Moartea vine pe bani..................................................................54Poluare pe Peţa - 3 km de pânză petrolieră...............................................................59



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

Peţa a fost poluată cu produse petroliere..................................................................6011.816 voluntari au ieşit la curăţenie în Bihor...........................................................61Peța a fost uşor poluată cu produse petroliere din canalizarea Oradiei....................62Bilanţ final pentru "Let's Do It, Bihor": 119 tone de gunoaie adunate din judeţ........63

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................65Podul peste Somes, din nou in atentia Consiliului Judetean Maramures..................65Pensionarii ies la pescuit............................................................................................66Olandezii s-au interesat de „Clujul navigabil”............................................................66POD PESTE SOMES - Proiectul podului din zona localitatii Ulmeni va fi redepus spre finantare.................................................................................................................... 67Teme de mediu..........................................................................................................68Socant: Solul a 65 de localitati maramuresene, contaminat cu metale grele............68La Groşii Ţibleşului, o microhidrocentrală a distrus drumul Groşi-Botiza..................68Bani pe Apa Sâmbetei................................................................................................69Podul peste Tisa - prioritate absolută pentru autorităţile judeţene şi parlamentari..73Teme de mediu..........................................................................................................76Cine scapă Clujul de gunoaie......................................................................................76Noul Cod silvic – o “temă de casă” restantă pentru politicienii români.....................78Teme similare.............................................................................................................80Someşul navigabil în oraş până în 2020? Vezi ce spune Primăria..............................80Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, în Baia Mare: Vezi activităţile desfăşurate.......................................................................................81Studenţii de la Ingineria mediului, în vizită la Romaltyn............................................83Teme de mediu..........................................................................................................85Intrarea în Baia Mare dinspre Satu Mare are un aspect dezolant..............................85Lucrări nocturne la pod - restricţii de circulaţie pe podul de pe strada 8 martie din baia mare, la noapte..................................................................................................87Ziua internationala pentru reducerea riscului dezastrelor naturale..........................87Responsabilităţile clujenilor în materie de inundaţii..................................................88



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

Un nou eşec al licitațiilor clujene:Devierea pârâului Nadăş se face cu firme în dizolvare.....................................................................................................................89Lucia Varga: Vrem să începem împădurirea a 20.000 de hectare pentru a preveni riscul de inundatii.......................................................................................................93Lecţii deschise despre dezastre, susţinute de pompierii sălăjeni...............................94Concurs de pescuit cu premii pentru pensionarii sălăjeni.........................................95La Sângeorz, de când au fost montate camerele video, lumea nu mai aruncă gunoaie pe domeniul public!...................................................................................................95

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................96Cod galben: in unele zone va ploua chiar şi cu 50 litri pe metru patrat!....................96Peste 30 de companii din România şi din Europa se reunesc la Târgul internaţional de mediu, la Arad............................................................................................................97Smog, ceaţă sau veşnică poluare ?.............................................................................98Senzatii tari pentru copii in Piata Unirii, de Ziua Serviciilor Publice la Timisoara. Tiroliana, masini de interventie, teatru si alte distractii.............................................99Învăţăm să ne salvăm din dezastre..........................................................................100Victor Ponta a format un grup din ministri care vor analiza activitatea Apele Romane din 2008-2013..........................................................................................................100Titu Bojin despre descinderile la Ape: Cei care au gresit, sa raspunda. Eu nu am nicio problema..................................................................................................................101Bojin - liniştit după descinderile de la Direcţia Apelor Banat...................................103Descinderi si perchezitii la la sediul Directiei Apele Romane Banat.........................103Titu Bojin despre descinderile la Ape: Cei care au gresit, sa raspunda. Eu nu am nicio problema..................................................................................................................104Bojin, primele declaraţii...........................................................................................104Titu Bojin, reacție după ancheta care face valuri la ”Apele Române”: eu nu am niciun fel de problemă........................................................................................................105Bojin: „Actiunea de la Ape nu are legatura cu mine”...............................................107Declaraţiile halucinante ale liderului PSD Timiş, Titu Bojin, despre ancheta penală legată de firma familiei. Vezi pe cine dă vina şi ce spune despre demisie...............108



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

Declaraţiile halucinante ale liderului PSD Timiş, Titu Bojin, despre ancheta penală legată de firma familiei. Vezi pe cine dă vina şi ce spune despre demisie...............108Titu Bojin se apără: Nu am nici o legătură cu firma acuzată în dosarul Apele Române................................................................................................................................. 110

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA....................................1111 noiembrie..............................................................................................................111Porțile deschise la Apele Române............................................................................111Ministrul Varga ne-a inspectat pădurile...................................................................1122.600 hectare de pădure defrişate ilegal pe Valea Rea............................................112Teme de mediu........................................................................................................11229 octombrie............................................................................................................114Apa potabilă din Câmpulung "nu prezintă pericol la utilizare"................................114Reportajul verde......................................................................................................115INCREDIBIL ! Garda de Mediu la cheremul PNL Arges ? Afaceristul Catalin Spataru mana in mana senatorul Iani Popa...........................................................................115Poluare in Campulung, pe Raul Targului. Consumatorii nu sunt afectati.................117Poluare in zona Camplulung.....................................................................................117FOTO VIDEO 3 tone de păcură s-au scurs pe râul Târgului la Câmpulung................118După incendiul de la Câmpulung, un alt dezastru de mediu loveşte Argeşul...........119Au început controalele la baraje..............................................................................119Argeşul va fi printre primele judeţe din ţară care va avea întocmită o hartă de hazard la inundaţii! Se verifică funcţionalitatea în condiţii extreme a celor mai importante baraje din judeţ........................................................................................................120Focul de la depozitul de deşeuri, în atenţia Poliţiei din Cîmpulung..........................12122 octombrie............................................................................................................122Soare ne fereşte de inundaţii...................................................................................122Controale la barajele din Arges................................................................................123Precipitaţii record la Curtea de Argeş: 64 litri/mp...................................................124Teme similare...........................................................................................................125Anchetă la Poliţia Câmpulung privind infectarea apei.............................................125



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

Teme de mediu........................................................................................................127Prospecţiuni de gaze de şist abuzive........................................................................127Activitatea depozitului de la Campulung, suspendata.............................................132Profit record, la Hidroelectrica.................................................................................133Teme ABA.................................................................................................................13418 octombrie............................................................................................................136Potop în Argeş!.........................................................................................................136Potop la Piteşti!........................................................................................................142Specialiştii de la Ape confirmă: au căzut 69 de litri de apă pe metrul pătrat. Cod galben de inundații până vineri, la ora 10................................................................145Cel mai mare volum de precipitații din județul Argeș, de 69 de litri pe metrul pătrat,................................................................................................................................. 145Teme similare...........................................................................................................147La Slobozia Mândra, mai multe gospodării sunt inundate periodic pe fondul lipsei de implicare a autorităților...........................................................................................147Bătrâni scoşi cu barca din case în Piteşti! Iată zonele cele mai afectate!.................148Potop în Argeş! Doi oameni, salvaţi în ultimul moment de la înec, cinci localităţi calamitate!...............................................................................................................149Inundaţii de proporţii în Argeş. La Piteşti două persoane au fost evacuate cu barca................................................................................................................................. 150Împăduriri antiinundaţii...........................................................................................150Contract de 258 de milioane de euro pentru finalizarea statiei de epurare de la Glina, semnat luni.............................................................................................................. 152Argeşul şi Dâmboviţa, interese comune pentru dezvoltare.....................................153Teme similare...........................................................................................................154Argeşul va intra sub cod galben de ploi şi vânt........................................................154Teme de mediu........................................................................................................154Şefa de la Mediu, suspendată?................................................................................154Pentru „îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu“, Mariana Ionescu s-a ales cu sesizare la comisia de disciplină................................................................155



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

Fumul conţinea o substanţă extrem de toxică pentru organism, dioxină................156Investiție importantă! Calculatoare de 400 de mii de lei la Ape..............................160Marius Postelnicescu, obligat să returneze 425 de milioane Direcţiei Apelor.........160Teme similare...........................................................................................................161Argeşul are dispecerat comun pentru situaţii de urgenţă........................................161Raed Arafat vrea ambulanţă de terapie intensivă....................................................161Dâmbovița și Argeș: proiecte comune de dezvoltare...............................................164Acţiunile de depoluare continuă!.............................................................................165Eforturi pentru ecologizarea zonei poluate la Albota..............................................166Poluare din cauza hotilor de petrol..........................................................................167Poluare cu ţiţei pe un râu din Argeş.........................................................................167Teme de mediu........................................................................................................168Dioxină în fum! Cazul: Nor toxic la Cîmpulung Comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Florin Diaconu, a venit, ieri, în Argeş şi s-a oprit la Prefectură 35 de pompieri vor fi monitorizaţi 3 luni...........................................................................168300.000 de tone de deseuri periculoase..................................................................170Câmpulungenii, speriaţi de efectele deşeurilor toxice.............................................170Groapa de gunoi a făcut pui!....................................................................................175

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU...........................................................176Mehedinţi: Proiect pentru gestionarea în comun a situaţiilor de urgenţă în zona transfrontalieră România - Serbia............................................................................176Meteorologii anunţă cea mai frumoasă toamnă din ultimii ani...............................177Autorităţile în alertă!/Gorjul sub Cod Galben de ploi..............................................179Hunedoara – Gorj. Cod galben de inundații pe Jiul superior....................................180Teme similare...........................................................................................................181Workshop anual privind protecția şi conservarea ariilor naturale protejate din Gorj................................................................................................................................. 181Bechet: Dezbatere publică despre Centrala Nucleară de la Kozlodui.......................182Un nou sezon al scandalurilor din Parâng / În timp ce cabanierii se reclamă reciproc pentru sursa de apă, rahatul se scurge prin pădure.................................................184



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

Teme Similare..........................................................................................................186CJ Dolj are consultant pentru masterplanul de deşeuri...........................................186S-a semnat contractul de asistenţă tehnică pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj“.......................................................................188O nouă schemă de subvenţionare a energiei verzi..................................................190Râul Olteţ, ecologizat la a VII-a ediţie a Campionatului Mondial de Pituluşu’..........190Proiectele de extindere a rețelelor de apă şi canalizare nu bat cu situația din teren................................................................................................................................. 191Apa de la Izvarna ar putea ajunge în comerț............................................................195

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.........................................................195Frumusetile Deltei Dunarii, promovate in Vâlcea....................................................195Poluare pe Dunăre, în dreptul oraşului Corabia.......................................................196Poluare cu hidrocarburi în Portul Corabia................................................................197Activităţi de informare privind fenomenele naturale şi antropice periculoase de-a lungul Dunării...........................................................................................................197Renaturarea râului Olăneşti va ţine cont şi de zona de protecţie acvifaunistică......198Alarmă pe bazinul mijlociu al Oltului........................................................................199Voluntarii SGA Sibiu au adunat 3,6 tone de gunoaie...............................................199Curăţenie generală la Galicea..................................................................................200Licitatie pentru administrarea azilului de batrâni din Râmnic..................................200O şansă Dunării albastre!.........................................................................................201Organizaţia utilizatorilor de apă din Orleşti va primi un milion de euro pentru refacerea sistemelor de irigat..................................................................................202Firma Cazicom aşteaptă OK-ul Guvernului pentru a începe lucrările la reţeaua de alimentare cu apă din Muereasca............................................................................203

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.....................................................204Soarta podului de la Ion Creangă se decide marți....................................................204O mare companie abia ieşită din insolvenţă aşteaptă un profit record...................205Podul de la Ion Creangă a intrat în Parlament.........................................................206Faleză cu bănci şi foişoare pe malul Moldovei.........................................................207



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Răstoliţa, în căutarea finalizării proiectelor începuteProblema cea mai arzătoare la nivelul comunei Răstolița o reprezintă derularea proiectelor începute legate de canalizare şi introducerea apei potabile, proiecte care stagnează din lipsa banilor, problemă acută la nivelul comunei. Lipsa banilor, principala problemă. Potrivit primarului comunei Răstolița, principala problemă cu care se confruntă comuna Răstolița este lipsa banilor. “Una din cauze o reprezintă faptul că la barajul din comună nu s-au făcut lucrări de un an de zile. Normal de la dânşii ne intrau în jur de 7-8 miliarde lei pe an în ce priveşte impozitul. De asemenea, în acest moment avem probleme cu canalizarea şi introducerea apei potabile în comună deoarece firma care a contractat lucrarea nu a mai efectuat lucrări la apă din anul 2009. Dânşii ne-au cerut să actualizăm prețul, noi într-o şedință de Consiliu Local am analizat această situație, conform contractului nu putem actualiza acest preț. Din această cauză firma nu vrea să vină să continue lucrările. În momentul de față am făcut câteva adrese prin care le-am dat termene să vină să înceapă lucrările şi urmează să aşteptăm răspunsul lor. Dacă nu vom încerca să facem o plângere penală, o expertiză pe toată lucrarea care s-a făcut în ce priveşte alimentarea cu apă potabilă în comuna Răstolița. Într-adevăr, avem o datorie la ei de 10 miliarde la canalizare dar contractul de apă e una şi cel de canalizare e altul”, a declarat Marius Lircă, primarul comunei Răstolița.Neînțelegeri cu constructorul. Discuțiile cu firma Socot, executantul lucrării, vor fi reluate în cursul acestei săptămâni, sperându-se la o rezolvare a situației. “Sper totuşi să nu se ajungă în istanță, am avut o discuție cu dirigintele de şantier şi cu proiectantul urmând ca în acestă săptămână să am o discuție cu directorul firmei Socot, să avem câteva discuții de începerea lucrărilor, sau dacă nu îi acționăm în judecată deoarece altă soluție nu avem.Lucrarea a fost începută în 2007, a fost licitația, şi trebuia finalizată la



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

finele lui 2008. Din lipsă de fonduri, spun ei, nu s-au continuat lucrările dar dânşii nu au mai efectuat lucrări din 2009 din cauză că dânşii au licitat şi canalizarea, au lăsat baltă apa potabilă şi au început lucrările la canalizare. Au mai lucrat anul trecut în urma unui control al Curții de Conturi, unde s-a descoperit că s-au făcut ceva plăți în avans şi lucrările erau neefectuate. Vina o poartă constructorul în primul rând deoarece trebuiau să efectueze lucrări şi banii de la bugetul de stat se alocă în funcție de lucrările efectuate şi facturile emise. Din moment ce nu ai facturi şi lucrări efectuate nu putem cere bani de la Guvern pentru investiția cu apa”, a precizat primarul comunei Răstolița.Locuitorii comunei, cei mai afectați. Potrivit consilierului local Gavril Ștețco, finalizarea proiectului privind introducerea apei potabile va rezolva problemele locuitorilor localităților Gălăoaia, Borzia şi Iod. “Cei care suferă din cauza acestor probleme sunt în primul rând cetățenii comunei. În satele Gălăoaia şi Borzia lipsa de apă, în special în sezonul cald este acută, au secat toate fântânile, animalele nu au de unde să bea apă, e o problemă delicată. Fiecare şi-a mai construit o căsuță, şi-a făcut o baie şi nu au apă. De multe ori iau apă din Mureş cu găleata, e o problemă care trebuie rezolvată. De aceea aşteptăm să vedem când vine această firmă care trebuie să-şi continuie lucrările şi să le finalizeze. La apă sunt executate lucrările în proporție de 80%, nu ar mai fi mult, în zonele din satele Gălăoaia, Borzia şi Iod. E o problemă de două luni de zile de lucru pentru racordarea la apă. Sunt făcute bazinele, alimentarea este făcută dar sunt întreruperi de conducte. La apă, pentru cele trei sate, după calculele din proiect ar veni cam încă 2 miliarde de lei vechi să fie finalizată lucrarea în cele trei localități. Nu ar fi sumă aşa mare. Finalizarea investiției ar ajuta foarte mult oamenii din aceste localități, în ziua de azi să ai apă în curte, pentru uz general este foarte importantă. Sunt aceşti ani secetoşi, şi fără apă e destul de greu”, a menționat Gavril Ștețco.“Să facem ceva pentru comuna Răstolița”Potrivit primarului Lircă, anul 2013 a fost unul extrem de greu în condițiile lipsei banilor, însă se speră, totuşi, ca 2014 să aducă o parte din finalizarea proiectelor începute. “2013 a fost un an foarte greu, cred că cel mai sărac an posibil pe care l-a avut Răstolița de după Revoluție, în special din lipsa banilor. Din păcate, lumea aşteaptă să facem multe dar din cauza acestor probleme cu banii nu avem posibilitatea. În general lumea e



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

dezinformată mai ales de unii consilieri din Răstolița care nu le explică oamenilor că nu sunt bani şi dau vina pe primar. Vă garantez că de aceea am intrat hotărât la primărie să facem ceva pentru comuna Răstolița şi din cauza lipsei banilor nu avem cu ce ne lăuda deocamdată. Probleme cu banii sunt în toată țara, nu doar la noi. Promisiuni de la centru avem dar nu ştim încă ce şi cum. Avem o promisiune pentru canalizare de 2 miliarde de lei vechi, să achităm şi datoria către cei de la Socot, şi mai rămân 8 miliarde, şi sperăm să înceapă lucrările. Din bugetul local în ce priveşte investiția cu apa, nu am avut cotă parte, în schimb la canalizare avem 15 % cota parte a noastră, suntem la zero, primăria Răstolița şi-a achitat cota parte către Socot. La apă mai avem de primit încă 10 miliarde să putem finaliza lucrarea. Nu putem cere bani din moment ce firma nu a lucrat, nu au făcute facturi şi decontări pentru care noi să putem cere bani. Sper ca în 2014 măcar apa să reuşim să o finalizăm dacă ajungem la o înțegere cu cei de la Socot. Și aici va trebui noi să suportăm cheltuielile din bugetul local în ce priveşte echipamentul de tratare a apei la toate cele trei bazine Răstolița, Borzia şi Iod. Sper să ne descurcăm să avem banii necesari pentru tratarea apei”, a spus Marius Lircă./Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150825 Teme de mediu"Există un dosar Roşia Montană. El trebuie redeschis de DNA!” Despre afacerea veroasă a firmei canadiene Gold Corporation, în tandem cu mahării noştri postecembrişti, la Roşia Montană, scriu de ani de zile, alăturându-mă, cu armele mele profesionale şi de conştiință, protestatarilor din întreaga lume. Nimic nu pare să urnească, totuşi, Golemul (care se va dovedi cu picioare de lut!) corupției la nivel înalt. Și totuşi... Astăzi, în sprijinul tuturor comentariilor mele şi ale altor gazetari responsabili şi oneşti, voi cita, în cele ce urmează, fragmente dintr-un interviu "despre afacerea cu aur a secolului” (mi-a fost transmis, nu eu sunt reporterul) cu domnul col.(r) Gheorghe Oancea, procuror militar. Ideile si concluziile ce se desprind din acest material, pe care il vom publica integral intr-unul din numerele noastre viitoare, sunt urmatoarele: "Ambasadorul Gâf Deac l-a adus pe Frank Timiş; Roşia Montană este afacere de aventurier, nu proiect; Un ofiter MAPN a cartografiat zăcămintele, a vandut, si a ajuns director la RMGC; Vanzarea aurului a inceput cu Protocolul de colaborare pentru



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.zi-de-zi.ro/?p=150825

exploatarea haldelor de steril; C.P. Tariceanu si R. Berceanu au avizat proiectul de societate mixta cu Gabriel Resources; Au plecat, in Australia, 80 de tone de minereu pentru... expertiza; Aurul de la Rosia Montana a fost dat cu 250.000 de dolari; Au marit perimetrul minei de cateva ori; Suspiciune de frauda bursiera; Afacerea Rosia Montana, in stransa legatura cu intrarea in NATO; Expertii in situri istorice au tras doar un chiolhan la Câmpeni; La Curtea de Arbitraj de la Viena putem sa recastigam totul; Timiş, prin Tender - ruda sa - a reusit sa deschida toate usile institutiilor statului”. Asadar... "In primul rand, mi se pare o aberatie aceasta comisie parlamentara afirma procurorul militar Gheorghe Oancea. - Este o translatare a raspunderii, cand e clar ca Roşia Montană este o afacere, nu proiect (s.n.) - multi spun ca e proiect, de unde? -, este o afacere veroasa! E construita pe lasitatea noastra a romanilor, pe un "pumn de arginti” dat unor persoane din vremea aceea care, din punctul meu de vedere, vindeau tot. (…) Eu, ca procuror militar in sectia parchetelor militare, in anul 2002, in toamna, am fost sesizat de Serviciul Roman de Informatii cu privire la savarsirea unor fapte penale care vizau siguranta nationala. In vizorul SRI era un maior din Directia Topografica a MApN, care, in perioada ’95-’96 - sau mai tarziu, nu mai retin chiar exact perioada exacta -, desemnat sa desfasoare misiuni topografice, facuse in zona Roşia Montană o multime de cercetari de specialitate, in ideea ca in acea zona erau amplasate si niste unitati militare. Din elicopter, sau de la sol, s-au facut fotograme, masuratori de tot felul in materia amplasarii si structurii intregii zone, chestiuni care au fost inregistrate pe niste dischete, dupa care acest ofiter isi da demisia din cadrul Ministerului Apărării Naționale şi devine unul dintre directorii Gabriel Resources. (…) Am patruns mai in profunzimea acestei afaceri care se numeste astazi Roşia Montană. Ce am constatat, domnule? Ca, prin 1996, cand la ambasada României din Sydney a fost numit ambasador un anume domn Gâf Deac, care anterior indeplinise functia de ministru secretar de stat la Ministerul Industriilor, si avea in responsabilitate activitatea miniera, acest domn ambasador a intrat in legatura cu un cetatean australian de origine romana, un anume Frank Timiş (n.r. - fost Vasile Timis), care, desi nu avea nicio specializare in domeniul minier, si-a aratat - vai de mine aplecarea pentru a investi in mineritul din Romania. Acest Frank Timiş, dupa datele existente la dosar la acea vreme, era suspectat de tot



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

felul de infractiuni legate de traficul de droguri. (…) Cert este ca Frank Timiş vine in România, i se deschid toate uşile la Ministerul Industriilor, la Regia Cuprului şi Aurului Deva, la Agenția Națională pentru Resurse Minerale şi implicit la mina Roşia Montană. Prin ’97, dupa aceste tatonari, se realizeaza, domnule, un protocol de cooperare. Chiar asa se si numea, Protocol de Cooperare intre firma Gabriel Resources, patronata de acest Frank Timiş - un off-shore care-si avea sediul in Insula Jersey din Channel Islands -, si Regia Cuprului şi Aurului Deva. La momentul acela, activitatea minieră la Roşia Montană trecea prin mari dificultăți. Toată activitatea era subvenționata de stat. Tot aici il cunoaşte pe Ovidiu Tender (n.a. – se spune că Tender şi Timiş sunt, de fapt, rude prin alianță). Tender preluase în 1995 Institutul de Cercetări Mineralogice, institut care - va dați seama -, după atâția ani de activitate, deținea extraordinar de multe date privind mineritul din România; analize, prospecțiuni, cercetări... Cert este ca, dupa ce se realizeaza acest protocol, se observa, foarte interesant, ca gasim functionari ai statului, fosti sau chiar activi, din Regia Cuprului şi Aurului Deva sau ANRM, în consiliile de administrație ale Gabriel Resources şi Tender Group S.A. Foarte ciudat. Ori aşa, ori aşa! (…) Nu era doar conflict de interese, era şi o remunerare pentru datele pe care le-au pus la dispoziție. Pe listele Gabriel Resources apare şi acest director, maiorul din MApN care-şi dăduse demisia şi transmisese, conform serviciilor, date secrete ce afectau siguranța statului. (...) Aflandu-se de interesul privind activitatea miniera de la Roşia Montană, au mai existat si alte firme care au facut oferte de cooperare-colaborare cu autoritățile statului român. (...) Toate au fost tratate cu dispreț total, în mod ciudat şi suspect. Domnule, la un moment dat, prin 1997 – că aici este problema extraordinară –, se redactează un Proiect de Contract de asociere, între Gabriel Resources şi Regia Cuprului şi Aurului Deva (ulterior Minvest), vizând asocierea în vederea realizării unui obiectiv - şi atenție la o chestiune care este esențială! -, propunerea partenerului străin, a lui Gabriel Resources, avea ca element de esență reexploatarea haldelor de steril, domnule! Deci aceasta era chestiunea în discuție; reexploatarea sterilului, nicidecum exploatarea perimetrului virgin, neexploatat... prin tehnologie avansată... Potrivit protocolului inițial şi a prevederilor contractuale, coniventa a fost ca partea română să dețină, din acțiunile noii societăți ce urma, atenție (!), ce urma a fi înființată, 40%, dar nu mai puțin de 20%,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

iar partea straina, 80%, dar nu mai putin de 60%. Acest asa-zis contract - tin minte ca avea scris sus, in stanga, pe prima pagina, titulatura "Proiect” - a fost semnat de 6-7 persoane cu responsabilitati majore din cadrul Intreprinderii Rosia Montana, Regiei Deva, ANRM... Mai mult, la dosar se afla doua adrese semnate de doi ministri in functie in acea perioada, Calin Popescu Tariceanu si Radu Berceanu, care, desi vad ca e vorba de o firma fara experienta in domeniul minier, cu sediul intr-un paradis fiscal, fara sa obiecteze in vreun fel, isi dau acordul pentru constituirea acestei societati mixte. (...) El (proiectul de contract – n.n.) are forma juridica a unui contract de asociere, doar ca el are o precizare sus in stanga – "Proiect de contract”. Orice litigiu, scrie in contract - nu povesti cu New York sau Londra -, se solutioneaza de catre Curtea de Arbitraj de la Viena. Punct! Mai mult, odata cu dreptul de explorare, aceasta companie, care nu era inca infiintata, face niste sondaje, mai exact recolteaza opt containere de minereu, circa 80 de tone, care sunt expediate in Australia. Minereul in discutie devine obiect de cercetare a uneia dintre cele mai prestigioase firme din lume, specializata in determinarea continutului de metale pretioase dintr-un minereu prezentat spre analiza. (…) Si-acum tineti-va bine! E un lucru despre care nu vorbeste nimeni. In acel proiect de contract este trecut pretul platit de Gabriel Resources pentru cele 80% din actiunile minei Rosia Montana. Si mi-aduc aminte ca este vorba de suma de un miliard si vreo doua sute si ceva de milioane de lei vechi, suma echivalenta la acea vreme cu circa 250.000 de dolari. (...) Unul dintre directorii din 2003 de la Agentia Nationala de Resurse Minerale imi spunea: "Pai, domnule procuror, cu acesti bani nu s-au platit nici eprubetele din laboratoarele minelor”. (...) Revenim la o chestiune foarte interesanta, la care iar nu raspunde nimeni: de pe vremea imparatesei Maria Tereza si pana la acest moment, mina Rosia Montana a avut un perimetru strict determinat de 12 km. O sa vedeti ca, pana la finalizarea contractului, perimetrul acestei mine s-a extins in 2-3 randuri. (...) Pai vorbim de reexploatare, sau de minerit la propriu, pe filon, prin extinderea perimetrului minei? Ce mai vorbim de tehnologii ultraperformante si de nu stiu ce? Este aberant! Spuneti-mi si mie, daca sunteti de buna-credinta, domnilor investitori americano-canadieni – ca, de fapt, astia sunt jucatorii la bursa -, sau facem minerit clasic cu cianurare? Si, de asemenea, daca sunteti de buna-credinta, de unde s-



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

au recoltat probele de minereu incarcat in cele opt containere careau plecat in Australia, si cu ce drept? Partea romana a examinat aceasta operatiune? Contractul nu era in vigoare. Deci, de unde s-au recoltat cele 80 de tone de minereu? Clar, s-au facut foraje extra-perimetru. In ce temei se extinde perimetrul? Acesti oameni de afaceri, Tender, ceilalti, care se asociasera mai mult sau mai putin cu acest Frank Timis, au stiut foarte bine ce fac. Au pornit de la reexploatarea haldelor de steril, vizualizand clar ca se vor exploata zone virgine. De ce va spun treaba asta? Pentru a forma dosarul de listare a societatii Rosia Montana la bursa de metale pretioase la Vancouver, au avut nevoie de rezultatele analizei firmei australiene care a facut examinarea probelor de minereu si care – va spun sigur – au generat un continut aurifer si argintifer surprinzator de mare, ceea ce atesta clar ca probele au fost recoltate din perimetru virgin, nicidecum din haldele de steril sau din mina in mare parte exploatata. La momentul acela se achizitionau terenuri, case, scoli in acel perimetru. Se cumparau cand noi nu aveam batut in cuie contractul de asociere. (...) In 2002, Intreprinderea Miniera Rosia Montana era subventionata de stat. Pai, atunci, cum vorbim noi de contract ferm de asociere in fapt si-n drept? Putem noi vorbi ca o societate mixta este subventionata de stat? Acestea sunt lucruri care pot fi verificate. Se alocau sume de la bugetul Ministerului Industriilor care subventionau activitatea. Vi se pare esential sau nu? (…) Certitudinea mea, pe datele efectuate in acel dosar, este urmatoarea: Frank Timis, prin Gabriel Resources, a savarsit o infractiune de frauda bursiera, care este o infractiune foarte grava, infractiune federala in spatiul nord-american. (...) In perioada aceea, din ce imi aduc aminte, in Romania, in conturile acestui Gabriel Resources intrasera vreo 75 de milioane de dolari. Acestea erau datele din dosar. La bursa de la Vancouver, ne aflam in prezenta unei societati Rosia MontanaGold Corporation, cu un dosar de listare in buna regula, actiuni care cresteau exorbitant vizavi de datele respective, ce tradau un continut urias de aur si argint in mina Rosia Montana. A ascuns toata lumea de unde s-au recoltat probele. Ei vehiculau ideea reexploatarii haldelor de steril prin metode tehnologice ultramoderne. (...) Deci, in timp ce contractul era bine mersi in vigoare, la bursa, in Romania contractul era in stadiu de proiect. De ce? Avem argumente esentiale: mina Rosia Montana este in continuare subventionata de stat. Contractul era incheiat si



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

batut in cuie in 2001, iar in 2002 mina era subventionata in continuare. De ce? Deoarece contractul nu era contract, in Romania, era proiect. (…) Gasisem o frauda uriasa. Aparusera insa Legea 78 privind actele de coruptie, Ordonanta 43/2002 privind infiintarea PNA (actualul DNA). Avand date si indicii privind acte de coruptie, de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, fals si inselaciune, dosarul trebuia declinat la organismul competent. M-am dus la Joita Tanase, procurorul general din acea perioada, si spun cum stau lucrurile, ca trebuie sa predau dosarul in urma desecretizarii actelor in cazul ofiterului de la Topografie, iar pentru restul aspectelor sa se continue cercetarea penala. (…) N-am mai stiut nimic despre problema vreo luna-doua, cert este ca ma duc intr-o zi la ANRM, sa discut tot ceva legat de dosar cu doamna presedinta Stratulat, prilej cu care mi-am dat seama ca hartia mea ajunsese pe biroul domnului prim-ministru. Doamna presedinta imi spune urmatorul lucru... Va reproduc textual, am inca memorie buna: "Domnule procuror, am primit de la domnul primministru o nota vizavi de modul de initiere si derulare a contractului cu Gabriel Resources, care prim-ministru (n.r. - Adrian Nastase), printr-o rezolutie pe nota respectiva, spune ca oprirea contractului cu Gabriel Resources va constitui un impediment major pentru intrarea Romaniei in NATO”. Mi-a mai spus ca s-a intalnit la Londra cu prim-ministrul canadian Chretien, care i-ar fi spus acest lucru domnului Adrian Nastase. Cand am auzit asa ceva, am ramas perplex! (...) Concluzia mea este urmatoarea: atat timp cat in aceasta afacere sunt implicati jucatori la bursa americani si canadieni, si solutionarea clara a acestei cauze presupune date concrete ale dosarului de listare a societatii Rosia Montana Gold Corporation la Bursa din Vancouver, fapt ce va pune in pericol interesele acestor jucatori, nu se va ajunge niciodata la clarificarea lucrurilor. Singura solutionare a cauzei presupune o cooperare intre autoritatile romane, canadiene, dar si americane, pentru ca, atunci cand s-au obtinut primele date despre mina, Frank Timis a obtinut si niste credite, 3 milioane de dolari, de la o sucursala a Bancii Rothschild. Asa rezulta din dosarul de la sectia parchetelor militare, care, in parte, a fost declinat in favoarea PNA. Are proiectul de contract, are pretul, are tot ce vreti si indiciile pentru a se face o cercetare generala. Dar, repet, sunt puse in pericol interesele investitorilor. (…)Problematica Roşia Montană este extrem de complexă şi vizează un lucru esențial:



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

interese străine de România. Dacă nu se-nțelege acest lucru, înseamnă că nu s-a ‘nțeles nimic.” Nu mai este nimic de comentat. Se vede că nu numai prin România Justiția umbla cu capul spart! Și, totuşi, Speranța moare ultima... Noi rămânem pe poziții! /Cuvântul Liber MS http://www.cuvantul-liber.ro/editorial.asp

Licitația Cuprumin Abrud: Ministerul Economiei negociază cu doi ofertanți eligibiliÎn urma etapelor parcurse în procesul de vânzare de concentrat de cupru, cu plata în avans, derulat de Ministerul Economiei şi S.C. Cupru Min S.A., criteriile de eligibilitate au fost îndeplinite doar de 2 ofertanți: Trafigura PTE LTD Singapore şi Yldirim Holding AȘ Turcia iar în prezent sunt în analiză ofertele preliminare şi amendamentele la proiectul de contract depuse de către ofertanți. Ministerul Economiei a anunțat într-un comunicat de presă că până la această dată s-au derulat următoarele etape:- Publicarea anunțului conținând oferta de vânzare a concentratului de cupru în dată de 05.07.2013, cu termen de depunere a documentelor de participare 19.07.2013; a fost depusă o singură ofertă din partea Trafigura PTE LTD Singapore;- În urma analizei documentelor de participare depuse, comisia a constatat că ofertantul nu a întrunit criteriile de eligibilitate, fapt pentru care a fost eliminat, iar procedura a fost reluată;- Anunțul a fost republicat în dată de 26.07.2013, cu termen de depunere a documentelor care atestă îndeplinirea criteriilor de eligibilitate în dată de 02.09.2013;- Au fost depuse în termen 3 oferte: Trafigura PTE LTD Singapore, Glencore International Elveția şi Yldirim Holding AȘ Turcia;- Criteriile de eligibilitate au fost îndeplinite doar de 2 ofertanți: Trafigura PTE LTD Singapore şi Yldirim Holding AȘ Turcia;- Începând cu data de 19.09.2013, cei doi ofertanți au accesat Camera de date în vederea întocmirii ofertelor preliminare şi neangajante care au fost depuse până la data de 07.10.2013;- În prezent sunt în analiza ofertele preliminare şi amendamentele la proiectul de contract depuse de către ofertanți;



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.cuvantul-liber.ro/editorial.asp

- Procedura în curs prevedea analizarea ofertelor şi negocieri cu ofertanții în săptămâna 14-18 octombrie 2013, urmate de licitație cu oferta în plic în saptamania 21-25 octombrie 2013;Procedura a fost derulată de către comisia de coordonare a restructurării, atragerii de investiții şi privatizare a S.C. Cupru Min S.A. şi comisia de licitație/ negociere, numite prin Ordinul Ministrului Economiei nr.1539 din 03 iulie 2013.Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, ministru intermar al Economiei, apreciază ca oportună decizia comună a celor două comisii de a decala calendarul procedurii cu 30 de zile pentru a permite o analiză a strategiei şi procedurii, precum şi o reconfirmare a mandatului ce va fi acordat de viitorul ministru al Economiei, în scopul realizării în cele mai bune condiții a intereselor statului român şi S.C. Cuprumin S.A./Unirea AB http://www.ziarulunirea.ro/licitatia-cupru-min-abrud-ministerul-economiei-negociaza-cu-doi-ofertanti-eligibili-220980.html

Bani pentru consolidare Ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a promis 3 milioane de lei pentru consolidarea malului Târnavei Mici pe o porțiune de aproximativ 25 de metri. Astfel, tronsonul din drumul județean nu ar mai reprezenta un pericol pentru şoferii care tranzitează localitatea Mica şi care ar risca accidente din cauza şoselei care se surpă. La kilometrul 10 pe drumul județean Bălăuşeri – Târnăveni, în localitatea Mica, malul s-a surpat, iar pe 25 de m din lungimea şoselei s-a creat un crater. Consiliul Județean a demarat lucrările de reparații a drumului, dar ar fi nevoie de o consolidare a malului astfel încât problema surpării să nu mai existe. Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a promis că va aloca fonduri pentru această lucrare. „Acolo va fi o lucrare în colaborare Apele Române cu Consiliul Județean Mureş, noi deja avem pe SEAP lucrarea pentru licitație, este o lucrare în valoare de peste 2 milioane de lei şi Apele Române vor trebui să ne sprijine în vederea realizării acestei lucrări şi aşa cum ne-au promis chiar prin devierea cursului Târnavei în acel sector de drum”, a precizat Ciprian Dobre, preşedinte Consiliul Județean Mureş. „Am văzut că acolo există



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.ziarulunirea.ro/licitatia-cupru-min-abrud-ministerul-economiei-negociaza-cu-doi-ofertanti-eligibili-220980.html

http://www.ziarulunirea.ro/licitatia-cupru-min-abrud-ministerul-economiei-negociaza-cu-doi-ofertanti-eligibili-220980.html

riscul ca drumul județean Tîrgu-Mureş – Bălăuşeri – Târnăveni să fie rupt la o eventuală nouă viitură pentru că nu sunt realizate lucrările cu rol de apărare. Imediat ce mă întorc la Bucureşti voi face o analiză şi voi acorda cu prioritate 3 milioane de lei sumele necesare pentru a face acea lucrare de tăiere de cot necesară”, a menționat Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Acel drum a mai fost reparat în ultimii cinci ani, dar lucrările executate au fost de proastă calitate, astfel încât nu au fost recepționate, iar mai mult Consiliul Județean a fost în proces cu executantul. /TV Mureş MShttp://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/bani-pentru-consolidare.html

Autorităţile locale iau în calcul două variante pentru amenajarea unei părţi a MureşuluiConsilierii municipali sunt chemați în şedința ordinară de miercuri să voteze un proiect de hotărâre privind studiul de prefezabilitate pentru reamenajarea şi regularizarea Mureşului. Studiul de prefezabilitate prevede că investiția va avea loc pe un teren de aproximativ 200 de hectare, pe o lungime a Mureşului de 23,18 km. Valoarea proiectului, conform studiului, este de zece milioane de euro. Există două variante care sunt luate momentan în calcul, pentru realizarea acestui proiect.Scenariul nr.1 propus prin acest studiu prevede dragarea şi îndiguirea Mureşului pe toată lungimea studiată, astfel asigurându-se traficul naval comercial şi de agrement. Lucrările legate de amenajarea cheiurilor, care se impun în acest scenariu sunt: port şi/sau debarcader, sistem de semnalizare, protecția malurilor şi rezolvarea intersecțiilor cu alte căi de transport. Navigația comercială de pasageri se va desfăşura prin intermediul a 10 stații de ambarcare-debarcare situate în apropierea principalelor noduri de trafic şi de alte stații importante ale celorlalte mijloace de transport în comun. Astfel se estimează 21 de curse/zi, 4800 pasageri/zi adică 1.752.000 pasageri/an.Scenariul nr.2 propus prevede dragarea şi îndiguirea Mureşului pe toată lungimea studiată şi construirea a două noduri hidrotehnice ce vor menține constant nivelul apei



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://arq.ro/?s=propus

http://arq.ro/?s=curse

http://arq.ro/?s=transport

http://arq.ro/?s=trafic

http://arq.ro/?s=transport

http://arq.ro/?s=scenariu

http://arq.ro/?s=agrement

http://arq.ro/?s=studiu

http://arq.ro/?s=propus

http://arq.ro/?s=proiect

http://arq.ro/?s=variante

http://arq.ro/?s=zece%20milioane

http://arq.ro/?s=teren

http://arq.ro/?s=loc

http://arq.ro/?s=proiect

http://arq.ro/?s=miercuri

http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/bani-pentru-consolidare.html

http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/bani-pentru-consolidare.html

pentru navigație, rezultând punerea în valoare a municipiului prin posibilitatea navigării pe canalele existente ( Foişor, Ţiganca, etc.). Lucrările ce se impun pentru exploatarea potențialului navigabil al Mureşului constau în construirea a două noduri hidrotehnice formate din ecluză, stăvilar şi microhidrocentrală. Microhidrocentrala va fi construită pe Mureş ca o deviație a canalului navigabil, cu amortizare în 2,5 ani. /www.arq.ro AR http://arq.ro/autoritatile-locale-iau-in-calcul-doua-variante-pentru-amenajarea-unei-parti-a-muresului /NEWS AR http://www.newsar.ro/stiri-locale/alesii-locali-sunt-chemati-sa-voteze-proiectul-prin-care-muresul-va-deveni-navigabil-

Teme similare

Podul de la Pecica, pe ultima sută de metriReprezentanții Consiliului Județean au efectuat ieri o inspecție la şantierul podului care va lega Pecica de Sânpetru German. Lucrările sunt aproape finalizate, în acest moment lucrânduse la balustradele podului şi la urcările şi coborârile de pe acesta. Constructorul estimează că podul va fi gata până la finalul lunii noiembrie. Tot până atunci va fi finalizat şi drumul care va lega malul Mureşului de la coborârea de pe pod şi până în localitatea Sânpetru German. În partea cealaltă deocamdată maşinile vor circula de la pod către Pecica pe vechiul drum care trece prin centrul localității însă în primăvara anului viitor vor demara lucrările pentru construirea unei şosele de centură a oraşului Pecica pentru a evita intrarea traficului greu în oraş. Podul peste Mureş care leagă Sânpetru German de Pecica este foarte important deoarece crează o legătură între loca litățile de pe cele două maluri ale râului care scurtează cu câțiva zeci de kilometri drumul pe care trebuie să îl parcurgă şoferii. Repre zentanții autorităților speră că în acest fel să contribuie la scăderea şomajului în zona Secusigiu, Sânpetru German pentru că acum şomerii îşi vor putea căuta un serviciu şi în zona industrială Pecica. Pentru construirea acesui pod Consiliul Județean a acontat un împrumut în valoare de peste 28 de milioane



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.newsar.ro/stiri-locale/alesii-locali-sunt-chemati-sa-voteze-proiectul-prin-care-muresul-va-deveni-navigabil-

http://www.newsar.ro/stiri-locale/alesii-locali-sunt-chemati-sa-voteze-proiectul-prin-care-muresul-va-deveni-navigabil-

http://arq.ro/autoritatile-locale-iau-in-calcul-doua-variante-pentru-amenajarea-unei-parti-a-muresului

http://arq.ro/autoritatile-locale-iau-in-calcul-doua-variante-pentru-amenajarea-unei-parti-a-muresului

http://arq.ro/?s=navigabil

http://arq.ro/?s=navigabil

de lei. /www.vestic.ro AR http://www.vestic.ro/articol_32828/podul-de-la-pecica-pe-ultima-suta-de-metri.html

Teme de mediu

Târgul Ecomediu de la Expo Arad International a ajuns la cea de a XI-a ediţieCamera de Comerț, Industrie şi Agricultură a județului Arad organizează, în perioada 16-18 octombrie 2013, cea de-a XI-a ediție a târgului internațional de mediu – ECOMEDIU, care se va desfăşura în Pavilionul C al Complexului Expozițional - EXPO Arad.Evenimentul promite a avea un răsunet internațional şi va fi punctul de întâlnire a celor mai importanți lideri de piață şi a experților în protejarea mediului înconjurător.Peste 30 de companii, atât din țară, cât şi din străinătate, se vor reuni într-o expoziție cu standuri atractive, însoțită de un program complex de conferințe şi dezbateri susținut de experți români şi internaționali. „Ediția din acest an a târgului internațional de mediu – Ecomediu aduce o creştere semnificativă a numărului de firme expozante şi un standard ridicat al conferințelor prin participarea experților interni şi internaționali. În premieră pentru Ecomediu, se vor organiza întâlniri ale clusterelor din România şi Ungaria, brokeraje internaționale pe teme de energii regenerabile, dar şi seminarii prin care CCIA Arad reuneşte administrații locale din partea de Vest a țării, în scopul găsirii de soluții pentru dezvoltare locală. Ecomediu este mai mult decât un târg, este un eveniment care îşi propune să devină un punct de reper înternațional pentru problematicile de mediu, urmând ca rezultatele dezbaterilor să fie aduse în atenția factorilor decizionali de la nivel regional, național şi european”, a declarat Gheorghe Seculici, preşedintele Camerei de Comerț, Industrie şi Agricultură a județului Arad. Deschiderea oficială a târgului va avea loc miercuri, 16 octombrie, la ora 11, urmată de o serie de conferințe internaționale, pe teme de protecția aerului, apei şi a solului. Cea de-a doua zi va fi dedicată tematicii de management al deşeurilor, în care vor fi cuprinse şi seminariile pentru administrațiile locale şi brokeraj internațional. Ultima zi va avea ca tematică biodiversitatea şi voluntariatul. Instituțiile de învățământ şi publicul larg sunt invitați în spațiul exterior al Expo Arad, pentru a lua parte la demonstrații „explozive” ale ISU Arad



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.vestic.ro/articol_32828/podul-de-la-pecica-pe-ultima-suta-de-metri.html

http://www.vestic.ro/articol_32828/podul-de-la-pecica-pe-ultima-suta-de-metri.html

http://www.vestic.ro/

şi cascadorii pe bicicletă. „Mulțumim Ministerului Mediului şi al Schimbărilor Climatice pentru susținerea acestui eveniment, dar şi Consiliului Județean Arad şi celorlalți parteneri implicați în proiect. Ne dorim ca publicul să conştientizeze importanța de a participa la acest salon internațional dedicat mediului, ca o oportunitate şi o responsabilitate de a fi parte integrantă din efortul comun pentru o viață mai sănătoasă, atât pentru generația din care facem parte, cât şi pentru generațiile ce vor urma”, a declarat Liana Cotuna, managerul evenimentului. /NEWS ARhttp://www.newsar.ro/stiri-locale/trgul-ecomediu-de-la-expo-arad-international-a-ajuns-la-cea-de-a-xi-a-editie

Trei zile de Ecomediu la Expo Evenimentul, organizat de Camera de Comerț, Industrie şi Agricultură, va fi punctul de întâlnire a celor mai importanți lideri de piață şi a experților în protejarea mediului înconjurător. Peste 30 de companii, atât din țară, cât şi din străinătate, se vor reuni într-o expoziție cu standuri atractive, însoțită de un program complex de conferințe şi dezbateri susținut de experți români şi internaționali. „Ediția din acest an a târgului internațional de mediu – Ecomediu aduce o creştere semnificativă a numărului de firme expozante şi un standard ridicat al conferințelor prin participarea experților interni şi internaționali” – spune Gheorghe Seculici, preşedintele Camerei de Comerț, Industrie şi Agricultură a județului Arad. În premieră pentru Ecomediu, în cadrul acestei ediții se vor organiza întâlniri ale clusterelor din România şi Ungaria, brokeraje internaționale pe teme de energii regenerabile, dar şi seminarii prin care CCIA Arad reuneşte administrații locale din partea de Vest a țării, în scopul găsirii de soluții pentru dezvoltare locală. “Ne dorim ca publicul să conştientizeze importanța de a participa la acest salon internațional dedicat mediului, ca o oportunitate şi o responsabilitate de a fi parte integrantă din efortul comun pentru o viață mai sănătoasă, atât pentru generația din care facem parte, cât şi pentru generațiile ce vor urma” – a declarat Liana Cotuna, managerul evenimentului. Deschiderea oficială a târgului va avea loc miercuri, 16 octombrie, la ora 11, urmată de o serie de conferințe internaționale, pe teme de protecția aerului, apei şi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.newsar.ro/stiri-locale/trgul-ecomediu-de-la-expo-arad-international-a-ajuns-la-cea-de-a-xi-a-editie

http://www.newsar.ro/stiri-locale/trgul-ecomediu-de-la-expo-arad-international-a-ajuns-la-cea-de-a-xi-a-editie

a solului. Cea de-a doua zi va fi dedicată tematicii de management al deşeurilor, în care vor fi cuprinse şi seminariile pentru administrațiile locale şi brokeraj internațional.Ultima zi va avea ca tematică biodiversitatea şi voluntariatul. Instituțiile de învățământ şi publicul larg sunt invitați în spațiul exterior al Expo Arad, pentru a lua parte la demonstrații „explozive” ale ISU Arad şi cascadorii pe bicicletă. / Jurnalul Arădean AR http://www.aradon.ro/trei-zile-de-ecomediu-la-expo/1342781

Depozit nou de acid azotic la AzomureşCel mai important producător de îngrăşăminte pentru agricultură din România, combinatul Azomureş din Târgu-Mureş, va avea un al treilea depozit de acid azotic, astfel încât capacitatea totală de stocare în cele trei depozite va fi de 10.700 de metri cubi. Capacitatea depozitului: 6.700 de metri cubi. Primul strat de beton al noului depozit de acid azotic a fost turnat la sfârşitul săptămânii trecute, iar reprzentanții Azomureş speră ca obiectivul să fie dat în folosință până în decembrie 2013. “Depozitul de acid azotic ce se construieşte pe platforma Azomureş are o capacitate de 6.700 de metri cubi, înălțime de 10,5 metri şi un diametru de 30 de metri. Depozitul va fi folosit pentru stocarea acidului azotic necesar producerii îngrăşămintelor minerale. În prezent mai sunt disponibile două depozite cu o capacitate de 2.000 de metri cubi fiecare. Conform contractului semnat cu firma constructoare, depozitul trebuie dat în folosință la sfârşitul anului”, a declarat, pentru cotidianul “Zi de Zi”, Ovidiu Maior, PR manager al combinatului Azomureş. Depozit de îngrăşăminte lichide, în construcție. Potrivit acestuia, în curând Azomureş îşi va mări şi capacitatea de stocare a îngrăşămintelor lichide, prin construirea unui depozit care va avea capacitatea de 8.000 de metri cubi. “În construcție mai este încă un depozit pentru îngrăşăminte lichide, produs final, cu o capacitate de 8.000 de metri cubi. Depozitul de îngrăşăminte lichide este construit datorită cererii mai mari pentru un astfel de produs din partea agricultorilor. Pentru construcția celor două depozite vor fi folosite materiale şi de la firme din Târgu-Mureş, iar proiectarea a fost executată de o firmă locală”, a subliniat Ovidiu Maior. /Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150792



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24



http://www.aradon.ro/trei-zile-de-ecomediu-la-expo/1342781

Varga: Vom face o listă neagră a firmelor cu lucrări de calitate slabă, schimbăm şi legislaţiaMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, spune că intenționează să întocmească "o listă neagră" a firmelor care au realizat lucrări de calitate slabă, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, adăugând că legislația va fi schimbată ca să primeze criteriile calitative. Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că a participat la discuții cu conducerea Administrației Bazinale de Apă Mureş, căreia i-a cerut responsabilitate în ce priveşte gestionarea banului public cheltuit pentru lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, dar şi să îi semnaleze firmele care fac lucrări de calitate slabă, în aşa fel încât acestea să nu mai poată participa la licitații, transmite corespondentul Mediafax.Varga a spus, în acest context, că intenționează să întocmească o "listă neagră" a acestor firme. "Vom face o listă neagră a firmelor, asta este intenția noastră, am avut o primă discuție cu directorii tehnici, la nivel național, am identificat câteva cauze care au generat astfel de situații, una dintre cauze este legată şi de legislație, pentru că actuala lege a achizițiilor publice oarecum sugerează ca prețul cel mai mic să fie prioritatea în analizarea documentațiilor. Și având în vedere că aceste lucrări sunt totuşi de interes național, sunt nişte lucrări care-i apără pe cetățeni, acum lucrăm, facem modificări legislative, astfel încât să putem avea şi alte criterii de selecție afirmelor atunci când participă la licitație. Criteriile calitative să primeze", a spus ministrul./Mediafax MS whttp://www.mediafax.ro/social/varga-vom-face-o-lista-neagra-a-firmelor-cu-lucrari-de-calitate-slaba-schimbam-si-legislatia-11498400

Varga: Avem peste 20.000 de hectare de terenuri unde trebuie să facem împăduriri urgenteMinistrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, spune că trebuie făcute "împăduriri în regim de urgență" pe 20.000 de hectare de teren, pentru a reduce riscul alunecărilor de teren şi al scurgerilor de pe versanți, lucrările urmând să înceapă în toamnă şi să fie finalizate în maxim doi ani. Ministrul Lucia Varga a declarat, într-o conferință de presă,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.mediafax.ro/social/varga-vom-face-o-lista-neagra-a-firmelor-cu-lucrari-de-calitate-slaba-schimbam-si-legislatia-11498400

http://www.mediafax.ro/social/varga-vom-face-o-lista-neagra-a-firmelor-cu-lucrari-de-calitate-slaba-schimbam-si-legislatia-11498400

că prin proiectul de lege, aprobat în Guvern şi transmis Parlamentului, de modificare a Codului Silvic, a propus ca un milion de hectare de teren să fie împădurite până în 2030, transmite corespondentul Mediafax. "Fondurile necesare pentru împădurirea acestor terenuri sunt prevăzute tot în proiectul de lege de modificare a Codului Silvic, şi anume din fondurile generate în urma vânzării certificatelor de dioxid de carbon. Este o sursă identificată, România beneficiază de aceste fonduri şi cu prioritate trebuie să le dirijăm către proprietari, aşa cum este prevăzut şi în Codul Silvic, dar şi către împădurirea acestor terenuri", a spus Varga. Ea a adăugat că o altă sursă, Fondul de ameliorare, vizează cele peste 20.000 de hectare de terenuri din țară unde trebuie făcute "împăduriri în regim de urgență" pentru a diminua riscul alunecărilor de teren şi al scurgerilor de pe versanți./Mediafax MS http://www.mediafax.ro/social/varga-avem-peste-20-000-de-hectare-de-terenuri-unde-trebuie-sa-facem-impaduriri-urgente-11498845

Teme similare

CJ Mureş preia 4,4 hectare de teren de la Ministerul Apelor şi PădurilorMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a anunțat vineri, 11 octombrie, într-o conferință de presă susținută la sediul Administrației Bazinale de Apă Mureş din Târgu-Mureş, că instituția pe care o conduce va face demersurile necesare pentru cedarea către Consiliul Județean Mureş a unui teren aparținând Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Animalelor de Blană din municipiu.„La această Stațiune, activitatea Romsilvei a încetat” Terenul care va fi cedat Consiliului Județean Mureş are suprafața de 4,4 hectare şi va fi utilizat pentru derularea unor proiecte. „Am avut o discuție cu domnul preşedinte al Consiliului Județean şi în ceea ce priveşte transferarea terenului de aproximativ 4,4 hectare de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Animalelor de Blană din Târgu-Mureş. La această Stațiune, activitatea Romsilvei a încetat, vom face o analiză cu juriştii din minister şi vom iniția actul normativ necesar pentru transferul acestei suprafețe către Consiliul Județean pentru a sprijini derularea de proiecte în sprijinul comunităților locale, de la nivelul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.mediafax.ro/social/varga-avem-peste-20-000-de-hectare-de-terenuri-unde-trebuie-sa-facem-impaduriri-urgente-11498845

http://www.mediafax.ro/social/varga-avem-peste-20-000-de-hectare-de-terenuri-unde-trebuie-sa-facem-impaduriri-urgente-11498845

județului. Sunt proiecte ambițioase pe care domnul preşedinte (Ciprian Dobre – n.r.) le are, care vin în sprijinul comunităților şi sunt gata să sprijin aceste proiecte prin transferul terenului către Consiliul Județean”, a declarat Lucia Varga.Terenul, folosit în scopurile Consiliului Județean. Preşedintele Consiliului Județean Mureş, Ciprian Dobre, a precizat că destinația terenului va fi decisă în urma unei şedințe de Consiliu Județean. „O altă chestiune asupra căreia am insistat la doamna ministru Lucia Varga este legată de Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Animalelor de Blană, unde avem în acea zonă o suprafață de teren de 4,4 hectare, un teren pe care noi, Consiliul Județean, ne-am oferit disponibilitatea de a-l prelua şi de a-l folosi în scopurile Consiliul Județean care urmează să fie folosite printr-o hotărâre de Consiliu Județean”, a subliniat Ciprian Dobre. /Radio Mureş MShttp://www.radiomures.ro/stiri/consiliul_jude_ean_mure_prime_te_4_hectare_de_teren.html /Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150508

Nu s-a găsit încă o soluţie pentru podul din Aleea Carpaţi Autoritățile locale din Sântana de Mureş resping categoric proiectul Primăriei Tg.Mureş de a construi un pod de legătură între cartierul Aleea Carpați şi Sântana de Mureş. Motivul - traficul greu va fi dirijat prin Sântana. Consiliul Local a şi refuzat ca atare aderarea la Zona Metropolitană Mureş . În plus, pe cale instituțională nu s-a făcut încă nici un demers, spune primarul comunei Sântana de Mureş, Raduly Gheorghe: La începutul acestei luni a avut loc, la sediul Primăriei Tîrgu-Mureş, o dezbatere publică cu privire la podul peste Mureş din Aleea Carpați. Municipalitatea s-a gândit să mute proiectul în amonte de râul Mureş, astfel încât viitorul pod să aibă o distanță corespunzătoare față de blocuri, întrucât locuitorii s-au declarat categoric împotriva construcției pe motiv că ar distruge mediul. O soluție finală va fi anunțată deabia peste o săptămână, spune purtătorul de cuvânt al Primăriei Tg.Mureş, Aurel Trif.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27


http://www.radiomures.ro/stiri/consiliul_jude_ean_mure_prime_te_4_hectare_de_teren.html

http://www.radiomures.ro/stiri/consiliul_jude_ean_mure_prime_te_4_hectare_de_teren.html

/Radio Mureş MS http://www.radiomures.ro/stiri/nu_s_a_gasit_inca_o_solu_ie_pentru_podul_din_aleea_carpa_i.html

Teme de mediu

Decizia de revizuire a avizului de mediu pentru exploatarea de la Certej – contestată de locuitori şi ONG-uriAPM Hunedoara vrea să „acopere” emiterea ilegală a documentului. Mai mulţi locuitori din cetăţeni din zona potenţial afectată de proiectul minier de la Certej, alături de patru organizaţii non-guvernamentale au depus ieri la sediul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara o contestaţie împotriva deciziei acesteia de a revizui avizul de mediu acordat pentru demararea exploatării pe bază de cianuri din acest perimetru. Printre semnatarii contestației se numără Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM), Asociația „Salvați Bucureştiul”, Asociația „Efectul Fluture” şi Asociația „Transilvania Verde”, ONG-uri active în monitorizarea şi contestarea proiectelor de minerit la scală largă care încalcă legislația în vigoare. Acestea consideră că revizuirea decisă de către APM Hunedoara nu face decât să demonstreze că acordul de mediu inițial a fost emis ilegal. În prezent, acordul de mediu este contestat în instanță de Ministerul Mediului, iar Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Asociația “Salvați Bucureştiul” au intervenit ca părți în procesul care se judecă de către Tribunalul Bucureşti. Studiu de impact, nerealizat, dar cerut de lege. Potrivit unui comunicat al Mining Watch România, revizuirile unui acord de mediu pot fi întreprinse în măsura în care survin modificări la proiectul aprobat. „În cazul de față nu este vorba de o revizuire a cărei necesitate este dată de modificarea proiectului pentru care s-a emis acordul de mediu, ci de un demers întreprins pentru completarea documentației legale. Un asemenea demers ținteşte mai degrabă să acopere şi să completeze documentația întocmită nesatisfăcător şi care nu ar fi trebuit să conducă la emiterea unui acord de mediu”, se precizează în comunicat.Obiectul revizuirii acordului constă în faptul că proiectul minier se suprapune parţial pe suprafaţa sitului Natura 2000 din Munţii Metaliferi. Acest fapt era însă cunoscut încă de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.radiomures.ro/stiri/nu_s_a_gasit_inca_o_solu_ie_pentru_podul_din_aleea_carpa_i.html

http://www.radiomures.ro/stiri/nu_s_a_gasit_inca_o_solu_ie_pentru_podul_din_aleea_carpa_i.html

la emiterea acordului de mediu iniţial, fiind stipulat chiar în textul acestuia. Potrivit legii, în asemenea cazuri, titularul proiectului minier ar fi trebuit să realizeze un studiu de impact asupra sitului în vederea obţinerii acordului de mediu, însă acesta nu a fost întocmit. „Proiectul minier de la Certej se suprapune cu un sfert din suprafaţă peste un sit Natura 2000 iar acest proiect a primit aviz de mediu deşi nu a fost inclus nicăieri impactul ce l-ar avea detonările şi cianura într-o zonă protejată de interes european” a declarat Ştefania Simion, coordonatorul juridic al Mining Watch România. /Mesagerul Hunedorean HDhttp://www.servuspress.ro/decizia-de-revizuire-avizului-de-mediu-pentru-exploatarea-de-la-certej-contestata-de-locuitori-si-ong-uri_78719.html

Drumul surpat din Mica, consolidat cu 3 milioane leiMinisterul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii va aloca suma de 3 milioane de lei pentru realizarea lucrărilor de consilidare şi reabilitare a drumului județean care face legătura între Târgu-Mureş şi Târnăveni, în zona localității Mica, unde există riscul de surpare a unui mal al râului Târnava Mică. Cursul de apă şi drumul, consolidate. Evaluarea situației a fost făcută personal de Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, care a fost însoțită la fața locului de Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Județean Mureş. „Am fost împreună cu domnul Ciprian Dobre în comuna Mica şi am văzut că acolo există riscul ca Drumul Județean Târgu-Mureş – Bălăuşeri – Târnăveni să fie rupt la o eventuală nouă viitură pentru că nu sunt realizate lucrările cu rol de apărare. Imediat ce mă întorc la Bucureşti voi face o analiză şi voi aloca cu prioritate 3 milioane de lei, sumă necesară pentru a face acea lucrare de tăiere de cot necesară în acea zonă şi pentru a putea consolida de fapt cursul de apă astfel încât să poată fi realizate şi lucrările de consilidare la drumul județean”, a declarat Lucia Varga vineri, 11 octombrie, cu ocazia unei conferințe de presă. Lucrare în colaborare cu Apele Române.Ajutorul venit de la Bucureşti a fost apreciat de Ciprian Dobre, care a anunțat că lucrările vor fi realizate în parteneriat cu Apele Române. „Interesul principal al Consiliului Județean este legat de drumul dintre Bălăuşeri şi Târnăveni care face legătura între două drumuri naționale şi la kilometrul 10 avem acea îngustare şi surpare de drum pe o



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.servuspress.ro/decizia-de-revizuire-avizului-de-mediu-pentru-exploatarea-de-la-certej-contestata-de-locuitori-si-ong-uri_78719.html

http://www.servuspress.ro/decizia-de-revizuire-avizului-de-mediu-pentru-exploatarea-de-la-certej-contestata-de-locuitori-si-ong-uri_78719.html

porțiune de aproximativ 25 de metri. Un pericol pentru siguranța circulației şi lipsă de fluiditate în acest sector şi chiar pericol de surpare a întregului drum şi punerea în pericol a gospodăriilor din acea zonă”, a afirmat preşedintele Consiliului Județean Mureş. „Acolo va fi o lucrare în colaborare cu Apele Române, deja avem pe SEAP licitația, este o lucrare în valoare de peste 2 milioane de lei şi Apele Române vor trebui să ne sprijine în realizarea aceste lucrări şi chiar pentru devierea cursului Târnavei în acel sector de drum”, a adăugat Ciprian Dobre. /Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150518/CityNews MS http://mures.citynews.ro/eveniment/drumul-judetean-balauseri-tarnaveni-risca-sa-se-rupa-1253763

Târnava Mică va fi deviată la MicaÎn urma unei vizite în județul Mureş, făcută la invitația preşedintelui CJ Ciprian Dobre, Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a declarat că va cofinanța împreună cu Consiliul Județean Mureş un proiect de deviere a cursului Tîrnavei Mici. Problema a venit din cauza surpării repetate a unei porțiuni a drumului care leagă Bălăuşeri de Târnăveni. Pe o porțiune de aproximativ 25 de metri, traficul este îngustat în prezent, drumul surpat pe o bandă având nevoie de consolidare. Totuşi, pentru ca problema să nu reapară după consolidare, este nevoie şi de devierea cursului Tîrnavei Mici, prin tăierea unui cot, proiect care a fost estimat la aproximativ 3 milioane de lei. /Punctul MS http://punctul.ro/2013/10/11/tarnava-mica-va-fi-deviata-la-mica/

Drumul care leagă Bălăuşeri de Târnăveni nu se va mai surpa, datorită unor lucrări de consolidare a râului din zonăMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a vizitat astăzi comuna Mica, acolo unde râul din zonă degradează de ani de zile partea carosabilă. Lucia Varga a anunțat că va analiza mai concret situația şi că va aloca suma de 3 milioane de lei, necesară pentru consolidarea malurilor. Preşedintele Consiliului Județean Mureş, Ciprian Dobre, a arătat că în zonă s-au mai făcut lucrări de consolidare, însă nu au fost



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://punctul.ro/2013/10/11/tarnava-mica-va-fi-deviata-la-mica/

http://mures.citynews.ro/eveniment/drumul-judetean-balauseri-tarnaveni-risca-sa-se-rupa-1253763

http://mures.citynews.ro/eveniment/drumul-judetean-balauseri-tarnaveni-risca-sa-se-rupa-1253763


eficiente. Lucrările pentru consolidare vor presupune inclusiv devierea cursului râului Târnava Mică. /Radio Mureş MShttp://www.radiomures.ro/stiri/drumul_care_leaga_balau_eri_de_tarnaveni_nu_se_va_mai_surpa_datorita_unor_lucrari_de_consolidare_a_raului_din_zona.html

Pocloşul poluat cu ape menajereMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a cerut, vineri, autorităților din județul Mureş să ia măsuri pentru ca apele menajere să nu mai fie deversate în pârâul Poclos, care traversează municipiul Târgu Mureş, şi să recurgă inclusiv la sudarea gurilor de scurgere dacă altă soluție nu există. Lucia Varga a spus că s-a deplasat pe pârâul Pokloş pentru a vedea stadiul lucrărilor de amenajare a acestuia şi că a rămas surprinsă că pe gurile de scurgere a apelor pluviale erau deversate ape menajere, în zona Cartierului Tudor Vladimirescu. ‘Am constatat că, din păcate, sunt evacuate ape neepurate în acest pârâu şi că în loc de evacuare de apă pluvială sunt evacuate ape menajere. Am dispus luarea de măsuri. Mă voi duce la prefectură şi voi cere domnului prefect, ca împreună cu Apele Române, DSP, să facă o evaluare la fața locului, pentru a identifica sursele de poluare şi pentru a le elimina. Am cerut ABA Mureş să ia măsuri pentru sistarea evacuării de ape insuficient epurate în pârâu. Creează disconfort şi pune în pericol viața oamenilor, pentru că dacă vom asista fără să luăm nicio măsură, vom asista la punerea în pericol a calității apei în aval’, a susținut ministrul. În timpul deplasării sale în județul Mureş, ministrul Lucia Varga a promis un sprijin de 3 milioane de lei pentru executarea unei lucrări de apărare pe râul Târnava Mică, în zona comunei Mica, acolo apele râului au surpat o porțiune de peste 25 de metri din Drumul Județean Bălăuşeri-Târnăveni şi riscă să provoace o alunecare de teren în zonă. ‘Drumul Județean riscă să fie rupt la o nouă viitură pentru că nu sunt realizate lucrările cu rol de apărare. Imediat ce mă voi întoarce la Bucureşti voi face o analiză şi voi aloca cu prioritate 3 milioane de lei, sumele necesare pentru a face acea lucrare de tăiere de cot necesară în acea zonă şi pentru a putea consolida cursul de apă, astfel încât



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.radiomures.ro/stiri/drumul_care_leaga_balau_eri_de_tarnaveni_nu_se_va_mai_surpa_datorita_unor_lucrari_de_consolidare_a_raului_din_zona.html



să poată fi realizate lucrările de consolidare ale drumului județean’, a spus ministrul. De asemenea, ministrul a promis că va include în lista de priorități şi lucrarea de supraînălțare a digului de pe râul Mureş, în zona oraşului Luduş, pe o porțiune de 1.750 metri, estimată la circa 1,9 milioane de lei, care va proteja de inundații 3.100 de locuitori. ‘Vedem fenomene meteorologice extreme şi trebuie să fim pregătiți’, a spus Lucia Varga, care a precizat că această lucrare va fi considerată o prioritate şi va fi inclusă în lista de priorități. O altă lucrare avută în vedere, eventual pentru accesarea de fonduri europene, este cea de executare a unor lucrări de apărare în zona municipiului Târgu Mureş. /Agerpres MS şi Punctul MS http://punctul.ro/2013/10/11/poclosul-poluat-cu-ape-menajere//Nepujsag MS http://www.hhrf.org/nepujsag/13okt/13nu1012t.htm

Ministrul Lucia Varga cere verificări în cazul deversărilor de pe pârâul Pocloş din Tîrgu-MureşMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a vizitat astăzi lucrările de pe pârâul Pocloş, acolo unde se amenajează malul în zona cartierului Tudor.Ministrul a observat deversări menajere din surse laterale în pârâu şi a cerut verificări din partea Administrației Bazinale de Apă Mureş, Prefecturii şi Direcției de Sănătate Publică. În prima etapă, pe Pocloş se vor reface lucrările de apărare împotriva inundațiilor pe sectorul de la podul de pe strada Livezeni până la podul de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, acest sector fiind şi cel mai grav afectat. /Radio Mureş MS http://www.radiomures.ro/stiri/ministrul_lucia_varga_cere_verificari_in_cazul_deversarilor_de_pe_paraul_poclo_din_tirgu_mure_.html

Lucia Varga vrea comisie împotriva poluării PocloşuluiI-au plăcut noua față a pârâului Pocloş, dar nu şi apele neepurate care ajung în pârâu. Sunt observațiile ministrului Lucia Varga aflată vineri la Tîrgu-Mureş. Ministrul prezent vineri la Tîrgu-Mureş pentru a verifica activitatea Administrației Bazinale de Apă Mureş s-a declarat mulțumită de lucrările derulate pe pârâul Pocloş. „ Am văzut o lucrare



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.radiomures.ro/stiri/ministrul_lucia_varga_cere_verificari_in_cazul_deversarilor_de_pe_paraul_poclo_din_tirgu_mure_.html

http://www.radiomures.ro/stiri/ministrul_lucia_varga_cere_verificari_in_cazul_deversarilor_de_pe_paraul_poclo_din_tirgu_mure_.html

http://www.hhrf.org/nepujsag/13okt/13nu1012t.htm

http://punctul.ro/2013/10/11/poclosul-poluat-cu-ape-menajere/

http://punctul.ro/2013/10/11/poclosul-poluat-cu-ape-menajere/

foarte bună, o lucrare de care sunt mulțumită, o lucrare care amenajează în mod corespunzător intravilanul din localitatea Tîrgu-Mureş, dar totodată ochiul critic – asta este – am constatat că, din păcate, sunt evacuate ape neepurate în cursul de apă a acelui pârâu şi că în loc de apă pluvială în gurile de evacuare a apelor pluviale sunt evacuate ape menajere”, a declarat Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Pentru a soluționa problema deversării de ape menajere în Pocloş, ministrul a convocat o întâlnire la prefectură. „Voi cere domnului prefect ca împreună cu Apele Române, împreună cu DSP-ul să facă o evaluare la nivel local pentru a identifica sursele de poluare şi pentru a le elimina”, a mai spus Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. De asemenea, conducerea Administrației Bazinale de Apă Mureş au primit sarcina să blindeze gurile de scurgere astfel încât până la soluționarea problemei apele neepurate să nu mai ajungă în pârâul Pocloş. /TV Mureş MS http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/comisie-pentru-poclos.html /Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150526

Municipiul Târgu-Mureş, vulnerabil în faţa inundaţiilor?!Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a anunțat vineri, 11 octombrie, că instituția pe care o conduce va aloca fonduri pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru alegerea unui tip de acumulare de apă necesar apărării municipiului Târgu-Mureş de eventuale inundații. De asemenea, ministrul a afirmat că a fost informată de către specialişti că municipiul Târgu-Mureş este vulnerabil în fața debitelor mari de apă, comparabile cu cele de la inundațiile din anii 70. „Vom realiza un studiu de fezabilitate pentru realizarea unor acumulări permanente sau nepermanente în funcție de decizia proiectanților, astfel încât să putem apăra împotriva inundațiilor localitatea Târgu-Mureş şi pentru debite mari, debite comparabile cu cele din anii 70, pentru că am constatat din spusele specialiştilor că nu există suficientă capacitate de tranzitare a debitelor de apă prin actuala albie a pârâului Pocloş”, a spus Lucia Varga. „Voi aloca fondurile necesare pentru întocmirea acestui studiu de fezabilitate şi pentru



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33


http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/comisie-pentru-poclos.html

http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/comisie-pentru-poclos.html

pregătirea proiectului astfel încât acest proiect amplu din punctul meu de vedere să fie promovat pe fonduri europene”, a completat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. /Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150529

Studiu de fezabilitate pentru apărarea Tîrgu-Mureşului de inundaţiiMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a declarat ieri la Tîrgu-Mureş că specialiştii sunt de părere că municipiul ar putea avea probleme din cauza unor debite foarte mari ale apelor.Din acest motiv, Lucia Varga a anunțat că va aloca fondurile necesare pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate care să prevadă întocmirea unor lucrări permanente sau nepermanente pentru apărarea împotriva inundațiilor. Ministrul Lucia Varga a mai precizat că va aloca fonduri şi pentru supraînălțarea digului de pe malul Mureşului în dreptul Luduşului, unde sunt necesare 1,9 milioane de lei. /Radio Mureş MShttp://www.radiomures.ro/stiri/studiu_de_fezabilitate_pentru_apararea_tirgu_mure_ului_de_inunda_ii.html

Oraşul Luduş va fi apărat de inundaţiiMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a declarat vineri, 11 octombrie, la Târgu-Mureş, că instituția pe care o conduce va aloca suma de 1,9 milioane lei pentru supraînălțarea digului malului stâng al râului Mureş în oraşul Luduş, pe o lungime de 1,7 kilometri. „Am avut o discuție cu reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Mureş şi cu domnul preşedinte (Ciprian Dobre – n.r.), va trebui în perioada următoare să promovăm lucrări noi, care să apere cetățenii şi mă refer aici la supraînălțarea digului malului stâng al râului Mureş în localitatea Luduş. Este necesară o supraînălțare a digului existent pe o lungime de 1.700 de metri. Prin această supraînălțare practic se va realiza lucrare de punere în siguranță a digului şi vor fi apărați de inundații 3.100 de locuitori”, a afirmat Lucia Varga. „Această investiție care este estimată la valoarea de 1.929.940 lei o vom avea ca prioritate şi o vom introduce pe lista



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.radiomures.ro/stiri/studiu_de_fezabilitate_pentru_apararea_tirgu_mure_ului_de_inunda_ii.html

http://www.radiomures.ro/stiri/studiu_de_fezabilitate_pentru_apararea_tirgu_mure_ului_de_inunda_ii.html


de investiții în perioada următoare”, a adăugat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. /Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150522

Firmele care execută lucrări de slabă calitate în domeniul amenajărilor hidrotehnice nu vor mai putea participa la licitaţiiDeclarația îi aparține ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, care a precizat astăzi la Tîrgu-Mureş că se va întocmi o listă neagră a firmelor care nu asigură calitatea în lucrări.Ministrul a dat exemplul unei lucrări în Voivodeni, unde o amenajare pe pârâul Luț nu a fost efectuată în condiții de calitate. Ministrul Lucia Varga a mai spus că speră ca modificările legislative necesare în acest scop să fie adoptate până la sfârşitul acestui an. /Radio Mureş MS http://www.radiomures.ro/stiri/firmele_care_executa_lucrari_de_slaba_calitate_in_domeniul_amenajarilor_hidrotehnice_nu_vor_mai_putea_participa_la_licita_ii.html

Lucia Varga: Vrem să începem împădurirea a 20.000 de hectare pentru a preveni riscul de inundaţiiMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a declarat vineri, la Târgu Mureş, că se doreşte începerea în această toamnă a împăduririi a circa 20.000 de hectare de teren pentru prevenirea riscului de inundații, împiedicarea scurgerilor de pe versanți şi alunecările de teren. 'Noi vrem, că în această toamnă vrem, să începem lucrările la împădurirea unor terenuri în special de pe bazinetele mici pentru a preveni riscul de inundații. Avem identificate peste 20.000 de hectare de terenuri unde trebuie să facem împăduriri în regim de urgență pentru a diminua riscul alunecărilor de teren şi a scurgerilor de pe versanți (...) Începem proiectele de împădurire, a fost un efort pentru a identifica acele terenuri, începem lucrările de împădurire în această toamnă şi le continuăm anul viitor, făcând o eşalonare astfel încât în maxim 2 ani să le finalizăm, pentru că sunt zonele cele mai expuse riscului de alunecări de teren şi de scurgeri de pe versanți', a spus Lucia Varga.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.radiomures.ro/stiri/firmele_care_executa_lucrari_de_slaba_calitate_in_domeniul_amenajarilor_hidrotehnice_nu_vor_mai_putea_participa_la_licita_ii.html




/Agerpres şi Antena 3 http://ziarero.antena3.ro/article/view/id/78689/Punctul MS http://punctul.ro/2013/10/11/impaduriri-in-toata-tara-promise-de-lucia-varga//CityNews MS http://mures.citynews.ro/eveniment/lucia-varga-promite-impaduriri-toata-tara-1253703

Ervin Molnar, apreciat de Lucia VargaMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a efectuat vineri, 11 octombrie, o vizită de lucru la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Mureş, prilej cu care a apreciat managementul instituției, asigurat de Ervin Molnar. „Sunt în vizită pentru a verifica activitatea Administrației Bazinale de Apă Mureş. Aş vrea să încep cu câteva considerente legate de activitatea Administrației Bazinale de Apă Mureş, o administrație bazinală care până mai ieri avea datorii la bugetul de stat şi care datorită unui management bun al directorului a reuşit să fie o administrație bazinală fără pierderi, o administrație bazinală care gestionează corespunzător fondurile pe care le are”, a afirmat Lucia Varga, în cadrul unei conferințe de presă. /Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150515

Abaterea disciplinară de la Ape, în atenţia Luciei VargaOra 11.24: Doi angajați ai Sistemului de Gospodărie a Apelor (SGA) Mureş, instituție aflată în subordinea Administrației Bazinale de Apă (ABA) Mureş, au fost surprinşi, la începutul acestei săptămâni, prestând activități, în timpul programului, la o altă firmă. Potrivit unor surse din interiorul ABA Mureş, cei doi salariați au fost prinşi de persoane din conducerea instituției lucrând la un bar de pe strada Stelelor din Târgu-Mureş al cărui patron este fiului lui Nicolae Bărbieru, directorul SGA Mureş.Vom reveni cu reacții după conferința de presă de astăzi de la ora 12.30, de la sediul ABA Mureş, la care vor participa Lucia Varga – ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură şi Ervin Molnar – directorul ABA Mureş.Ora 15.00: Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a solicitat conducerii ABA Mureş să ia măsurile disciplinare care se impun. „Vă sugerez să faceți



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36


http://mures.citynews.ro/eveniment/lucia-varga-promite-impaduriri-toata-tara-1253703

http://mures.citynews.ro/eveniment/lucia-varga-promite-impaduriri-toata-tara-1253703

http://punctul.ro/2013/10/11/impaduriri-in-toata-tara-promise-de-lucia-varga/

http://punctul.ro/2013/10/11/impaduriri-in-toata-tara-promise-de-lucia-varga/

http://ziarero.antena3.ro/article/view/id/78689

publice concluziile comisiei pentru că într-adevăr este un caz nepermis. Am aflat cu surprindere şi eu despre această situație, pe lângă informarea pe care mi-o trimiteți mie să puneți la dispoziția presei concluziile comisiei de disciplină”, s-a adresat Lucia Varga directorului ABA Mureş. „Este adevărat, am dat o decizie de constituire a unei comisii de cercetare disciplinară. Cercetarea este la început şi vom vedea concluziile la momentul finalizării”, a spus Ervin Molnar. /Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150462

Teme similare

Ziua internaţională pentru reducerea dezastrelorIn fiecare an, in data de 13 octombrie, intreaga societate sarbatoreste Ziua Internationala pentru Reducerea Dezastrelor, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor dezastrelor, inclusiv prevenirea acestora, atenuarea efectelor si pregatirea impotriva dezastrelor. Anul acesta, Biroul Natiunilor Unite pentru Reducerea Riscului la Dezastre (UNISDR) si-a concentrat atentia pe cele aproape un miliard de persoane din intreaga lume care traiesc cu diverse forme de dizabilitate. Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca persoanele cu dizabilitati reprezinta o cincime din populatia globului si cu toate acestea ele nu au o reprezentare semnificativa in procesul de planificare a reducerii riscului la dezastre, in prevenirea acestora si construirea unor comunitati reziliente. Persoanele cu dizabilitati sunt printre cele mai marginalizate din societate, iar problemele lor se pot amplifica in cazul unui dezastru. Nu doar ca e putin probabil ca acestea sa primeasca ajutorul de care au nevoie in timpul unei crize umanitare, dar e si putin probabil sa se refaca pe termen lung. Se intampla destul de des ca aportul unic pe care il pot aduce aceste persoane, in pregatirea comunitatilor pentru a raspunde unui dezastru, sa fie ignorat. Aceste persoane sunt adesea dublu vulnerabile la dezastre: din cauza dizabilitatilor lor si din cauza ca e foarte probabil ca acestea sa aiba venituri mici si prin urmare acces limitat la educatie, ingrijiri medicale, adapost, mancare si munca. Ele sunt adesea invizibile – uneori la sensul propriu, ascunse de familii – pentru guvern si servicii publice, care nu



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37


stiu de existenta si problemele lor, dar devin brusc vizibile atunci cand dizabilitatile lor cresc audienta mass-media. /Cuvântul Liber MS http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=73200/TV Mureş MS http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/reducerea-dezastrelor.html/Radio Mureş MShttp://www.radiomures.ro/stiri/inspectoratul_pentru_situa_ii_de_urgen_a_mure_i_a_deschis_por_ile_cu_ocazia_zilei_interna_ionale_pentru_reducerea_dezastrelor.html/Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150490#ad-image-0

Teme de mediu

Dosarul Roşia Montană, ţinut la sertar de ParchetUn dosar întocmit pentru încălcarea secretului de stat şi fapte de corupție, de negăsit. Procurorii militari au demarat acum mai bine de zece ani o anchetă la Roşia Montană în urma unei sesizări făcute de SRI. Ancheta avea în vedere infracțiuni împotriva siguranței naționale şi fapte de corupție. Fostul procuror general Joița Tănase a dispus ca dosarul să stea la sertar luni în şir. Abia după ce a fost eliberat din funcție, dosarul a ajuns la Parchetul Național Anticorupție – PNA, actuala Direcție Naționala Anticorupție – DNA.Oficiali români, amicii RMGC. Institutul de Cercetări Geologice şi Mineralogie a fost privatizat în 1995, noul proprietar dobândind mai multe date privind resursele din perimetrul şi extraperimetrul Intreprinderii Miniere Roşia Montană care era administrată de Regia Aurului şi Cuprului Deva – RAC, structura din cadrul Ministerului Industriilor şi Comerțului. În 1996, Gîf Deac, fost ministru secretar de stat in Ministerul Industriilor şi Comerțului, unde răspundea de minerit, a fost numit ambasador al României în Australia, unde l-a cunoscut pe Vasile Frank Timiş. Timiş, cunoscut drept "tăticul” afacerii de la Roşia Montană, un controversat om de afaceri, şi care fusese condamnat pentru trafic de heroină. Gîf Deac l-a recomandat pe Timiş unor oficiali de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.zi-de-zi.ro/?p=150490#ad-image-0

http://www.radiomures.ro/stiri/inspectoratul_pentru_situa_ii_de_urgen_a_mure_i_a_deschis_por_ile_cu_ocazia_zilei_interna_ionale_pentru_reducerea_dezastrelor.html



http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/reducerea-dezastrelor.html

http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/reducerea-dezastrelor.html

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=73200

rang înalt din instituțiile româneşti care aveau ca activitate mineritul. Aşa a ajuns Vasile Frank Timiş să încheie printr-o firmă off-shore un protocol de cooperare cu RAC Deva. Acest protocol avea ca obiect crearea unei companii mixte care să reexploreze printr-o tehnologie avansata reziduurile aurifere aflate in perimetrul de 12 km patrati ai minei Rosia Montana, reziduuri care rezultasera din exploatarile anterioare. Astfel, in 1997, s-a incheiat un contract pentru infiintarea societatii Rosia Montana Gold Corporation – RMGC. La acea data, patrimoniul minei Rosia Montana a fost evaluat la aproximativ 1,5 miliarde de lei, mina continuand sa fie ineficienta din punct de vedere economic si subventionata de stat inclusiv in 2002. Una din principalele activitati de explorare a zonei miniere a constat in extragerea unei cantitati de 80 de tone de minereu care a fost trimisa in containere in Australia pentru a fi expertizata de una dintre cele mai cunoscute firme din lume. Rezultatele expertizei minereului exportat au aratat un continut important de aur si argint, firma din Australia eliberand si certificate incontestabile in acest sens. Serviciul Roman de Informatii – SRI a incercat sa identifice locurile din care au fost prelevate aceste probe, pentru ca exista suspiciunea ca acestea fusesera extrase din afara perimetrului de 12 km patrati ai minei Rosia Montana, insa fara rezultat. Intre Parchete. La Sectia Parchetelor Militare din Parchetul General s-a deschis in 2003, in urma unei sesizari facute de SRI, un dosar legat de infractiuni impotriva sigurantei nationale si fapte de coruptie. In prim-plan era un maior din cadrul Direcției Topografice din Ministerul Apărării Naționale, care, după ce a demisionat din minister, a fost angajat ca director la una dintre firmele lui Frank Timiş. Fostul maior a inceput sa culeaga date topometrice si topografice, videograme si fotograme ale Roşiei Montane, zona in care se aflau si obiective militare. Aceste date obtinute de fostul ofiter fusesera intre timp declasificate si nu mai erau secret de stat, astfel ca fostul maior s-a ales cu neinceperea urmaririi penale. Cu toate acestea, procurorii militari care au lucrat la acel dosar au gasit si date legate de savarsirea unor acte de coruptie, inselaciune, abuz in serviciu, fals si uz de fals. Acest dosar trebuia trimis catre DNA, care atunci se numea Parchetul National Anticoruptie, insa fostul procuror general Joita Tanase a cerut procurorului militar care anchetase cazul sa pastreze dosarul in sertar pana la noi dispozitii. Joita a mai cerut anchetatorilor si intocmirea unei note care trebuia trimisa



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

prim-ministrului de atunci, Adrian Nastase. Abia in octombrie 2003, dosarul a fost declinat la PNA, după schimbarea din funcție a lui Joița Tănase. Am solicitat DNA să identifice acest dosar si sa precizeze ce masuri s-au luat. Răspunsul a fost că dosarul nu putea fi identificat, de parcă procurorii militari ar fi trimis PNA mii de dosare în octombrie 2003. Nici la Parchetul General dosarul nu a fost de găsit. În schimb, preşedinta Agenției Naționale pentru Resurse Minerale din acea perioadă flutură pe sub nas anchetatorilor, atunci când era chemată pentru declarații şi refuză să vină, tocmai nota pe care Joița Tănase o ceruse procurorilor militari. /Cuvântul Liber MS http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=73198

Mijloacele de intervenţie în caz de dezastre naturale, prezentate de pompieriPompierii deschid, astăzi, porțile instituției pentru a prezenta hunedorenilor mijloacele de intervenție în caz de dezastre naturale, marcând astfel Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. „Pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara este o oportunitate de a creşte gradul de conştientizare al cetățenilor asupra tipurilor de risc naturale ce pot produce catastrofe şi să promoveze o cultură unitară la nivelul județului de reducere a riscului de dezastre naturale”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara, căpitan Anemona Doda. Astfel, evenimentul va avea loc atât la sediul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Hunedoara, cât şi sediile subunităților subordonate. Vor fi prezentate mijloacele de intervenție în caz de dezastre naturale, modul de folosire al acestora, precum măsurile de prevenire specifice tipurilor de risc ce pot genera situații de urgență, respectiv modul de comportare ce trebuie adoptat în asemenea situații. /Glasul Hunedoarei HD http://www.glasul-hd.ro/Mijloacele-de-interven%C5%A3ie-%C3%AEn-caz-de-dezastre-naturale-prezentate-de-pompieri_16_15240.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.glasul-hd.ro/Mijloacele-de-interven%C5%A3ie-%C3%AEn-caz-de-dezastre-naturale-prezentate-de-pompieri_16_15240.html

http://www.glasul-hd.ro/Mijloacele-de-interven%C5%A3ie-%C3%AEn-caz-de-dezastre-naturale-prezentate-de-pompieri_16_15240.html

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=73198

Disponibilizări la Complexul Energetic HunedoaraÎn urma unui program de restructurare, până la finele anului, vor fi disponibilizați 300 de angajați de la Termocentralele Mintia şi Paroşeni şi 150 din cadrul diviziei miniere aflate sub tutela Complexului Energetic Hunedoara (CEH). Se pare că primii pe listă sunt cei care îndeplinesc condițiile de pensionare, dar şi cei care s-au oferit singuri să fie disponibilizați. „Acum facem această analiză şi se va aplica în decembrie sau cel târziu în ianuarie, anul viitor. Cert este că plecările vor fi pe cale amiabilă, iar în momentul de față se fac analize asupra personalului. Deocamdată, aşteptăm să vedem cine se va înscrie pe listă şi apoi o vom finaliza noi. Conform contractului colectiv de muncă, fiecare disponibilizat va beneficia de salarii compensatorii, care diferă în funcție de tranşele de vechime”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Aceste diponibilizări, mai spune el, se vor resimți şi în prețul Megawatt-ului, care va scădea, ca o consecință a diminuării fondului de salarii cu circa 6-7 procente. De asemenea, Andronache a mai specificat faptul că din minerit vor mai exista şi alte plecări, dar după finalizarea investițiilor propuse de către conducerea complexului. /Mesagerul Hunedorean HD http://www.mesagerulhunedorean.ro/disponibilizari-la-complexul-energetic-hunedoara

Teme de mediu

RMGC: Nu am falsificat nici o hartăÎn cadrul unuui comunicat de presă RMGC respinge acuzațiile directorului Institutului Geologic al României prin care erau acuzați de falsificarea unor hărți ale bazinului Văii Corna şi la siguranța iazulului de decantare din acest amplasament .“Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) îşi reafirmă respectul pentru toate instituțiile statului român şi pentru specialiştii români, inclusiv pentru Institutul Geologic Român (IGR) şi experții săi. De asemenea, RMGC tratează cu toată seriozitatea opiniile pe marginea proiectului minier, fie ele împotriva sau în favoarea acestuia. Suntem însă nevoiți să respingem ferm acuzațiile defăimătoare ale directorului general al Institutului Geologic al României (IGR), Ștefan Marincea, referitoare la falsificarea hărților bazinului



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.mesagerulhunedorean.ro/disponibilizari-la-complexul-energetic-hunedoara

http://www.mesagerulhunedorean.ro/disponibilizari-la-complexul-energetic-hunedoara

Văii Corna şi la siguranța iazulului de decantare din acest amplasament.Referitor la punctele de vedere exprimate de directorul IGR în fața Comisiei speciale a Parlamentului în data de 8 octombrie 2013, RMGC face următoarele precizări:1.RMGC a folosit cu bună credință harta geologică achiziționată de la IGR, care nu indică niciun fel de fractură majoră care să afecteze stabilitatea barajului şi a iazului de decantare. RMGC a folosit cu bună credință Harta geologică (foaia Abrud, scara 1:50.000) achiziționată chiar de la IGR şi întocmită în anul 1979, care în zona Corna nu prezintă niciun fel de falie majoră care să afecteze stabilitatea barajului şi a iazului de decantare.RMGC a folosit de asemenea harta geologică întocmită de Facultatea de Geologie a Universității Bucureşti: această instituție, în urma cartărilor geologice şi structurale efectuate în teren în anul 2010, a confirmat absența faliilor majore în perimetrul respectiv. Respingem categoric acuzația falsificării vreuneia dintre hărți prin ştergerea faliilor, acuzație formulată de către directorul general al IGR.2. Siguranța barajului de la Roşia Montană a fost unanim recunoscută la nivel național de către Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) şi confirmată prin acordul de funcționare în siguranțăInvestigațiile geologice şi geotehnice, realizate inclusiv în urma a 57 de foraje geologice şi geotehnice, a nenumărate puțuri geotehnice, teste geotehnice în teren şi în laborator, pe tot bazinul Văii Corna, au confirmat că nu există nicio zonă prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datorită existenței unui strat de argilă care are până la 12 metri grosime şi care, prin compactare, conferă o impermeabilitate ridicată subsolului Văii Corna. Concluzia tuturor acestor studii, rapoarte şi expertize realizate de cele mai prestigioase instituții de specialitate, printre care Institutul Norvegian de Geotehnică – recunoscut ca autoritate în domeniu la nivel mondial – a fost că Valea Cornei este un amplasament sigur pentru baraj şi iazul de decantare al sterilelor.Menționăm că autoritatea națională unanim recunoscută la nivel național, Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB), a emis acordul de funcționare în siguranță pentru barajul de la Roşia Montană.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

3RMGC acționează şi a acționat întotdeauna cu bună credință şi deplină respectare a cadrului legal. Practicile noastre de afaceri exclud orice tentativă de a eluda sau încălca dispozițiile legale” swe arată în comunicatul de presă al RMGC./Informaţia AB http://www.informatiadealba.ro/actualitate/rmgc-nu-am-falsificat-nici-o-harta//Adevărul AB http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/proiectul-rosia-montana-rmgc-respinge-acuzatiile-directorului-institutului-geologic-roman-1_525655d1c7b855ff561ea110/index.html

Proiectul Roşia Montană a fost dezbătut de profesorii Universităţii Petroşani: „România trebuie să beneficieze de zăcământul din Apuseni”Doctori în geologie sau minerit, profesorii universitari de la Petroşani au dezbătut în cadrul unei întâlniri publice, proiectul minier de la Roşia Montană. Concluzia generală a fost că România trebuie să beneficieze de zăcământul din Apuseni, pentru a se dezvolta, însă exploatarea nu trebuie făcută în orice condiţii. Cert este că toate soluţiile oferite de specialiştii de la Petroşani vor face obiectul unei anexe la Legea care urmează să treacă prin Parlamentul României privind începerea exploatării zăcământului din Apuseni.Specialişti remarcabili în domeniul mineritului. Dezbaterea publică derulată la Universitatea din Petroşani, centrul specialiştilor în minerit din România, a adunat atât reprezentanţi ai Comisiei parlamentare „Roşia Montană”, prin vicepreşedintele acestui for, senatorul Haralambie Vochiţoiu, reprezentanţi ai societăţii civile, dar mai ales profesori universitari, doctori în domeniul mineritului. La dezbatere a fost prezent şi reprezentantul firmei Roşia Montană Gold Corporation, Horea Avram, vicepreşedinte RMGC, care a răspuns întrebărilor celor prezenţi la lucrări cu privire la proiectul minier. „Contribuţia noastră la acest proiect de lege a fost să ne asigurăm că proiectul făcut încă din 2004 se reflectă şi în actualul, că locurile de muncă, investiţiile, componenta de mediu, toate să fie respectate”, a explicat Avram. Rol de mediator. Vicepreşedintele Comisiei parlamentare, Haralambie Vochiţoiu, a spus că a iniţiat dezbaterea de la Universitatea Petroşani, însă are doar rol de mediator. „De la început, vreau să precizez că eu am o poziţie de arbitru la această dezbatere, sunt neutru. Săptămâna aceasta, se



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/proiectul-rosia-montana-rmgc-respinge-acuzatiile-directorului-institutului-geologic-roman-1_525655d1c7b855ff561ea110/index.html



http://www.informatiadealba.ro/actualitate/rmgc-nu-am-falsificat-nici-o-harta/

http://www.informatiadealba.ro/actualitate/rmgc-nu-am-falsificat-nici-o-harta/

încheie dezbaterile publice şi am vrut să fie implicată şi şcoala mineritului românesc, cadrele didactice şi specialiştii Universităţii Petroşani. Părerea acestor specialişti contează şi eu vreau să avem un rezultat favorabil pentru România. Toate dezbaterile se vor finaliza printr-un raport, pe care eu îl voi depune la Comisia parlamentară „Roşia Montană”, a declarat vicepreşedintele comisiei, senatorul Vochiţoiu.Singura tehnologie folosită în lume. Primul doctor din ţara noastră în metalogenie, ştiinţă care se ocupă cu studiul formării şi răspândirii zăcămintelor minerale în scoarţa terestră, Grigore Buia, totodată şi şeful Catedrei de Geologie din Universitatea Petroşani, a arătat că singura metodă folosită peste tot în lume, de exploatare a zăcământului cum este la Roşia Montană, este prin folosirea cianurilor. „În ultimii 13 ani, preţul aurului a crescut de 5 ori. Exploatarea cuprinde aur în două forme, de tip filonian şi exploatare de tip diseminat. Aurul de tip filonian a dispărut. Singura metodă de extracţie a aurului de tip diseminat, cum este şi la Roşia Montană, este prin cianurare, nu există o altă metodă nicăieri în lume. Celelalte poveşti legate de cantitatea de Uraniu, de Wolfram ori Crom de la Roşia Montană sunt doar poveşti. Orice probă luată acum chiar şi de aici din curtea universităţii, la analize ne va scoate tot sistemul periodic.(…) Să nu uităm că Bulgaria are o rezervă mai mică de zăcământ şi produce 2,5 tone de aur pe an şi lucrează tot prin folosirea cianurilor. România nu mai produce un gram de aur”, a explicat profesorul universitar. Un alt profesor al Universităţii Petroşani, Valeriu Pleşa, spune că în proiectul de lege ar trebui cuprins un capitol prin care activitatea de ecologizare a perimetrului Roşia Montană să se deruleze pe mai mulţi ani şi după finalizarea exploatării, iar în acest fel, locurile de muncă pentru oamenii din zonă să fie păstrate, dar şi impactul de mediu să fie cât mai mic. Pleşa a considerat că o decizie de exploatare sau nu a zăcământului de la Roşia Montană n-ar trebui influenţată de protestele pro sau contra exploatării, el dând exemplu Valea Jiului, unde la fel de bine ar putea fi redeschise şi minele de huilă, dacă s-ar decide pe baza faptului că minerii ar ieşi în stradă. În urma dezbaterilor de ieri, specialiştii, dar şi reprezentanţii societăţii civile au ajuns mai multe concluzii, însă cea mai importantă a fost că România trebuie să beneficieze de zăcământul din Apuseni. /Mesagerul Hunedorean HD



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.mesagerulhunedorean.ro/proiectul-rosia-montana-a-fost-dezbatut-de-profesorii-universitatii-petrosani-romania-trebuie-sa-beneficieze-de-zacamantul-din-apuseni

Fostul director IGR: Am dat corect avizul pozitiv pe proiectul Roşia Montană, nu ştiu de vreo anchetăFostul director al Institutului Geologic al României (IGR) Ştefan Grigorescu a declarat că a dat avizul favorabil proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană, pe baza documentaţiei existente şi a măsurătorilor din teren, şi că nu ştie să fie anchetat pentru aceasta. Contactat de MEDIAFAX privind acuzaţiile actualului director al IGR Ştefan Marincea, conform căruia avizul pozitiv dat de institut proiectului minier sub conducerea lui Grigorescu "e un fals grosolan" în legătură cu care Parchetul s-a autosesizat, fostul director a spus că nu ştie de existenţa vreunei anchete în ceea ce-l priveşte şi a explicat cum a emis avizul respectiv, informează Mediafax. Astfel, Grigorescu a arătat că a fost chemat, pe 10 noiembrie 2011, la şedinţa din 29 noiembrie 2011 a Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) pentru proiectul de la Roşia Montană pentru a-şi spune punctul de vedere privind proiectul barajului Corna aferent iazului de decantare. Grigorescu spune că a consultat toată documentaţia pusă la dispoziţia CAT de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), incluzând rapoarte ale Institutului Norvegian de Geotehnică, Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti şi Universităţii Bucureşti, dar nu s-a pronunţat în şedinţa CAT din 29 noiembrie 2011 pentru că specialiştii IGR nu participaseră la o vizită la faţa locului organizată în 13 septembrie 2011 de către companie. După ce o echipă din IGR a mers la Corna şi a făcut măsurători la amplasamentul barajului, în perioada 5 - 9 decembrie 2011, avizul pozitiv pentru proiect a fost emis de institut, pe 9 decembrie 2011. El a mai precizat că, în vederea emiterii avizului, nu s-a pus problema efectuării unui nou studiu de către IGR, ci studierea documentaţiei existente. "Măsurătorile au confirmat ce au spus ei. Nu puteam să spunem altceva, pentru că e o problemă să spui ceva împotriva unui institut de talia Institutului Norvegian, pentru că, dacă ei îţi cer socoteală să justifici, nu ai cu ce să justifici, e vorba de aparatură, de tehnologie, de tehnică, de lanţul tehnologic al



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.mediafax.ro/social/fostul-director-igr-am-dat-corect-avizul-pozitiv-pe-proiectul-rosia-montana-nu-stiu-de-vreo-ancheta-11493876




barajului. Sunt multe chestii, şi subtile unele, pe care nu ştiu cine le poate înţelege aşa dintr-o dată, integral. Dar eu aşa am înţeles. Eu răspund pentru asta", a declarat Grigorescu. Grigorescu a mai spus că datele din documentaţia RMGC, confirmate de măsurătorile IGR, arată că nu există în zona Văii Corna falii sau fisuri, până la o adâncime de 90 de metri şi garantează pentru siguranţa barajului. "Vizionând corpul barajului se vede că nu sunt fisuri majore sau falii. Ei au scris aşa: că sunt permeabilităţi de dimensiuni diferite, dar care nu depăşesc pragul admisibil de permeabilitate, să se infiltreze apa. (...) Dacă au făcut simulări de pericole, sunt 12 - 13 simulări de pericole, pe scenariile cele mai periculoase cu putinţă din lume şi au factor de siguranţă a barajului cu 1,2 - 1,3, deci supraunitar, asta e elocvent. Eu nu pot să mai spun că se poate întâmpla...Ce se poate întâmpla?", a mai spus fostul director al IGR.Grigorescu a mai spus că, din punctul său de vedere, proiectul RMGC este unul bun."Toate subtilităţile economice, juridice şi administrative revin statului, nu mie", a mai declarat acesta. Directorul general al Institutului Geologic al României, Ştefan Marincea, audiat marţi la Comisia specială pentru proiectul de la Roşia Montană din Parlament, a criticat proiectul RMGC, arătând că acesta nu respectă principiile dezvoltării durabile şi respectului faţă de mediu, nici "valorificarea complexă" şi nici Directiva deşeurilor periculoase. "Susţin cu argumente ştiinţifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize", a declarat directorul general al Institutului Geologic Român. "S-a vorbit de absenţa faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. În trei hărţi ale companiei sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase", le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, arătând că proiectul este "de nota cinci" şi că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene.Marincea a fost întrebat de către preşedintele Comisiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general. "E un fals grosolan, e o situaţie penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat", a precizat Marincea. Ştefan Marincea a declarat, pentru MEDIAFAX, că fostul director general al Institutului Geologic a modificat afirmaţii ale echipei care s-a dus pe teren timp de patru



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

zile. "Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului şi pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmaţii din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi şi fisuri sub acel uriaş bazin de decantare", a explicat Marincea. El a arătat că nu poţi, ca român, să fii de acord, pentru optimizarea profitului, cu existenţa unor costuri uriaşe după exploatare. "În cazul acestui proiect, din cauza amplorii extraordinare şi a procedeului folosit, costurile post-mining (după exploatare - n.r.) pot fi comparate cu cele de la Yellowknife din Canada în care în urma falimentului unei companiei miniere, statul canadian, pentru a menţine în stare de îngheţ un lac cu cianuri abandonat, cheltuieşte anual un miliard de dolari canadieni (peste 960 milioane de dolari americani, n.r. ) până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (...) Suntem urmăriţi de serviciile geologice din ţările nordice, din Ungaria şi din Franţa care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning", a precizat Marincea. Roşia Montană Gold Corporation a afirmat, miercuri, într-un comunicat, că a folosit cu bună credinţă harta bazinului Văii Corna achiziţionată de la Institutului Geologic al României, care nu indică vreo fractură majoră care să afecteze stabilitatea barajului, ce a fost autorizat de Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB)."Investigaţiile geologice şi geotehnice, realizate inclusiv în urma a 57 de foraje geologice şi geotehnice, a nenumărate puţuri geotehnice, teste geotehnice în teren şi în laborator, pe tot bazinul Văii Corna, au confirmat că nu există nicio zonă prin care apele s-ar putea infiltra în subsol, datorită existenţei unui strat de argilă care are până la 12 metri grosime şi care, prin compactare, conferă o impermeabilitate ridicată subsolului Văii Corna", se mai arată în comunicat. Potrivit RMGC, "concluzia tuturor acestor studii, rapoarte şi expertize realizate de cele mai prestigioase instituţii de specialitate, printre care Institutul Norvegian de Geotehnică - recunoscut ca autoritate în domeniu la nivel mondial - a fost că Valea Cornei este un amplasament sigur pentru baraj şi iazul de decantare al sterilelor". /CityNews.ro HD



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://hunedoara.citynews.ro/eveniment/fostul-director-igr-am-dat-corect-avizul-pozitiv-pe-proiectul-rosia-montana-nu-stiu-de

Johannis despre explorarea gazelor de şist:Este un lucru excepţionalPrim-vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL) Sibiu, Klaus Johannis, este de părere că explorarea zonelor unde se presupune că ar exista gaze de şist pe teritoriul României este un demers "excepţional de bun". Johannis a declarat joi, 10 octombrie,în conferinţă de presă, că este bine să devenim "mai puţin xenofobi economici" şi să încurajăm investiţiile străine în România.Întrebat ce părere are despre faptul că Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România,l iderul PNL spune că i se pare " un lucru excepţional de bun"."Noi trebuie să ştim ce resurse avem, că le exploatăm apoi sau nu este partea a doua. Dar să stai aşa pe o ţară şi să nu ştii ce ai este total greşit. Şi dacă metode şi tehnologii noi permit explorarări mai detaliat, mai bune decât cele de dinainte sunt de părere că trebuie făcute", a declarat Klaus Johannis.Acesta este de părere că firmele străine care fac astfel de prospecţiuni pe teritoriul României ne ajută "să facem totuşi nişte lcururi pe care noi nu suntem în stare să le facem"."Dacă am fi fost în stare le-am fi făcut noi. Noi suntem incapabli să facem aşa ceva, de aceea le fac alţii în loul nostru. Ei nu le duc cu ei decât într-o mică parte", a mai completat Johannis.Referitor la efectele negative pe carele-ar putea avea un astfel de demers, prim-vicepreşedintele PNL este de părere că " dacă apare o consecinţă negativă ea apare în locul unde se pretrece exploatarea şi, de aceea este bine ca politicienii să cântărească foarte bine, dacă e nevoie de activitatea respectivă, cu urmările negative cu tot".Johannis spune că este "exagerat" să condamni "pauşal explorări şi exploatări prin firme" pentru că economia româneacă funcţionează datrită investitorilor străini."Dacă i-am scoate şi ar rămâne numai ai noştri, ar rămâne foarte, foarte puţină economie. Eu cred că politica României în ultimii 23 de ani a fost corectă, în sensul de a



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48



atrage investiţii străine în România, care şi creează locuri de muncă. E bine să anunţăm aceste lucruri şi să devenim mai puţin xenofobi economici", a concluzinat Johannis. /CityNews.ro HDhttp://hunedoara.citynews.ro/politica/johannis-despre-explorarea-gazelor-de-sisteste-un-lucru-exceptional-1253625

Proiectul de 62 de milioane, neinteresant pentru consilieri?!După ce la începutul lunii septembrie am scris, pe larg, despre podul pe care Primăria Târgu-Mureş intenționează să-l construiască peste râul Mureş, în apropiere de fostul ştrand 1 Mai din cartierul Aleea Carpați, joia trecută mi-am făcut timp pentru a participa la dezbaterea publică organizată pe marginea proiectului, în sala de şedințe a Primăriei. Am reflectat câteva zile pe marginea respectivei dezbateri publice şi am ajuns la câteva concluzii. Deloc optimiste… Dezbaterea publică a început „clasic” pentru foarte multe evenimente mioritice şi anume cu o întârziere de 21 de minute. Ce încredere pot avea, ca simplu cetățean, că ceea ce se spune se va şi face dacă din start, la o banală dezbatere, nu se respectă ora anunțată?! La un moment dat, un cetățean a întrebat cu voce tare: „Dar domnul primar unde e?”. La puțin timp după aceea, în sală şi-a făcut apariția consilierul Claudiu Maior, care a recunoscut că trecea pe acolo şi a intrat să vadă despre ce este vorba. Chiar aşa, oare unde erau joi, 3 octombrie, la ora 16.00, primarul Dorin Florea şi viceprimarii Ionela Ciotlăuş şi Peti Andras? Nu de alta, dar se dezbătea un proiect evaluat la 62 de milioane de lei! Și rămânând la retorica întrebare a cetățeanului, nu pot să nu mă întreb cum de niciun consilier local, în afara lui Claudiu Maior care a participat dintr-o întâmplare, nu au venit la dezbaterea publică?! Adică la şedințele de Consiliu Local consilierii se ceartă uneori pentru tot felul de detalii nesemnificative, dar la o dezbatere despre un proiect mai scump decât bugetul pe un an al unui municipiu cum e Reghinul, aleşii spun pas. Unde erau joi, 3 octombrie, la ora 16.00, Bakos Levente Attila, Benedek Istvan, Gombos Csaba, Herman Gujan, Jozsa Tibor, Karacsony Erdei Etel, Ioan Fărcaş, Kikeli Pal Istvan, Haller Bela, Lucian Loghin, Dumitru Matei, Sebastian Pui, Ion Claudiu Puiac, Ioana Roman, Aurelian Olimpiu Sabău Pop, Dan Ștefan Sîmpălean, Cristina Ligia Someşan, Soos Zoltan, Torzsok Sandor şi Gheorghe Urcan?!



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://hunedoara.citynews.ro/politica/johannis-despre-explorarea-gazelor-de-sisteste-un-lucru-exceptional-1253625

http://hunedoara.citynews.ro/politica/johannis-despre-explorarea-gazelor-de-sisteste-un-lucru-exceptional-1253625

Cetățenii care cred că îi reprezentați ar merita răspunsul…/Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=150277

Podul din Aleea Carpaţi, nedorit în Sântana de MureşPrimarul comunei Sântana de Mureş, Raduly Gheorghe, a declarat vineri, 4 octombrie, pentru cotidianul „Zi de Zi”, că locuitorii pe care îi reprezintă nu sunt de acord cu realizarea unui pod de legătură între cartierul Aleea Carpați din Târgu-Mureş şi Sântana de Mureş. Terenurile din zonă, proprietate privată. Primarul din Sântana de Mureş a afirmat că terenurile din zona fostei piețe de vechituri nu aparțin autorităților locale, ci au proprietari privați. „Nu văd o rezolvare a traficului greu care trece prin Târgu-Mureş. Referitor la terenurile din zonă, acestea sunt proprietate privată, deci autoritățile din Târgu-Mureş trebuie să discute nu cu Primăria, ci cu proprietarii”, a afirmat Raduly Gheorghe. Soluția lui Raduly: drum ocolitor, nu pod. De asemenea, Raduly Gheorghe a făcut apel la respectarea prevederilor Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Sântana de Mureş, aprobat în urmă cu patru ani, care nu prevede realizarea vreunui pod peste râul Mureş, ci a unui drum de ocolire care să facă legătura cu comuna Ernei. „Varianta pe care o propun eu este să fie respectat ceea ce este cuprins în PUG-ul comunei Sântana de Mureş, cu condițiile aprobate de municipiul Târgu-Mureş în urmă cu patru ani. Este vorba despre realizarea unui drum ocolitor care ar veni din Ernei, ar trece prin Chinari, ar urca spre pădure la Bărdeşti şi ar ieşi la Hărțău. Să nu creadă domnul Claudiu Maior că va băga traficul greu în comuna Sântana de Mureş, deoarece Consiliul Local nu va fi de acord. Sunt lucruri care trebuiau discutate altfel şi nu aduse la cunoştința comunei prin intermediul presei”, a subliniat Raduly Gheorghe.Maior speră într-o soluție de compromis Joi, 3 octombrie, consilierul local Claudiu Maior a promis, cu ocazia dezbaterii publice despre proiectul podului din Aleea Carpați, organizată la sediul Primăriei Târgu-Mureş, că în termen de două săptămâni va veni cu soluții pentru mutarea proiectului în amonte, pe raza comnei Sântana de Mureş, astfel încât viitorul pod peste râul Mureş să aibă o distanță corespunzătoare față de blocuri. „Primul lucru pe care vi-l promit că îl veți avea în două săptămâni este că venim cu altă soluție. Dacă reuşim cu Apele Române să cădem la învoială şi dacă reuşim să nu intrăm



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50


în zona Sântana sau Sângeorgiu, ca să nu avem probleme cu ei. Dacă tot va trebui să intrăm acolo, tot eu vă promit că mergem împreună la o şedință de Consiliu Local în zona de acolo şi vedem cum pun şi ei problema pentru că s-ar putea să zică „nu suntem interesați”, a afirmat Claudiu Maior. Ce şanse are proiectul în CL Sântana de Mureş?În cazul în care discuțiile dintre autoritățile din Târgu-Mureş şi cele din Sântana de Mureş vor avansa până la votarea proiectului în Consiliul Local al comunei Sântana de Mureş, influența primarului Raduly Gheorghe (UDMR) va cântări greu, aproape decisiv, în luarea deciziei finale. Consiliul Local al comunei Sântana de Mureş este alcătuit din 15 consilieri locali, grupați astfel în funcție de apartenența politică: şapte de la UDMR, patru de la PSD, câte unul de PNL, PC şi PDL, precum şi un independent./Zi de Zi MS http://www.zi-de-zi.ro/?p=149875

Teme de mediu

Ministrul Dan Șova vine la Alba Iulia pentru dezbaterea despre Roşia Montană. Posibile vizite la autostradă şi Roşia Poieni Dan Șova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național şi Investiții Străine a confirmat faptul că, vineri, 11 octombrie, va fi prezent la Alba Iulia unde va participa la dezbaterea publică privind proiectul Roşia Montană, organizată la inițiativa senatorului Teodor Atanasiu. La eveniment este aşteptat şi ministrul Mediului Rovana Plumb, care însă nu şi-a cofirmat încă prezența. Unul dintre cei mai aşteptați inivitați la dezbatere, ministrul Culturii Daniel Barbu, a anunțat deja că nu poate onora invitația colegului său liberal, parlamenetar din Alba. Potrivit organizatorilor, scopul dezbaterii este de a aduce clarificări şi informații pertinente suplimentare despre proeictul Roşia Montană. Au fost de asemenea invitate la acest eveniment personalități ale vieții culturale şi civile din Alba, jurnalişti, reprezentanți ai ONG-urilor care sunt împotriva proiectului, inclusiv Alburnus Maior, dar şi reprezentanți ai sindicatului minerilor din Roşia Montană. La dezbaterea publică, care va avea loc vineri la Hotel Parc din Alba Iulia, şi-au manifestat deja intenția de a participa peste 100 de localnici. În cursul zilei de vineri, ministrul Dan Șova s-ar putea deplasa la şantierul autostrăzii Orăştie –Sebeş Sibiu şi la exploatarea minieră de la Roşia Poieni (Cuprumin Abrud).



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51


De numele lui Șova sunt legate mai multe investiții importante în județul Alba, cum ar fi viitoarea autostradă Sebeş-Turda, reabilitarea DN 14 B, de la ieşirea din Blaj înspre Sibiu – drum strategic pentru activitatea desfăşurată de investitorul german BOSCH în acea zonă, sau investiția concernului Daimler Mercedes la Sebeş./Unirea AB http://www.ziarulunirea.ro/ministrul-dan-sova-vine-la-alba-iulia-pentru-dezbaterea-despre-rosia-montana-posibile-vizite-la-autostrada-si-rosia-poieni-219978.html/Informaţia AB http://www.informatiadealba.ro/politica/4-ministri-asteptati-la-alba-iulia-pentru-masa-rotunda-privind-proiectul-minier-de-la-rosia-montana/

Pentru Cuprumin Abrud, din cei trei peţitori au mai rămas doar doi. În 25 octombrie se deschid plicurile! Vicepreşedintele Consiliului Județean, Florin Roman, a prezentat astăzi ultimele informații legate de procedura de atragere de investiții, respectiv circa 40 de milioane de euro, pentru compania minieră de stat Cuprumin Abrud. Potrivit liberalului, din cele trei firme înscrise la licitație au doar două, Glencore International din Elveția fiind eliminată din cursă , din motive de eligibilitate: „Din cei trei pețitori, Glencore International din Elveția a fost eliminat întrucât nu a prezentat documentele care atestă îndeplinirea criteriilor de eligibilitate. Au rămas în discuție cu oferte preliminare Yildirim Holding din Turcia, Trafigura Ltd. din Singapore”. În data de 25 octombrie a.c. este stabilită etapa de deschidere a plicurilor cu ofertele de cumpărare ale potențialilor cumpărători. În prealabil, la data 21 octombrie se va adopta forma finală a proiectului contractului de vânzare-cumpărare a concentratului de cupru, iar în 24 octombrie se vor depune ofertele pentru licitație. Cele 40 de milioane de euro reprezintă suma pe care câştigătorul licitației, organizată de Ministerul Economiei, trebuie să o plătească în avans pentru minereul de cupru de la Abrud, în valoare de aproape o jumătate de miliard de dolari. Este vorba de exploatarea şi vânzarea timp de 7 ani, a 330 mii de tone de concentrat de cupru, la o valoare minimă de 6.900 de $ pe tonă. În primii 3 ani se vor realiza investițiile pentru retehnologizarea companiei şi partea de descopertă (lucrare pregătitoare în cariere prin care se îndepărtează stratul de pământ aflat deasupra



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.informatiadealba.ro/politica/4-ministri-asteptati-la-alba-iulia-pentru-masa-rotunda-privind-proiectul-minier-de-la-rosia-montana/

http://www.informatiadealba.ro/politica/4-ministri-asteptati-la-alba-iulia-pentru-masa-rotunda-privind-proiectul-minier-de-la-rosia-montana/

http://www.ziarulunirea.ro/ministrul-dan-sova-vine-la-alba-iulia-pentru-dezbaterea-despre-rosia-montana-posibile-vizite-la-autostrada-si-rosia-poieni-219978.html



zăcământului), urmând ca recuperarea banilor plătiți în avans de investitor să se facă în următorii ani. O tonă de concentrat conține circa 200 de kilograme de cupru, iar suma de 6.900 de $ pe tonă reprezintă pragul minim sub care investitorul îl va plăti pe perioada de exploatare de 7 ani. Suma va fi mai mare dacă prețul international al cuprului va creste. /Unirea AB http://www.ziarulunirea.ro/pentru-cuprumin-abrud-din-cei-trei-petitori-au-mai-ramas-doar-doi-in-25-octombrie-se-deschid-plicurile-219770.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

Suplacu de Barcău. Moartea vine pe baniI se spune Micul Dallas pentru că e situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, şi oferă bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Pentru oamenii din comuna bihoreană Suplacu de Barcău, aurul negru pe care localitatea…I se spune Micul Dallas pentru că e situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, şi oferă bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Pentru oamenii din comuna bihoreană Suplacu de Barcău, aurul negru pe care localitatea o poartă în pântece este mai degrabă un blestem. Gazele toxice care răzbat din adâncuri omoară oamenii cu zile. Unul din 100 de locuitori suferă de cancer pulmonar, iar 20 % dintre copii comunei sunt diagnosticați cu astm bronşic. Iar asta nu e tot. Livezile, terenurile agricole şi drumurile sunt sleioase de la țițeiul „sărit” accidental din conducte, fântânile sunt otrăvite şi, din cauza forajelor, încet- încet, pământul se scufundă, iar casele încep să crape. În ultimii 15 ani, Suplacu de Barcău s-a „lăsat” cu 24 de centimetri! Un preț mult prea mare pentru chiria pe care compania OMV-Petrom le-o plăteşte pe suprafețele pe care instalează sonde, conducte ori instalații: 2 lei pe metru pătrat pe an!Aurul negru se plăteşte în vieți omeneşti. Prețul pentru statutul de cea mai bogată comună a Bihorului şi una dintre cele mai înstărite din țară este plătit de locuitorii Suplacului de Barcău în vieți omeneşti. Situată pe cel mai bogat zăcământ petrolier al României, comuna oferă bugetului de stat aproximativ 1% din PIB. Cu toate acestea, locuitorii nu sunt nici pe departe oameni înstăriți. Mai mult, de pe urma sondelor OMV-



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://www.ziarulunirea.ro/pentru-cuprumin-abrud-din-cei-trei-petitori-au-mai-ramas-doar-doi-in-25-octombrie-se-deschid-plicurile-219770.html



Petrom localnicii se aleg cu fântâni otrăvite, aer irespirabil şi, mai tragic, cu grave afecțiuni pulmonare. Comuna se numără printre localitățile cu cea mai mare rată a suferinzilor de cancer pulmonar. Totodată, aproape un sfert dintre copiii din Suplacu de Barcău suferă de astm bronşic. Cu toate acestea, oamenii şi autoritățile se feresc să vorbească la modul negativ despre compania care le-a acaparat comunitatea. Primii nu o fac pentru că îşi riscă locurile de muncă, iar cei din administrație spun că bugetul comunei depinde în mare măsură de exploatarea OMV-Petrom. Nu este nevoie de indicatoare rutiere pentru a realiza că te apropii de Suplacu de Barcău. Cele 10-15 sonde ce pigmentează terenurile de lângă şosea te avertizează că trebuie să închizi geamurile maşinii. Cu toate acestea, mirosul puternic de țiței îți atacă simțul olfactiv de cum intri în comună. Privit de sus, câmpul petrolier oferă o imagine apocaliptică. Sute de sonde şi coşuri fumegânde domină peisajul comunei. Le găsim perforând păşunile, grădinile oamenilor şi chiar prin pădurile din zonă. Extragerea țițeiului prin metoda combustiei interne lasă în urmă gaze toxice, extrem de nocive pentru cei care locuiesc în zonă. Oamenii locului, mai exact cei care nu sunt angajați ai OMV-Petrom, spun că s-au resemnat cu această situație după ani de zile în care au protestat în van. „Noi nu mai avem putere să luptăm. Ne-am dat seama că luptăm cu un colos (n.red., compania OMV) pentru care viețile noastre şi ale copiilor noştri nu înseamnă nimic. Ne oferă atenție doar atunci când vin să ne închirieze grădinile pentru a scoate țițeiul de sub ele”, ne-a declarat Ioan Nagy, locuitor al comunei Suplacu de Barcău.Mulți nu îşi permit să vărbească în public pentru că primesc bani de la companie pentru că au permis să-şi instaleze sondele, conductele ori instalațiile pe terenurile lor. Unii iau câteva mii de lei pe an, alții câteva mii de lei pe lună. În funcție de cât de buni negociatori au fost atunci când au fost contactați de reprezentanții companiei. Dar, cei mai mulți primesc doi lei pe metru pătrat pe an! Atât cât le-a oferit compania.Comuna în care cancerul este mai frecvent decât gripa. Din discuția cu Ioan Purcaru, medic de familie în localitate, am aflat că cei de la OMV-Petrom sunt foarte preocupați de sănătatea locuitorilor din zonă. Mai bine zis se preocupă ca pacienții să beneficieze de cel mai bun tratament, după ce au fost diagnosticați cu grave boli pulmonare. „Trebuie să recunosc că beneficiem de cele mai bune condiții aici la dispensar. Cu toate



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

acestea nu pot să subliniez că ar fi de preferat luarea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor, în loc să dregem răul deja înfăptuit”, ne-a declarat doctorul Ioan Purcaru. Acesta a mai adăugat că, în momentul de față, în evidența dispensarului sunt peste 20 de bolnavi diagnosticați cu cancer pulmonar, în diferite stadii. Dacă raportăm această cifră la populația de aproximativ 2000 de locuitori observăm că unul din 100 de locuitori ai comunei suferă în acest moment de cancer pulmonar. La fel de gravă este şi situația privind populația infantilă. În jur de 20 % dintre copiii comunei sunt diagnosticați cu astm bronşic. „Sunt medic în această comună de peste 20 de ani. De-a lungul acestei perioade am fost martorul multor tragedii. Din păcate, majoritate celor afectați de aceste boli nu ajung să se bucure nici măcar de vârsta pensionării. Oamenii care au muncit în cadrul companiei sunt de departe cei mai afectați. Comuna este plină de văduve cu vărsta sub 50 de ani”, a adăugat medicul de familie. Satul Foglaş este cea mai afectată localitate a comunei. Este locuit de o comunitate de etnici slovaci. Aici, aproape că nu există familie care să nu fi avut vreun membru decedat în urma cancerului pulmonar. „Aproape toți cei care au muncit aici (n.red. la sondele OMV-Petrom) nu au apucat vârsta de 60 de ani. Părinții mei s-au prăpădit amândoi după ce s-au îmbolnăvit de cancer pulmonar. Copiii noştri de-abia aleargă, pur şi simplu se sufocă. Am hotărât că nu avem altă şansă decât să renunțăm la servicii şi să o luăm de la zero în altă parte, măcar de dragul copiilor noştri”, ne-a mărturisit Mărioara Postavec, o localnică din satul Foglaş.Sătenii care beau doar apă plată. În Suplacu de Barcău apa plată nu este un moft, ci o necesitate. Apa din fântâni nu mai este potabilă de 15 ani. Și de această dată, OMV-Petrom a sărit în „ajutorul” localnicilor. Soluția găsită a fost crearea unei magistrale de apă de la care să se alimenteze toți localnicii. Gest lăudabil, rezultat nul. Nici apa din magistrala OMV-Petrom nu este potabilă, susțin majoritatea localnicilor. „Trebuie să ai mare curaj sau să fii pur şi simplu inconştient pentru a bea apa din magistrala lor. Este vizibil unsuroasă şi miroase foarte urât. Dacă te speli cu ea pe cap, părul nu mai are nevoie de gel sau fixativ, se face precum sârma”, mărturiseşte Dorel Monea, preşedintele unei asociații de locatari. Prin urmare, localnicii mai înstăriți apelează la comercianții locali pentru a se aproviziona cu apă plată. Cei mai economi, sau cu mai



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

puțină dare de mână, şi-au cumpărat bazine de apă. Lunar, încarcă bazinele în căruțe şi se deplasează în satele cu fântâni neafectate de țiței, pentru a-şi aduce apa. Nu îşi permit să folosească apa din bazine pentru animale sau pentru spălat haine. „Folosim cel mai scump detergent şi tot feluri de balsamuri de rufe, pentru a masca mirosul din hainele spălate cu apa de la magistrală. Când nu avem apă de ploaie, la animale tot de acolo le dăm apă, nu avem încotro”, ne-a spus foglăşeanul Romel Postavec.S-au făcut nenumărate analize ale apei din zonă. Rezultate însă nu au intrat niciodată în posesia oamenilor, doar li s-au dat asigurări că apa nu este infestată. „Ni s-a spus că nu este nimic în neregulă cu apa din fântâni şi nici cu cea din magistrală. Eu, din întâmplare am văzut aceste analize iar despre apa pe care OMV-ul ne-o oferă prin magistrală se scrie că este apă pentru uz industrial”, susține o altă localnică, Veronica Mocan.Primarul Tivadar:Aerul este curat, iar apa potabilă. Pe primarul Nicolae Tivadar l-am surprins foarte nerăbdător, se grăbea să ajungă la o manifestare. Poate din această cauză, logica răspunsurilor oferite de edil a avut de suferit. „Aerul irespirabil? Nu există aşa ceva, aerul e curat dom`le ! Ce-i cu apa de la magistrală? Este foarte bună, şi io şi familia mea bem apă de acolo. Apa e potabilă dom`le, oamenii chiar spală haine cu ea”, ne-a declarat, contrariat, edilul din Suplacu de Barcău. După aceste „clarificări” edilul porneşte o lungă caracterizare pozitivă a OMV. „Această exploatație petrolieră oferă 1% din PIB-ul României, totodată 10% din producția de țiței a țării pleacă de aici, de la noi. Mai este nevoie să spun că oferă locuri de muncă pentru 600 de angajați?”, ne întreabă retoric primarul. Am mai aflat de la edilul comunei faptul că aproximativ 40% (450.000 de euro) din bugetul local este asigurat din taxele şi impozitele plătite de OMV – Petrom. „Oamenii plătesc cu sănătatea lor pentru această contribuție, spuneți dumneavoastră? Cine e bolnav? Nu există aşa ceva!”, a concluzionat primarul Nicolae Tivadar.DUPĂ FÂNTÂNI ȘI LIVEZI DISTRUSE, URMEAZĂ CASELE OAMENILOR. Explozia unei conducte ce transporta țiței a distrus, în această primăvară, mai multe livezi ale localnicilor din Foglaş. Una dintre cele mai afectate a fost proprietatea lui Petru Postavek. „Au venit, s-au luat probe, s-au făcut analize şi până la urmă aceşti mari specialişti au spus că livada nu este afectată. Se vedea clar cum copacii începeau să se



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

usuce iar iarba era pur şi simplu neagră. În cele din urmă s-au stabilit nişte despăgubiri. Au trecut deja vreo şase luni, nu am primit şi nici nu cred că vom primi vreodată”, spune Maria Postavek.Nu doar producția de fructe le-a fost afectată localnicilor din Foglaş. Casele celor care locuiesc în apropierea drumului au început să se fisureze din cauza traficului greu din zonă. „Poliția a pus semne rutiere care interziceau traficul maşinilor cu greutate de peste 7,5 tone. Cei de la OMV nu se sinchisesc de aceste semne şi circulă cu maşini de peste 40 de tone. Eu am investit peste 100 de milioane de lei vechi în casă. Acum stau şi privesc cum în fiecare zi apar noi şi noi fisuri în pereți”, ne-a declarat unul dintre localnici, angajat al OMV-Petrom, care a dorit să rămână anonim. De la aceeaşi sursă am aflat că, recent, au fost rupte şi semnele rutiere care interziceau traficul de mare tonaj. Deşi majoritatea localnicilor sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, foarte puțini sunt cei care îşi fac auzită vocea. Subiectul OMV este discutat numai în şoaptă. Mulți dintre locuitori îşi câştigă traiul de pe urma societății petroliere. Un trai foarte bun de altfel dacă ne gândim că, un fochist (cel mai slab plătit post al companiei) câştigă în jur de 600 de euro pe lună. Prin urmare, pentru a-şi păstra slujbele, aceştia preferă să tacă, chiar dacă sănătatea lor, şi a familiilor lor, este pusă în risc cu fiecare zi ce trece.Cel mai bogat zăcământ din țară. Zăcământul Suplacu de Barcău este cel mai bogat din țară, iar exploatarea care se desfăşoară aici, încă din 1960, asigură circa 10% din producția de țiței a OMV Petrom în România. Acționarul majoritar al producătorului de petrol, gaze şi electricitate Petrom este grupul austriac OMV, alte participații aparținând Ministerului Economiei şi Fondului Proprietatea. Titlurile companiei sunt tranzacționate la Bursa de Valori Bucureşti.La începutul anului, OMV Petrom a anunțat că urmează să investească până în 2015 circa 200 milioane de euro în „redezvoltarea” zăcământului Suplacu de Barcău, cu scopul de a debloca rezerve suplimentare de hidrocarburi. Proiectul prevede forajul suplimentar a 105 sonde, implementarea de tehnici moderne pentru creşterea factorului de recuperare a hidrocarburilor, construirea unui nou parc de colectare şi a unei instalații de tratare a apei reziduale, dar şi modernizarea sistemului de evacuare a gazelor şi a sistemului de comprimare a aerului, ceea ce va permite şi reducerea poluării. Deputatul Adrian Merka este sceptic cu privire la beneficiile proiectului. „Investiția este mai multpentru automatizarea instalațiilor, ceea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

ce va duce doar la reducerea numărului de angajați, care şi aşa e mic. Din 600 de oameni, câți lucrează acum la Petrom, doar 200 sunt din zonă, restul vin din alte părți. Promit multe şi fac puțin…”, spune parlamentarul./ TRANSILVANIA REPORTER , http://transilvaniareporter.ro/esential/suplacu-de-barcau-blestemul-aurului-negru

Poluare pe Peţa - 3 km de pânză petrolierăUn apel telefonic al unui ecologist a pus pe jar autoritățile locale, de la Administrația Bazinală de Ape Crişuri, la Agenția de Protecția Mediului, la Garda de Mediu şi Compania de Apă, care, în jurul orei 15.00, s-au deplasat în zona Universității, pe pârârul Peța, unde s-a constatat o poluare cu produse petroliere. Marius Hărduț, preşedintele Fundației Life Tineret Oradea, a fost cel care a alarmat atât autoritățile locale, cât şi mass-media, cu privire la o „poluare cu produse petroliere pe pârâul Peța, în zona podului de la Universitate". Sesizarea s-a făcut înainte de ora 15.00, la fața locului deplasându-se angajați de la APM Bihor, Garda de Mediu, ABA Crişuri, dar şi de la CAO. Anca Mihociu, purtătorul de cuvânt al ABA Crişuri, ne-a confirmat faptul că pe Pârâul Peța s-au constatat pete petroliere. Angajații ABA Crişuri au urcat amonte de Podul de la Universitate până la Podul de la Cantemir, acolo unde s-a identificat sursa de poluare. "La Podul de la Cantemir s-a identificat o conductă de apă pluvială. O altă echipă s-a deplasat pe Criş, acolo unde se varsă Peța. De asemenea, s-au luat probe din trei locuri să identificăm soluția cu care s-a contaminat efectiv", a precizat Anca Mihociu. Poluarea s-a întins pe o lungime de aproape trei km. La fața locului s-au deplasat şi angajații CAO, care au început montarea, în mai multe puncte, a unor baraje care să absoarbă soluția petrolieră. De asemenea, s-au aruncat în Peța şi saci cu un praf care să dizolve aceste pete de petrol. Abia azi, după analiza probelor de apă, se va şti cu exactitate care este natura poluării. De asemenea, potrivit reprezentanților ABA Crişuri, Compania de Apă va trebui să ia măsuri în vederea anulării acestui canal pluvial./ CRISANA, http://www.crisana.ro/stiri/eveniment-14/poluare-pe-peta-3-km-de-panza-petroliera-139597.html 11 octombrie



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.crisana.ro/stiri/eveniment-14/poluare-pe-peta-3-km-de-panza-petroliera-139597.html%20%0D11



http://transilvaniareporter.ro/esential/suplacu-de-barcau-blestemul-aurului-negru

Peţa a fost poluată cu produse petroliereLa sesizarea unui orădean, specialiştii Administrației Bazinale de Apă Crişuri au găsit, joi, pe Peța, în amonte de zona Universității, pete de produse petroliere. "Colegii au pornit în amonte pe cursul pârâului şi au găsit că petele au pornit de la un canal pluvial din zona Cantemir. Însă la acel moment substanța poluantă nu mai curgea din canal", a declarat, vineri, pentru BIHOREANUL, purtătorul de cuvânt al ABA Crişuri, Anca Mihociu. Inspectorii de ape au luat probe din trei locuri şi, împreună cu angajații Companiei de Apă Oradea, au instalat aşa-numitele baraje absorbante. Mai precis, au împrăştiat pe cursul apei un praf menit să absoarbă substanța petrolieră. Rezultatele analizelor au arătat că apa şi-a păstrat parametrii calității. "Nu a existat nici mortalitate piscicolă. Pelicula s-a extins repede, este un lucru specific substanțelor petroliere, dar nu a produs pagube", a precizat Mihociu. Specialiştii ABA sunt convinşi că apa Peței a fost poluată după ce într-un canal colector de ape pluviale cineva a aruncat reziduuri petroliere, foarte posibil ulei de motor ori alte substanțe folosite de autoturisme. "Exact ce substanță este vom afla la terminarea analizelor de laborator", a spus Anca Mihociu. Unde anume s-a deversat este imposibil de aflat, dat fiind că respectivul canal pluvial este, de fapt, un nod care adună apa de ploaie din cartierele Nufărul şi Cantemir. În aceste condiții, ABA Crişuri nu poate decât să îi roage pe orădeni să nu deverseze substanțe poluante în rețelele de canalizare ale oraşului, întrucât nu fac decât să polueze apele care străbat oraşul./ eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/peta-a-fost-poluata-cu-produse-petroliere-110978.html

11.816 voluntari au ieşit la curăţenie în BihorEchipa de organizare a proiectului „Let’s Do It, Bihor” în parteneriat cu Asociația Firmelor Bihorene şi cu sprijinul Prefecturii Bihor anunță rezultatele finale ale curățeniei județene. Cei 11.816 voluntari au colectat, în total, 14.188 saci, ce au reprezentat 119,14 tone de deşeuri.„În ceea ce priveşte distribuirea persoanelor implicate în proiect pe arii de vârstă şi de apartenență socio-profesională, statisticile arată în felul următor: elevi – 8507 persoane,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/peta-a-fost-poluata-cu-produse-petroliere-110978.html

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/peta-a-fost-poluata-cu-produse-petroliere-110978.html

profesori – 425 persoane, asistați social – 314 persoane, reprezentanții Ocoalelor Silvice (Romsilva) – 636 persoane (dintre care 305 angajați cărora li s-au alăturat membrii familiei), jandarmi – 196 persoane, reprezentanți din partea Administrației Bazinale de Ape Crişuri – 550 persoane, reprezentanții autorităților locale (Primăria Oradea, Penitenciar, Inspectoratul de Poliție Județean Bihor) – 148 persoane, voluntari din ONG-uri (Oradea Toastmasters, Eco Mountain, Club Sportiv King Do Lions, Fundația Comunitară Oradea, Rotaract Oradea, Organizația Națională „Cercetaşii României” – Oradea, AIESEC Oradea) – 56 persoane, voluntari din companii (Connectronics, Celestica, Comau, Russmedia, Partizan Ecoserv S.R.L, Solver Consulting) – 196 persoane, persoane fizice înregistrate pe site sau pe email – 788 persoane. Pe lângă persoanele participante, proiectul de implicare socială s-a bucurat şi de sprijinul următoarelor autorități: Primăria municipiului Oradea, Garda Națională de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului, Inspectoratul Școlar Județean, Serviciul Public Salvamont Salvaspeo Bihor şi Zona Metropolitană Oradea. Au fost curățate 190 de zone din județ, identificate pe raza sau în apropierea următoarelor localități: Oradea (Malul Crişului Repede, malul Pârâului Peța), Abram, Abrămuț, Aleşd, Aştileu, Auşeu, Avram Iancu, Balc, Batăr, Beiuş, Biharia, Boianu-Mare, Borod, Borş, Bratca, Budureasa, Buduslău, Bulz, Bunteşti, Căbeşti, Căpîlna, Cărpinet, Cefa, Ceica, Cetariu, Cherechiu, Cîmpani, Sâniob, Ciumeghiu, Cociuba-Mare, Copăcel, Cristioru de Jos, Curățele, Curtuişeni, Derna, Diosig, Dobreşti, Drăgăneşti, Drăgeşti, Finiş, Gepiu, Girişu de Criş, Hidişelu de Sus, Holod, Ineu, Lazuri de Beiuş, Lugaşu de Jos, Lunca, Mădăras, Măgeşti, Marghita, Nojorid, Nucet, Olcea, Oşorhei, Paleu, Pietroasa, Pocola, Pomezeu, Popeşti, Răbăgani, Remetea, Rieni, Roşia, Săcuieni, Sălacea, Salonta, Sâmbăta, Șimian, Sânmartin, Sînnicolau Român, Sîntandrei, Șinteu, Sîrbi, Șoimi, Spinuş, Ștei, Șuncuiuş, Suplacu de Barcău, Tămăşeu, Tărcaia, Tarcea, Ţețchea, Tileagd, Tinca, Toboliu, Tulca, Uileacu de Beiuş, Vadu Crişului, Valea lui Mihai, Vaşcău, Vîrciorog. În aceste zone, au fost colectați 14 188 saci ce au reprezentat 119,14 tone de deşeuri. Companiile de salubritate care au gestionat gunoaiele strânse sunt: RER Ecologic Service Oradea, Stația de sortare Aleşd, Edlilul S.A. Beiuş, Adiasal Cociuba Mare, Reosal S.A,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

Cristal Moir S.R.L, Amur System, Depozit Deşeuri Valea lui Mihai, AVE Bihor S.A. şi Salubri S.A.Din totalul de 101 primării existente în județ, aproximativ 90 dintre acestea şi-au arătat susținerea față de proiect şi s-au implicat cu efective de voluntari, respectiv cu materiale de curățenie. Numărul şcolilor care au răspuns pozitiv la apel s-a ridicat la 120 de instituții de învățământ. Pentru buna desfăşurare a zilei de curățenie, firmele din județ au sprijinit proiectul după cum urmează: Partizan Security şi Partizan Ecoserv (sediu, logistică, transport, sponsorizare în bani), Agroind Cauaceu S.A. (sponsorizare în bani), Eco Bihor (sponsorizare saci), Asociația Firmelor Bihorene (consultanță), Solver Consulting (consultanță), Celestica (sponsorizare în bani), Connectronics (sponsorizare în bani) şi Pelican prin Asociația Medicală Pelican (sponsorizare în bani). De altfel, pentru a aprecia efortul depus de către voluntari, autorități, organizații non-guvernamentale, instituții de învățământ şi companii, organizatorii pregătesc pentru data de 6 noiembrie 2013 o Gală de Premiere, cu sprijinul Primăriei municipiului Oradea, în calitate de partener logistic. Evenimentul este programat a avea loc de la ora 17, în sala Traian Moşoiu.”/ Informaţia de Bihor, http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8978-11816-voluntari-au-ieit-la-curenie-in-bihor.html

Peţa a fost uşor poluată cu produse petroliere din canalizarea OradieiPe o lungime de aproximativ un kilometru, în cursul zilei de 10 octombrie, pârâul Peța a fost poluat. Fenomenul a fost semnalat telefonic ca putând fi observant pe sectorul pod Cantemir – pod Universitatea din Oradea. Specialiştii de la Administrația Bazinală de Apă (ABA) „Crişuri” spun că, cel mai probabil, irizațiile au provenit din canalizarea pluvială care evacua în pârul Peța în zona podului rutier din cartierul Cantemir. Iar cauza poluării este, aparent, cantitatea mare de ploaie care a căzut în zilele de 9 şi 10 octombrie. Oamenii de la Compania de Apă Oradea au montat în zona afectată două baraje absorbante. De asemenea, angajații de la ABA au recoltat probe de apă din trei puncte în vederea determinării unor indicatori de calitate. Parametrii rezultați au fost buni, iar mortalitate piscicolă nu a putut fi observată. În schimb, s-a constatat o depăşire de 30%



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8978-11816-voluntari-au-ieit-la-curenie-in-bihor.html

http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8978-11816-voluntari-au-ieit-la-curenie-in-bihor.html

pentru hidrocarburi petroliere, se arată într-o informare transmisă azi (13 octombrie) de ABA „Crişuri”. Directorul tehnic al instituției, Claudiu Oros, spune că a fost făcut un control la toți agenții economici din zonă precum şi la rețeaua de canalizare pluvială până la intersecția cu str. Constantin Noica. „Din păcate, nu s-a putut identifica cauza. Pentru a elimina posibilitatea ca aceste irizații să reapară am solicitat Companiei de Apă Oradea să desfăşoare operațiuni de spălare a rețelei de canalizare pluvială. Chiar dacă nu s-au înregistrat daune, zona rămâne în continuare sub supravegherea inspectorilor”, precizează Oros, cu rugămintea ca populația să facă şi în continuare sesizări atunci când observă asemenea fenomene. Numărul de telefon la care se poate suna este 0259.444.237. / BIHOR STIRI, http://bihorstiri.ro/peta-fost-usor-poluata-cu-produse-petroliere-din-canalizarea-oradiei

Bilanţ final pentru "Let's Do It, Bihor": 119 tone de gunoaie adunate din judeţLa trei săptămâni de când voluntarii bihoreni au descins în județ ca să adune gunoaie, în cadrul campaniei "Let's Do It, Bihor", coordonatorii au tras linie şi au arătat cifrele finale ale acțiunii: peste 11.800 de voluntari au adunat, în total, 119 tone de gunoaie.Conform unui comunicat remis duminică, numărul total al voluntarilor este de 11.816, din care cea mai mare parte au fost elevii (8.507). De asemenea, au ieşit la curățenie 425 de profesori, 314 asistați, 636 de angajați Romsilva împreună cu membrii familiilor, 196 de jandarmi, 550 de reprezentanți ai Administrației Bazinale de Apă Crişuri, 148 de reprezentanți ai Primăriei Oradea, Penitenciar şi Poliție, 56 de voluntari din ONG-uri, 196 de voluntari din companii şi 788 de simpli bihoreni. "Pe lângă persoanele participante, proiectul de implicare socială s-a bucurat şi de sprijinul următoarelor autorități: Primăria municipiului Oradea, Garda Națională de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului, Inspectoratul Școlar Județean, Serviciul Public Salvamont Salvaspeo Bihor şi Zona Metropolitană Oradea", arată coordonatorii campaniei. În total, voluntarii au curățat 190 de zone de pe raza ori în apropierea localităților: Oradea, Abram, Abrămuț, Aleşd, Aştileu, Auşeu, Avram Iancu, Balc, Batăr, Beiuş, Biharia, Boianu-Mare, Borod, Borş, Bratca, Budureasa, Buduslău, Bulz, Bunteşti, Căbeşti, Căpîlna, Cărpinet,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://bihorstiri.ro/peta-fost-usor-poluata-cu-produse-petroliere-din-canalizarea-oradiei

http://bihorstiri.ro/peta-fost-usor-poluata-cu-produse-petroliere-din-canalizarea-oradiei

Cefa, Ceica, Cetariu, Cherechiu, Cîmpani, Sâniob, Ciumeghiu, Cociuba-Mare, Copăcel, Cristioru de Jos, Curățele, Curtuişeni, Derna, Diosig, Dobreşti, Drăgăneşti, Drăgeşti, Finiş, Gepiu, Girişu de Criş, Hidişelu de Sus, Holod, Ineu, Lazuri de Beiuş, Lugaşu de Jos, Lunca, Mădăras, Măgeşti, Marghita, Nojorid, Nucet, Olcea, Oşorhei, Paleu, Pietroasa, Pocola, Pomezeu, Popeşti, Răbăgani, Remetea, Rieni, Roşia, Săcuieni, Sălacea, Salonta, Sâmbăta, Șimian, Sânmartin, Sînnicolau Român, Sîntandrei, Șinteu, Sîrbi, Șoimi, Spinuş, Ștei, Șuncuiuş, Suplacu de Barcău, Tămăşeu, Tărcaia, Tarcea, Ţețchea, Tileagd, Tinca, Toboliu, Tulca, Uileacu de Beiuş, Vadu Crişului, Valea lui Mihai, Vaşcău şi Vârciorog. Gunoaiele adunate în cei 14.188 de saci au cântărit nu mai puțin de 119,14 tone, iar companiile de salubritate care le-au transportat sunt RER Ecologic Service Oradea, Stația de sortare Aleşd, Edlilul Beiuş, Adiasal Cociuba Mare, Reosal, Cristal Moir, Amur System, Depozit Deşeuri Valea lui Mihai, AVE Bihor şi Salubri. Din cele 101 primării bihorene, 90 s-au implicat în proiect cu voluntari ori materiale de curățenie necesare. De asemenea, mai multe firme (Partizan Security, Partizan Ecoserv, Agroind Cauaceu, Eco Bihor, Celestica, Connectronic, Pelican) au sponsorizat campania. "Cred că bihorenii şi-au dat seama că "Let's Do It, Bihor" nu este proiectul nostru, al echipei de organizare, ci este proiectul tuturor acelora care au participat la curățenie. Ne-am depăşit obiectivele şi am constatat că motivația oamenilor este cu fiecare an mai puternică, iar aceştia conştientizează impactul implicării lor, dovadă stând cele 119 tone de deşeuri care au fost colectate. Sperăm ca anul viitor, un număr şi mai mare de oameni să-şi facă simțită prezența, iar de acum în zece ani, în locurile în care existau deşeuri, să fie doar zone destinate plimbărilor. Atunci, nu vom mai avea marea curățenie națională, ci marea promenadă națională", a precizat Mihai Pop, coordonatorul județean al acțiunii./ eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-19/bilant-final-pentru-let-s-do-it-bihor-119-tone-de-gunoaie-adunate-din-judet-111038.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-19/bilant-final-pentru-let-s-do-it-bihor-119-tone-de-gunoaie-adunate-din-judet-111038.html

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-19/bilant-final-pentru-let-s-do-it-bihor-119-tone-de-gunoaie-adunate-din-judet-111038.html

Podul peste Somes, din nou in atentia Consiliului Judetean MaramuresMinisterul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a lansat semnale ca exista posibilitatea relocarii unor fonduri dinspre Programul Operational Sectorial catre Programul Operational Regional 2007-2013, informeaza cjmaramures.ro.Prin urmare, MDRAP a remis spre Consiliul Judetean Maramures o adresa in care se precizeaza: „Avand in vedere evaluarea riscurilor in implementarea programelor operationale si adoptarea de masuri alternative pentru a evita dezangajarea automata a fondurilor structurale, atat la finalul anului 2013, cat si la finalul actualei perioade de programare, se analizeaza posibilitatea relocarii de fonduri catre Programul Operational Regional 2007-2013 de la Programul Operational Sectorial Transport 2007-2013 si Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013.”Propunerea de relocare de fonduri a luat in calcul faptul ca Programul Operational Regional 2007-2013 a inregistrat pana in prezent, pe de-o parte o rata superioara de contractare si, pe de alta parte, cea mai ridicata rata a absorbtiei, respectiv 40%.Fondurile suplimentare ce vor fi alocate prin POR vor fi utilizate fie pentru finantarea proiectelor din listele de rezerva POR, fie pentru finalizarea proiectelor mature finantate in cadrul altor programe nationale.Totodata, in adresa se solicita informatii privind proiectele aflate in implementare, care au ca beneficiari autoritatile locale, care se refera la reabilitarea de drumuri judetene si drumuri locale din zona urbana, precum si la reabilitarea si modernizarea unitatilor de invatamant.„Am identificat acele programe nationale in care Maramuresul a depus documentatii mature si care nu au mai fost finantate, pentru a fi retrase de la ministerul de resort, ca apoi sa fie inaintate spre Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, in vedere introducerii lor la finantare”, afirma presedintele Consiliului Judetean Maramures, Zamfir Ciceu.Prin urmare, vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, Gabriel Zetea, se afla la Bucuresti, unde a fost trimis la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, pentru a solicita restituirea documentatiilor depuse pentru Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii din judetul Maramures, in anul 2011 aprobat prin OUG nr. 105 din 22 noiembrie 2010, in vederea redepunerii lor pe Programul Operational Regional.Unul din proiectele luat in calcul pentru a fi depus re-depus pe POR este „Podul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

peste Somes in punctul de trecere cu Bacul de la Ulmeni in aval de podul de cale ferata – judetul Maramures”, obiectiv situat in orasul Ulmeni, in punctul e intersectie a drumului judetean 182B cu raul Somes./CityNews, http://www.ziarmm.ro/podul-peste-somes-din-nou-in-atentia-consiliului-judetean-maramures/

Pensionarii ies la pescuitCe de a II-a editie a Concursului de pescuit pentru pensionari se va desfasura vineri pe luciul apei de la barajul din Virsolt. Competitia este organizata de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Zalau, Asociatia Judeteana de Vanatoare si Pescuit Sportiv, cu sprijinul Institutiei Prefectului si Consiliului Judetean Salaj. Ioan Ivascau, presedintele CARP Zalau, precizeaza ca numarul concurentilor, din motive de organizare, va fi limitat la 50. Toti participantii la concurs vor primi diplome si felicitari, iar primii trei clasati, pe langa diplomele decernate, vor beneficia si de premii in bani. Dupa concurs va urma o „masa pescareasca” la Caminul cutural din comuna Mesesenii de Jos. Imbarcarea si plecarea concurentilor spre lacul de la Varsolt se vor face din statia de autobuz Zahana, vineri, la orele 8.30. /Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/pensionarii-ies-la-pescuit-a-37301

Olandezii s-au interesat de „Clujul navigabil”Primarul Emil Boc a avut ieri dimineața o întrevedere cu Wouter Reijers, consulul Regatului Ţărilor de Jos, şi cu Huub Drabbe, noul director al departamentului economic al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, a informat conducerea municipalității clujene. Principalele teme de discuție abordate de oficialii celor două țări au fost prezentarea proiectelor „Someşul navigabil"şi „Cluj-Napoca 2021, Capitală Culturală Europeană". De asemenea, atragerea investitorilor olandezi la Cluj a fost o altă temă dezbătută. În acelaşi timp, delegația olandeză a dat asigurări privind implicarea şi sprijinirea proiectelor importante ale municipalității clujene în domeniile economic şi cultural/Ziua de Cluj,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://www.graiulsalajului.ro/pensionarii-ies-la-pescuit-a-37301

http://www.ziarmm.ro/podul-peste-somes-din-nou-in-atentia-consiliului-judetean-maramures/

http://www.ziarmm.ro/podul-peste-somes-din-nou-in-atentia-consiliului-judetean-maramures/

http://ziuadecj.realitatea.net/intern-and-extern/olandezii-s-au-interesat-de-clujul-navigabil--118593.html /Faclia de Cluj,http://www.ziarulfaclia.ro/delegatie-oficiala-olandeza-la-primaria-cluj-napoca/ /City News,http://citynews.ro/din-oras/proiectul-somesul-navigabil-prezentat-reprezentantilor-regatului-tarilor-de-jos-1253898

POD PESTE SOMES - Proiectul podului din zona localitatii Ulmeni va fi redepus spre finantareMinisterul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a lansat semnale ca exista posibilitatea relocarii unor fonduri dinspre Programul Operational Sectorial catre Programul Operational Regional 2007-2013. Ca urmare, Consiliul Judetean Maramures intentioneaza sa redepuna pentru finantare proiectul care vizeaza realizarea unui pod peste raul Somes, in zona punctului de trecere cu bacul de la Ulmeni. Azi, 15 octombrie, vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, Gabriel Zetea, se afla la Bucuresti, la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, pentru a solicita restituirea documentatiilor depuse pentru Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii din judetul Maramures, in anul 2011, in vederea redepunerii lor pe Programul Operational Regional. Propunerea de relocare de fonduri a fost facuta pentru ca Programul Operational Regional 2007-2013 a inregistrat pana in prezent, pe de-o parte o rata superioara de contractare si, pe de alta parte, cea mai ridicata rata a absorbtiei, respectiv 40%.Fondurile suplimentare ce vor fi alocate prin POR vor fi utilizate fie pentru finantarea proiectelor din listele de rezerva POR, fie pentru finalizarea proiectelor mature finantate in cadrul altor programe nationale. Conform studiului de fezabilitate, pentru realizarea podului peste Somes ar fi nevoie de 4,7 milioane de euro./EMaramures,http://www.emaramures.ro/Stiri/88769/POD-PESTE-SOMES-Proiectul-podului-din-zona-localitatii-Ulmeni-va-fi-redepus-spre-finantare-



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://www.emaramures.ro/Stiri/88769/POD-PESTE-SOMES-Proiectul-podului-din-zona-localitatii-Ulmeni-va-fi-redepus-spre-finantare-

http://www.emaramures.ro/Stiri/88769/POD-PESTE-SOMES-Proiectul-podului-din-zona-localitatii-Ulmeni-va-fi-redepus-spre-finantare-

http://citynews.ro/din-oras/proiectul-somesul-navigabil-prezentat-reprezentantilor-regatului-tarilor-de-jos-1253898

http://citynews.ro/din-oras/proiectul-somesul-navigabil-prezentat-reprezentantilor-regatului-tarilor-de-jos-1253898

http://www.ziarulfaclia.ro/delegatie-oficiala-olandeza-la-primaria-cluj-napoca/

http://ziuadecj.realitatea.net/intern-and-extern/olandezii-s-au-interesat-de-clujul-navigabil--118593.html

http://ziuadecj.realitatea.net/intern-and-extern/olandezii-s-au-interesat-de-clujul-navigabil--118593.html

Teme de mediu

Socant: Solul a 65 de localitati maramuresene, contaminat cu metale grele 65 de localitati maramuresene au solul contaminat cu metale grele ca urmare a activitatilor poluante din ultimele decenii, arata analizele de laborator.Informatiile au fost facute publice in cadrul emisiunii In Premiera, difuzata de Antena 3 in urma cu cateva zile. Tot in aceasta emisiune au fost prezentate si ravagiile pe care combinatele Romplumb si Phoenix le-au lasat in urma lor, cel mai afectat fiind Cartierul Ferneziu.“Aici nu ai nicio sansa de a trai”, spune un barbat.Este amintita si legea prin care baimarenii si locuitorii din localitatile adiacente Baii Mari se pot pensiona cu trei ani mai devreme.Partea in care este prezentat Maramuresul poate fi urmarita incepand cu minutul 14/Ziar MM,http://www.ziarmm.ro/socant-solul-a-65-de-localitati-maramuresene-contaminat-cu-metale-grele-video/

La Groşii Ţibleşului, o microhidrocentrală a distrus drumul Groşi-BotizaDeşi pentru controversatul drum Groşii Ţibleşului-Botiza se gândeau oferte turistice (Drumul Crucii, popasuri, case de vacanță), primul obiectiv este o... microhidrocentrală. Drumul încă nu e finalizat, dar firma clujeană deja sapă şi îngroapă conducta.Aşa se face că, înainte de kilometrul 9, au provocat o alunecare de teren care face ca acum drumul să fie blocat. La momentul vizitei noastre, un buldoexcavator bloca drumul într-o zonă de defileu şi arunca din surplus în minuscula porțiune de chei. E adevărat, firma a promis că reface toată infrastructura, dar înainte, taie asfalt, trece pe proprietăți, sapă. Drumul, început cu finanțare guvernamentală, e terminat pe porțiunea Botizii şi făcut în proporție de 40-50% la Groşi.Dat fiindcă traseul a fost acceptat şi de Romsilva, l-am întrebat pe Pavel Horj, directorul direcției, de situație. "Le-am dat acordul, e adevărat. Ne-au dat, după lege, de trei ori mai mult teren şi de cinci ori mai scump. Pe de altă parte, au respectat legea şi mai pot să vă spun că am



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://www.ziarmm.ro/socant-solul-a-65-de-localitati-maramuresene-contaminat-cu-metale-grele-video/



reuşit să refuzăm să dăm avize pentru microhidrocentrale în parcuri şi rezervații. În ciuda presiunilor. Unde au fost mine şi e poluare, facă. În parcuri, nu.""Nu-i las până nu aduc înapoi totul la cum a fost. Au început să repare, nu zic", spune Nicolaie Burzo, primarul comunei Groşii Ţibleşului. Cea mai bună demonstrație o dă acum acea mică porțiune de chei din dreptul stânelor, în amonte cu o sută de metri de organizarea de şantier a firmei executante. În defileu au fost aruncați din drum bolovani uriaşi şi pământ, în afara faptului că, practic, defileul va rămâne aproape fără apă. Tot mai multe voci s-au ridicat împotriva microhidrocentralelor în Maramureş, în general de la oameni ai muntelui, dar şi de la autorități locale, ce au constatat că, la final, nu au câştigat aproape nimic, decât două-trei locuri de muncă./Glasul Maramuresului,http://www.glasul.ro/main.php?show=45&lang=ro&name=#O_microhidrocentrala_a_distrus_drumul_GrosiBotiza

Bani pe Apa SâmbeteiDin 2007, Uniunea Europeană şi Guvernul au “aruncat” miliarde de Euro în proiecte de aducțiune cu apă şi canalizare. Totuşi, jumătate din populația țării nu au acces la aceste servicii. Proiectele primăriilor s-au pierdut prin caracatița surselor de finanțare. Cele mai multe lucrări de aducțiune cu apă şi canalizare stagnează din lipsă de fonduri sau au fost puse pe aşteptare din motive politice. Astăzi, nimeni nu ştie exact cum s-au deschis şi cum se vor închide aceste şantiere. Maramureşenii speră însă ca în Mileniul III să aibă acces la un dram de civilizație.Phare, Sapard, ISPA, programe naționale. În total, vreo 10 surse de finanțare prin care primăriile au putut accesa fonduri pentru lucrări de alimentare cu apă şi canalizare. În cei cinci ani şi jumătate de când este membră a Uniunii Europene, România a absorbit 2,8 miliarde de euro din fonduri structurale pentru investițiile administrațiilor locale în rețelele de apă şi canalizare, însă mai mult de jumătate din populația țării continuă să nu aibă acces la servicii de canalizare, iar aproape jumătate dintre români nu au nici apă curentă în locuință, relevă un studiu dat publicității recent de Institutul de Politici Publice (IPP): „Puțin peste jumătate din populația României (aprox. 11 milioane de locuitori) are astăzi acces la rețeaua de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

http://www.glasul.ro/main.php?show=45&lang=ro&name=#O_microhidrocentrala_a_distrus_drumul_GrosiBotiza

http://www.glasul.ro/main.php?show=45&lang=ro&name=#O_microhidrocentrala_a_distrus_drumul_GrosiBotiza

alimentare cu apă şi mai puțin (doar 45%) la canalizare, aproape de finalul actualului exercițiu financiar al UE din care deja s-au contractat aprox. 2,8 miliarde euro pentru infrastructura de apă-canal (în principal prin POS Mediu, pe lângă programele specifice ale ministerelor de sprijinire a investițiilor locale)”.Și, în loc să însemne dezvoltare, programele de finanțare au adus haos şi stagnare. Numai prin programele guvernamentale s-au deschis circa 4.000 de şantiere. S-a dat câte puțin să ajungă la toți şi, până la urmă, n-a mai ajuns la nimeni. Proiectele începute de ani buni sunt amânate şi răs-amânate din lipsă de fonduri. În alte cazuri, din motive politice, s-au făcut rocade cu listele de beneficiari. Astăzi, nimeni nu ştie exact cum s-au deschis şi cum se vor închide aceste şantiere. Iar maramureşenii speră însă ca în Mileniul III să aibă acces la un dram de civilizație. Ștefan Mihalca, primarul din Copalnic Mănăştur, spune că: „Avem pe fonduri europene două sate (Copalnic şi Copalnic Mănăştur). Berința a fost pe o altă finanțare, pe Ordonanța 7, iar aceea s-a terminat, şi mai avem un proiect aprobat, dar la care nu am semnat contractul, pentru Vad, Lăschia, Făureşti şi Ruşor. Și mai avem încă două proiecte, dar nu avem unde să le depunem pentru că nu este nicio finanțare. S-au terminat lucrările la Berința şi acum se termină lucrările la Copanlic şi Copalnic Mănăştur. Nu am întâmpinat probleme deosebite, numai că noi, fiind o comună atât de mare, avem întotdeauna voie să depunem câte un singur proiect pe orice finanțare. Și, din această cauză, noi întotdeauna vom pierde deoarece comunele mici sunt mult mai uşor de rezolvat din perspectiva finanțării.Noi, având 12 sate, vă dați seama ce probleme întâmpinăm. Avem probleme deosebite, în sensul că, de exemplu, pentru Preluca Nouă încă nici nu am făcut proiectul. Avem peste 350 km de drumuri, deci cam atâta ar trebui să fie şi rețeaua de apă. Iar la momentul de față avem doar vreo 50 km de rețea. Deci, pentru restul de 300 km trebuie şi investiții, şi bani, dar şi răbdare să ne vină rândul la finanțări. Vă dați seama că este foarte greu. Iar după ce este finalizată lucrarea de apă-canal, urmează să facem şi drumurile iar pentru asta trebuie să urmăm aceleaşi etape. Până acum am investit în rețeaua de apă-canal peste două milioane de euro şi cu toate astea ne gândim cât mai avem de făcut. Dar aşa este comuna aceasta, foarte mare, pentru că s-a format prin unirea a patru comune, şi nu se mai doreşte să se împartă”. La



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

Rona de Sus, proiectul de canalizare a început acum 7 ani. Dar e finalizat doar în procent de 7%. Primarul Ioan Romaniuc explică: „Proiectul de canalizare? Vai! Suntem doar în stadiul de 6%. Povestea acestui proiect a început din 2006, pe Ordonanța 7. Am primit numai un miliard de lei vechi şi am mai pus şi noi puțin din bugetul local. Am făcut însă lucrări şi în avans pentru că am fost nevoiți să terminăm lucrările pe porțiunea pe unde se reabilitează DN 18. Dar, cu toate astea, nu sunt făcute toate lucrările nici pe zona drumului principal, pentru că nu-şi bagă nimeni banii în lucrări dacă nu are siguranța că li se va deconta. Nu ştiu ce se întâmplă cu această blocare de fonduri, cu toate că am făcut adrese la ministere şi peste tot. Ni se răspunde cu „lipsă de fonduri” şi eu nu mai ştiu nimic, nu mai cred decât în Dumnezeu. Lucrarea este mare, pentru că trebuie făcută şi pe Rona şi pe Coştiui, în total vreo 17 km. Iar din ăştia este făcut un singur kilometru. Și mai este un aspect: dacă nu sunt folosite porțiunile executate, este riscul să se deterioreze şi ce s-a făcut. Mai rău este să începi şi să nu termini decât să nu ai deloc. De 7 ani suntem tot duşi cu zăhărelul. Ne-au blocat şi pe măsura 322. Că văzând că nu merge treaba, am cerut bani şi pe Măsura 322, dar ni s-a spus că dacă am primit un miliard de dincolo, nu se mai poate. Acum nu putem decât să aşteptăm. Facem haz de necaz şi ne gândim că dacă se redeschid minele, poate o să vină minerii şi vor săpa şi la noi voluntar. Oamenii au fose septice.Cu apa stăm puțin mai bine pentru că avem finanțare de la Fondul de Mediu şi acolo ne mai dau nişte bănuți. Acolo stăm mult mai bine. La canalizare este problema. Rețeaua de apă este făcută în jur de 40%. S-au investit deja în lucrările de apă peste 18 miliarde lei vechi, pentru care avem şi noi cofinanțare”. Și oraşul Ulmeni stă prost cu proiectele de apă-canal. Primarul Lucian Morar spune că: „Fondul de Mediu nu ne dau bani. Ne-am tot certat cu ei. Avem un proiect în derulare. Am început lucrarea, iar anul trecut în 15 noiembrie s-au recepționat o parte din lucrări, şi s-a tăiat factură pe 25% din finanțare şi nici până în momentul de față nu ni s-a dat niciun leu. Am făcut recepție parțială pentru că aşa era prevăzut în graficul de lucrări. Și de atunci nu ni s-a dat niciun leu. Ne-a trimis adresă să sistăm lucrările pentru că se plătesc anul acesta lucrările de anul trecut. Și, uite că suntem în octombrie şi nu ne-au dat un leu. Vă dați seama că este disperat constructorul, pentru



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

că a investit 8 miliarde lei vechi. Acum, cei de la Fondul de Mediu o dau după cireş, să merg cu un certificat fiscal. Noi am avut o amendă pe care am contestat-o, iar aceea apare pe certificatul fiscal. Și cu toate că la mențiuni scrie că acea amendă este suspendată pentru că suntem în proces, ni se spune că nu-i bun certificatul fiscal. Amenda nu are nicio legătură cu proiectul de apă-canal, dar sunt pretexte să nu ne dea banii. Ne-am oprit cu lucrările de anul trecut, dar şi acele lucrări trebuie conservate”. Ioan Buzdugan, primarul din Remetea Chioarului, aşteaptă şi el finanțarea pentru proiectul de canalizare: „Pentru proiectul de canalizare nu avem finanțare, avem doar studiile de fezabilitate pentru două localități. La alimentarea cu apă avem proiectele tehnice, iar acum mai facem o licitație. La apă avem gata două localități. Eu spun că există şanse de finanțare şi pentru canalizare, pentru că cel puțin Ministerul Dezvoltării ni le-au avizat când le-am depus pe programul lui Udrea cu PNDI. Pe Măsura 322 am depus proiecte de două ori, dar nu am obținut finanțare. Cu apa, am împărțit proiectul pe comună în şase etape şi suntem la etapa a patra. Procentual, este făcut cam jumătate. Fonduri europene nu am avut. Am primit din fonduri naționale şi din bugetul local. Banii i-am primit cu țârâita, dar în fiecare an am făcut din câți bani am avut”. Există însă şi excepții. Mihai Ivaszuk, primarul din Ocna Șugatag, spune că: „Ocna Șugatag are terminat în totalitate proiectul de apă şi canal, în Breb rețeaua de apă este terminată 100%, iar canalizarea 95%. În Sat Șugatag am terminat bazinul de depozitare a apei. Vorbim de finanțare pe Măsura 322 pe Breb şi Sat Șugatag, o parte din Sat Șugatag este din bugetul local. Pe fonduri europene avem 2,5 milioane euro, din bugetul local circa două miliarde lei vechi. Nu am avut probleme deosebite. Eu nu mă plâng din perspectiva deconturilor, am reuşit să le primim la timp. În primăvară, Ministerul Dezvoltării al lui Liviu Dragnea a pus pe hârtie un proiect de Ordonanță de Guvern prin care va comasa patru fonduri guvernamentale, destinate exclusiv administrației locale, adică primăriilor şi consiliilor județene. În acest moment, lucrările aflate în derulare pe aceste fonduri totalizează 6 miliarde de lei, dar în bugetul de stat există doar 400 de milioane pentru proiectele respective. Evident, banii nu vor ajunge pentru toți, dar speranța da.„Apa o avem, de canalizare mai avem nevoie. Proiectele de canalizare le avem depuse pentru finanțare. Le-am depus şi la Ministerul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

Dezvoltării, dar ni le-au trimis înapoi pentru că în conformitate cu noua ordonanță trebuie depuse la Consiliul Județean. Acum aşteptăm să vedem ce se întâmplă. Apa s-a făcut imediat după Revoluție. Pentru canalizare sperăm să obținem finanțare pe Fondul de dezvoltare Rurală sau pe Fonduri Europene. Ordonanța 28 a strâns în ea toate programele care au fost până cum în acest sens. Iar acum s-au transmis prin Consiliul Județean. Nu putem decât să aşteptăm. Sunt încrezător, dar trebuie să fac lobby să putem obține fonduri”. /Gazeta de Maramures,http://www.gazetademaramures.ro/bani-pe-apa-sambetei-14294

Podul peste Tisa - prioritate absolută pentru autorităţile judeţene şi parlamentariPrefectul de Maramureş Anton Rohian şi vicepreşedintele Consiliului Județean Gabriel Zetea, preşedinte PSD Maramureş, dar şi deputații Gheorghe Șimon şi Florin Tătaru, precum şi Dragoş Titea, secretar executiv PSD Maramureş fac lobby pentru ca în 2014 să poată fi demarate lucrările de construcție a noului pod peste Tisa, investiție de 11 milioane de euro. Astfel, în ultima perioadă, autoritățile județene au avut întâlniri decisive la trei ministere ale Guvernului Ponta: la Ministerul de Finanțe, unde s-au întâlnit cu vicepremierul Daniel Chițoiu, la Ministerul Afacerilor Externe, unde au avut loc discuții cu ministrul Titus Corlățeanu şi la Ministerul Marilor Proiecte, unde s-a discutat cu ministrul Dan Șova.Parlamentarii maramureşeni ai Partidului Social Democrat fac de ceva vreme diligențe la miniştrii Guvernului Ponta pentru a putea fi demarate finanțări pentru proiectele Maramureşului. Aşa s-a întâmplat şi săptămâna trecută, când la Bucureşti au fost şi Anton Rohian, prefect de Maramureş, şi Gabriel Zetea, vicepreşedinte al CJ Maramureş. De data aceasta au fost discuții țintite pentru un proiect important al Maramureşului: realizarea podului peste Tisa, proiect menit să redeschidă relațiile dintre România şi Ucraina. Valoarea investiției se ridică la suma de 11 milioane de euro. Autoritățile maramureşene au depus la fiecare dintre cele trei ministere documentații complete cu studiul de fezabilitate şi o situație exactă a momentului în care se află astăzi proiectul, precum şi o situație a relațiilor dintre Maramureş şi vecinii din Ucraina. Vicepremierul Daniel Chițoiu nu se va opune



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

http://www.gazetademaramures.ro/bani-pe-apa-sambetei-14294

proiectuluiPentru a putea primi finanțare, proiectul trebuie avizat favorabil de cei de la Finanțe şi Justiție. Ministrul de finanțe Daniel Chițoiu nu se va opune proiectului noului pod peste Tisa. „Am primit susținere din partea ministrului de finanțe şi, mai mult, acesta ne-a promis că va susține şi că va încerca să promoveze proiectul în Guvernul României”, a precizat vicepreşedintele CJ Maramureş Gabriel Zetea. Ministrul Dan Șova, rol important în demararea lucrărilor în 2014.La Ministerul Marilor Proiecte discuțiile s-au purtat cu ministrul Dan Șova. Aici s-a vorbit mult mai la concret. Ministrul Șova a convocat pentru această săptămână o şedință tehnică a unor experți şi ingineri ai CNADR la locul viitorului pod peste Tisa de lângă Sighet. Vor mai participa reprezentanții CJ Maramureş şi ai prefecturii, toate acestea pentru a se vedea în ce măsură datele din studiul de fezabilitate (unul mai vechi) corespund şi ce îmbunătățiri propun experții CNADR. „Mai mult decât atât, ministrul Dan Șova a promis că va căuta soluții pentru finanțare (11 milioane euro), fie din surse CNADR, fie printr-un parteneriat public-privat, prin concesionarea lucrării” a spus Gabriel Zetea, vicepreşedinte CJ Maramureş. Pentru noi maramureşenii, pentru proiect, este evident ca ministrul Șova să găsească soluții financiare. Doar aşa putem vorbi de demararea lucrărilor chiar în 2014.„Dacă nu, efectiv soluția va rămâne ca noi, Consiliul județean Maramureş, să promovăm proiectul la nivel european, prin fonduri de cooperare transfrontalieră, dar aici atrag atenția că proiectul va fi depus în 2014, se va matura în 2015, în 2016 vor fi organizate licitația şi se va semna contractul, iar în 2017 vor fi demarate lucrările. Aşadar, rolul ministrului Șova este extrem de important pentru a scurta finalizarea acestui proiect cu trei ani. Tocmai de aceea i-am lansat invitația de a veni în Maramureş, domnia sa acceptând. Astfel, la final de lună octombrie, început de lună noiembrie 2013, vom discuta în Maramureş cu Dan Șova despre problema podului peste Tisa şi despre lucrările pe DN 18”.Gabriel ZeteaTotodată, ministrul Șova şi autoritățile județene maramureşene au stabilit că specialiştii CNADR, pe banii lor, vor realiza un studiu de trafic pentru a se vedea ce fel de trafic poate să genereze un pod realizat în acea zonă şi deschiderea unui punct de frontieră pentru traficul greu, de mare tonaj.Titus Corlățeanu ne sfătuieşte să avem relații apropiate cu regiunile vecine din Ucraina Aşadar, la această oră există avize favorabile din partea a trei ministere. Ar mai



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

fi nevoie de avize de la Ministerul Marilor Proiecte, unde Dan Șova va da acest aviz, şi de la Ministerul Justiției, unde se obțin mai greu aceste avize. Oricum, proiectul are toate şansele să fie promovat la nivelul Guvernului României. „Am rămas plăcut impresionați de primirea pe care am avut-o la Ministerul Afacerilor Externe, la ministrul Titus Corlățeanu. Din punctul de vedere al Ministerului de Externe, situația deschiderii noilor puncte de frontieră în Maramureş, la Sighet (trafic greu) şi la Poienile de sub Munte, este cunoscută” a spus vicepreşedintele CJ Maramureş. Titus Corlățeanu a transmis şi un sfat reprezentanților Maramureşului. Acesta spune că trebuie să menținem o relație cât mai apropiată cu partea ucraineană, deoarece țara vecină reprezintă un partener dificil din punctul de vedere al afacerilor externe. Vor trebui făcute cât mai multe vizite în Ucraina şi să îi invităm pe reprezentanții lor la noi. Toate aceste vor avea ca finalitate semnarea unui protocol între guvernele din Ucraina şi România.Podul peste Tisa reprezintă un avantaj pentru ambele părți, pentru schimburile economice între Maramureş şi Zakarpatia şi va fi clar un început pentru noi relații de colaborare între cele două zone în ceea ce priveşte industria lemnului. În concluzie, pentru prima dată când o delegație din Maramureş compusă din reprezentanții mai multor investiții, Consiliul Județean, Prefectură şi parlamentari, promovează împreună şi pe aceiaşi limbă un proiect către autoritățile de la Bucureşti. „Faptul că ne-am întâlnit şi am vorbit despre felul în care acest proiect se poate implementa reprezintă o schimbare de optică a felului în care s-a făcut administrație în Maramureş. Măcar pe o parte a eşichierului politic să vorbim o limbă comună în ceea ce priveşte proiectele Maramureşului. Mult prea multă vreme, fiecare politician sau reprezentant al administrației locale au încercat promovarea doar a propriilor lor proiecte fără a urmări prioritățile Maramureşului” a concluzionat Gabriel Zetea, vicepreşedintele Consiliului Județean Maramureş./Gazeta de Maramures,http://www.gazetademaramures.ro/podul-peste-tisa-prioritate-absoluta-pentru-autoritatile-judetene-si-parlamentari-14293



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

http://www.gazetademaramures.ro/podul-peste-tisa-prioritate-absoluta-pentru-autoritatile-judetene-si-parlamentari-14293

http://www.gazetademaramures.ro/podul-peste-tisa-prioritate-absoluta-pentru-autoritatile-judetene-si-parlamentari-14293

Teme de mediu

Cine scapă Clujul de gunoaieOperatorul Salprest Rampă a informat că întârzierile în darea în folosință a noului depozit regional pentru deşeuri nu vor afecta depozitarea gunoiului din municipiu.Război al gunoaielor între cele două palate administrative. Conducerea PDL de la primărie dă vina pe preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Horea Uioreanu, şi se teme că locuitorii nu vor avea unde să-şi arunce gunoaiele. Şeful judeţului spune că amplasamentul a fost ales de omul pe care PDL l-a avut în fruntea judeţului şi că acum el trebuie să descurce toate proiectele.Administraţia locală e îngrijorată şi, la solicitarea consilierilor locali, primarul Emil Boc trebuie să vină în faţa plenului cu lămuriri de la Uioreanu asupra termenului de dare în folosinţă a primei celule de depozitare. Municipiul va avea o problemă cu depozitarea deşeurilor dacă depozitul va fi gata în 2014, sublinia liderul consilierilor PDL, Radu Moisin. El a cerut executivului să ceară oficial un răspuns de la preşedintele CJ. Moisin a declarat la ultima şedinţă ordinară că vor exista întârzieri şi nu vrea ca municipiul să se trezească din nou în situaţia din trecut, când firmele de salubritate nu mai ridicau deşeurile pentru că nu aveau unde să le depoziteze.În 2010 s-a sistat depozitarea deşeurilor la la Pata Rât. În lipsa unei alternative, autorităţile locale au dat undă verde, cu concursul celor de la Mediu, ca societatea Salprest Rampă să depoziteze deşeurile tot la Pata Rât, pe o platformă temporară de stocare de 2 ha. Anul acesta au fost probleme deoarece platforma nu face faţă deşeurilor municipiului, nicidecum celor din tot Clujul, având în vedere că toate vechile gropi de gunoi ar trebui să nu mai funcţioneze şi că deşeurile din judeţ vin tot în Cluj-Napoca. Situaţia a fost sancţionată anul trecut de Garda Naţională de Mediu (GNM) care a amendat operatorul rampei şi a dispus sistarea depozitării la Pata Rât. Şi în acest caz s-a găsit anul trecut o situaţie de compromis, fiind atacat procesul verbal şi câştigându-se astfel timp. Curtea de Apel Cluj a menţinut soluţia GNM, iar procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Noul termen a fost fixat în vara lui 2014. GNM a făcut şi plângere penală împotriva şefului Salprest care a rămas în acelaşi stadiu.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

Eugen Vereş, reprezentantul Salprest Rampă, susţine că, dacă se va întârzia cu darea în exploatare a primei celule ecologice de depozitare de către CJ, clujenii nu vor avea de suferit pentru că gunoiele acestora vor încăpea la Pata Rât. „Au scăzut cantităţile de deşeuri în cartierele oraşului. Romii colectează deja selectiv aşa că noi nu mai avem ce colecta de la punctele gospodăreşti. Chiar dacă nu este în regulă ce se întâmplă, avem mai puţine deşeuri care ajung în rampă. Eu sunt cu actele în regulă; dacă mâine am avea procesul cu GNM şi chiar dacă l-am pierde, tot s-ar putea depozita deşeurile la Pata Rât, pe platforma temporară. Noi respectăm dispoziţia prefectului şi nu lăsăm gunoaiele la porţile clujenilor abonaţi. Ne străduim, prin implementarea colectării selective pe platforma de stocare, prin sortarea fracţiei uscate şi printr-un contract cu un operator de pe piaţa cimentului, Holcim, pentru a duce la o fabrică a sa din Aleşd deşeuri pentru revalorificare. Nu cred că vom trece prin aceeaşi criză a depozitării, aşa cum s-a întâmplat anul acesta", a menţionat Vereş.Preşedintele CJ a menționat că depozitul ecologic va fi gata cel mai probabil în vara lui 2014, având în vedere că sunt probleme cu amplasamentul şi acesta trebuie consolidat pentru că este afectat de alunecări de teren. „Depozitarea deşeurilor nu este o problemă de azi, de ieri. Eu acum trebuie să rezolv problemele create de preşedintele Alin Tişe, care este de la PDL şi care a ales un amplasament prost pentru noul depozit de deşeuri. A ales o firmă care a dat faliment şi nu sunt singurele gafe. Am început să rezolv toate problemele lăsate de ei, aşa că aştept să-mi trimită adresă şi le voi răspunde că nu au de ce se îngrijora nici domnul Boc, nici consilierii săi. Depozitul va fi gata în vara anului următor şi cu depozitarea deşeurilor din municipiu trebuiau să gestioneze situaţia pentru că ştiu toate problemele lăsate de când ei au condus şi judeţul", a subliniat Uioreanu./Ziua de Cluj,http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cine-scapa-clujul-de-gunoaie--118537.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cine-scapa-clujul-de-gunoaie--118537.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/cine-scapa-clujul-de-gunoaie--118537.html

Noul Cod silvic – o “temă de casă” restantă pentru politicienii româniCîteva zeci de ani de pădurile din România au fost devastate constant şi aproape programatic. Aproape, pentru că “spiritul” nostru național nu are nimic de a face cu un program or altul, însă rezultatul acestei acțiuni de distrugere spontană dar constantă este mult superior oricărui program de distrugere calculată. Altfel spus, pădurile au fost tăiate aiurea, prosteşte, lemnul a fost efectiv furat şi apoi vîndut pe bani puțini. Această devastare a avut loc sub ochii şi cu blînda complicitate a “organelor” statului, cîte or fi fost şi de orice nivel mai sînt acestea, începînd de la pădurari, agenți de poliție, ingineri forestieri şi terminînd (sau poate începînd?) cu politicieni de prim rang. Oamenii din Covasna şi Harghita ar putea spune cine (şi chiar partidul din care face parte) a tăiat într-o veselie copacii de pe acolo, aşa cum acelaşi lucru l-ar putea face şi bistrițenii sau clujenii.Acum, după cîteva zeci de ani de devastare continuă a pădurilor, onorabilii noştri politicieni, în loc să facă ceva pentru ca să fie din nou respectate legile care erau în vigoare şi care au fost flagrant încălcate, emit un set de prevederi în domeniul forestier, intitulate, pompos, Cod silvic. Chiar şi un nespecialist în domeniu poate observa că această alcătuire de texte pare a fi făcută, repede şi la iuțeală, asemenea unei teme de casă întocmită de un elev în pauza mare. De un elev care n-a prea trecut pe la ore şi care, în acest caz, n-a intrat veci pururi într-o pădure sau într-un depozit de lemne.Vă lăsăm pe dumneavoastră să apreciați valoarea acestui nou act normativ şi ne limităm la a vă prezenta textul care ne-a fost furnizat privind principalele modificări ale Codului Silvic, exact în forma în care au fost propuse, argumentate şi formulate, cu mențiunea că eventualele greşeli gramaticale, de formulare sau de logică nu ne aparțin.Viorel DĂDULESCU“Schimbarea modalității de vînzare şi valorificare a lemnului – gestionare eficientă şi durabilă a pădurilor – trecerea de la vînzarea lemnului estimat (pe picior direct din pădure) la valoarea lemnului măsurat (din rampe şi depozite) – măsură obligatorie pentru proprietatea publică a statului – RNP Romsilva şi ocoalele de regim ale autorităților publice locale. Prin această schimbare se va realiza o valorificare economică net superioră, lemnul fiind măsurat şi fasonat, va exista un control mult mai riguros



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

privind introducerea lemnului pe piață lemnul se va comercializa numai de către administrator din rampe şi depozite, comerciantul nu mai are ce căuta în pădure. Lemnul va fi tăiat şi transportat în rampe şi depozite de către firmele de exploatare care vor presta doar acest serviciu, comercializarea urmînd să se facă doar de către administrator. Prin această schimbare ne aliniem la practicile europene în domeniu. Măsura va intra în vigoare progresiv, în 2014, 50% din masa lemnoasă se va vinde obligatoriu măsurat din rampe şi depozite iar diferenţţă din 2015. Prin aplicarea progresivă se asigură perioada necesară realizării rampelor şi depozitelor. Măsura poate fi aplicată din 2014, pentru că deja în acest moment peste 30% din masa lemnoasă se vinde în rampe – depozite.Prin modificările aduse la Codul Silvic vor fi sprijiniţi proprietarii de păduri, deoarece se asigură în mod gratuit paza micilor păroprietăţi de către RNP Romsilva- proprietăţi pînă la 30 ha, peste 8000.000 proprietari – aproximativ 1.000.000 ha. Micii proprietari vor intra în legalitate, statul plătind întocmirea amenajamentelor silvice, (document obligatoriu pentru a putea valorifica lemnmul). Proprietarii sînt încurajaţi să-şi păstreze pădure pentru a putea beneficia de fondurile provenite din sechestrarea forestieră (captare boixid de carbon).Ocolim jaful din pădurile României. Noul Cod silvic prevede aplicarea codului penal pentru furtul de lemne ca pentru orice furt, responsabilizarea personalului silvic – introducerea autorizaţiei de practică (în cazul în care se constată tăieri ilegale şi abuzuri, personalului silvic i se va retrage autorizaţia şi nu va mai avea acces în pădure. Noul Cod silvic prevede, de asemenea, interzicerea transportului de material lemnos, noaptea, pe drumurile forestiere.Măsuri în sprijinul agenților economici: dreptul de preempțiune al operatorilor din industria lemnului la cumpărarea de masă lmnoasă, încurajarea introducerii lemnului pe piață fasonat şi prelucrat, astfel încît la nivel local se pot încheia forme de asociere între agenții economici şi administratorii de păduri, descurajînd astfel exportul de buştean. Acest nou Cod silvic creează cadrul necesar înființării de clusetere funcționale în domeniul prelucrării şi valorificării lemnului, generînd dezvoltare locală şi locuri de muncă.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

Măsuri pentru păstrarea şi extinderea patrimoniului național forestier:creearea de noi surse de finanțare pentru împădurirea terenurilor – contravaloarea certificatelor de emisii de carbon – un milion de terenuri vor fi împădurite pînă în 2030; asigurarea unei suprafețe minime obligatorii de 3 milioane ha proprietate a statului pentru realizarea unui echilibru ecologic şi asigurarea sustenabilității sectorului producătorilor de mobilă şi produse finite din lemn.”/Faclia de Cluj,http://www.ziarulfaclia.ro/noul-cod-silvic-o-tema-de-casa-restanta-pentru-politicienii-romani/

Teme similare

Someşul navigabil în oraş până în 2020? Vezi ce spune PrimăriaO porțiune a râului Someş, ce traversează oraşul, ar putea deveni navigabilă până în anul 2020, cu ajutorul unor fonduri europene nerambursabile.Primăria a beneficiat şi de o expertiză olandeză gratuită pentru un proiect de amenajare a Someşului navigabil pe o porțiune ce traversează oraşul.”Proiectul de amenajare a Somesului navigabil pe o anumita sectiune a raului care strabate orasul nostru este unul pentru care municipalitatea a beneficiat de expertiza olandeza - tara in care exista traditie in acest tip de lucrari de amenajare - in mod gratuit, in baza unui excelent parteneriat dintre municipalitate si comunitatea olandeza din Cluj. Punerea in executie se va face, speram, in viitor pe baza unor fonduri europene nerambursabile - acest proiect fiind pe lista pe proiecte de atragere a banilor europeni aferenti perioadei programatice 2014-2020”, informează reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca./Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/social/somesul-navigabil-pana-in-2020-vezi-ce-spune-primaria



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

http://www.stiridecluj.ro/social/somesul-navigabil-pana-in-2020-vezi-ce-spune-primaria

http://www.stiridecluj.ro/social/somesul-navigabil-pana-in-2020-vezi-ce-spune-primaria

http://www.stiridecluj.ro/tag-cluj

http://www.stiridecluj.ro/tag-proiect

http://www.stiridecluj.ro/tag-fonduri%20europene


http://www.stiridecluj.ro/tag-cluj

http://www.stiridecluj.ro/tag-gratuit

http://www.stiridecluj.ro/tag-lucrari

http://www.stiridecluj.ro/tag-proiect

http://www.stiridecluj.ro/tag-gratuit


http://www.ziarulfaclia.ro/noul-cod-silvic-o-tema-de-casa-restanta-pentru-politicienii-romani/

http://www.ziarulfaclia.ro/noul-cod-silvic-o-tema-de-casa-restanta-pentru-politicienii-romani/

Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, în Baia Mare: Vezi activităţile desfăşurateZiua de 13 octombrie a fost aleasă drept Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. Pentrul că anul acesta 13 octombrie va fi duminică, activitățile dedicate acestei zile se vor desfăşura în data de 11 octombrie. Cu prilejul Zilei Internaționale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, Organizația Națiunilor Unite, prin U.N.I.S.D.R., a inițiat proiectul ”Trăind cu dizabilități şi dezastre”, care se adresează, la nivel mondial, unui număr de circa un miliard de persoane care trăiesc cu o formă de handicap. Reprezentând o cincime din populația lumii, persoanele cu dizabilități pot avea contribuții unice, de multe ori trecute cu vederea, care să vină în sprijinul reducerii riscului de dezastre şi pentru construirea unei societăți/comunități rezistente.Se intenționează astfel ca Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale – 2013 să demareze includerea nevoilor persoanelor cu dizabilități în Cadrul de reducere a riscului de dezastre, deoarece o planetă rezistentă în fața dezastrelor presupune ca fiecare cetățean să fie parte a soluției, deciziile şi politicile de reducere a riscului de dezastre trebuie să reflecte şi nevoile persoanelor cu dizabilități, iar investițiile în scopul reducerii riscului de dezastre trebuie să țină cont de nevoile persoanelor cu dizabilități.Cu ocazia Zilei Internaționale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Maramureş organizează vineri, 11 octombrie 2013, mai multe activități la care sunt invitați să ia parte cât mai multți băimăreni. În primul rând va fi o zi a porților deschise, la toate subunitățile ISU din județul Maramureş. Apoi prezentarea tehnicii de luptă şi a echipamentului ISU va avea loc în două locații din județ, respectiv în municipiul Baia Mare – la Monumentul Ostaşului Român şi în municipiul Sighetu Marmației – în Parcul ,,Grădina Morii”. Tehnica de lupă a ISU va fi prezentată şi în oraşul Borşa – la Școala generală nr. 8, în Șomcuta Mare – în Parcarea din centrul oraşului, în Târgu Lăpuş – în incinta subunității, în oraşul Vişeu de Sus – în incintasubunității, în comuna Bogdan Vodă – în incinta subunității, în comuna Fărcaşa – în Parcarea de la S.C. Eaton S.R.L.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

Tot pentru a sărbători ziua de 13 octombrie, vor fi organizate puncte de informare preventivă în vederea continuării Campaniilor naționale “Vreau să fiu voluntar” şi “F.O.C. – Flăcările omoară copii”astfel:în municipiul Baia Mare – la Monumentul Ostaşului Românîn municipiul Sighetu Marmației – în Parcul ,,Grădina Morii”în oraşul Borşa – la Școala generală nr. 8în oraşul Șomcuta Mare – în Parcarea din centrul oraşuluiîn oraşul Târgu Lăpuş – în incinta subunitățiiîn oraşul Vişeu de Sus – în incinta subunitățiiîn comuna Bogdan Vodă – în incinta subunitățiiîn comuna Fărcaşa – în Parcarea de la S.C. Eaton S.R.L.Nu vor lipsi activitățile de popularizare a semnificațiilor Zilei Internaționale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale şi lecții de informare preventivă în unitățile de învățământ din județ./CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/ziua-internationala-pentru-reducerea-riscului-dezastrelor-naturale-baia-mare-vezi

Studenţii de la Ingineria mediului, în vizită la RomaltynUn grup de studenți de la Centru Universitar Nord din Baia Mare a participat la o vizită la Iazul Aurul, Stația de Epurare şi Iazul Central de la Tăuții Măgherăuş, dar şi la uzina Romaltyn. Scopul vizitei a fost acela ca studenții, de la trei specializări de profil minier, să vadă practic soluțiile de ecologizare şi diminuare a impactului activității miniere asupra mediului. Activitatea se înscrie într-un proiect al Romaltyn Mining în parteneriat cu Centrul Universitar Nord. Vizita studenților de la cele trei specializări, Ingineria valorificării deşeurilor industriale, Ingineria şi protecția mediului şi Ingineria minieră a avut ca scop familiarizarea cu noțiunile practice ale meseriei pe care o învață. "În momentul în care le explic la curs partea teoretică, ei trebuie să aibă şi un fundament practic. Înainte de a începe cursul, întâi facem această vizită tehnică, ce are menirea de a fundamenta mai bine teoria", explica prof. univ. dr. ing Ioan Bud. El a mai arătat că vizita este foarte importantă, iar studenții au întotdeauna rezultate foarte bune. "E



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

http://maramures.citynews.ro/eveniment/ziua-internationala-pentru-reducerea-riscului-dezastrelor-naturale-baia-mare-vezi

http://maramures.citynews.ro/eveniment/ziua-internationala-pentru-reducerea-riscului-dezastrelor-naturale-baia-mare-vezi

foarte important ca ei să vină întâi să vadă, ca să ştie despre ce vorbesc. Impactul vizual e mai mare, mai ales că teoria e foarte sofisticată. Trebuie să-i motivez întâi, să vadă practic şi pe urmă să înțeleagă ce e dincolo de ceea ce se vede", a mai explicat el. Studenții urmează ca în cursul anului şcolar ce abia a început să parcurgă un curs numit “Protecția şi ingineria mediului în industria minieră”, astfel că vizita la iaz şi la stația de epurare a fost binevenită pentru o mai bună înțelegere a teoriei. “Cursul are obiectivul de a arăta factorii poluanți şi impactul pe care îl are activitatea minieră asupra mediului şi soluțiile care trebuiesc găsite şi adaptate pentru a diminua acest impact. Ca orice activitate, cea minieră are un impact asupra mediului. De aceea şi lumea e speriată de această activitate, dar există soluții tehnice. Și sunt deja experți în țările avansate care au găsit aceste soluții iar cursul are acest scop, de a le oferi o idee despre ce se întâmplă în realitate, care sunt tehnologiile utilizate şi ce se poate face pentru a diminua acest impact”. Reacțiile vizitatorilor au fost pe măsură. “Mă ajuta foarte mult să înțeleg mai bine. E altceva să vezi, decât să auzi. Este ca şi o punere în practică a ceea ce am învățat şi să vedem practic ce vom învăța anul acesta”, spune Alina Pop. ”E altceva decât învățăm teoretic. E foarte interesant şi pentru mine e şocant, nu mi-am închipuit ca e chiar aşa de mare”, spune Alexandra Idita, o altă studentă. De altfel, unii dintre tinerii vizitatori, viitorii ingineri de mediu, chiar şi-au manifestat interesul pentru găsirea unui loc de muncă. “M-ar ajuta foarte mult, chiar aş lucra şi în paralel cu facultatea. Când aş termina studiile mi-ar fi mult mai uşor”, justifică un alt student. După ce au vizitat Iazul Aurul, unde li s-a arătat tehnologia folosită pentru eliminarea impactului activității miniere asupra mediului, tinerii au făcut un “popas” la Stația de Epurare, care a fost înființată în 2011. Aici li s-a explicat de către specialiştii Romaltyn importanța acestei faze în procesul de prelucrare a deşeurilor miniere, fază care nu exista înainte de preluarea activității de către actualii investitori de la Romaltyn. “Avem un polder de retenție de 250.000 mc care, să zicem, în situația improbabilă că se fisurează digul (deşi prin exploatare se pot menține distanțele respective), poate să preia aproape în integralitate apa. Noi, în timpul exploatării, nu vom avea volum mai mare de 250.000 mc pe suprafața iazului, deci în cel mai rău caz, polderul îl poate prelua în totalitate şi nu se ajunge la poluare”, a explicat Mircia Bizo, directorul executiv al



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

Romaltyn Mining. A urmat vizita la Uzina Romaltyn, unde au văzut tehnologia de ultimă oră folosită în prelucrarea deşeurilor miniere, apoi au mai putut să vadă diferența între cum arăta zona Meda înainte şi cum arată azi, după ecologizare. Ultima oprire a fost la Iazul Central situat la Tăuții Măgherăuş, acolo de unde Romaltyn urmează să preia sterilul şi să-l prelucreze. Aici, studenții au putut vedea practic ce efecte poate avea activitatea minieră asupra mediului, dacă nu este urmată de ecologizare. Ei au putut simți mirosul şi vedea imaginea pe care o creează un iaz neecologizat. “Problema, însă, nu este de impact vizual, ci este vorba despre chimismul care se produce în astfel de zone. Orice picatură de apă care cade pe iazul acesta, ea va ieşi la un ph (aciditate) de 3 sau 4, poate chiar mai mic, dar plină de metale grele”, a mai explicat profesorul Ioan Bud. “Dacă vedem pe un astfel de iaz vegetație, asta nu înseamnă că e în regulă. Putem spune că fizic poate fi stabilizat, dar din punct de vedere chimic, există problema de mediu. Chimismul e problema. Apa acidă care iese din iaz rămâne o problemă, iar când este uscat şi sufla vântul, vedem un nor de praf care pleacă peste tot şi ajunge în zone agricole, în zone care intra în lanțul trofic: lapte, carne etc. Iazul acesta este gândit să fie exploatat şi dus la Iazul Aurul, unde Romaltyn şi-a asumat responsabilitatea de a-l preda ecologizat la finele activății şi a-l monitoriza în continuare”, a conchis prof. univ. dr. ing Ioan Bud. Vizita face parte din rândul acțiunilor pe care Romaltyn le propune comunității, pentru a contribui la o mai bună pregătire profesională a studenților de la facultățile de profil, dar şi pentru a susține proiectele dedicate excelenței profesionale. Grupul de 24 de studenți a fost însoțit de trei cadre didactice de la Universitatea de Nord: prof. univ. dr. ing Ioan Bud, conf dr. ing Duma Simona, respectiv de dr. ing Guşat Dorel. Romaltyn Mining a fost reprezentat de directorul executiv - ing. Mircia Bizo, directorul tehnic – ing. Vasile Weisenbacher, şeful Iazului Aurul - ing. Aurel Zaharia, respectiv ing. Ovidiu Măguț, care au oferit explicații referitoare la fiecare etapă din cadrul fluxului tehnologic./Ne-Cenzurat,http://ne-cenzurat.ro/social/40443-studentii-de-la-ingineria-mediului-in-vizita-la-romaltyn.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

http://ne-cenzurat.ro/social/40443-studentii-de-la-ingineria-mediului-in-vizita-la-romaltyn.html

http://ne-cenzurat.ro/social/40443-studentii-de-la-ingineria-mediului-in-vizita-la-romaltyn.html

Teme de mediu

Intrarea în Baia Mare dinspre Satu Mare are un aspect dezolantPanta de la Dura, rampă de gunoiUna dintre cele mai importante intrări din municipiul Baia Mare, cea dinspre Sătmar, a fost transformată într-o veritabilă groapă de gunoi. Vina aparține celui care deține terenul privat de pe panta de la Dura, care nu doar că deversează permanent deşeuri şi moloz, dar şi-a lăsat şi perimetrul neîmprejmuit, permițând necunoscuților să construiască aici munți de gunoaie. Situația trenează încă din vara anului 2011, atunci când autoritățile, în urma unor reclamații, au depistat că pe Dura persoane necunoscute au aruncat zeci de metri cubi de deşeuri. Mai grav, s-a constatat că, la fiecare intensificare de vânt, praful rezultat din moloz se răsfrângea asupra zonei rezidențiale de case din Tăuții Măgherăuş, aflată în imediata apropiere, "înecând" locatarii. Din acte, a reieşit că proprietarul terenului este Corina Pop, soția cunoscutului Sorin Pop, zis şi Șoricelu’. S-au emis somații. Proprietarul a făcut curățenie, dar aceasta a durat doar câteva săptămâni.Amenzi pentru lipsa curățeniei2013, septembrie. Cu mici schimbări, conferite de o nivelare a terenului înspre DN 18, peisajul e similar. Alte gunoaie, alt moloz. La fel, terenul e neîmprejmuit, orice necunoscut având posibilitatea de a azvârli gunoaiele în spatele monumentului de intrare în municipiu, dincolo de parcare. Reprezentanții administrației locale spun că s-au luat toate măsurile legale pentru a remedia problema. "Este un teren privat acolo. El nu aparține municipiului Baia Mare. Corpul de Control Protecția Mediului din cadrul Poliției Locale s-a deplasat la fața locului şi a aplicat două sancțiuni pentru neîmprejmuire şi nesalubrizarea terenului. În continuare, situația este monitorizată", a precizat Dan Coardă, purtătorul de cuvânt al Primăriei Baia Mare. Practic, vorbim despre amenzi de până la 2.500 lei, care, până la înlocuirea vechiului regulament de gospodărire comunală (HCL 340/2009) cu unul nou (HCL 223/2013), nu puteau fi aplicate de două ori pentru aceeaşi speță. Odată ce regulamentul nou a fost aprobat, în data de 26 iunie, polițiştii locali de mediu au putut



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

ieşi din nou "la atac" în problema de pe Dura.Proprietarul are mai multe amenzi neplătiteÎn data de 1 iulie 2013, Corpul Control Protecția Mediului a aplicat prima amendă şi a emis totodată, conform HCL 223/2013, o nouă somație de remediere a deficiențelor. Din nefericire, nu s-a schimbat nimic. Ba oamenii legii chiar au aflat, prin metode specifice, că proprietarul terenului a acumulat amenzi, inclusiv de parcare, pe care nu le-a plătit. Iar acum se face "că nu vede" sancțiunea... "În data de 9 septembrie, am aplicat o nouă sancțiune, dar ne-a venit, prin retur, înştiințarea emisă la sediul firmei. Urmează acum să ne deplasăm la proprietar să îl înştiințăm personal de cea de-a doua sancțiune. După procedura de afişare a amenzii, proprietarul are timp aproximativ două săptămâni să ecologizeze perimetrul", a spus Ioan Mureşan, şeful Corpului de Control Protecția Mediului din cadrul Poliției Locale Baia Mare. În cazul în care nu va achita amenzile, proprietarul ar putea fi acționat în instanță. Iar asta mai ales că, la un moment dat, municipalitatea a curățat pe cheltuială proprie panta de la Dura./Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=26&lang=ro&name=#Panta_de_la_Dura_rampa_de_gunoi

Lucrări nocturne la pod - restricţii de circulaţie pe podul de pe strada 8 martie din baia mare, la noapte. Mai multe deficiențe la podul de pe strada 8 Martie (din zona Urbis Baia Mare) au determinat autoritățile să efectueze mai multe lucrări de reparații curente. Conform responsabililor cu circulația din cadrul administrației locale, acestea vizează rosturile de dilatație ale căii de acces peste râul Săsar. Remedierea defecțiunilor a fost programată pentru noaptea de 9-10 octombrie, în intervalul orar 23.00 – 05.00, au arătat responsabilii timp în care se va circula doar pe câte un singur sens. În mod normal, ar trebui să fie singurele restricții de circulație instituite pentru această lucrare. /InfoMM,http://www.infomm.ro/ro/detalii/lucrari-nocturne-la-pod-restrictii-de-circulatie-pe-podul-de-pe-strada-8-martie-din-baia-mare-la-noapte-afla



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

http://www.infomm.ro/ro/detalii/lucrari-nocturne-la-pod-restrictii-de-circulatie-pe-podul-de-pe-strada-8-martie-din-baia-mare-la-noapte-afla

http://www.infomm.ro/ro/detalii/lucrari-nocturne-la-pod-restrictii-de-circulatie-pe-podul-de-pe-strada-8-martie-din-baia-mare-la-noapte-afla

http://www.glasul.ro/main.php?show=26&lang=ro&name=#Panta_de_la_Dura_rampa_de_gunoi

http://www.glasul.ro/main.php?show=26&lang=ro&name=#Panta_de_la_Dura_rampa_de_gunoi

Ziua internationala pentru reducerea riscului dezastrelor naturale.In fiecare an, in ziua de 13 octombrie, la nivel mondial este marcata "Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale". A devenit deja o traditie ca Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta "Bistrita" al judetului Bistrita - Nasaud sa organizeze o serie de activitati preventive dedicate acestui eveniment. Scopul este de a promova o cultura generala de reducere a riscului de dezastre naturale in intreaga lume. Astfel, este un moment bun pentru toti cei implicati in reducerea riscului de dezastre in a evidentia modul in care foarte mici actiuni de sensibilizare la nivel comunitar pot avea un impact mare in atenuarea unui dezastru. Stim ca numarul dezastrelor naturale este in continua crestere din cauza schimbarilor climatice majore, prin urmare, reducerea dezastrelor trebuie neaparat sa fie o chestiune aproape de inimile tuturor, doar impreuna vom reusi sa reducem efectele dezastrelor naturale. In acest an ziua va fi marcata vineri, 11 octombrie, incepand cu ora 10.00, prilej cu care in toate subunitatile de pompieri din judet se va organiza "Ziua portilor deschise". Vizitatorii, asteptati in numar mare, vor putea vedea, pe langa tehnica si accesoriile cu care pompierii intervin in cazul producerii unor dezastre, si demonstratii ale salvatorilor. Expozitia va fi organizata pe ateliere in care vor fi expuse echipamente din domeniul pirotehnic, C.B.R.N., descarcerare si medicina de urgenta. INFORMATII DE BACKGROUND: In anul 1989, Adunarea Generala a O.N.U. a desemnat a doua zi de miercuri din luna octombrie, ca fiind "Ziua Internationala pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale", iar 12 ani mai tarziu, aceeasi adunare a decis sa mentina respectarea acesteia ca un vehicul de promovare a culturii globale, cu privire la reducerea efectelor dezastrelor naturale, inclusiv prevenirea si pregatirea impotriva dezastrelor. Prin dezastru se intelege evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificari ale mediului si care, prin amploare, intensitate si consecinte, atinge ori depaseste nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta, elaborate si aprobate potrivit legii.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

In categoria fenomenelor naturale distructive de origine geologica sau meteorologica sunt cuprinse cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, ce afecteaza violent zone mari de teren, pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiant. Multi oameni din intreaga lume si-au pierdut viata, casele sau accesul la facilitatile esentiale, ca urmare a dezastrelor naturale (cutremure, seceta, tsunami, uragane sau cicloane). Multe dintre aceste catastrofe au cauzat de-a lungul timpului pagube economice in multe tari./BistritaNews, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=14&article=10296

Responsabilităţile clujenilor în materie de inundaţiiZiua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale readuce în discuţie responsabilitatea populaţiei în materie de inundaţii.Purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriş, recomandă respectarea tuturor interdicţiilor legate de construirea de locuinţe în zone inundabile.Andrei BirişCetăţenii sunt obligaţi prin lege să nu depoziteze gunoaie sau material lemnos pe cursurile de apă, care în caz de creştere a debitelor pot genera inundaţii.De asemenea, este total contraindicată tăierea arborilor de pe maluri. De ce? ne spune inginerul Florin Stoica de la Apele Române Cluj.Florin StoicaZiua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru a educa populaţia asupra modalităţilor de prevenire şi acţiune în astfel de situaţii limită./Radio Cluj,http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/responsabilitatile-clujenilor-in-materie-de-inundatiiaudio.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/responsabilitatile-clujenilor-in-materie-de-inundatiiaudio.html

http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/responsabilitatile-clujenilor-in-materie-de-inundatiiaudio.html

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=14&article=10296

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=14&article=10296

Un nou eşec al licitaţiilor clujene:Devierea pârâului Nadăş se face cu firme în dizolvareOficialii Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa nu mai îşi recunosc cea mai importantă menire: de a ajuta la construcția noii piste a Aeroportului Internațional Cluj-Napoca. Aceasta cu toate că în repetate rânduri s-a scris că ei se vor ocupa de devierea pâraielor pentru construcția obiectivului. Astfel, ei neagă că devierea pârâului Nadăş se face pentru construcția unui obiectiv major, fără a oferi alte explicații. Devierea unui pârâu se face cel mai probabil de dragul cheltuirii banilor. Zona crepusculară pare mic copil față de lucrurile care se întâmplă sub “tutela” social-democratului Dănuț Dorel Canta, care semnează contracte inutile de 1,5 milioane de lei cu firme aflate în dizolvare. Contractele sunt acordate apropiaților lumii social-democrate.Legea insolvenței se schimbă, însă fără să specifice că procedurile atribuite societăților care intră în insolvență ar trebui refăcute. Nici societățile aflate în dizolvare sau în faliment nu ar trebui din punct de vedere moral să participe la proceduri de achiziție publică. În schimb, nimeni nu îi opreşte în România pe cei aflați la marginea prăpastiei să fie “ajutați” prin intermediul unor proceduri pseudo-transparente. Pseudo-transparentă este şi atitudinea celor de la Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa, care nu oferă informații detaliate despre modalitatea prin care anumite firme au fost descalificate din cadrul unor proceduri de licitație publică. Pârâul care oprește pistaDevierea pârâului Nadăş este necesara pentru continuarea lucrărilor la noua pistă a Aeroportului Internațional Cluj-Napoca. Este un fapt ultra-cunoscut, informația fiind confirmată în repetate rânduri de către conducerea Administrației Bazinale Someş-Tisa. Licitația pentru derularea lucrărilor a fost organizată de către Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa, condusă de social-democratul Dănuț Canta. Atribuirea a fost delegată societății Aquaproiect din Bucureşti, care are în componența acționariatului o firmă în dizolvare. Mai precis, firmele care dețin calitatea de acționari ai societății Aquaproiect sunt Apa Proiect SRL şi Distribution Oil, ultima dintre ele fiind în dizolvare, conform informațiilor de pe site-ul listafirme.ro. Administratorii societății sunt Liliana Ioana Drăgan, Dan Lucian Ilie, Sanda Deleanu, Ioana Iulia Drăgan. Culmea este că în cadrul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-investigatii/nou-esec-al-licitatiilor-clujene-devierea-paraului-nadas-se-face-cu-firme-in-dizolvare/


procedurilor au participat şase societăți comerciale, însă doar trei dintre acestea au fost acceptate în etapa finală.Preţul final pentru devierea pârâului Nadăş a fost de 1,5 milioane de lei, mai puțin de jumătate din valoarea estimărilor celor de la Administrația Bazinală de Apă Someş-Tisa, care se aşteptau să cheltuiască pentru acest proiect 3,4 milioane de lei.Conform caietului de sarcini, locul principal de prestare a activităților este “pe Valea Nadăş şi afluenți, în județul Cluj, în zona localităților: Nadăşu, Aghireşu, Bagara, Gârbău, Vistea, Rădaia, Suceag, Baciu şi municipiul Cluj (n.r. probabil se referă la municipiul Cluj-Napoca).” De altfel, chiar şi în caietul de sarcini se explică că acest proiect este doar de proiectare, dovadă fiind chestiunile cerute în cadrul procedurilor: “Studii de fezabilitate, servicii de consultanță, analize (Rev.2), dar şi Servicii de proiectare tehnică pentru construcția de lucrări publice.”Contractul de lucrări, proiectare, verificare proiect şi execuţie a fost adjudecat de către asocierea formată din SC Socot SA, SC Tehnodomus SA, SC Azimut COM SRL şi SC Aquaprociv Proiect SRL.“„Amenajare râu Nadăş şi afluenţi, în judeţul Cluj” nu este un obiectiv de investiţii necesar pentru continuarea lucrărilor la noua pistă a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Sunt lucrări de amenajare a râului Nadăş şi a afluenţilor în municipiul Cluj-Napoca şi în localităţile pe care aceştia le străbat. Procedura pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare, prin licitaţie deschisă, a început cu publicarea anunţului pe SEAP, în data de 5 mai 2012. Deschiderea ofertelor a avut loc în data de 25 iunie 2012.Rezultatul procedurii a fost contestat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.). Recomandarea C.N.S.C. în decizia dată a fost de a reevalua ofertele depuse. Ca urmare a deciziei C.N.S.C. s-a întocmit un nou raport al procedurii, comunicându-se participanţilor rezultatul acesteia.În octombrie 2013 s-a finalizat procedura prin încheierea contractului cu societatea SC Aquaproiect SA Bucureşti.Toate ofertele proiectului



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

Societăţi participante: SC Aquaproiect SA Bucureşti; SC Tractebel Engineering SA Bucureşti; SC Specialist Consulting SRL Bucureşti în asociere cu SC Acciona Ingineria SA; Institutul De Studii şi Proiectări Hidroenergetice SA Bucureşti; SC Aquaprociv Proiect SRL Cluj-Napoca; SC Aquacon Proiect SA Sibiu. Nu au fost îndeplinite cerinţele de calificare/ofertare în cadrul procedurii, aşa cum au fost solicitate prin documentaţia de atribuire (n.r. răspunzând la întrebarea de ce au fost descalificate anumite societăți). Vă rugăm să vă adresaţi societăţii SC Aquaproiect SA Bucureşti (n.r. întrebați de dizolvarea unei societăți din componența Aquaproiect SA)”, arată cei de la Administrația Bazinală Someş-Tisa într-un răspuns remis la solicitarea ziarului Gazeta de Cluj.Dănuţ Dorel Canta, şeful Administrației Bazinale Someş-Tisa, nu a putut fi contactat în ciuda insistențelor reporterilor Gazetei de Cluj. Cine este firma Aquaproiect?Societatea Aquaproiect a fost privatizată cu “interes”, iar beneficiarul ar fi fost chiar unul dintre foştii ei proprietari. Cel mai mare institut de proiectare hidrografic se numea inițial Institutul de Cercetare şi Proiectare în Gospodăria Apelor (ICPGA). Între 1990 şi 1992 directorul societății a fost Aurel Constantin Ilie, care ulterior a devenit ministrul Mediului până în 1996. El a rămas şi în această perioadă în Consiliul de Administrație al Aquaproiect şi al Apelor Române. Privatizarea a fost efectuată chiar de către soția directorului, Leontina Ilie. Fostul ministrul al Mediului, Sulfina Barbu, acuzase societatea că ar fi primit contracte de proiectare în valoare de 137 miliarde lei vechi prin “încredințare directă” de la guvernul Adrian Năstase (2000-2004).Familia fostului ministru al Mediului ar fi pus mâna pe cel mai mare institut de proiectare din domeniul hidrografic prin intermediul unei firme-căpuşă, care există şi în ziua de azi în cadrul acționariatului. Surse susțin că familia Ilie nu a fost interesată de proiectare, ci de terenurile şi clădirile fostului institut, a căror valoare pe piață a fost foarte mare, conform Hotnews.ro. Societatea Apa Proiect a luat naştere în 2002, funcționând în primă instanță ca o “firmă-căpuşă” a Aquaproiect. Acționari acestei societăți, Liliana Drăgan, actuala patroană a firmei şi soția lui Marian Sterian, directorul general al societății Apasco, conform sursei citate. Arhiva de lux a Aquaproiect



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

Proiecte de mare anvergura precum canalul Siret-Bărăgan şi canalul Dunăre-Bucureşti, care erau la un moment dat chiar în programul de guvernare al PSD în perioada 2000-2004, erau în portofoliul Aquaproiect. Hrebe intră pe firSocietatea Aquaproiect a fost întotdeauna în “cercul de influență” al PSD, Viorel Hrebenciuc intervenind în acționariatul societății, conform unor declarații făcute la sediul DNA, la acea vreme PNA. Mai precis, Ion Vrânceanu a declarat că a fost forțat de către Viorel Hrebenciuc şi de Corneliu Iacobov să îşi vândă acțiunile din cadrul Aquaproiect./Gazeta de Cluj,http://www.gazetadecluj.ro/stiri-cluj-investigatii/nou-esec-al-licitatiilor-clujene-devierea-paraului-nadas-se-face-cu-firme-in-dizolvare/

Lucia Varga: Vrem să începem împădurirea a 20.000 de hectare pentru a preveni riscul de inundatiiMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a declarat vineri, la Târgu Mureş, că se doreşte începerea în această toamnă a împăduririi a circa 20.000 de hectare de teren pentru prevenirea riscului de inundații, împiedicarea scurgerilor de pe versanți şi alunecările de teren.'Noi vrem, că în această toamnă vrem, să începem lucrările la împădurirea unor terenuri în special de pe bazinetele mici pentru a preveni riscul de inundații. Avem identificate peste 20.000 de hectare de terenuri unde trebuie să facem împăduriri în regim de urgență pentru a diminua riscul alunecărilor de teren şi a scurgerilor de pe versanți (...) Începem proiectele de împădurire, a fost un efort pentru a identifica acele terenuri, începem lucrările de împădurire în această toamnă şi le continuăm anul viitor, făcând o eşalonare astfel încât în maxim 2 ani să le finalizăm, pentru că sunt zonele cele mai expuse riscului de alunecări de teren şi de scurgeri de pe versanți', a spus Lucia Varga.Potrivit ministrului, pe lângă cele 20.000 de hectare de terenuri prevăzute a fi împădurite începând din această toamnă, proiectul de modificare a Codului Silvic —



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91



aprobat în Guvern şi transmis Parlamentului — mai prevede împădurirea a încă 1 milion de hectare de teren până în 2030, fiind identificate şi sursele de finanțare.Lucia Varga a precizat că pentru împădurirea a peste un milion de hectare în România, ministerul este în discuții pentru a cumpăra aceste terenuri de la proprietari sau pentru a-i sprijini să le împădurească.Ministrul a spus că fondurile necesare pentru împădurirea acestor terenuri sunt prevăzute tot în proiectul de lege de modificare a Codului Silvic şi anume din fondurile generate în urma vânzării certificatelor de bioxid de carbon.'Este o sursă identificată, România beneficiază de acest fonduri şi cu prioritate trebuie să le dirijăm către proprietari, aşa cum este prevăzut şi în Codul Silvic, dar şi către împădurirea acestor terenuri. Avem o altă sursă — Fondul de ameliorare — sumele prevăzute a fi cheltuite în acest an sunt de 40 de milioane de lei. Avem identificate, o să le facem publice, am făcut aceste evaluări cu Institutul de Hidrologie şi cu Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, am identificat pe fiecare județ terenurile care trebuie împădurite şi le punem la dispoziție în perioada următoare', a accentuat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură./InfoMM,/Info Maramures,http://www.infomm.ro/ro/detalii/lucia-varga-vrem-sa-incepem-impadurirea-a-20-000-de-hectare-pentru-a-preveni-riscul-de-inundatii

Lecţii deschise despre dezastre, susţinute de pompierii sălăjeniMai multe unități de învățământ din municipiu, dar şi din județ, respectiv şcolile gimnaziale din Cehu Silvaniei, sunt vizitate în aceste zile de reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Porolissum” (ISU) Sălaj. Potrivit informațiilor primite de la Lucian Jacodi, purtătorul de cuvânt al ISU Sălaj, în perioada 4 -10 octombrie, 12 cadre ale Inspecției de Prevenire din cadrul instituției, desfăşoară activități educative preventive cu tema “Dezastrele naturale”, în mai multe unități şcolare din Zalău, precum şi în şcolile gimnaziale din Cehu Silvaniei, Motiş, Ulciug şi Nadiş. Scopul acestor acțiuni este de a marca “Ziua Internațională pentru reducerea riscului dezastrelor naturale”, sărbătorită, anual, în 13 octombrie.Alunecările de teren și inundaţiile, principalele riscuri naturale



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

http://www.infomm.ro/ro/detalii/lucia-varga-vrem-sa-incepem-impadurirea-a-20-000-de-hectare-pentru-a-preveni-riscul-de-inundatii

http://www.infomm.ro/ro/detalii/lucia-varga-vrem-sa-incepem-impadurirea-a-20-000-de-hectare-pentru-a-preveni-riscul-de-inundatii

După cum au explicat reprezentanții ISU Sălaj, zona geografică în care se găseşte amplasat județul nostru este caracterizată de un proces de modificări ale unor caracteristici geo-climatice, ceea ce a condus la manifestarea unor factori de risc, care au evoluat spre dezastre. “Efectele dăunatoare pe care aceste fenomene le au asupra populației, mediului înconjurător şi bunurilor materiale fac necesară cunoaşterea acestor fenomene şi a modului în care putem preveni sau ne putem apăra în caz de urgență”, au precizat aceştia. De altfel, inundațiile şi alunecările de teren sunt doar câteva dintre riscurile naturale care au provocat pagube însemnate locuitorilor județului Sălaj.Conform Organizației Națiunilor Unite, prin dezastre se înțelege o degradare serioasă a societății, care produce pierderi umane şi materiale importante sau modificări majore ale mediului, care depăşesc capacitatea de răspuns a comunității respective, utilizând mijloacele proprii disponibile. Pentru societatea afectată este nevoie de un răspuns de sprijin extraordinar din afara ei pentru a putea reveni la starea de normalitate. Astfel, potrivit rezoluției nr.64/200 din 21 decembrie 2009, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, s-a stabilit ca 13 octombrie să fie desemnată ”Ziua Internațională pentru reducerea riscului dezastrelor naturale”. Această zi se sărbătoreşte în scopul conştientizării comunităților cu privire la riscul dezastrelor naturale şi la modalitățile de reducere a vulnerabilității față de acestea./Magazin Salajean,http://www.magazinsalajean.ro/invatamant/lectii-deschise-despre-dezastre-sustinute-de-pompierii-salajeni.html

Concurs de pescuit cu premii pentru pensionarii sălăjeniPe barajul Vîrşolț se va desfăşura vineri, 18 octombrie, cea de-a doua ediție a concursului de pescuit pentru pensionari. Concursul este organizat de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Zalău, cu sprijinul Asociației Vânătorilor şi Pescarilor Sălaj, al Instituției Prefectului şi al Consiliului Județean Sălaj. Ioan Ivaşcău, preşedintele CARP Zalău, a declarat că înscrierile la concurs se fac până în data de 15 octombrie, la sediul instituției, adăugând că până la această dată, în competiție s-au înscris peste 30 de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

http://www.magazinsalajean.ro/invatamant/lectii-deschise-despre-dezastre-sustinute-de-pompierii-salajeni.html

http://www.magazinsalajean.ro/invatamant/lectii-deschise-despre-dezastre-sustinute-de-pompierii-salajeni.html

participanți. De precizat ar fi şi faptul că plecarea la concurs se va face la ora 8,30, iar odată ajunşi pe baraj, concurenții vor fi instruiți cu privire la regulamentul concursului, care va dura 3 ore. La finalul competiţiei, cei mai buni pescari vor fi premiaţi. /Salajeanul,http://www.salajeanul.ro/concurs-de-pescuit-cu-premii-pentru-pensionarii-salajeni-6659

La Sângeorz, de când au fost montate camerele video, lumea nu mai aruncă gunoaie pe domeniul public! Primăria Sângeorz - Băi a cheltuit 60.000 de lei pentru montarea unor camere video de supraveghere în oraş. Primarul Roland Venig spune că de când au fost montate camerele, sângeorzenii nu mai aruncă gunoaiele pe domeniul public aşa cum făceau înainte.„Avem un sistem video extrem de performant. Aceste camere pot detecta spre exemplu o maşină care a fost furată. Acestea citesc numerele şi identifică maşinile dacă au fost furate. E un sistem foarte bun şi aveam mare nevoie de el”, a declarat pentru Bistriţeanul.ro primarul Roland Venig. Investiţia se ridică la suma de 60.000 de lei şi a fost făcută cu fonduri europene. Camerele au fost montate luna trecută şi sunt legate la un calculator care urmăreşte fiecare mişcare din oraş.„Lumea din Sângeorz ştie că au fost montate aceste camere şi parcă e cu mai multă ruşine. Spre exemplu, acolo unde se organizează târgul, veşnic era plin de gunoaie, lumea arunca mizerii fără să ţină cont că este un lucru rău. Acuma, de când avem camerele am observat că nu se mai aruncă gunoaie aşa cum se aruncau înainte. Camerele acestea sunt foarte folositoare”, a mai spus primarul Roland Venig. În total au fost montate zece camere video de supraveghere, iar primarul oraşului Sângeorz-Băi este extrem de mândru că a reuşit să pună în practică acest proiect./Bistriteanul,http://www.bistriteanul.ro/la-sangeorz-de-cand-au-fost-montate-camerele-video-lumea-nu-mai-arunca-gunoaie-pe-domeniul-public-1381604466235.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

http://www.bistriteanul.ro/la-sangeorz-de-cand-au-fost-montate-camerele-video-lumea-nu-mai-arunca-gunoaie-pe-domeniul-public-1381604466235.html



http://www.salajeanul.ro/concurs-de-pescuit-cu-premii-pentru-pensionarii-salajeni-6659

http://www.salajeanul.ro/concurs-de-pescuit-cu-premii-pentru-pensionarii-salajeni-6659

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Cod galben: in unele zone va ploua chiar şi cu 50 litri pe metru patrat!Meteorologii au emis, miercuri dimineață, o nouă avertizare de ploi puternice şi vânt. Acesta intră în vigoare miercuri, la ora 14, şi este valabil până joi, la ora 12. În acest interval, temperaturile vor scădea şi ele semnificativ. Pe alocuri, vor cădea chiar şi 50 litri pe metru pătrat! Codul galben de miercuri dimineață va afecta jumătate de țară. În Crişana, Banat, Oltenia, sud-vestul şi sudul Transilvaniei, iar seara şi noaptea şi în cea mai mare parte a Munteniei vor cădea cantități însemnate de apă, care vor depăşi local 25 l/mp şi izolat 50 l/mp. Vântul se va intensifica treptat, îndeosebi în vestul, în sudul țării şi la munte, zone unde va atinge la rafală 50 km/h, iar pe arii restrânse, 70 km/h. În Munții Banatului şi în Carpații Meridionali, precipitațiile vor fi şi sub formă de lapoviță şi ninsoare. Vremea se îndreaptă însă de vineri, când se încălzeşte şi se opresc ploile. Duminică şi la începutul săptămânii viitoare, temperaturile vor ajunge şi chiar vor depăşi 20 de grade Celsius.DE BANAT: http://www.debanat.ro/2013/10/cod-galben-va-ploua-chiar-si-cu-50-litri-pe-metru-patrat/

Peste 30 de companii din România şi din Europa se reunesc la Târgul internaţional de mediu, la AradCamera de Comerț, Industrie şi Agricultură (CCIA) Arad organizează, în perioada 16-18 octombrie, cea de-a XI-a ediție a Târgului internațional de mediu – ECOMEDIU, la Pavilionul C al Complexului Expozițional - EXPO Arad.Gheorghe Seculici, preşedintele CCIA Arad, a spus că evenimentul promite a avea un răsunet internațional şi va fi punctul de întâlnire a celor mai importanți lideri de piață şi a experților în protejarea mediului înconjurător. Peste 30 de companii, atât din țară, cât şi din străinătate, se vor reuni într-o expoziție cu standuri atractive, însoțită de un program complex de conferințe şi dezbateri, susținut de experți români şi internaționali.„Ediția din acest an a târgului internațional de mediu - ECOMEDIU - aduce o creştere semnificativă a numărului de firme expozante şi un standard ridicat al conferințelor, prin participarea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95

experților interni şi internaționali. În premieră pentru ECOMEDIU, se vor organiza întâlniri ale clusterelor din România şi Ungaria, brokeraje internaționale pe teme de energii regenerabile, dar şi seminarii prin care CCIA Arad reuneşte administrații locale din partea de vest a țării, în scopul găsirii de soluții pentru dezvoltare locală. ECOMEDIU este mai mult decât un târg, este un eveniment care îşi propune să devină un punct de reper internațional pentru problematicile de mediu, urmând ca rezultatele dezbaterilor să fie aduse în atenția factorilor decizionali de la nivel regional, național şi european”, a declarat Seculici.Deschiderea oficială a târgului a avut loc, miercuri, 16 octombrie, la ora 11, urmată de o serie de conferințe internaționale, pe teme de protecția aerului, apei şi a solului. Cea de-a doua zi este dedicată tematicii de management al deşeurilor, în care vor fi cuprinse şi seminariile pentru administrațiile locale şi brokeraj internațional. Ultima zi va avea ca tematică biodiversitatea şi voluntariatul. Instituțiile de învățământ şi publicul larg sunt invitați în spațiul exterior al EXPO ARAD, pentru a lua parte la demonstrații „explozive” ale ISU Arad şi cascadorii pe bicicletă. ZIUA DE VEST: http://ziuadevest.ro/eveniment/42580-peste-30-de-companii-din-romania-i-din-europa-se-reunesc-la-targul-internaional-de-mediu-la-arad.html

Smog, ceaţă sau veşnică poluare ?În urma demersurilor inițiate de mass-media reşițeană şi a deplasării în teren a instituțiilor abilitate, Agenția pentru Protecția Mediului Caraş-Severin şi Garda de Mediu, a fost identificat poluatorul principal care, din spusele directorului APM, Carmen Sorescu, ar fi una dintre societățile comerciale care prelucrează mixturi asfaltice pe Valea Ţerovei din Reşița. Din discuțiile purtate cu directorul APM Caraş-Severin, asupra fenomenului poluării din urbe, am aflat că astăzi a fost montat un prelevator portabil, în zona cu pricina, iar rezultatul final al investigațiilor se va putea afla abia după alte trei zile. În acest interval reşițenii, vrând nevrând, inhalează în continuare, fără doar şi poate, în speranța unei îmbunătățiri a situației, praful şi gazele provenite de la instalațiile vechi şi neperformante ale unor agenți economici, complet dezinteresați de viața şi sănătatea semenilor lor.Ora 10.00:



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

La aproape un an de la poluarea masivă cu praf şi suspensii de minereu, provenite de la instalația de desprăfuire a Societății TMK SA Reşița, de câteva zile bune, oraşul de pe Bârzava este poluat din nou cu fum, praf şi gaze toxice. Nemulțumirile şi supărările cetățenilor din cartierele din partea veche a municipiului au ajuns şi la urechile presei, pentru că, după părerea lor, este singura care mai poate face puțină lumină în haosul instaurat de instituțiile abilitate în protecția mediului şi în dreptul la sănătate al oamenilor. Contactați telefonic, reprezentanții APM Caraş-Severin nu au fost de găsit.RADIO RESITA: http://www.radio-resita.ro/smog-ceata-sau-vesnica-poluare/

Senzatii tari pentru copii in Piata Unirii, de Ziua Serviciilor Publice la Timisoara. Tiroliana, masini de interventie, teatru si alte distractiiTIMISOARA. Zeci de timisoreni si-au scos copiii la plimbare in Piata Unirii din Timisoara, la prima editie a Zilei Serviciilor Publice organizata in capitala Banatului. Prichindeii au fost cei mai fericiti si in centrul atentiei la toate standurile. Micutii s-au dat pe o tiroliana intinsa de cei de la Salvo din una din cladirile din Piata Unirii, au invatat sa acorde primul ajutor, s-au urcat pe motocicletele de politie si in masinile Retim si Aquatim. Si cateii de la Formatiunea de Interventie Salvo au primit atentia necesara: zeci de copii au vrut sa faca poze cu ei. Animalele au fost vedete si de aceasta data. Nu au lipsit, de asemenea, momentele de muzica si teatru. Fanfara Garnizoanei Timisoara si-a gasit locul pe scena special amplasata in Unirii, iar actorii de la Teatrul Merlin au avut un stand chiar in fata Muzeului de Arta. Toate institutiile publice din Timisoara si-au pregatit cate un stand in Unirii. Timisorenii au mers, rand pe rand, la fiecare masa si au imortalizat fiecare moment. In vizita a fost si Hep Monatzeder, primarul orasului Munchen, oras cu care Timisoara are o buna relatie de colaborare inca de pe vremea fostului primar, Gheorghe Ciuhandu. Chiar si primarul Nicolae Robu s-a plimbat prin piata, cu un trandafir galben in mana, primit de angajatii Horticultura de la standul societatii. Timisorenii au fost insa surprinsi sa vada ca de la standul Horticultura lipsea un palmier. Edilul i-a asigurat insa pe carcotasi ca si in Munchen au fost pusi pe strazi arbori exotici, chiar mai mari. “E foarte necesar sa arati cetatenilor orasului tau ce servicii oferi, incepand de la servicii



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

sociale pana la siguranta si cultura, apa potabila si canal. Cetateanul trebuie sa stie pentru ce plateste, sa-i garantezi cetateanului 24 de ore curent, apa calda, ridicarea gunoiului din fata casei nu este un lucru ieftin, trebuie platit. Si transparenta asta trebuie aratata cetateanului, pentru ce plateste acesti bani”, a spus primarul din Munchen. Primarul Timisoarei a concluzionat ca timisorenii sunt multumiti de calitatea serviciilor publice de care beneficiaza. A recunoscut insa ca intotdeauna este loc si de mai bine. Pavilioanele de prezentare ale Retim, Aquatim, Politia Locala, Jandarmerie, Salvo, Serviciul de Ambulanta Timis, Horticultura, ITM, AJOFM, Piete S.A., Teatrul Merlin, Primaria Timisoara, Teatrul Merlin, Teatrul Maghiar, Societatea de Drumuri Municipale, Colterm, IPJ Timis, Directiei Sanitar Veterinare si Pentru Siguranta Alimentelor Timis, Administratiei Bazinale de Apa Banat si RATT – in Piata Libertatii – pot fi vizitate pana sambata seara, la ora 20:00.OPINIA TIMISOAREI: http://www.opiniatimisoarei.ro/senzatii-tari-pentru-copii-in-piata-unirii-de-ziua-serviciilor-publice-la-timisoara-tiroliana-masini-de-interventie-teatru-si-alte-distractii-foto/12/10/2013

Învăţăm să ne salvăm din dezastreRiscurile naturale la nivelul județului Caraş-Severin sunt reprezentate de: inundații, revărsări de ape, scurgeri de pe versanți, alunecări de teren, cutremure şi incendii de vegetație. Inspectorii de prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Semenic” au organizat în această săptămână exerciții de evacuare în caz de inundații sau cutremur în patru comune din Caraş-Severin. Acțiunile au avut ca scop popularizarea riscurilor ce pot afecta județul şi modul de comportare în situații de urgență, semnificația semnalelor de alarmare, codurile de culori, spune plutonierul Romulus Bojinescu: Astăzi, la Palatul Cultural din Reşița are loc o nouă acțiune de prevenire, derulată sub genericul „Învățăm să ne salvăm”. Deoarece majoritatea dezastrelor naturale nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ pierderile de vieți omeneşti şi pentru a limita distrugerile masive de bunuri, populația trebuie să fie informată atât cu privire la riscurile naturale la care este supusă, cât şi despre măsurile individuale de protecție în timpul şi post-producere a unui dezastru.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

http://www.opiniatimisoarei.ro/senzatii-tari-pentru-copii-in-piata-unirii-de-ziua-serviciilor-publice-la-timisoara-tiroliana-masini-de-interventie-teatru-si-alte-distractii-foto/12/10/2013



RADIO RESITA: http://www.radio-resita.ro/audio-invatam-sa-ne-salvam-din-dezastre/

Victor Ponta a format un grup din ministri care vor analiza activitatea Apele Romane din 2008-2013Premierul Ponta a dispus formarea unui grup format din ministri care sa analizeze activitatea Administratiei Nationale “Apele Romane” din perioada 2008-2013, in ceea ce priveste modul de constituire a veniturilor. De asemenea vor fi verificate cheltuirea fondurilor si investitiile. Grupul va fi compus din ministrii Finantelor, Mediului, Muncii, Societatii Informationale, din ministrii delegati pentru Ape, Buget, Energie si din secretarul general al Guvernului, urmand sa fie condus de catre ministrul Administratiei Publice, vicepremierul Liviu Dragnea. La lucrari pot participa si alti reprezentanti ai administratiei sau experti in domeniu. Membrii grupului vor propune institutiilor cu atributii si competente in domeniu masuri de eficientizare a activitatii Apelor Romane, conform deciziei semnate, miercuri, de premierul Victor Ponta. Miercuri, procurorii au facut perchezitii la sediul Directiei Apele Romane Banat din Timisoara, intr-un dosar de evaziune fiscala care viza contracte semnate intre institutie si o firma care a apartinut sotiei sefului CJ Timis.In Luna februarie, Curtea de Conturi a semnalat ca Administratia Nationala “Apele Romane” a achitat in 2011 drepturi salariale fara temei legal in valoare totala de 164,99 de milioane de lei, avand abateri si la unele investitii. Administratia Nationala “Apele Romane” a precizat atunci ca aceste cheltuieli au fost facute cu respectarea prevederilor legale si a contractului colectiv de munca in vigoare. OPINIA TIMISOAREI: http://www.opiniatimisoarei.ro/victor-ponta-a-format-un-grup-din-ministri-care-vor-analiza-activitatea-apele-romane-din-2008-2013/10/10/2013

Titu Bojin despre descinderile la Ape: Cei care au gresit, sa raspunda. Eu nu am nicio problemaScris de B.A.M - Fostul director al Administrației Bazinale Apele Banat, Titu Bojin, a comentat, joi, pe larg, descinderile care au avut loc cu o zi înainte la această instituție, anchetatorii cercetând mai multe afaceri făcute între o firmă care a aparținut familiei liderului PSD Timiş şi instituția pe care a condus-o timp de mai mulți ani. Liderul PSD



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

http://www.radio-resita.ro/audio-invatam-sa-ne-salvam-din-dezastre/

Timiş, Titu Bojin, care este totodată şi preşedintele Consiliului Județean Timiş, a afirmat că nu a avut nicio implicare în firma controlată acum de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş într-un dosar de evaziune fiscală. Mai mult, el susține că nici soția sa şi fiul său, care au deținut această firmă până în 2011, nu au nicio implicare în acest dosar.„Eu aş spune că deocamdată nu e cazul să ne pronunțăm. Va trebui să stăm liniştiți şi calmi şi să vedem. E o anchetă în derulare. E treaba celor care fac această anchetă. Este vorba despre o firmă care are contracte în legătură cu Apele. A fost firma soției, nu a fost firma mea. Nu am nicio implicare în ceea ce înseamnă perioada de doi ani şi jumătate de când firma a fost înstrăinată şi nu mai este a soției. Înțeleg că sunt nişte discuții vizavi de modul de realizare a contabilității, pentru că este pe zona economică, a celor care au fost contabili şefi, a administratorului firmei, care va trebui să răspundă. Nu a fost niciun moment soția administrator la firmă, ca să putem discuta de legături dubioase în ceea ce înseamnă Apele”, a afirmat Bojin. El a precizat că firma a obținut un contract de concesionare a celor două lacuri de la Dumbrăvița şi Ianova, nu a realizat lucrări pentru Administrația Bazinală a Apelor Banat.„Contractul a fost pentru folosirea luciului de apă pentru Dumbrăvița şi Ianova. Deci nu a fost un contract în sens comercial, pentru a da lucrări sau a face lucrări pentru Ape. A fost un contract prin care firma a plătit chirie pentru luciul de apă de la cele două baraje, care este folosit de pescarii din județul Timiş”, a mai spus liderul PSD Timiş. Bojin a mai afirmat că, din punctul lui de vedere, ancheta nu îl vizează direct, ci pe cei care au administrat această firmă.„Probabil că a fost o acțiune care se va demonstra că a fost sau nu corectă a celor care anchetează. Cei care au greşit, să răspundă pentru ce au greşit. Din punctul meu de vedere, eu nu am nicio problemă. Din 10 iunie 2011, firma a fost înstrăinată. Deci e treaba administratorului şi contabilului”, a mai declarat Bojin.Întrebat de ce firma a fost vândută exact înainte să obțină aceste contracte, Bojin a răspuns: „Firma nu a avut rezultate economice foarte bune. Cei care au rămas în firmă au făcut-o de hobby.”De asemenea, liderul PSD Timiş nu consideră că ar trebui să renunțe la această funcție din cauza scandalului creat.„Nu aş vrea să fac prezumții anticipate. Am un mandat pe care mă chinui să îl respect. În condiții normale, nu are nicio legătură cu partidul, nu are nicio



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

legătură cu mine această acțiune. Nu am fost în firmă niciodată, în aceste condiții nu are cum să fie implicat Partidul Social Democrat în această problemă”, a concluzionat Bojin.Vă reamintim că polițiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, sub coordonarea procurorilor de la Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş au descins, miercuri după-amiaza, la sediul Administrației Bazinale a Apelor Banat într-un dosar de evaziune fiscală. Anchetatorii au suspiciuni puternice că o firmă care a aparținut soției şi fiului lui Titu Bojin nu a achitat toate dările către stat. În urma descinderilor, trei persoane, aflate în acest moment la conducerea acestei firme, au fost duse la audieri. TION.RO: http://www.tion.ro/titu-bojin-despre-descinderile-la-ape-cei-care-au-gresit-sa-raspunda-eu-nu-am-nicio-problema/1342261

Bojin - liniştit după descinderile de la Direcţia Apelor BanatPolițiştii de la Fraude au descins, miercuri dimineață, la Direcția Apelor Române Banat. Anchetatorii au ridicat mai multe documente ale unui contract între Apele Române Banat şi firma Temadi TMB SRL. Este vorba de o firmă în care erau asociați soția şi fiul preşedintelui de la CJT. Mai multe persoane au fost duse la audieri. Liderul de la CJ Timiş, Titu Bojin, este liniştit. Știe că nu a făcut nimic ilegal. “Firma avea contract de închiriere a luciului de apă de la Dumbrăvița şi de la Ianova. Firma a fost vândută de doi ani. Era o firmă pe domeniul piscicol. Nu înțeleg unde este problema. Nu cred că există sume discutabile în joc”, ne-a declarat Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş. Dosarul este investigat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.ZIUA DE VEST: http://ziuadevest.ro/actualitate/42463-bojin-linitit-dup-descinderile-de-la-direcia-apelor-banat-.html

Descinderi si perchezitii la la sediul Directiei Apele Romane BanatProcurorii au facut perchezitii, miercuri, la sediul Directiei Apele Romane Banat din Timisoara, iar trei persoane sunt audiate, intr-un dosar de evaziune fiscala, surse judiciare afirmand ca ancheta ar viza contracte semnate intre institutie si o firma a sotiei sefului CJ Timis, Titu Bojin. mascati descinderiPurtatorul de cuvant al Parchetului Tribunalului Timis, Mihaela Pop, a declarat, pentru MEDIAFAX, ca procurorii, alaturi de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

politisti de la Serviciul Economic al Politiei Judetene, au facut, miercuri dupa-amiaza, o perchezitie la sediul Directiei Apele Romane Banat. Potrivit sursei citate, este vorba despre un dosar de evaziune fiscala, in urma perchezitiei fiind ridicate mai multe documente, iar trei persoane sunt audiate la ora transmiterii acestei stiri. Conform unor surse judiciare, ancheta ar viza mai multe contracte semnate in trecut intre Directia Apele Romane Banat si o firma care apartine sotiei presedintelui Consiliului Judetean Timis, Titu Bojin, care in perioada 2001 – 2011 a fost director al Directiei Apele Romane Banat. Intrebata daca Titu Bojin sau sotia acestuia se afla la audieri in acest dosar, Mihaela Pop a declarat ca cei doi nu se afla printre persoanele audiate. Pana la ora transmiterii acestei stiri, nici directorul Directiei Apele Romane Banat din Timisoara, Ervin Luci si nici presedintele CJ Timis, Titu Bojin, lider al organizatiei judetene a PSD, nu au putut fi contactati.RealitateaTVMEDIASINFO: http://www.mediasinfo.ro/descinderi-si-perchezitii-la-la-sediul-directiei-apele-romane-banat/2013/10/10/

Titu Bojin despre descinderile la Ape: Cei care au gresit, sa raspunda. Eu nu am nicio problemaFostul director al Administrației Bazinale Apele Banat, Titu Bojin, a comentat, joi, pe larg, descinderile care au avut loc cu o zi înainte la această instituție, anchetatorii cercetând mai multe afaceri făcute între o firmă care a aparținut familiei liderului PSD Timiş şi instituția pe care a condus-o timp de mai mulți ani. Citeşte mai departe http://www.tion.ro/titu-bojin-despre-descinderile-la-ape-cei-care-au-gresit-sa-raspunda-eu-nu-am-nicio-problema/1342261REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/titu-bojin-despre-descinderile-la-ape--cei-care-au-gresit--sa-raspunda--eu-nu-am-nicio-problema_1290029.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102

Bojin, primele declaraţiiDupă perchezițiile de la Direcția Apelor Banat, preşedintele Consiliului Județean, Titu Bojin, a făcut primele declarațiii. Spune că nu are nicio implicare, cu atât mai mult cu cât firma care i-a aparținut soției a fost vândută în anul 2011. În plus, el a mai menționat că anchetatorii nu au ridicat documente de la Apele Române, ci documente ale societății care până nu demult a aparținut familiei Bojin. Preşedintele Consiliului Județean, Titu Bojin, este suspectat că în perioada în care ocupa funcția de director al Administrației Bazinale de Apă Banat a încheiat mai multe contracte cu o firmă ai căriei administratori erau chiar soția şi fiul său. Acesta neagă că ar fi avut vreun amestecă în toată acestă poveste şi spune că firma nu-i mai aparține soției din anul 2011. „Nu am niciun fel de implicare în ceea ce înseamnă perioada de doi an şi jumătate când firma a fost concesionată şi nu mai este a soției. Am înțeles că sunt nişte discuții legate de modul de realizare a contabilității pentru că e pe zona economică. Nu a fost niciun moment soția administratorul firmei ca să putem vorbi de anumite activități, de legături dubioase.” Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş. În plus, el susține că documentele ridicate de anchetatori nu privesc Administrația Bazinală Banat, ci pe firma în cauză, unde arhivarul instituției ocupa funcția de contabil.„Nu au ridicat nicun document de la Apele Române. Ele aparțin firmei unde Suici Bata este contabil. La Apele Române el este arhivar.” Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş. Întrebat dacă se gândeşte să-şi dea demisia din funcția de preşedinte al PSD Timiş, acesta a declarat că întreg scandalul nu are nicio legătură cu partidul pentru ca funcția să-i fie afectată.TVT 89: http://tvt89.bridgeman.ro/stiri.php?istire=21835

Titu Bojin, reacţie după ancheta care face valuri la ”Apele Române”: eu nu am niciun fel de problemăPreşedintele Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, reacționează după ce numele său a apărut în cazul perchezițiilor de la sediul Administrației Bazinale de Apă Banat. Acesta spune că s-au ridicat acte, nu din sediul pricipal instituției publice, ci dintr-un alt imobil, aflat în curte. Aici lucra un contabil ce ținea evidența unei firme ce în trecut a aparținut familiei Bojin şi care avea contracte cu instituția statului. ”Este o firmă care are



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

contracte în legătură cu ”Apele”, a fost firma soției, nu a fost firma mea, aşa cum s-a afirmat greşit. Nu am niciun fel de implicare, înseamnă perioada de doi ani în care firma a fost concesionată şi nu mai este a soției, înțeleg că sunt probleme la modul de realizare a contabilității, pe zona economică, pentru contabilul şef şi administratorul firmei, care vor trebui să răspundă”, a afirmat Titu Bojin, şef la ”Apele Române” în perioada 2001-2011. ”Nu a fost niciun moment, niciun minut soția administrator la firmă, ca să putem discuta de activități, de legături dubioase vizavi de ce înseamnă ”Apele”. Contractul a fost pentru ceea ce înseamnă a folosi luciul de apă de la Dumbrăvița şi Ianova, deci nu a fost un contract în sensul să dea bani sau lucrări la Ape. A fost un contract în care firma a plătit o chirie pentru cele două luciuri de apă care sunt folosite de pescarii din Timiş. Mai mult nu ştiu ce să vă spun. Nu aş vrea să intru în niciun fel de polemică sau jocuri sau nejocuri politice”, a adăugat Bojin. Preşedintele CJT socoteşte că ”este o acțiune care, până la urmă, se va demostra dacă este sau nu este corectă pentru cei care anchetează. Cei care au greşit să răspundă pentru ceea ce au greşit, eu nu am niciun fel de problemă. Din iunie 2011, deci sunt doi ani si jumătate, firma a fost înstrăinată. E treaba administrorului şi a contabilului în mod deosebit. Nu are nicio funcție la ”Ape”, aşa cum s-a scris greşit, eronat, că domnul Suici e contabil şef la ”Ape”. Documentele ridicate nu au fost de la ”Apele Române”. S-au ridicat documentele pe care dl Suici Bata le în biroul dânsului de la ”Ape”. Acțiunea de ridicare nu a fost de la Ape, a fost pentru documentele firmei respective, firmă care a fost a soției şi a copilului. Nu a fost a mea niciun minut şi de doi ani nu mai e nici a lor”. ”Firma nu a avut rezultate economice bune pentru ca să îți doreşti să mergi mai departe. Cei care au rămas în firmă au făcut-o din hobby. Nu s-au ridicat documente de la Ape, ci de la biroul din curtea Apelor unde avea acest contabil sediul. Dl Bata e arhivar la ”Apele Române” la Pădurea Verde, nu are legătură cu conducerea Apelor”, spune liderul CJT. ”Nu sunt implicate fucția de la partid sau de la CJT, nici cu mine, pentru că nu am fost acolo, nu sunt în firmă, mai mult de doi ani de zile, aşa că nu poate fi implicate nici funcția mea de la partid şi nici de la CJT. Nu țin să fiu imformat de ceea ce se anchetează la adresa altora. Nu am informații ce se întâmplă acolo. În condiții normale, nu are nicio legătură cu partidul, nici cu mine, această acțiune şi, spun încă o dată, nu sunt în firmă,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

nu am fost în firmă, mai mult nici soția mea nu mai e, nici soția şi nici copilul, în firmă. În condițiile acestea, nu pot fi implicate nici Partidul Social Democrat sau funcția mea de la Consiliul Județean, în niciun caz”, sunt cuvintele lui Titu Bojin. Ieri, anchetatorii au ridicat mai multe dosare şi timp de opt ore au efectuat audieri. Contabilul firmei a fost reținut pentru 24 de ore, iar directorul şi administratorul firmei sunt cercetați în stare de libertate. Anchetatorii spun că statul ar fi fost prejudiciat cu 80.000 de euro din aceste contracte.DIGI 24/TIMISOARA: http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Titu+Bojin+reactii+dupa+ancheta+care+face+valuri+la+Apele+Romane

Bojin: „Actiunea de la Ape nu are legatura cu mine”Preşedintele CJ, Titu Bojin, aşteaptă ca ancheta în care este implicată o fostă firmă a soției sale să fie finalizată. Polițiştii au percheziționat, miercuri, un sediu al Direcției Apelor, de unde au ridicat mai multe documente. Bojin susține însă că nu e vorba de acte ale DAB care să vizeze contractele cu Temadi TMB. Polițiştii au făcut, miercuri, percheziții la Direcția Apelor, într-un dosar care ar viza mai multe contracte de pe vremea când DAB era condusă de Titu Bojin. Acesta spune însă că nu are nicio legătură cu această anchetă. „Deocamdată nu putem să ne pronunțăm. Va trebui să stăm liniştiți, ca să vedem ce se întâmplă. Este vorba de o firmă care are contracte cu Apele. A fost firma soției, nu a mea, cum s-a afirmat greşit. Înțeleg că sunt nişte discuții legate de modul de realizare a contabilității”, a declarat Bojin. Preşedintele CJ Timiş spune că respectivul contract între Temadi TMB şi DAB viza folosirea unui luciu de apă de la Dumbrăvița, respectiv Ianova. „Nu a fost un contract în sens comercial pentru a da bani sau a da lucrări sau de a face lucrări la Ape. A fost un contract în care firma a plătit o chirie pentru luciul de apă de la cele două baraje. Firma este înstrăinată de doi ani şi jumătate”, explică Titu Bojin. El susține că de la Direcția Apelor nu au fost ridicate documente ale Apelor Române, ci acte ale firmei la care Bata Suici este contabil. „La Ape, Suici este angajat ca arhivar, nici vorbă să fie contabil-şef”, a mai spus preşedintele



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Titu+Bojin+reactii+dupa+ancheta+care+face+valuri+la+Apele+Romane

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Titu+Bojin+reactii+dupa+ancheta+care+face+valuri+la+Apele+Romane

CJ. „Nu are legătură cu mine acțiunea, pentru că vă spun încă o dată, nu am fost şi nu sunt în firmă. În condițiile astea, nu poate fi implicat Partidul Social Democrat sau să fie implicată funcția mea la partid”, a conchis Titu Bojin.DE BANAT: http://www.debanat.ro/2013/10/bojin-actiunea-de-la-ape-nu-are-legatura-cu-mine/

Declaraţiile halucinante ale liderului PSD Timiş, Titu Bojin, despre ancheta penală legată de firma familiei. Vezi pe cine dă vina şi ce spune despre demisiePreşedintele PSD Timiş şi al Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, a avut, astăzi, prima reacție publică după scandalul izbucnit ieri când polițiştii au făcut percheziții la Apele Române Banat pentru a ridica mai multe contracte semnate cu firma Temadi TMB care a aparținut soției şi fiului lui Bojin. “Deocamdată nu putem să ne pronunțăm. Vatrebui să stăm liniştiți şi calmi ca să vedem. Este anchetă interioară. Este treaba celor care fac această anchetă. Este vorba de o firmă care are contracte cu Apele. A fost firma soției. Nu a fost firma mea, aşa cum s-a afirmat greşit. Nu am nici un fel de implicare în ceea ce înseamnă perioada de cei doi ani şi jumătate de când firma a fost concesionată şi nu mai este a soției. Citeste mai departe pe http://www.pressalert.ro/2013/10/declaratiile-halucinante-ale-liderului-psd-timis-titu-bojin-despre-ancheta-penala-legata-de-firma-familiei-vezi-pe-cine-da-vina-si-ce-spune-despre-demisie/REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/declaratiile-halucinante-ale-liderului-psd-timis--titu-bojin--despre-ancheta-penala-legata-de-firma-familiei--vezi-pe-cine-da-vina-si-ce-spune-despre-demisie_1289995.html

Declaraţiile halucinante ale liderului PSD Timiş, Titu Bojin, despre ancheta penală legată de firma familiei. Vezi pe cine dă vina şi ce spune despre demisiePreşedintele PSD Timiş şi al Consiliului Județean Timiş, Titu Bojin, a avut, astăzi, prima reacție publică după scandalul izbucnit ieri când polițiştii au făcut percheziții la Apele Române Banat pentru a ridica mai multe contracte semnate cu firma Temadi TMB care a



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

aparținut soției şi fiului lui Bojin. “Deocamdată nu putem să ne pronunțăm. Va trebui să stăm liniştiți şi calmi ca să vedem. Este anchetă interioară. Este treaba celor care fac această anchetă. Este vorba de o firmă care are contracte cu Apele. A fost firma soției. Nu a fost firma mea, aşa cum s-a afirmat greşit. Nu am nici un fel de implicare în ceea ce înseamnă perioada de cei doi ani şi jumătate de când firma a fost concesionată şi nu mai este a soției. Înțeleg că sunt nişte discuții legate de modul de realizare a contabilității pentru că e pe zona economică, a celor care au fost contabili şefi, sigur administratorul, proprietarul firmei care vor trebui să răspundă. Nu a fost nici un moment soția administratorul la firmă să putem vorbi de anumite activități, legături dubioase vizavi de ce înseamnă Apele. Contractul a fost de folosire a luciului de apă de la cele două spații de la Dumbrăvița şi Ianova. Deci nu a fost un contract în sens comercial pentru a da bani sau a da lucrări sau de a face lucrări la Ape. A fost un contract în care firma a plătit o chirie pentru luciul de apă de la cele două baraje care sunt folosite de pescarii din Timiş. Nu vreau să intru în niciun fel de polemică, de jocuri politice. Probabil că se va demonstra că este o acțiune corectă sau nu a celor care anchetează. Cei care au greşit să răspundă pentru ce au greşit. Din punctul meu de vedere, nu am nici un fel de problemă. Repet, în 10 iunie 2011, firma a fost înstrăinată”.Bojin a susținut că anchetatorii “nu au ridicat nici un document de la Apele Române”, ci ar fi ridicat acte ale firmei unde Suici Bata este contabil. “La Apele Române este arhivar”, a ținut să precizeze cel care ani de zile a condus Direcția Apelor Banat. Întrebat despre o posibilă demisie din funcția de preşedinte al PSD Timiş din cauza acestui scandal, Titu Bojin a declarat că “nu aş vrea să fac prezumții anticipate dacă se gândeşte cineva sau nu se gândeşte. Eu ştiu că am un mandat să-l respect şi să-l duc la capăt până la viitoarele alegeri. Dacă are cineva în cap prezumțiile astea, mi-ar fi foarte greu să văd cine şi de ce. În condiții normale, repet, nu are de ce, nu are legătură cu partidul, nu are legătură cu mine acțiunea pentru că vă spun, încă o dată, nu am fost, nu sunt în firmă. În condițiile astea, nu poate fi implicat Partidul Social Democrat sau să fie implicată funcția mea la partid. În niciun caz”.PRESSALERT:



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107

http://www.pressalert.ro/2013/10/declaratiile-halucinante-ale-liderului-psd-timis-titu-bojin-despre-ancheta-penala-legata-de-firma-familiei-vezi-pe-cine-da-vina-si-ce-spune-despre-demisie/

Titu Bojin se apără: Nu am nici o legătură cu firma acuzată în dosarul Apele RomâneDe două zile, numele şefului CJT, Titu Bojin, este implicat într-un scandal ce s-a lăsat cu descinderi la filiala locală a societății Apele Române. Cei de acolo, împreună cu o societate care a aparținut soției şi finului lui Bojin, sunt acuzați de evaziune fiscală. Acesta se apără şi spune că nu are legătură cu scandalul.Preşedinte al CJ Timiş şi al filialei județene a PSD, Titu Bojin a fost solicitat de autoritățile judiciare pentru a da anumite explicații legate de acuzațiile de evaziune fiscală amintite. În dosar sunt implicate atât o firmă legată de numele Bojin, dar şi filiala Banat a Apelor Române, instituție condusă ani buni de zile chiar de … Bojin.Cel vizat se apără şi spune că nu e cazul să ne pronunțăm în acest dosar, cercetările fiind în curs, că firma respectivă nu a fost a sa, ci a soției şi finului său, dar a fost înstrăinată de peste doi an.„Eu aş spune că deocamdată nu e cazul să ne pronunțăm. Va trebui să stăm liniştiți şi calmi şi să vedem ce va fi. E o anchetă în derulare. E treaba celor care fac această anchetă. Este vorba despre o firmă care are contracte în legătură cu Apele. A fost firma soției, nu a fost firma mea. Nu am nicio implicare în ceea ce înseamnă perioada de doi ani şi jumătate de când firma a fost concesionată şi nu mai este a soției. Înțeleg că sunt nişte discuții vizavi de modul de realizare a contabilității, pentru că este pe zona economică, a celor care au fost contabili şefi, a administratorului firmei, care va trebui să răspundă. Nu a fost niciun moment soția administrator la firmă”Scandalul e legat de concesionarea de către firma respectivă a două lacuri, unul la Dumbrăvița şi la Ianova.„Contractul a fost pentru folosirea luciului de apă de la Dumbrăvița şi Ianova. Deci nu a fost un contract în sens comercial, pentru a face lucrări pentru Ape. A fost un contract prin care firma a plătit chirie pentru luciul de apă de la cele două baraje, asta ca să poată



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

fi folosit de pescarii sportivi din județul Timiş. Firma a ținut cele două contracte mai mult din hobby, pentru a ajuta pescarii, că nu s-a obținut profit acolo. Probabil că a fost o acțiune care se va demonstra că a fost sau nu corectă a celor care anchetează. Cei care au greşit, să răspundă pentru ce au greşit. Din punctul meu de vedere, eu nu am nicio problemă. Din 10 iunie 2011, firma a fost înstrăinată. Deci e treaba administratorului şi contabilului”.Se pune problema renunțării la funcția politică sau la cea administrativă? Sub nici o formă, spune Titu Bojin„Nu aş vrea să fac prezumții anticipate. Am un mandat pe care mă chinui să îl respect. În condiții normale, nu are nicio legătură cu partidul, nu are nicio legătură cu mine această acțiune. Nu am fost în firmă niciodată, în aceste condiții nu are cum să fie implicat Partidul”.NEWSTIMISOARA: http://www.newstimisoara.ro/stiri/titu-bojin-se-apara-nu-nici-o-legatura-cu-firma-acuzata-dosarul-apele-romane

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA

1 noiembrie

Porţile deschise la Apele Române“Apele Române” sărbătoresc o sută de ani de la înființarea primului departament de ape din România. Cu acest prilej Administrația Bazinală de Apă Argeş- Vedea îşi deschide porțile pentru toți cei interesați să ia contact cu activitatea de gospodărire a apelor. Astfel, în perioada 4 – 8 noiembrie vom fi gazdele celor care vor sa viziteze sediul ABAAV din strada Calea Câmpulung, nr 6-8. Pentru anuntarea vizitei va rugăm sa ne contactați la adresa de email [email protected]. / Argesplus, http://www.argesplus.ro/portile-deschise-la-apele-romane.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

http://www.argesplus.ro/portile-deschise-la-apele-romane.html

mailto:[email protected]

http://www.newstimisoara.ro/stiri/titu-bojin-se-apara-nu-nici-o-legatura-cu-firma-acuzata-dosarul-apele-romane

http://www.newstimisoara.ro/stiri/titu-bojin-se-apara-nu-nici-o-legatura-cu-firma-acuzata-dosarul-apele-romane

/Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=58104:pori-deschise-la-apele-romane-&catid=2:politic&Itemid=3

Ministrul Varga ne-a inspectat pădurileIeri, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a participat la o acțiune de control a rapoartelor privind defrişările ilegale în Argeş. Rata tăierilor necon-trolate de pădure este de două ori mai mare decît cea a regenerărilor naționale şi plantărilor prin finanțările de la buget, un program masiv de împădurire urmînd să fie demarat din toamna acestui an, a explicat de curînd ministrul Lucia Varga. „Dacă vorbim despre cantități, despre zone cu defrişări necontrolate pe suprafețe ample, vorbim despre Alba, Cluj, Maramureş, Suceava, Bihor, Argeş, Vrancea“, a precizat Varga. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=52542&Itemid=373

2.600 hectare de pădure defrişate ilegal pe Valea ReaMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a fost ieri în Argeş, mai precis sub masivul Moldoveanu, pe Valea Rea, pentru a inventaria şi prezenta presei dezastrul rezultat în urma defrişării ilegale a unor suprafețe de pădure de aproximativ 2.600 de hectare, dintre care 1.000 exploatate la ras. Lucia Varga a precizat că prejudiciul este de 63 milioane lei, rezultat în urma exploatării ilegale a peste 200.000 mc de materie lemnoasă şi a celor 6.000 de transporturi ilegale efectuate în zonă. S-au întocmit mai multe dosare penale, vinovații urmând să ajungă în cel mai scurt timp în fața instanțelor de judecată. Pentru a înțelege mai bine proporțiile jafului de pe Valea Rea, vă informăm că suprafața defrişată ilegal depăşeşte cu mult jumătate din suprafața municipiului Piteşti. Vom reveni. / Argesul, http://ziarulargesul.ro/21504-2-600-hectare-de-padure-defrisate-ilegal-pe-valea-rea.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

http://ziarulargesul.ro/21504-2-600-hectare-de-padure-defrisate-ilegal-pe-valea-rea.html

http://ziarulargesul.ro/21504-2-600-hectare-de-padure-defrisate-ilegal-pe-valea-rea.html

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=52542&Itemid=373


http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=58104:pori-deschise-la-apele-romane-&catid=2:politic&Itemid=3



Teme de mediuAşa cum ați aflat dintr-un număr anterior al ziarului nostru, în municipiul Curtea de Argeş a apărut o nouă groapă de gunoi clandestină. Terenul din apropierea străzii Voievozi este practic acoperit în totalitate de grămezi uriaşe de moloz, pet-uri, deşeuri menajere sau cauciucuri. Gunoiul a fost adus aici cu căruțele sau cu diferite autoturisme şi lăsat la întâmplare pe marginea străzii. Argeşenii care locuiesc în zonă se află într-o situație de-a dreptul disperată şi se tem pentru sănătatea lor, pentru că locul a devenit un adevărat focar de infecție. Mormane de deşeuri la doi paşi de locuințele argeşenilorDe mai multă vreme drumul spre casă al argeşenilor care locuiesc pe strada Voievozi s-a transformat într-un slalom printre deşeuri menajere şi resturi de materiale de construcție. Gunoaiele aruncate la voia întâmplării acoperă în acest moment tot terenul aflat la marginea străzii. „Nu mai ştim ce să mai facem. Suntem într-o situație disperată. Când venim acasă trebuie să mergem printre gunoaie. Îmi este ruşine de felul în care arată această zonă. Locuim într-un municipiu şi nu acestea sunt condițiile în care trebuie să trăim”, spune supărată o femeie care locuieşte în zonă. Nimeni nu ştie cine aruncă aceste gunoaie, pentru că de cele mai multe ori asta se întâmplă în timpul nopții. Astfel, locuitorii văd cum mormanele de gunoi cresc de la o zi la alta şi sunt obligați să trăiască la doar câțiva metri de acestea. Mai mult decât atât, alții mai îndrăzneți vin şi aruncă saci cu gunoaie în timpul zilei. Chiar în momentul în care ne aflam la fața locului, doi cetățeni au venit cu o maşină încărcată cu diferite deşeuri pe care doreau să le arunce aici, însă, au făcut cale întoarsă când au văzut că sunt fotografiați „Vin mai mulți noaptea, dar uite că vin şi ziua. Nimeni nu le face nimic şi continuă să arunce aici gunoiul. Sunt din ce în ce mai multe gunoaie şi din păcate noi trebuie să suportăm această situație. Ne-am făcut curat în jurul caselor, să fie ceva frumos, dar la doi paşi de noi sunt munți de gunoaie”, mai spune o altă femeie, care locuieşte la o casă din apropiere. „Copiii noştri se pot îmbolnăvi din cauza mizeriei!” Totodată, oamenii se tem pentru sănătatea lor, dar mai ales pentru cea a copiilor, având în vedere faptul că trăiesc lângă un „focar de infecție”. „Copiii noştri se pot îmbolnăvi din cauza mizeriei. Vreau să vă spun că, zilele trecute, au fost aduse aici saltele de la paturi şi alte materiale provenite de la fostul Dispensar TBC, la care acum se fac lucrări de modernizare. Vă dați



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

seama ce înseamnă acest lucru? Ne putem îmbolnăvi în orice moment. Au adus aici totul. Când bate vântul este şi mai rău. Toate gunoaiele şi praful sunt aduse în casă. Nu putem sta cu geamurile deschise din această cauză”, spune Clementina Godei, care locuieşte la o casă situată la doar câțiva metri de mormanele de gunoi. De asemenea, oamenii solicită autorităților locale să interzică transportul gunoaielor în zona respectivă. „Noi vrem ca cei de la Primărie să interzică cetățenilor să mai aducă gunoaiele aici, fie că este vorba de materiale de construcții sau alte deşeuri. Poate aşa nu mai vin nici cei din colonie să caute prin gunoaie, pentru că de multe ori se duc şi scot de acolo fel de fel de lucruri. Apoi, ar trebui ca totul să fie acoperit cu pământ. Asta este tot ce cerem”, a mai spus Clementina Godei. Reprezentanții Biroului de Protecția Mediului din cadrul Primăriei Curtea de Argeş susțin că până în acest moment nu au primit nicio sesizare cu privire la problemele cu care se confruntă cetățenii care locuiesc pe strada Voievozi. „Nu am primit nicio sesizare în legătură cu situația de pe strada Voievozi. Este foarte greu să îi surprindem la fața locului pe cei care aruncă gunoiul. Mulți dintre ei vin noaptea sau când nu se află nimeni prin zonă. Ar trebui să mergem împreună cu cei de la Poliție, pentru că oamenii refuză să se legitimeze, iar noi nu putem să îi reținem. Însă, potrivit legii, pentru persoanele fizice care aruncă gunoiul în astfel de locuri amenda este de 800 de lei, iar pentru persoanele juridice amenda este în valoare 2.000 de lei”, ne-au spus reprezentanții Biroului de Protecția Mediului. / Interes argesean, http://www.interesargesean.ro/index.php/social/8260-iadul-de-pe-strada-voievozi

29 octombrie

Apa potabilă din Câmpulung "nu prezintă pericol la utilizare"Alimentarea cu apă se desfăşoară în condiții normale după poluarea cu produse petroliere, semnalată marți în aval de oraşul Câmpulung, spun specialiştii Apelor Române. Alimentarea cu apă se desfăşoară în condiții normale după poluarea cu produse petroliere semnalată marți în aval de oraşul Câmpulung, din județul Argeş. Specialiştii Apelor Române au onstatat că nu există niciun pericol de utilizare. Se



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

112

http://www.interesargesean.ro/index.php/social/8260-iadul-de-pe-strada-voievozi

acționează în continuare pentru curățarea apei din Râul Târgului. În paralel, echipe de specialişti sunt prezente în aval de Câmpulung Muscel şi monitorizează permanent calitatea apei. Din primele cercetări reiese că poluarea s-a produs din cauza evacuării în canalizarea menajeră a municipiului Câmpulung, a unor produse petroliere din două rezervoare ale unei societăți comerciale private. Firma a fost amendată, dar vor fi luate şi alte măsuri, spune şeful dispeceratului administrației bazinale de apă Argeş-Vedea, Cristian Barbu. "A fost dată o amendă de 80.000 de lei firmei poluatoare pentru poluarea Râului Târgului, neluarea măsurilor de limitare a poluării" a spus Cristian Barbu. Neanunțarea autorităților locale a dus la apariția unei astfel de situații de urgență. Pe lângă această amendă, reprezentanții administrației vor înainta firmei poluatoare devizul final general al acțiunilor desfăşurate de către reprezentanții Apelor Române, pentru prevenirea, stoparea şi limitarea poluării accidentale produse pe Râul Târgului. / Radio România Actualităţi, http://www.romania-actualitati.ro/apa_potabila_din_campulung_nu_prezinta_pericol_la_utilizare-54522

Reportajul verdeTrei tone de produs petrolier s-au scurs prin rețeaua de canalizare pluvială a municipiului Câmpulung zilele trecute în apa Râului Târgului. Din acest râu se alimentează, printre altele, oraşul Mioveni, dar şi toată platforma industrială Dacia. Unda de poluare s-a întins pe 20 kilometri. Din fericire populația nu a avut de suferit. Autoritățile au acționat rapid şi eficient, însă îngrijorări există. Există deoarece la începutul lunii, tot la Câmpulung, o platformă cu deşeuri toxice a ars în întregime aproape o zi, iar un alt accident de poluare cu țiței s-a produs recent în Argeş şi pe râul Teleorman. / Radio România Actualităţi, http://www.romania-actualitati.ro/reportajul_verde-54598



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

113

http://www.romania-actualitati.ro/reportajul_verde-54598

http://www.romania-actualitati.ro/apa_potabila_din_campulung_nu_prezinta_pericol_la_utilizare-54522

http://www.romania-actualitati.ro/apa_potabila_din_campulung_nu_prezinta_pericol_la_utilizare-54522

INCREDIBIL ! Garda de Mediu la cheremul PNL Arges ? Afaceristul Catalin Spataru mana in mana senatorul Iani PopaLiderul liberal este acuzat ca gireaza excavarile penale de pe Valea Valsanului - Chiar daca inspectorii au constatat excavarile frauduloase, firma General Trust continua sa sfideze legea. Asa cum scriam in editia precedenta a ziarului nostru, firma controversatului afacerist Catalin Spataru, General Trust a intrat ilegal in albia raului Valsan, intr-o zona declarata oficial Rezervatie Naturala si e excavat fara a avea vreun aviz sau autorizatie mii de metri cubi de agregate minerale. Imediat dupa aparitia materialului si a imaginilor susprinse chiar in timpul ilegalitatilor, atat Garda de Mediu Arges cat si Garda Nationala de mediu s-au autosesizat si au efectuat rapid un control in zona indicata, in comuna Musatesti. Din pacate doar atat pentru ca nici pana la inchiderea editiei, desi anuntase ca va reveni cu un rezultat oficial al descinderii inspectorilor la Musatesti, sefa Garzii de Mediu Arges, Elena Pana, nu a catadicsit sa informeze ce a descoperit exact acolo si ce masuri a luat. De ce oare ? Surse din interiorul Garzii de Mediu Arges sustin ca patronul General Trust, Catalin Spataru, ar fi un protejat al senatorului liberal Iani Popa. Culmea este ca sursele noastre par a avea dreptate daca tinem cont ca, fara pic de jena, si dupa aparitia in ziar a pozelor care ii aratau in flagrant si dupa controlul efectuat de Garda de Mediu, excavatoarele si camioanele lui Catalin Spataru au continuat sa excaveze in Valea Valsanului. Iani Popa, protectorul penalilor si dusmanul rezervatiilor naturale ? In lipsa obtuzitatii in comunicare a doamnei Pana de la Garda de Mediu de Arges, redactorii Profit au reusit sa stea de vorba cu un fost si cu un actual angajat al Garzii de Mediu. Ambii ne-au spus ca firma lui Catalin Spataru face excavari fara niciun document legal si ca inca din primavara cetatenii din localitatile riverane Valsanului au facut reclamatii pe adresa Garzii de Mediu. Acestia au precizat ca li s-a impus sa pastreze linistea si sa nu faca niciun control acolo deoarece a firma este una din cotizantele PNL iar Catalin Spataru un bun prieten cu senatorul Iani Popa. Fostul angajat al institutiei a mai declarat redactorilor PROFIT ca Spataru a fost vazut adeseori in biroul sefilor de la Garda de Mediu alaturi de senatorul liberal. Culmea este ca , sustin sursele, primul telefon dat de Elena Pana dupa aflarea noii sesiuni de excavari penale divulgate de presa a fost catre



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

114

Iani Popa. Din pacate, pana la inchiderea editiei, senatorul liberale nu a putut fi contactat pentru a lamuri jenanta situatie. In editia urmatoare a ziarului nostru va vom dezvalui mai multe amanunte din culisele implicarii senatorului liberal in aceasta afacere alaturi de controversatul Catalin Spataru dar si, speram noi, un punct de vedere al liderului PNL Arges, Iani Popa. / Profit, http://www.ziarulprofit.ro/index.php/incredibil-garda-de-mediu-la-cheremul-pnl-arges-afaceristul-catalin-spataru-mana-mana-senatorul-iani-popa/

Poluare in Campulung, pe Raul Targului. Consumatorii nu sunt afectatiÎn cursul zilei de astăzi, 22.10.2013, ora 16.30, a fost semnalată prin sistemul unic de urgență 112 producerea unei poluări accidentale pe cursul Raului Targului, în aval de municipiul Câmpulung, a anunțat Prefectura Argeș. Sursa poluarii provine de la o proprietate privată, fostă unitate medicală, mai precis dintr-un bazin cu păcură folosită în trecut pentru încălzirea unității spitaliceşti, deversarea ajungând în pluviala municipiului Câmpulung. La locul incidentului s-au deplasat prefectul Cristian Soare, comisari ai Gărzii de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului, Administrația Bazinală Argeş Vedea şi Inspectoratul Județean de Poliție, atât pentru a limita şi elimina efectele deversării, cât şi pentru a depista sursa poluării şi cauzele exacte. "Precizăm că în acest moment situația este sub control, au fost instalate pături absorbante şi baraje în zonale Apa Sărată- Câmpulung şi Furnicoşi-Mihăeşti şi nu sunt afectați în niciun fel consmuatorii din Câmpulung sau din localitățile din aval.", se menționează într-un comunicat al Prefecturii Arges. / PRO Arges, http://www.proarges.ro/poluare-in-campulung-pe-raul-targului-consumatorii-nu-sunt-afectati.html

Poluare in zona CamplulungAstăzi, în jurul orei 16:30, a fost semnalată prin sistemul unic de urgență 112 producerea unei poluări accidentale pe cursul râului Târgului, în aval de municipiul Câmpulung. Sursa poluarii provine de la o proprietate privată, fostă unitate medicală, mai precis dintr-un bazin cu păcură folosită în trecut pentru încălzirea unității spitaliceşti, deversarea ajungând în rețeaua pluvială a Câmpulungului. La locul incidentului s-au



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

115

http://www.proarges.ro/poluare-in-campulung-pe-raul-targului-consumatorii-nu-sunt-afectati.html

http://www.proarges.ro/poluare-in-campulung-pe-raul-targului-consumatorii-nu-sunt-afectati.html

http://www.ziarulprofit.ro/index.php/incredibil-garda-de-mediu-la-cheremul-pnl-arges-afaceristul-catalin-spataru-mana-mana-senatorul-iani-popa/

http://www.ziarulprofit.ro/index.php/incredibil-garda-de-mediu-la-cheremul-pnl-arges-afaceristul-catalin-spataru-mana-mana-senatorul-iani-popa/

deplasat prefectul Cristian Soare, comisari ai Gărzii de Mediu şi reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului, Administrației Bazinale Argeş-Vedea şi ai Poliției, atât pentru a limita şi elimina efectele deversării, cât şi pentru a depista sursa poluării şi cauzele exacte. Potrivit autorităților, la această oră situația este sub control. Instituția Prefectului informează că au fost instalate pături absorbante şi baraje în zonele Apa Sărată-Câmpulung şi Furnicoşi-Mihăeşti şi că nu sunt afectați în niciun fel consumatorii din Câmpulung sau din localitățile din aval. / http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/exclusiv-poluare-in-zona-campulung.html

FOTO VIDEO 3 tone de păcură s-au scurs pe râul Târgului la CâmpulungAutorităţile locale şi cele judeţene au fost în alertă maximă după ce un apel la 112 anunţa că pe luciul apei râului Târgului, în zona Câmpulung, sunt vizibile pete de păcură. Zeci de pompieri şi lucrători de la Apele Române au intervenit la faţa locului pentru a vedea de unde provine poluarea şi pentru a o stopa. Localnicii au fost alertaţi de mirosul înţepător de păcură, dar şi de petele de combustibil care o luau la vale pe luciul apei. Prima afectată de poluare a fost Staţia de Epurare a apelor din Câmpulung. „La Staţia de Epurare am pus repede absorbant şi am strâns produsul petrolier din zona separatorului de grăsimi. Sperăm să nu fi distrus staţia de epurare pentru că acolo avem microorganisme care fac procesul de epurare“, a declarat, pentru adevarul.ro, Melania Voinescu. Autorităţile locale au căutat sursa de poluare şi au verificat fiecare cămin de canalizare. Au ajuns în zona unei societăţi în incinta căreia angajaţii încercau dezafectarea unor rezervoare cu păcură. Pentru a putea valorifica fierul muncitorii au scos păcura din containerul de metal şi au deversat-o direct la canalizare. „Este foarte clar că s-au pompat din acel rezervor direct în canalizare, probabil trei tone de păcură. Poliţia a deschis un dosar de cercetare penală şi sigur se vor găsii vinovaţii şi categoric este o infracţiune şi se vor lua măsuri. Garda de Mediu şi Administraţia Bazinală Argeş Vedea vor face o cercetare în paralel şi vor aplica sancţiuni“, ne-a declarat prefectul Cristian Soare. Primarul oraşului, Călin Andrei, consideră că nu este vorba de o poluare accidentală. „Consider că din momentul în care au deversat păcură cu pompe direct în canalizare, nu mai este poluare accidentală. Noi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

116

http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/exclusiv-poluare-in-zona-campulung.html

http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/exclusiv-poluare-in-zona-campulung.html

nu ştiam nimic ce fac ei aici, nu ştiam de dezafectare şi nici nu au solicitat avize“, a precizat Călin Andrei. / Adevarul locale, http://adevarul.ro/locale/pitesti/video-foto-3-tone-pacura-s-au-scurs-raul-targului-campulung-1_5266c46dc7b855ff5669cd11/index.html

După incendiul de la Câmpulung, un alt dezastru de mediu loveşte ArgeşulDupă ce în urmă cu o lună, un incendiu a izbucnit la un depozit de substanțe toxice la Câmpulung, astăzi, în jurul orei 16:30, tot în zona aceleiaşi localități, s-a produs o poluare pe Râul Târgului cu păcură. Această substanță provine de la o fostă unitate medicală, mai precis dintr-un bazin cu păcură folosit în trecut pentru încălzirea unității spitaliceşti, deversarea ajungând în apa pluvială a municipiului Câmpulung. La locul incidentului, au mers Cristian Soare, prefectul de Argeş, comisari ai Gărzii de Mediu, ai Agenției pentru Protecția Mediului şi ai Administrației Bazinale de Apă Argeş – Vedea, dar şi Inspectoratul Județean de Poliție care vor stabili sursa, dar şi cauzele poluării. Prefectura Argeş anunță că în momentul de față, situația este sub control, fiind montate pături absorbante şi baraje, iar consumatorii din aval nu au fost afectați. / Arges Plus, http://www.argesplus.ro/dupa-incendiul-de-la-campulung-alt-dezastru-de-mediu-loveste-argesul.html

Au început controalele la barajeDe ieri a început verificarea stării tehnice şi funcționale a construcțiilor hidrotehnice din Argeş cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Verificarea este făcută anual de către specialişti ai Ministerului Mediului, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență, ai Hidrocentralei Curtea de Argeş şi ai Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea. Sunt vizate cele mai importante baraje din județ, pentru a se asigura funcționalitatea acestora în orice condiții, mai ales în perioadele cu cod galben sau portocaliu. Urmează să fie actualizate, până la 15 noiembrie, toate planurile de apărare împotriva inundațiilor. În ele sunt prevăzute sursele de risc de pe raza fiecărei localități din județ (pe sate şi cursuri de râu), potențialele pagube pe fiecare sat în parte, căile de evacuare, sistemele de avertizare/alarmare a populației etc. În luna decembrie a acestui an,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

117

http://www.argesplus.ro/dupa-incendiul-de-la-campulung-alt-dezastru-de-mediu-loveste-argesul.html

http://www.argesplus.ro/dupa-incendiul-de-la-campulung-alt-dezastru-de-mediu-loveste-argesul.html

http://adevarul.ro/locale/pitesti/video-foto-3-tone-pacura-s-au-scurs-raul-targului-campulung-1_5266c46dc7b855ff5669cd11/index.html



Argeşul va avea o hartă de hazard la inundații. În acest moment sunt elaborate hărțile pentru 2.283 km din totalul de 3.620 km de ape curgătoare din județ. / Curierul Zilei, http://ziarulargesul.ro/20970-au-inceput-controalele-la-baraje.html

Argeşul va fi printre primele judeţe din ţară care va avea întocmită o hartă de hazard la inundaţii! Se verifică funcţionalitatea în condiţii extreme a celor mai importante baraje din judeţ Astăzi şi mâine va avea loc acțiunea de verificare a stării tehnice şi funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, activități ce se desfăşoară anual de către specialişti ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeş, Hidrocentralei Curtea de Argeş şi Administrației Bazinale de Apă Argeş Vedea. Se verifică funcționalitatea în orice condiții a celor mai importante baraje din Argeş, mai ales în perioada fenomenelor de cod galben ori portocaliu. „Sub coordonarea Administrației Bazinale de Apă Argeş Vedea am cerut să se facă actualizarea tuturor planurilor de apărare împotriva inundațiilor, acestea urmând a fi avizate şi de către ISU Argeş şi aprobate în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Termenul de actualizare a planurilor este 15 noiembrie, iar în ele sunt prevăzute sursele de risc de pe raza fiecărei localități, potențialele pagube pe fiecare sat în parte, raioane şi căi de evacuare, sisteme de avertizare/alarmare a populației, fluxul informațional şi măsuri efective de prevenire şi intervenție în caz de fenomene hidrometeorologice periculoase.“, a explicat prefectul Cristian Soare. Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş Vedea au reuşit, printr-un proiect european structurat, ca în luna decembrie a acestui an Argeşul să fie printre primele județe din țară care să aibă întocmită o hartă de hazard la inundații a județului nostru. Face posibilă identificarea foarte rapidă a zonelor joase vulnerabile riscului de inundații, precum şi cuantificarea pagubelor în interiorul limitelor de inundabilitate. „În acest moment sunt elaborate hărțile pentru 2283 de km din totalul de 3620 de km de ape curgătoare din județ.“, a mai explicat Soare. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57654:argeul-va-fi-printre-primele-judee-din-



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

118

http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57654:argeul-va-fi-printre-primele-judee-din-ar-care-va-avea-intocmit-o-hart-de-hazard-la-inundaii-se-verific-funcionalitatea-in-condiii-extreme-a-celor-mai-importante-baraje-din-jude&catid=2:politic&Itemid=3





http://ziarulargesul.ro/20970-au-inceput-controalele-la-baraje.html

ar-care-va-avea-intocmit-o-hart-de-hazard-la-inundaii-se-verific-funcionalitatea-in-condiii-extreme-a-celor-mai-importante-baraje-din-jude&catid=2:politic&Itemid=3

Focul de la depozitul de deşeuri, în atenţia Poliţiei din CîmpulungIncendiul ce s-a produs pe 2 octombrie la depozitul de deşeuri de pe fosta platformă ARO a intrat şi în vizorul Poliției Cîmpulung, care a deschis o anchetă în acest caz. Potrivit unui document oficial semnat de ministrul de Interne Radu Stroe, ca urmare a unei interpelări venite din partea noului ministru al Economiei, Andrei Gerea, polițiştii musceleni cercetează mai mulți angajați ai firmei Global Eco Center, ai Gărzii de Mediu şi ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, urmînd ca la finalizarea anchetei să fie luate măsurile legale care se impun. „Infectarea apei şi trafic de stupefiante“. „La nivelul Poliției Municipiului Cîmpulung, se află în lucru un dosar penal, în care se efectuează cercetări față de mai mulți angajați ai SC Global Eco Center SRL, ai Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul Regional Argeş şi ai Agenției pentru Protecția Mediului, sub aspectul comiterii infracțiunii de infectare a apei şi trafic de stupefiante, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 311 şi art. 312 din Codul Penal. Cercetările sînt efectuate sub supravegherea unui procuror, urmînd ca, după finalizarea acestora, dosarul să fie înaintat unității de parchet competente, pentru a fi dispusă soluția legală“, se arată în comunicatul ministrului de Interne. Întrebări nepoluante 1. Pînă la urmă, a fost demis directorul APM Argeş, Mariana Ionescu, sau ministrul Mediului cu nume de metal greu a confundat data de 3 octombrie cu 1 aprilie? Chestia cu ancheta disciplinară nu ține.2. Cine a dat cu dioxină în pompierii care au intervenit la incendiu, fiindcă adminis-tratorul de la Global Eco Center, firma cu deşeurile, a spus că nici măcar un miros neplăcut n-a ieşit din fum? 3. A trecut ziua de 13 octombrie, termen-limită, pentru Global Eco Center în scopul înlăturării deficiențelor constatate anterior. Garda de Mediu ce zice: e totul OK sau nu în halele cu deşeuri? Sau se preferă tot amenda?4. De unde apar metalele grele găsite în nămolul de la Stația de epurare? De la fier vechi? 5. În Parcul Kretzulescu şi Grădina Publică, se amenajează depozite de deşeuri extrem de nepericuloase, dar lenevoase? / Curierul Zilei,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

119




22 octombrie

Soare ne fereşte de inundaţiiCristian Soare, prefectul de Argeş, este hotărît să-şi ia toate măsurile necesare ca județul nostru să nu fie luat prin surprindere la o calamitate naturală. Astfel, după ce a început instruirea cetățenilor în caz de cutremur, bazîndu-se pe un plan antiseismic, se pregăteşte şi pentru inundații. Mai exact, acesta a hotărtît ca, sub coordonarea Admi-nistrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea, să se actualizeze planul de apărare împotriva inundațiilor, acesta urmînd a fi avizat şi de ISU Argeş şi aprobate în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. În perioada 23-24 octombrie, la nivelul Argeşului, sub directa coordonare a Prefecturii, va avea loc acțiunea de verificare a stării tehnice şi funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, ac-tivități desfăşurate anual de specialişti ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climati-ce, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Argeş, Hidrocentralei Curtea de Argeş şi A-pă Argeş Vedea. Sînt vizate inspecției cele mai importante baraje din județul nostru, pentru a se asigura funcționalitatea acestora în orice condiții, mai ales în perioada fenomenelor de cod portocaliu, aspect pe care îl consider extrem de important. Continuă instruirea cetățenilor „Sub coordonarea Administrației Bazinale de Apă Argeş Vedea am cerut să se facă actualizarea tuturor planurilor de apărare împotriva inundațiilor, acestea urmînd a fi avizate şi de ISU Argeş şi aprobate în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Termenul de actualizare a planurilor este 15 noiembrie. În ele sînt prevăzute sursele de risc de pe raza fiecărei localități (pe sate şi cursuri de rîu), potențialele pagube pe fiecare sat în parte, raioane şi căi de evacuare, sisteme de avertizare/alarmare a populației, fluxul informațional şi măsuri efective de prevenire şi intervenție în caz de fenomene hidrometeorologice periculoase. Menționez că, la ora aceasta, planuri există la nivelul fiecărei localități, fiind valabile pînă la sfîrşitul lui 2013. Felicit conducerea Administrației de Apă Argeş Vedea, pentru că, printr-un



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

120



proiect european structurat, în luna decembrie a acestui an vom reuşi, printre primele județe din țară, să avem întocmită o hartă de hazard la inundații a județului Argeş. Acest tip de hartă este introdus şi în Planul local de apărare împotriva inundațiilor şi face posibilă o identificare foarte rapidă a zonelor joase vulnerabile riscului de inundații, precum şi cuantificarea pagubelor în interiorul limitelor de inundabilitate. În acest moment sînt elaborate hărțile pentru 2.283 de km, din cei 3.620 de km de ape curgătoa-re din județ“, a precizat prefectul de Argeş. Totodată, acesta spune că a solicitat să se pună la punct această strategie privind riscul de seism, pentru a exista o comunicare efi-cientă între IPJ, Armată, Crucea Roşie, CEZ, Distrigaz. De altfel, fiecare dintre acestea trebuie să aibă desemnată o persoană care să comunice pe această temă în caz de seism. „Instruirea continuă, întrucît noi vrem să diseminăm informația. Este important ca timpul de reacție să fie scurt. Se discută la nivel național implementarea unui sistem prin sms. Acele 30 de secunde sînt importante“, a mai precizat Soare. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=52205&Itemid=373

Controale la barajele din ArgesIn perioada 23-24 octombrie la nivelul Judetului Arges, sub directa coordonare a Institutiei Prefectului, va avea loc actiunea de verificare a starii tehnice si functionale a constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor, activitati care se desfasoara anual de catre specialisti ai Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Arges, Hidrocentralei Curtea de Arges si Administratiei Bazinale de Apa Arges Vedea. Sunt vizate inspectiei cele mai importante baraje din judetul nostru pentru a se asigura functionalitatea acestora in orice conditii, mai ales in perioada fenomenelor de cod galben ,sau portocaliu , aspect pe care il consider extrem de important. Cu aceasta ocazie, sub coordonarea Administratiei Bazinale de Apa Arges Vedea am cerut sa se faca actualizarea tuturor planurilor de aparare impotriva inundatiilor, acestea urmand a fi avizate si de catre ISU Arges si aprobate in cadrul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta. Termenul de actualizare a planurilor este 15 noiembrie a.c., in ele sunt prevazute sursele de risc de pe



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

121



raza fiecarei localitati (pe sate si cursuri de rau), potentialele pagube pe fiecare sat in parte, raioane si cai de evacuare, sisteme de avertizare/alarmare a populatiei, fluxul informational si masuri efective de prevenire si interventie in caz de fenomene hidrometeorologice periculoase. „Fac mentiunea ca la ora acesta aceste planuri exista la nivelul fiecarei localitati, fiind valabile pana la sfarsitul anului 2013. Totodata, si felicit pe aceasta cale conducerea Administratiei de Apa Arges Vedea, printr-un proiect european structurat, in luna decembrie a acestui an vom reusi, printre primele judete din tara sa avem intocmita o harta de hazard la inundatii a judetului Arges. Acest tip de harta este introdus si in Planul local de Aparare impotriva inundatiilor de care am facut amintire anterior, si face posibila identificarea foarte rapida a zonelor joase vulnerabile riscului de inundatii, precum si cuantificarea pagubelor in interiorul limitelor de inundabilitate. In acest moment sunt elaborate hartile pentru 2283 de km din totalul de 3620 de km de ape curgatoare din judet”, a precizat Cristian Soare. / ProArges, http://www.proarges.ro/controale-la-barajele-din-arges.html/Epitesti, http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/barajele-din-arge-vor-fi-verificate.html

Precipitaţii record la Curtea de Argeş: 64 litri/mpSăptămâna trecută un adevărat potop a lovit municipiul Curtea de Argeş, fiind înregistrat un volum de precipitaţii de 69 de litri pe metrul pătrat. Ca de fiecare dată când plouă în municipiul nostru au apărut şi probleme. Subsolurile unor gospodării au fost inundate, în timp ce mai multe străzi se aflau sub ape, din cauza faptului că reţeaua de canalizare nu a mai făcut faţă. Mai mult decât atât, apa a acoperit şi o parte din parcul Fântâna lui Manole. „Am rezolvat într-un mod eficient problemele şi am reuşit să trecem peste situaţia delicată, apărută din cauza volumului de precipitaţii. Au fost inundate 3 gospodării, situate pe străzile Daniel Sterescu, Fabricii şi Victoriei, însă chiar în cursul nopţii am scos apa din beciuri. Au mai fost probleme pe bulevardul Basarabilor, unde din cauza frunzelor au fost blocate gurile de scurgere. Am luat rapid legătura cu domnul Nastea care a chemat oamenii de acasă şi am rezolvat această problemă. În rest au mai fost probleme în zonele clasice, respectiv, zona gării, strada 1 Decembrie şi Colegiul „Vlaicu Vodă”, a declarat primarul Nicolae Diaconu. Aproape 25.000 de pui au



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

122

http://www.interesargesean.ro/index.php/social/8165-precipitatii-record-la-curtea-de-arges-64-litri-mp

http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/barajele-din-arge-vor-fi-verificate.html

http://www.proarges.ro/controale-la-barajele-din-arges.html

murit la o fermă din Băiculeşti Nu doar la Curtea de Argeş au fost probleme din cauza ploilor abundente. Inundaţiile produse în urme precipitaţiilor au afectat 16 localităţi din judeţ, printre care şi comunele Tigveni, Valea Danului şi Băiculeşti. Conform statisticilor întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, apele au pătruns în peste 60 de locuinţe, dar şi în incinta unor societăţi comerciale. Printre acestea din urmă se numără şi o fermă avicolă din Băiculeşti. Aici au fost găsiţi morţi 24.812 pui de nouă zile. Deşi au provocat pagube materiale însemnate, inindaţiile nu s-au soldat cu victime omeneşti. Patru persoane au fost în pericol din cauza apelor revărsate, dar toate au fost salvate în urma intervenţiei pompierilor. Lacurile de acumulare s-au umplut la 89% din capacitateDe asemenea, precipitaţiile abundente de săptămâna trecută au dus la o creştere a debitelor pe toate râurile din Argeş. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea, judeţul s-a aflat sub atenţionare hidrologică referitoare la scurgeri importante de apă pe versanţi, torenţi şi pâraie, cu efect de inundaţii locale şi creşteri de debite, fiind posibile depăşiri ale cotelor de apărare. Singurele probleme mai importante au fost provocate de râul Teleorman, care s-a revărsat şi a inundat o şosea din sudul judeţului, precum şi 15 gospodării, fără a provoca victime. Ploile au determinat şi o creştere a volumului de apă din acumulări. Astfel, în lacurile de acumulare din bazinul hidrografic al Argeşului există 660 de milioane metri cubi de apă, reprezentând 89% din capacitatea de stocare. / Interes argesean, http://www.interesargesean.ro/index.php/social/8165-precipitatii-record-la-curtea-de-arges-64-litri-mp

Teme similare

Anchetă la Poliţia Câmpulung privind infectarea apei În urma incendiului la depozitul de deşeuri periculoase, În afara anchetelor întreprinse după incendiul de la platforma ARO, de pe 2 octombrie, ale căror rezultate preliminare linişteau câmpulungenii, iată că o alta este în desfăşurare chiar la Poliția Câmpulung. Conform datelor oficiale preliminarii, aerul şi apa din zona platformei ARO nu ar fi contaminate. Potrivit unei informări a Instituției Prefectului Argeş, după incendiu s-au



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

123

http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/Actualitate/12778-ancheta-la-politia-campulung-privind-infectarea-apei.html



prelevat probe din aer şi sol de către mai multe instituții, iar analizele au arătat că nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise. Conform unui document oficial semnat de Radu Stroe, ministrul de Interne, datat pe 10 octombrie 2013, ca urmare a unei interpelări a actualului ministru al Economiei, Andrei Gerea, de pe vremea când era deputat, la Poliția Câmpulung ar mai fi în desfăşurare o anchetă, prin care sunt cercetați mai mulți angajați ai SC Global Eco Center, ai Gărzii Naționale de Mediu şi ai Agenției pentru Protecția Mediului. Cităm din acest document, din care reiese că apa la Câmpulung nu ar fi în parametri admişi, cum s-a declarat oficial: „La nivelul Poliției Municipiului Câmpulung se află în lucru un dosar penal în care se efectuează cercetări față de mai mulți angajați ai SC Global Eco Center SRL, ai Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul Regional Argeş şi ai Agenției pentru Protecția Mediului, sub aspectul comiterii infracțiunii de infectare a apei şi trafic de stupefiante, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 311 şi art. 312 din Codul Penal. Cercetările sunt efectuate sub supravegherea unui procuror, urmând ca, după finalizarea acestora, dosarul să fie înaintat unității de parchet competente, pentru a fi dispusă soluția legală.” Articolul 312 din Codul Penal privind traficul de stupefiante prevede că: „Producerea, deținerea sau orice operațiune privind circulația produselor ori substanțelor stupefiante sau toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conțin astfel de substanțe ori experimentarea produselor sau substanțelor toxice, toate acestea fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea acestor drepturi. Dacă fapta prevăzută a fost săvârşită organizat, pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.” Iar articolul 311 din Codul Penal prevede: “Infectarea prin orice mijloace a surselor şi rețelelor de apă, dacă este dăunătoare sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.” În urma anchetei pentru soluționarea dosarului, se va stabili adevărul, cum ar fi normal. /Evenimentul Muscelean,http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/Actualitate/12778-ancheta-la-politia-campulung-privind-infectarea-apei.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

124



Teme de mediu

Prospecţiuni de gaze de şist abuzive În Băbana, Poiana Lacului, Moşoaia, localnicii s-au trezit că o firmă de prospecțiuni le face gropi pe proprietatea lor. Unii dintre ei şi-au dat acordul, fiind plătiți cu 20-30 lei groapa, alții s-au trezit peste noapte cu ele făcute, fără voia lor. Pînă în prezent există o singură plîngere la poliție pentru încălcarea proprietății. Ca şi în Banat şi în Dobrogea, Argeşul a devenit şi el o țintă pentru căutătorii de gaze de şist, dar nimeni nu recunoaşte acest lucru. Cei nemulțumiți pot apela la redacția Curierului zilei, Poliție şi Primărie. De la începutul lunii, pămînturile din mai multe comune din județul nostru arată ca după bombardament. Zeci de terenuri din Argeş au fost marcate cu țăruşi. Au apărut apoi ca din senin cabluri înşirate peste tot. Majoritatea oamenilor n-au ştiut ce se întîmplă şi cine este responsabil pentru acest deranj, însă unii dintre ei ştiau de la început că firma Prospecțiuni SA face săpături pentru descoperirea de zăcăminte. Deşi reprezentanții fir-mei patronate de controversatul afacerist timişorean Ovidiu Tender nu vor să spună exact ce caută, tot mai multe indicii duc către faptul că în județul nostru se caută gaze de şist, exact ca în zonele Dobrogea şi Banat. Unii dintre argeşenii care au fost călcați de lucrătorii firmei Prospecțiuni SA s-au bucurat cînd au văzut că pentru o gropă făcută pe terenul lor au primit bani. Există însă şi persoane care nu ştiau că proprietatea le-a fost călcată, care s-au trezit peste noapte cu diverse instalații în grădini sau păduri. „Mi-au defrişat pădurea“ Pe cîțiva dintre cei surprinşi de ce se poate întîmpla pe terenurile lor, fără ca ei să-şi dea seama, i-am întîlnit în satul Dinculeşti, din Poiana Lacului. „Inițial, am auzit că au început nişte prospecțiuni, dar n-am crezut că vor ajunge şi la mine pe proprietate. Ieri, a venit vecinul şi m-a anunțat că terenurile noastre sînt traversate de nişte cabluri. Am venit în grădină şi ne-am uitat. Aşa era! Au stat maşinile de la firma lor parcate în stradă, dar în fața porții mele. Nu ne-a băgat nimeni în seamă. La noi aici în zonă sînt 5 case şi normal că terenurile aparțin cuiva. Avem cabluri peste tot, şi în pomi! În pădure au defrişat şi au pus cabluri exact ca aici, cu 5 senzori. Ar fi fost normal să ne întrebe şi să negociem o despăgubire, pentru că noi nu putem ara de cablurile respective, nu putem desfăşura lucrările cîmpului decît cînd pleacă dînşii. Ne-au spus că,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

125

dacă le tăiem sau le aruncăm instalațiile montate pe proprietățile noastre, o să vină o echipă de intervenție şi vedem noi ce se întîmplă. Cu alte cuvinte, mi-au defrişat pădu-rea şi mă mai şi amenință. Ca la noi, la nimeni!“, a spus Marian Cristescu. „Mă întreb pe unde au intrat“ Cristian Dumitru, 64 de ani, un alt localnic din Dinculeşti, s-a plîns: „Nu ştiu cum m-am pricopsit cu o asemenea instalație la mine în grădină. Nu m-a anunțat nimeni nimic, nu m-a întrebat nimeni dacă sînt de acord. M-am trezit cu ea peste noapte. Am înțeles că sînt unii de la Prospecțiuni care caută gaze de şist sau cam aşa ceva. Aşa am înțeles de la băieții ăştia că n-a vorbit nimeni cu mine să-mi spună ce cau-tă, gaze sau alte minuni. E anormal ce se întîmplă! Am fire de curent prin grădină, şi nu doar aici, şi pe un alt teren. Mă întreb pe unde au intrat, de nu i-am văzut, că am fost mereu acasă. Nu-s tîmpit, sînt om cu părul alb, dar aşa a fost! Vecinul m-a anunțat. Am trăit s-o văd şi pe asta: eu sînt proprietarul, dar nu ştiu ce am pe teren. Dacă vreau să ar grădina, Dumnezeu cu mila! N-aş vrea să fac rele, aşa că nu umblu la ce au montat ei. Mă întreb, de ce nu mă trezesc eu pe terenul meu şi cu un sac plin cu euro?“ „Pe domeniul public, aviz de la primărie“ Omul de afaceri Ovidiu Tender deține 55,7% din acțiunile Prospecțiuni, prin firma Tender SA Timişoara, iar SIF Muntenia (SIF4) are 11,82%. Edilul comunei Poiana Lacului ne-a spus că ştia că cei de la Prospecțiuni SA desfăşoară lucrări prin comună, dar că în nici un caz aceştia nu au permisiunea să intre pe proprietățile locuitorilor: „Este o firmă de prospecțiuni în localitatea Poiana Lacului care încearcă să facă un studiu pentru a evalua posibilitatea explorării unor zăcăminte petroliere. Discutăm de două lucruri distincte. Pe domeniul public trebuie aviz de la pri-mărie, iar pe proprietatea privată, aşa cum e normal, nu au voie să calce fără acordul proprietarului. S-a discutat doar depre petrol, nu despre gaze de şist“. O singură plîngere În cele mai multe din cazuri, din neştiiță sau din teama de a nu da de mare belea, oamenii n-au mişcat un pai după ce s-au trezit cu cablurile în propriile grădini. Prin urmare, la nivelul județului Argeş, susțin polițiştii, a fost făcută o singură plîngere, o singură persoană din comuna Moşoaia a sesizat la poliție faptul că o firmă de prospecțiuni a intrat pe proprietatea sa în mod abuziv. „A fost depusă o singură plîngere pentru tulburare de posesie. Nu ştiu dacă există şi alți cetățeni nemulțumiți, dar aceştia trebuie să ştie că se pot adresa poliției. Referitor la plîngerea înregistrată, o persoană



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

126

susține că această firmă a intrat pe pămîntul dumneaei fără acordul acesteia şi că ar fi făcut nişte săpături. O să se analizeze situația, să vedem dacă se ia în calcul şi acțiunea de distrugere. E prematur să mă pronunț“, a declarat Dănuț Dinu, purtător de cuvînt IPJ Argeş. Potrivit oamenilor legii, în caz că se vor dovedi a fi reale acuzele, vinovații riscă o pedeapsă cu închisoarea între 1 şi 5 ani. Este posibilă însă şi împăcarea părților. La Băbana, 20 - 30 de lei pentru o groapă. Bebe Ivan, primarul comunei Băbana, ne-a vorbit despre acțiunile pe care cei de la Prospecțiuni SA le fac şi în comuna pe care o gospodăreşte: „S-au mai făcut prospecțiuni şi în urmă cu ceva vreme, dar atunci au venit doar cu două maşini şi au plecat rapid. Acum, lucrările sînt mai ample. Oamenii din localitate sînt bucuroşi că primesc nişte bani în schimbul căutărilor care se fac pe terenurile lor. Banii îi vor primi la final, prin mandat poştal, care ajunge în 30 de zile. Li s-au oferit 20 - 30 de lei pentru fiecare groapă. În caz că se intră cu tractorul şi sînt afectate culturile agricole, suma creşte. Au venit mulți localnici să mă întrebe de unde iau şi ei bani pentru găurile pe care le aveau pe terenuri. I-am îndrumat şi a fost bine. Și primăriei firma îi datorează 200 de milioane lei vechi, bani pe care trebuie să-i încasăm săptămîna acesta, pentru că au folosit drumul comunal, au trecut cu utilaje care cîntăresc peste 3,5 tone. Am încheiat un contract în acest sens“. Tanti Zali i-a fugărit pe cei de la Prospecțiuni SA Și în alte zone din țară se fac prospecțiuni în căutarea gazelor de şist. Tanti Zali a dat dovadă că ştie să îşi apere dreptul de proprietate, că banii pe care i-ar putea primi nu au o atît de mare importanță ca pămîntul pe care îl deține. Tanti Zali, o bunicuță din Sînmihaiu Român, localitate aflată la cîțiva kilometri de Timişoara, a încercat să scoată cu mîinile ei explozivii din găurile săpate în pămîntul unde ea are plantat grîu şi unde angajații Prospecțiuni SA căutau pe terenul ei gaze de şist, ILEGAL şi FĂRĂ SĂ ÎI CEARĂ ACORDUL, provocînd explozii şi UNDE SEISMICE. Potrivit colegilor din presa națională, bătrînica s-a certat şi i-a pus pe fugă, alături de nepotul ei, pe angajații care plantau bombe şi pe şefii acestora care încercau s-o convingă că subsolul e al statului. “Ca să ajungeți la subsol, trebuie să forați prin cei 30 de centimetri de sol pe care am eu grîul. Ăla e al meu şi nu vă permit!”, le-a spus tanti Zali.“Pe mine nu mă interesează banii, despăgubirile, pe mine mă interesează pămîntul meu! Eu scot expozibilul să văd ce se întîmplă. Dacă mor, mor. Bine că îi voie să băgați explozibilul, dar



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

127

de scos nu îi voie să îl scot eu”, a mai spus bătrînica, pentru presa națională. „Se vor găsi soluții pentru rezolvarea problemelor“ Pentru a vedea care este punctul de vedere al celor de la Prospecțiuni SA, am contactat-o telefonic pe Andra Sas, PR în cadrul firmei. Aceasta a solicitat o serie de întrebări în scris, pe o adresă de e-mail. Ne-am conformat, dar ulterior am primit telefon de la Mihai Mitroi, vicepreşedintele companiei Prospecțiuni SA, care a preferat să ne explice telefonic: „Abia în 2021 se va lua în calcul, potrivit declarației Mariei Gheorghe - OMV Petrom - eventuala posibilitate a exploatării gazelor de şist. În acest moment efectuăm doar exploatare de tip 2 D. Se urmăresc structurarea subsolului, obținerea unei imagini structurale a subsolului în care ar putea exista rezerve de petrol. Totul, pentru că Petrom doreşte să-şi cunoască mai bine forma cîmpului petrolier unde îşi desfăşoară activitatea. Pentru a desfăşura aceste prospecțiuni, OMV Petrom a obținut aviz de la Agenția Națională de Resurse Minerale. Apoi, pe plan local s-a primit avizul de la Agenția de Protecție a Mediului Argeş. În plus, a mai fost vorba de mai multe notificări, care au fost făcute ca la carte. Ce trebuie remarcat e că noi nu intrăm pe terenuri decît cu acordul autorităților locale. La fiecare primărie am cerut voie să amplasăm cîte un anunț cu un număr de telefon. Pînă în acest moment am întocmit înțelegeri scrise cu peste 430 de persoane fizice şi juridice din Argeş. În general, oamenii sînt mulțumiți că primesc ceva la schimb. Există şi o plîngere de la poliție de la o persoană care susține că s-a intrat abuziv. Vom lua legătura cu aceasta, va fi despăgubită în funcție de constatările făcute în teren. Oamenii trebuie să ştie că pot lua legătura cu noi, se pot interesa la primărie despre noi, dar, ca să nu mai existe persoane care nu ştiu ce facem, vom distribui şi broşuri prin localitățile prin care trecem. În Argeş vom mai desfăşura lucrări 5-6 luni, dar nu în aceleaşi localități în care am fost. Sîntem în faza de achiziție date a proiectului. Peste 4-5 luni vom trece în faza de procesare a datelor, apoi de interpretare. Durează destul de mult. De mîine, eu şi directorul Marius Milea vom începe o investigație internă în ce priveşte reclamațiile. Se vor găsi soluții pentru rezolvarea oricăror probleme, vă asigur, şi vă promit că veți fi informați despre situația din Argeş“. Cînd ieşim în stradă, fie că sîntem pro sau contra, Știm pentru ce protestăm? Cum situația protestatarilor care ies în stradă e de actualitate, ne întrebăm şi noi legitim: cei care ies în stradă, fie că protestează pro, fie că



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

128

sînt contra unui proiect, sînt documentați temeinic ori susțin o idee indusă de cineva care ar avea interese în acest sens? Plecînd de la această întrebare, am discutat ieri cu mai mulți argeşeni pe această problemă. Sorin Marin, 35 de ani: „Eu nu ştiu cît de informați sînt cei care protestează! Asta pentru că interesele sînt mari la mijloc, iar noi sîntem prea mici. Mulți dintre cei care ies în stradă nici nu ştiu ce caută acolo sau care e miza unei probleme. Păi, nu aşa facem treabă!“ „Știau despre ce e vorba“ Camelia Dumitru, 25 ani: „Sincer, eu zic că vocea străzii e cea mai importantă. Acum, eu nu cred că s-ar gîndi cineva să plătească un om să iasă în stradă spre a protesta pentru o cauză! Nu, eu cred că cine a ieşit, fie că vorbim de gazele de şist, fie de Roşia Montană, pentru că numai asta văd la TV, ştia despre ce e vorba!“ Elena G., 29 ani: „A protesta înseamnă a-ți exprima nemulțumirea față de o situație de fapt. Adică eşti pro sau contra unui proiect, ordonanță etc. Atunci ce mai e de ştiut mai mult de-atît?“ „Plătiți să protesteze“ Marin Bădescu, 73 ani: „Din ce prezentau protestatarii, e şi bine, e şi rău. Bine pentru lo-curi de muncă, rău că s-a discutat despre cianură. Acum eu nu ştiu ce e adevărat sau nu! Eu zic că ar fi bine să exploatăm noi, dar de unde tehnologie? Eu zic că sînt şi unii protestatari plătiți şi puşi să strige una sau alta pentru un interes! Vă dați seama că interesul e mare, fie că vorbim de Roşia Montană, de gazele de şist sau altele“. Nicolae N., 67 ani: „Știți cum este problema şi cu protestatarii. Ei ies în stradă, dar oare sînt documentați? Pentru că întrebarea asta mi-o pun şi eu, cu atît mai mult cu cît zic că, de exemplu, la Roşia Montană, explotarea ar trebui făcută cu o tehnologie modernă şi nepoluantă şi să ne rămînă nouă 90% din bogăția solului!“ „Mulți nu sînt informați“ Maria Marinescu, 57 de ani: „Eu mă uit la televizor de ceva vreme şi vă spun că, de exemplu, în problema Roşia Montană, unii zic într-un fel, alții în altul! E clar că mulți nu sînt informați. Dacă ar veni specialişti care să aducă nişte informații concrete, mi-aş face şi eu o idee. Dar, aşa, nu pot decît să concluzionez că nu sînt informați! În ce priveşte exploatarea de la Roşia Montană, eu zic că ar trebui să beneficiem noi, românii, de bogăția solului nostru, nu?“ Georgeta Sea, 71 ani: „Ce protestatari? Că noi tot săraci ră-mînem! Acum unii protestează aşa, alții altfel! Păi, eu nici nu cred că sînt prea bine do-cumentați!“ „Unii vin să vadă ce se întîmplă“ Ramona S., 28 ani: „Nu ştiu ce să vă spun. Poate or fi şi unii care nu ştiu despre ce e vorba la un protest, dar cei mai mulți clar că



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

129

ştiu subiectul!“ Nicoleta Marin, 31 ani: „Ce proteste, că n-am mai văzut aşa ceva de la Revoluție! Ieşim în stradă să ne aflăm în treabă, că nimic nu se schimbă! Acum, sînt convinsă că printre cei care protestează de multe ori sînt şi unii veniți acolo să vadă ce se întîmplă, să instige sau eu ştiu ce să mai facă!“ Raluca B., 45 de ani: „Eu mă uit la televizor, citesc presa şi pot să vă spun că, şi de-o parte şi de alta, toți au un punct de vedere, dar adevărul e mereu la mijloc. Adică, cei bine informați sînt cei care vorbesc cel mai mult, ceilalți ştiu ideea principală“. Cătălin: „Cum să vă spun eu: am văzut protestatarii pro de la Roşia Montană, de exemplu. Sînt vocali şi poate pe undeva au dreptate. I-am văzut şi pe ceilalți care vor exploatarea de la Roşia Montană, şi ei au motivele lor! Eu zic... că în acest caz ar trebui să ştie pentru ce protestează. Oricum, proiectul Roşia Montană nu e de ieri, de azi, de ce nu s-au gîndit cu ani în urmă să protesteze şi de ce au ieşit acum? Mie să-mi răspundă la această întrebare cineva!“. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=52217&Itemid=375

Activitatea depozitului de la Campulung, suspendata Potrivit prefectului de Arges, Cristian Soare, autorizatia de mediu pentru depozitul de deseuri periculoase de la Campulung Muscel care a luat foc la inceputul lunii a fost suspendata pentru sase luni. In acest timp, la depozitul din campulung vor fi procesate doar deseurile aflate in stoc. / Absolut Tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/activitatea_depozitului_de_la_campulung_suspendata

Profit record, la HidroelectricaDeşi anul trecut era la un pas de faliment, compania Hidroelectrica estimează un cîştig record pentru anul curent. Astfel, a înregistrat un profit brut de 681 milioane lei în primele nouă luni, la o cifră de afaceri de 2,28 miliarde lei. Într-un document remis opi-niei publice, compania precizează că, în primele şase luni, a depăşit în mod constant indicatorii de performanță prevăzuți în buget, evoluția menținîndu-se şi după închiderea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

130

http://www.absoluttv.ro/stiri/activitatea_depozitului_de_la_campulung_suspendata



procedurii insolvenței, în condițiile unui an deficitar din punct de vedere hidrologic, a scăderii cererii pe piața energiei electrice şi a prețurilor de livrare. 681 milioane lei pe plus. „Pînă la finele lunii septembrie, Hidroelectrica a produs şi livrat 11.336 GWh, iar estimarea producției pentru întreg anul 2013 este de circa 14.200 GWh, peste cantitatea de 13.000 GWh, luată în calcul la construcția bugetului, dar semnificativ mai mică față de producția unui an mediu hidrologic de 17.539 GWh. Profitul brut realizat în luna sep-tembrie este de circa 40 milioane lei, la o producție de doar 828 GWh. După primele 9 luni din 2013, profitul brut realizat e de 681 milioane lei, iar cifra de afaceri, 2,28 miliarde lei“, se arată în comunicat. De asemenea, datorită creşterii semnificative a puterii instalate în parcurile eoliene, a înregistrat şi o majorare a cantităților de energie tranzacționate pe Piața de Echilibrare, estimarea din bugetul de venituri şi cheltuieli, la nivelul întregului an, de 847 GWh, fiind depăşită încă de la sfîrşitul lui august 2013. Ast-fel, se estimează o depăşire semnificativă a acestui indicator cu cel puțin cu 200 GWh, pînă la sfîrşitul anului, ceea ce duce la o creştere a cifrei de afaceri cu peste 10 milioane euro. De asemenea, gradul de umplere în marile lacuri de acumulare e de 86%, ceea ce garantează acoperirea tuturor obligațiilor contractuale, precum şi rezerva de putere şi e-nergie necesare pentru funcționarea în siguranță a Sistemului Energetic Național. „În aceste condiții, e de aşteptat ca Hidroelectrica să obțină rezultate economice foarte bu-ne, la finele anului“, a declarat, în comunicat, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Mihail Stănculescu. Potrivit Ministerului de Finanțe, compania a încheiat anul 2012 cu afaceri de 2,4 miliarde lei şi pierderi de 508 milioane lei. Hidroelectrica a intrat în insolvență în iunie 2012, pentru că vindea energie la prețuri sub nivelul pieței, prin contracte preferențiale, încheiate cu „băieții deştepți“. Tribunalul Bucureşti a decis, în iunie 2013, închiderea procedurii de insolvență. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=52201&Itemid=375

Teme ABAInundații mari au fost în județul Argeş. Străzi inundate, apa de doi metri în Piteşti, locuințe inundate, maşini acoperite de ape chiar în mijlocul Piteştiului. Miercuri seara a



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

131



plouat timp de câteva ore, suficient pentru a acoperi tot Piteştiul de ape şi pentru a pune autoritățile la treabă o noapte întreagă în oraş şi în alte localități. Au intervenit pompierii, voluntari, angajați din cadrul Primăriei Piteşti pentru a reuşi să salveze persoane din locuințe şi să scoată apa din casele cetățenilor afectați din județ. În Piteşti situația a fost una dificilă, pe anumite străzi apa ajungea până la doi metri, în unele zone maşinile erau acoperite de ape. Au luat măsuri pentru a reuşi să ajute persoanele afectate şi pentru ca cetățenii să poată circula în siguranță pe străzile din Piteşti şi nu numai. Cetățenii din Piteşti au rămas fără apă şi căldură. Ieri, piteştenii au rămas şi fără apă rece, apă caldă şi căldură din cauza inundațiilor. Din cauză că unul dintre CET-urile municipiului a fost inundat, alimentarea cu energie a fost oprită şi astfel nu s-a mai furnizat nici apă rece, dar nici apă caldă şi căldură mai multe ore, în municipiul Piteşti. Angajații au lucrat ieri la scoaterea apei din subsoluri, acolo unde se află mai multe motopompe şi vane. Furnizarea de apă a fost oprită preventiv pentru că exista riscul de explozie sau de scurtcircuitare a întregii instalații. Pompierii au intervenit pentru a salva mai mulți cetățeni de la inundații şi pentru a scoate apa din locuințe şi din alte societăți din județ: " Au fost afectate: 4 municipii şi oraşe (Piteşti, Costeşti, Mioveni, Curtea de Argeş; 7 comune (Miceşti/sat Miceşti, Valea Danului/sat Valea Danului, Buzoieşti/sat Serboieni, Bradu/sat Bradu, Băbana/sat Cotmenița, Bascov/sat Bascov, Merişani/sat Dobrogostea, La inundații, au intervenit, pentru salvarea de vieți omeneşti şi limitarea pagubelor, următoarele forțe şi mijloace Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Cpt. Puică Nicolae" al județului Argeş :240 militari, 43 mijloace tehnice: 11 autospeciale, 4 autocamioane de intervenție, 24 de motopompe şi 2 ambulanțe SMURD; Aparținând Comitetelor Locale şi Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență din zonele afectate: 82 persoane, 18 mijloace: 7 motopompe, 7 vidanje, 2 tractoare, 2 buldoexcavatoare. Alte forțe: l 14 echipe CEZ Electrica; l 35 echipaje ale Inspectoratului Județean de Poliție Efecte: l 4 persoane salvate: 2 în municipiul Piteşti, str. Găvenii, 1 în comuna Miceşti şi 1 în comuna Buzoieşti l 81 gospodării inundate/afectate. l 5 subsoluri de bloc inundate l 9 operatori economici inundați/afectați l 1 centrală termică a zonei de Nord – Piteşti. Totul a revenit la normal şi se circulă în siguranță pe toate drumurile județene şi naționale din județ" a transmis conducerea ISU Argeş. Reprezentanții de la



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

132

Ape au spus unde au avut lco căderi importante de precipitații: "Precipitațiile căzute în ultimele ore în bazinul hidrografic Argeş au atins valoarea maximă, de 69 de litri pe metru pătrat, la Piteşti. Perioada scurtă în care s-au înregistrat fenomenele meteo au dus la depăşirea pragului critic de precipitații la mai multe posturi hidrometrice monitorizate de Administrația Bazinală de Apă Argeş- Vedea. Astfel, la stația hidrometrică Ciobani pe râul Cotmeana au căzut 28.4 l/mp în 2 ore şi 50 minute, la stația hidrometrică Mălureni pe râul Vâlsan au căzut 36,4 l/mp în 3 ore, la stația hidrometrică Dârmăneşti pe râul Doamnei au fost înregistrați 29.1 l/mp într-un interval de 2 ore şi 50 minute, la stația hidrometrică Arefu pe râul Arefu - 36.6 l/mp în 2 ore şi 50 minute, la stația hidrometrică Ciumeşti pe râul Vâlsan - 26.4 l/mp în 2 ore şi 40 minute, la stația hidrometrică Brădet pe râul Vâlsan - 31 l/mp în 3 ore, la stația hirometrică Bahna Rusului pe râul Doamnei - 23.4 l/mp în 3 ore, la stația hirometrică Piscani pe râul Râul Târgului 24.5 l/mp în 3 ore, la stația hidrometrică Voina pe râul Râul Târgului - 17.2 l/mp în 3 ore , la stația hidrometrică Mălureni pe râul Vâlsan 16.5 l/mp în 3 ore, la stația hidrometrică Rucăr pe râul Râuşor - 15.2 l/mp în 3 ore. Precipitațiile au dus la creşterea nivelurilor apei pe majoritatea râurilor fără a se atinge cotele de atenție sau de apărare. Evoluția fenomenelor pe cursurile de râu este monitorizată de angajații instituției." a transmis conducerea Adminsitrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57441:comar-in-miez-de-noapte-pitetiul-sub-ape-&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4

18 octombrie

Potop în Argeş! Ploile de miercuri spre joi noaptea au făcut prăpăd, în Argeş! Mai multe localități din județ s-au aflat sub ape. Cea mai mare cantitate de precipitații s-a înregistrat la Morăreşti, unde au căzut 93,4 l/mp, în 24 de ore. Doi piteşteni cu handicap, de 36 şi, respectiv, 70 de ani, au fost evacuați cu ajutorul bărcii pneumatice de salvare. În mai



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

133

http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57441:comar-in-miez-de-noapte-pitetiul-sub-ape-&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4



multe zone, furtuna a pus la pămînt copaci. Canalizările n-au mai făcut față, iar în anumite zone din Piteşti, printre care şi strada Gîrlei, apa a ajuns la aproape 2 metri. Viitura a luat mai multe maşini şi le-a dus pe zeci de metri distanță. Mai mult, locuitorii din jumătate de Piteşti au stat ore bune fără utilități. Cele mai multe apeluri la 112, prin care oamenii cereau ajutor, pentru că şuvoaiele de apă intraseră peste ei în case, s-au primit din oraşele Piteşti, Curtea de Argeş şi Costeşti. După ore bune, în care autoritățile au încercat să remedieze situația, multe zone ale județului zăceau încă sub ape. Jumătate din Piteşti, fără utilități. Inundațiile din noaptea de miercuri spre joi n-au avut efecte doar asupra celor ce locuiesc în zonele aflate sub ape, ci şi asupra unei jumătăți de Piteşti. Din cauză că unul dintre CET-urile municipiului (Găvana) a fost inundat, alimentarea cu energie a fost oprită şi astfel locuitorilor nu le-au mai fost furnizate nici apă rece, nici apă caldă şi nici căldură. Toți angajații de la CET au lucrat, ieri dimineață, la scoaterea apei din subsoluri. Alimentarea acestora a fost oprită preventiv, pentru că exista riscul de explozie sau de scurtcircuitare a întregii instalații de furnizare a apei. Tot ieri, situația a reintrat, însă, în normal, în zonele Găvana, Nord, Centru, Popa Șapcă şi Eremia Grigorecu, unde s-a stat ore bune fără utilități. Sorin Apostoliceanu, purtător de cuvînt Termoficare, ne-a explicat: „De la ora 5 şi pînă la 8, sediul CET a fost inundat. Totul pentru că se află la un nivel mai jos față de zona unde au fost înfundate conductele. La ora 9, am reuşit să dăm drumul la apă caldă. La 9.30, am remediat şi situația legată de căldură, iar după o jumătate de oră, a trebuit s-o oprim, pentru că a apărut soarele“. Cetățenii n-au avut, astfel, prea mult de suferit din acest punct de vedere, iar pagubele pentru CET par să nu fie unele însemnate. „Pentru a remedia situa-ția, a trebuit să înlocuim motoarele electrice, le-am pus la uscat. Cele surprinse de ape vor funcționa, pentru că, în caz de nevoie, se rebobinează. Ne-au ajutat mult reprezentanții ISU, dar au fost mobilizați şi colegii, care au intervenit cu toate motopompele din oraş, pentru scoaterea apei“, a mai adăugat Sorin Apostoliceanu. „Mi-a distrus maşina de 20.000 de euro!“ Inundațiile au făcut pagube însemnate şi pe strada Livezilor, din Bradu. „De cîte ori plouă, avem probleme aici. Pînă acum, domnul primar venea, se uita şi promitea. Acum, n-a venit, e în concediu! N-a trimis pe nimeni. Singurii ajunşi au fost cei de la ISU, care au tras o parte din apă. Apoi, probabil din cauza



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

134

problemelor mult mai mari la Piteşti, au fost chemați de urgență acolo. Eu n-am închis un ochi, de cînd a început să plouă. Am maşina distrusă. Am chemat noi o firmă de tractări, s-o ridice de aici, dar a apucat apa să ajungă la calculator. Am dus-o în service. O avem de doi ani, a costat 20.000 de euro. În plus, apa îmi bălteşte în curte şi în grădină, ca şi pe drum. Sînt curioasă cine plăteşte pagubele. Avem şi copilaşi care trebuiau să ajungă la grădiniță, azi. Au rămas acasă, sinistrați“, a spus Mariana Partenie. A ieşit în chiloți, să-şi salveze găinile Speriat de furia apelor, un bărbat ce locuieşte pe strada Livezilor, din Bradu, a ieşit, în miez de noapte, în chiloți, afară, să-şi salveze găinile. La inundațiile de acum trei ani, omul rămăsese fără zburătoare, aşa că aceasta a fost prima lui grijă. „Apa a venit peste noi ca din senin. Eram în chiloți... N-am mai apucat să mă îmbrac. Am ieşit repede afară, să-mi salvez găinile. Le-am dus în baie, să nu mai moară, ca la ultimele inundații. Soția mea nu poate să iasă din casă. Am tot sperat că se va face ceva. Locuim aici ca într-o copaie. Am bătut la uşile autorităților, dar în zadar“, a spus Constantin Aniție. „A intrat apa peste noi, în casă“ Ca să intre în casă, Constantin Aniție trebuie să se înarmeze cu saci de folie în picioare. Cizmele de cauciuc nu-l mai ajută, în unele locuri apa depăşea nivelul acestora. „Aici, unde stăm noi, e locul cel mai jos, normal că vine apa peste noi. E rău de cîte ori plouă, dar acum, mai grav ca oricînd. A intrat apa peste noi, în casă. A apucat să înainteze doar o jumătate de metru în locuință. La primărie, am încercat să vorbesc, dar nu mi-a răspuns nimeni. Era cod galben, nu trebuia să fie un comandament de urgență, nu trebuia să găsim pe cineva, în caz de nevoie?! Apa ajunge la 80 cm, la mine în curte a fost de 70, iar acum, la prînz, a rămas la 50 cm. Problema e că stăm cu apa în curte, şi asta dăunează. Am muncit 30 de ani să-mi fac casă, iar acum, rezistența ei e pusă în pericol. La mine a intrat apa şi în casă, dar mai sînt alte 7 familii pe strada asta, afectate de inundații. Vina e a autorităților locale. Cei de la ISU ne-au ajutat. Au venit la 12 noaptea, cînd i-am sunat, au tras apa pînă pe la 7 dimineața, cînd au plecat. De atunci, au mai venit doar reprezentanți ai presei“, a povestit argeşeanul. Tot în Bradu, la o stradă distanță, pe Arțarului, aceeaşi situație! Nu se putea trece, ieri la prînz, dintr-o parte în cealaltă, nici măcar cu maşina, cu atît mai puțin cu piciorul. Evident, apa de aproximativ un metru era motivul. Oamenii din zonă mai speră încă la o minune din partea autorităților, atît le-a mai rămas, dar şi să se roage



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

135

să nu mai plouă, în următoarea perioadă. Parcul Lunca Argeşului, sub apă Ieri, în Piteşti a ieşit soarele. Urmările potopului de cu o noapte în urmă se vedeau încă. La orele prînzului, Parcul Lunca Argeşului era în mare parte sub ape. Băncuțele care, pînă nu de mult, te lăsau să ajungi cît mai aproape de rîul Argeş nu mai erau accesibile. Apă de peste un metru, la Băbana Bebe Ivan: „Eu nu stau cu mîna întinsă, să vină Guvernul să-mi rezolve problemele din localitate. Aşa că, în această seară (n.r. - ieri), pînă la orele 18 - 19, nu se va mai observa că a fost prăpăd şi la Băbana. De la ora 2, de cînd au început problemele, eu am fost activ, am mers pe teren. În două case ce aparțin unor persoane vîrstnice, a pătruns apa. Oamenii au fost ajutați imediat. Peste alte 80 de familii au fost afectate de ploi. 14 ha de teren arabil au fost inundate. Vom încerca să facem ceva şi pentru aceşti localnici, eventual ei vor fi scutiți, anul viitor, de impozit. De asemenea, drumul comunal, pe o distanță de 800 m, a fost acoperit de ape. Nivelul acesteia depăşea un metru. Din fericire, asfaltul pus anul acesta a rezistat. Pe unde nu era asfal -tat, am început să ducem piatră în zonă. Cum vă ziceam, pînă diseară nu se va observa că şi Băbana a fost sub ape. Din punctul meu de vedere, dacă pîrîul Vîrtej ar fi fost reabilitat în totalitate, iar cei de la Ministerul Mediului nu s-ar fi oprit cu lucrările la jumătate, nu erau probleme în comuna pe care o reprezint“. Cimitirul Sfîntul Gheorghe, sub ape. Morţii, inundaţi și ei # Inundațiile din noaptea de miercuri spre joi n-au avut efecte doar asupra celor ce locuiesc în zonele aflate sub ape, ci şi asupra unei jumătăți de Piteşti. Dacă cei vii au avut de pătimit din cauza ploilor căzute în ultimele zile asupra Piteştiului, ei bine nici morții n-au scăpat cu una - cu două de inundații. Și dacă lor, celor plecați dintre noi, nu le pasă prea tare, cei vii care s-au dus pe la morminte au avut de înotat bine prin apa acumulată pe aleile cimitirului. Pe unele dintre aleile mai puțin îngrijite, unde nu s-a turnat asfalt, în special cele din spatele cimitirului Sfîntul Gheorghe, apa se strînge şi cînd plouă mai puțin decît a plouat recent. Apa, pînă la genunchi. Pe aleile asfaltate şi mai îngrijite din cimitir, apa nu s-a strîns şi oamenii pot circula liniştiți. În alte zone, în special mai în spate, unde nu s-au făcut cum trebuie lucrările de amena-jare a aleilor, situația arată rău, de cîte ori plouă. Apa se acumulează printre morminte atît de mult, încît abia se mai poate trece. „La cimitirul nou, poți să mori de bucurie! E frumos, nu se adună aşa apa, dar aici... Soția mea e înmormîntată pe ultima alee şi acolo



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

136

e pus numai nişte pietriş, nu e asfaltat nimic şi de-aia e aşa. Se adună apa pînă la genunchi. De trei ori am fost la primarul Pendiuc, să-i spun să ne toarne şi nouă aco lo un asfalt. M-a primit la el, mi-a promis, ba chiar m-a şi pupat. Și atît! Pînă acum, nimic! A promis că pune să asfalteze şi acolo, dar tot aşteptăm şi, uitați, a plouat rău şi e apa de nu se mai poate trece!“, spune Nicolae Gheorghe, unul dintre cei care merg chiar zilnic la cimitir. Multe dintre aleile cimtirului încă erau inundate şi mormintele erau încon-jurate de apă, ieri după-amiază, la ore bune după ce s-a oprit potopul. Străzile din Piteşti, afectate Ca urmare a ploii din noaptea de miercuri spre joi, Instituția Prefectului a transmis o situație la nivelul județului, cu zonele afectate de precipitațiile abundente. Astfel, potrivit statisticilor de la ora 10, în Piteşti au fost inundate două gospodării de pe străzile Trivale, redacția Curier TV, de pe Căpitan Cuțui, una pe Calea Drăgăşani, una pe strada Cîmpului, curtea Complexului Comercial JON, la DEDEMAN şi două apartamente aflate la parterul blocului P1, pe strada Găvenii, 13 gospodării pe strada Gîrlei - evacuarea apei din subsolul blocului PS1, o gospodărie pe strada Livezilor, două pe strada Schitului, două pe strada Turceşti, trei pe strada Mihai Mihăileanu, CET NORD - subsol tehnic, două gospodării şi firma ATLAS, pe strada Nicolae Bălcescu, opt pe strada George Coşbuc. De altfel, au fost evacuate cu ajutorul bărcii pneumatice de salvare două persoane cu handicap: Florea Marius, 36 de ani, şi Florea Gheorghița, 70 de ani. O maşină, în pîrîul Păuleasca La Curtea de Argeş: decolmatare canal strada Valea Danului, trei gospodării pe strada Fabricii nr. 121, două pe strada Daniel Sterescu. La Costeşti: o gospodărie pe strada Biserica Nouă, una pe strada Industriei, unde încă se mai acționează. La Mioveni: decolmatare canal pe strada Pieței. În comuna Miceşti, sat Miceşti: evacuare autoturism blocat în pîrîul Păuleasca, fiind o persoană rămasă blocată în autovehicul: Tatiana Ciobanu, 55 de ani. În comuna Valea Danului, sat Valea Danului - două gospodării. În Buzoieşti, sat Șerboieni: o gospodărie, fiind salvat Marius D., 16 ani. În Bradu, sat Bradu: o gospodărie. În comuna Budeasa: două gospodării. Mai exact, în tot județul, au fost afectate patru municipii sau oraşe şi cinci comune. Totodată, au fost avariate 19 străzi, 45 gospodării, 2 obiective comerciale, CET Piteşti (subsol tehnic), 1 subsol la blocul PS 1 şi 2 apartamente aflate la parterul blocului P1. În ce priveşte rețeaua electrică, au fost afectate 35 puncte de transformare pe linie electrică aeriană



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

137

20 KV Vîlcele - Drăganu (comunele Merişani, Drăganu, Cotmeana), cu 1.414 abonați. Au intervenit în total 11 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 4 autocamioane de inter-venție, 11 motopompe remorcabile, 2 motopompe transportabile, 2 ambulanțe SMURD, 11 ofițeri, 106 subofițeri, 14 echipe CEZ Electrica şi 75 angajați ai IPJ, cu 35 de autove-hicule. La Cocu, elevii n-au ajuns la şcoală Florin Gardin, inspectorul şcolar general al ISJ Argeş, ne-a precizat că n-a fost inundată nici o şcoală: „Elevii de la Școala din Cocu n-au putut ajunge la ore pentru că trebuiau să treacă printr-o vale în care s-a acumulat apă. Astfel, ei au rămas acasă şi vor recupera orele într-o sîmbătă. În rest, n-am avut probleme din cauza precipitațiilor abundente“. Au fost avariate 19 străzi, 45 gospodării, 2 obiective comerciale, CET PITEȘTI (subsol tehnic), 1 subsol la blocul PS 1 şi 2 apar-tamente aflate la parterul blocului P1. Au fost afectate 35 puncte de transformare pe linie electrică aeriană 20 KV Vîlcele - Drăganu (comunele Merişani, Drăganu, Cotmeana), cu 1.414 abonați. „Vom evalua pagubele“ Prefectul de Argeş, Cristian Soare, menține în permanență legătura cu conducerea ISU şi cu echipajele ce acționează în teritoriu, astfel încît situația să rămînă sub control. De altfel, prefectul a lăsat în grija subprefectului de Argeş, Ion Burnei, vizita ambasadorului Elveției, pentru a merge în zonele afectate. „În primă fază, noi vom evalua pagubele survenite în urma acestor precipitații şi vom transmite o situație la centru, astfel încît, în funcție de prioritățile momentului, se va stabili dacă din fondul de rezervă se pot acoperi pagubele produse. Prefectura nu are fond de rezervă pentru astfel de situații. Acum (n.r. - ieri, în jurul orei 12.30), vin de la Costeşti, de la un lac piscicol, şi vă pot spune că se fac deversări controlate pe o parte a lacului. Din informațiile primite, în lacurile din județ acumulările sînt în limite“, a explicat prefectul de Argeş, Cristian Soare. „Nu mai sînt probleme“ Viceprimarul Piteştiului, Laurențiu Zidaru, ne-a spus, ieri în jurul orei 16: „La această oră, nu mai sînt probleme, în Piteşti. La videoconferința de la Prefectură cu cei de la centru, prefectul Cristian Soare a raportat situația la nivelul județului şi nu sînt probleme. Din cîte am înțeles, vor fi evaluate pagubele şi, dacă va fi nevoie, va interveni şi Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei“. În urma averselor, s-au strîns 660 milioane metri cubi de apă. Lacurile de acumulare, aproape de capacitatea maximă # 69 litri pe metru pătrat Precipitațiile căzute, în noaptea de miercuri spre joi, în Bazinul Hidrografic Argeş, au atins valoarea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

138

maximă, de 69 litri pe metru pătrat, la Piteşti. Perioada scurtă în care s-au înregistrat fenomenele meteo a dus la depăşirea pragului critic de precipitații la mai multe posturi hidrometrice monitorizate de Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea. Astfel, la stația hidrometrică Ciobani, pe rîul Cotmeana, au căzut 28,4 l/mp, în 2 ore şi 50 minute, la stația hidrometrică Mălureni, pe rîul Vîlsan, 36,4 l/mp, în 3 ore, la stația hidrometrică Dîrmăneşti, pe rîul Doamnei, s-au înregistrat 29,1 l/mp, în-tr-un interval de 2 ore şi 50 minute, la stația hidrometrică Arefu, pe rîul Arefu - 36,6 l/mp, în 2 ore şi 50 minute, la stația hidrometrică Ciumeşti, pe rîul Vîlsan - 26,4 l/mp, în 2 ore şi 40 minute, la stația hi-drometrică Brădet, pe rîul Vîlsan - 31 l/mp, în 3 ore, la stația hirometrică Bahna Rusului, pe rîul Doamnei - 23,4 l/mp, în 3 ore, la stația hirometrică Piscani, pe Rîul Tîrgului - 24,5 l/mp, în 3 ore, la stația hidrometrică Voina, pe Rîul Tîrgului - 17,2 l/mp, în 3 ore, la stația hidrometrică Mălureni, pe rîul Vîlsan - 16,5 l/mp, în 3 ore, la stația hidrometrică Rucăr, pe rîul Rîuşor - 15,2 l/mp, în 3 ore. Continuă atenționarea hidrologică. Precipitațiile au dus la creşterea nivelurilor apei pe majoritatea rîurilor, fără a se atinge cotele de atenție sau de apărare. Evoluția fenomenelor pe cursurile de rîu este atent monitorizată de reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea. Județul nostru rămîne sub atenționare hidrologică, referitoare la scurgeri importante de apă pe versanți, torenți şi pîraie, cu efect de inundații locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare. A fost instituit codul galben pe afluenții Argeşului superior. Aceste fenomene se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare, pe rîurile mici din Bazinul Hidrografic Argeş şi afluenții de grad inferior. Atenționarea hidrologică mai este valabilă pînă astăzi, la ora 10. Ieri după prînz, în lacurile de acumulare administrate de Administrația Bazinală de Apă Argeş - Vedea, erau 660 milioane metri cubi de apă, reprezentînd 89% din capacitatea de stocare. / Top,http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57441:comar-in-miez-de-noapte-pitetiul-sub-ape-&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

139




Potop la Piteşti!Miercuri noapte, natura s-a dezlănțuit la Piteşti. Peste oraş s-a abătut potopul şi timp de şase ore a plouat torențial. În bună măsură colmatate sau înfundate, sistemele de canalizare n-au făcut față debitului imens de apă. În zona centrală şi prin cartiere curgeau şuvoaie, multe străzi s-au transformat în adevărate fluvii. Speriați, mulți oameni au cerut ajutorul autorităților. Pe scurt, aceasta a fost imaginea aproape apocaliptică a unui oraş acoperit de apă. Alarmă la Situaţii de Urgenţă Miercuri seară ploua mărunt şi nimic nu anunța ce avea să urmeze. După miezul nopții, însoțită de tunete şi fulgere, ploaia mocănească avea să se transforme într-un adevărat potop. Cantități uriaşe de apă s-au abătut asupra oraşului. Disperați, oamenii au început să sune la 112. La Prefectură a fost convocat Comandamentul Județean pentru Situații de Urgență. În scurt timp, pe bulevardul central al Piteştiului, pe străzile Nicolae Bălcescu, Gârlei, Găvenii şi pe Calea Bascov s-au format adevărate râuri, iar maşinile aflate în trafic abia mai puteau înainta. Prăpăd în zona Gârlei Echipaje ale pompierilor militari au pornit către zonele afectate. Cel mai rău a fost în cartierul Gârlei. Acolo, apa a pătruns în locuințe şi subsoluri de bloc, viitura aproape că a acoperit maşinile, iar unele au fost purtate de şuvoaie la peste 20 m distanță. Pompierii au lansat bărcile pneumatice pentru a evacua persoanele care nu se puteau deplasa. Spre ziuă, ploaia a contenit, apele au început să se retragă şi situația revenea la normal. Precipitațiile abundente nu au afectat doar Piteştiul, ci şi municipiul Curtea de Argeş, oraşele Costeşti şi Mioveni şi comunele Miceşti, Valea Danului, Buzoeşti, Bradu, Budeasa şi Băbana. Patru oameni salvaţi Toată noaptea, 11 ofițeri şi 229 subofițeri ai detaşamentelor de pompieri argeşeni au acționat cu 11 autospeciale, patru autocamioane şi 24 motopompe pentru a evacua apa din curți, subsoluri, beciuri, apartamente, spații comerciale, sedii de firme, iar activitatea continua şi ieri-dimineață. De asemenea, au intervenit cu bărcile pneumatice pentru salvarea Gheorghiței F., de 70 de ani, şi a fiului său, Marius, de 36 de ani, ambii din cartierul piteştean Gârlei, persoane cu handicap, care au fost transportați la spital. La Miceşti a fost salvată Tatiana C., de 55 de ani, care a încercat să traverseze cu maşina pârâul Păuleasca, dar a rămas blocată în autoturism. Și tot pompierii au fost cei care l-au scos din casă pe Marius M., de 16 ani, din Buzoeşti, satul Șerboieni, care era imobilizat la pat. Alături de pompieri au acționat



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

140

două ambulanțe SMURD, 14 echipe ale CEZ Electrica şi 75 de polițişti. Bilanţ Ieri, la prânz, la Prefectura Argeş s-a făcut un prim bilanț al pagubelor. Astfel, la Piteşti au fost afectate 40 de gospodării, subsoluri tehnice de bloc şi două apartamente de pe străzile Trivale, Căpitan Cuțui, Drăgăşani, Câmpului, Găvenii, Livezilor, Schitului, Turceşti, George Coşbuc, Mihai Mihăileanu şi Nicolae Bălcescu, precum şi sediile a patru agenți economici (Complexele Comerciale “John” şi “Dedeman”, firma “Atlas” şi CET Nord). Au mai fost afectate gospodării din Curtea de Argeş (străzile Valea Danului, Fabricii şi Daniel Sterescu), Costeşti (străzile Biserica Nouă şi Industriilor), Mioveni, Miceşti, Valea Danului, Buzoeşti, Bradu, Budeasa, Bascov şi Băbana, iar la Drăganu şi Morăreşti, satul Deduleşti, au fost eliminați copaci căzuți pe carosabil. De asemenea, au fost scoase din funcțiune 35 puncte de transformare de pe linia electrică de 20 KV Vâlcele-Drăganu, 1.414 abonați din Merişani, Drăganu şi Cotmeana au rămas fără curent electric, iar echipele CEZ acționau pentru remedierea avariilor şi repunerea liniei sub tensiune. Noroc că pârâul Trivale a fost regularizat! Pe alocuri, apa a atins înălțimi de doi metri, iar în unele cazuri a fost nevoie de intervenție cu barca! La fața locului au fost toată noaptea şi prefectul Cristian Soare, primarul Tudor Pendiuc, viceprimarul Cornel Ionică şi alți reprezentanți ai administrației. “Din 2001 nu am mai avut aşa ceva! Am fost la fața locului şi eu, şi domnul primar Tudor Pendiuc, s-a intervenit toată noaptea. Problema a fost că a plouat foarte mult, iar Piteştiul este colinar şi s-au pornit torenții. Din fericire, nu au fost răniți şi nici pagube materiale foarte mari. Noroc că abia am curățat pârâul Trivale, altfel ar fi fost prăpăd şi acolo!”, ne-a declarat viceprimarul Cornel Ionică. Căldura, oprită o noapte Din cauza ploii puternice de ieri noapte, SC Termo Calor Confort SA Piteşti a fost nevoită, în jurul orei 4, să sisteze activitatea la CET Nord. Apa a inundat o serie de încăperi subterane cu echipamente electrice a căror funcționare a fost pusă, astfel, în pericol. Pentru a evita orice probleme, au fost oprite şi scoase din încăperile izolate, aşa încât 40% dintre clienții Termo Calor nu au mai avut apă caldă şi căldură. “La ora 9 s-a reluat furnizarea apei calde. Până în această seară (n.r. ieri) vor asigura şi căldură în toate zonele. Echipamentele electrice sunt acum verificate, iar producția de energie termică este asigurată de centralele de cartier din Prundu care au preluat şi zona centrală şi ceva din Nord. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat”, ne-a declarat



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

141

Sorin Apostoliceanu, economistul şef al SC Termo Calor Confort SA. O ploaie bună de… octombrie A plouat în tot județul, dar baierele cerului s-au rupt pe zona Curtea de Argeş, Piteşti, Morăreşti. În 24 de ore (de miercuri, 16 octombrie, ora 8, până joi, 17 octombrie, ora 8) la Piteşti s-au înregistrat 69 l/mp, la Curtea de Argeş – 64 l/mp, la Morăreşti – 93 l/mp, la Câmpulung – 25 l/mp, la Fundata – 32 l/mp, la Ungheni – 31 l/mp, la Stolnici – 37 l/mp. Pentru unii a fost o ploaie bună de… octombrie, pentru alții – o ploaie cu peripeții, cu apă în curți şi în case, cu garduri rupte şi grădini inundate. Atenţionare de inundaţii Potrivit Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea, județul se află sub atenționare hidrologică şi a fost instituit cod galben pe afluenții Argeşului superior. În acest interval se preconizează scurgeri importante de apă pe versanți, torenți şi pâraie cu efect de inundații locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de apărare. Fenomenele se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe râurile mici din bazinul hidrografic Argeş şi afluenții de grad inferior, iar atenționarea este valabilă până la ora 18 a zilei de azi. / Argesul, http://ziarulargesul.ro/20679-potop-la-pitesti.html

Specialiştii de la Ape confirmă: au căzut 69 de litri de apă pe metrul pătrat. Cod galben de inundaţii până vineri, la ora 10Specialiştii Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea au intrat şi ei în alertă din pricina precipitațiilor abundente de azi-noapte. Conform directorului Dumitru Ciobanu, perioada scurtă în care s-au înregistrat fenomenele meteo a dus la depăşirea pragului critic de precipitații la mai multe posturi hidrometrice monitorizate de ABAA-V. ”Precipitațiile căzute în ultimele ore în bazinul hidrografic Argeş au atins valoarea maximă, de 69 de litri pe metru pătrat, la Piteşti. Precipitațiile au dus la creşterea nivelurilor apei pe majoritatea râurilor fără a se atinge cotele de atenție sau de apărare. Județul Argeş rămâne sub atenționare hidrologică referitoare la scurgeri importante de apă pe versanți, torenți şi pâraie cu efect de inundații locale, creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale Cotelor de Apărare. A fost instituit codul galben pe afluenții Argeşului superior. Atenționarea hidrologică este valabilă până vineri 18 octombrie, ora 10.00. La această oră în lacurile de acumulare administrate de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

142

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/specialistii-de-la-ape-confirma-au-cazut-69-de-litri-de-apa-pe-metrul-patrat-cod-galben-de-inundaii-pana-vineri-la-ora-10.html


http://ziarulargesul.ro/20679-potop-la-pitesti.html

Administrația Bazinală de Apă Argeş – Vedea sunt 660 de milioane metri cubi de apă, reprezentând 89% din capacitatea de stocare”, a transmis şeful ABAA-V, Dumitru Ciobanu. / Obiectiv argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/specialistii-de-la-ape-confirma-au-cazut-69-de-litri-de-apa-pe-metrul-patrat-cod-galben-de-inundaii-pana-vineri-la-ora-10.html

Cel mai mare volum de precipitații din județul Argeș, de 69 de litri pe metrul pătrat, s-a înregistrat în noaptea de miercuri spre joi în municipiul Pitești, au anunțat reprezentanții Administrației Bazinale de Apă (ABA) Argeș - Vedea. Din cauza ploilor abundente şi a inundațiilor de pe străzi, CET Piteşti a oprit furnizarea cu agent terminc, astfel, mii de persoane au rămas şi fără căldură în apartamente. "Jumatate din oras nu are caldura si apa pentru ca si centrala de termoficare a fost inundata. Inca 2 masini de pompieri au fost trimise pentru a scoate apa de la CET. Sunt convins ca lucrurile vor intra rapid pe fagasul normal. Avem 4 persoane salvate. 2 persoane de pe strada Garlei, o femeie care a suferit un atac de panica si fiul ei cu handicap au fost salvate cu o barca de catre ISU. A mai fost salvat un tanar din Buzoiesti si o femeie din Micesti, care fusese prinsa de paraul Pauleasca. Nu avem victime umane din cauza inundatiilor. Nici la Curtea de Arges nu mai sunt probleme. La Buzoesti si la Babana au mai fost ceva probleme, dar spera ca situatia sa reintre in normal", a afirmat prefectul Cristian Soare. "De la 2 si un sfert dimineata am fost la punctele cu probleme din Pitesti. Apele s-au retras inclusiv pe strada Garlei. Au ramas urmarile, in curtile oamenilor, in casele afectate. 2 autoturisme au fost transportate de apa din curti pe domeniul public. Proprietarii isi vor recupera pagubele la asigurari. Noi ii vom ajuta sa reduca urmarile inundatiilor. Canalizarea orasului a functionat, dar acest punct a fost nevralgic. In plus, cantitatea de apa cazuta intr-un timp atat de scurt, cum nu s-a mai intamplat in ultimii 12 ani, nu putea face fata la acest debit", a afirmat si Tudor Pendiuc, primarul Pitestiului. Valori importante de precipitații, de până la 36 de litri pe metrul pătrat într-un interval de trei ore, au mai fost înregistrate la stațiile hidrometrice din localitățile Arefu, Mălureni, Brădet și Cotmeana.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

143




"Perioada scurtă în care s-au înregistrat fenomenele meteo a dus la depășirea pragului critic de precipitații la mai multe posturi hidrometrice. (...) Precipitațiile au dus la creșterea nivelurilor apei pe majoritatea râurilor, fără a se atinge cotele de atenție sau de apărare. Evoluția fenomenelor pe cursurile de râu este atent monitorizată", se arată într-un comunicat al ABA Argeș — Vedea. În perioada următoare, județul Argeș rămâne sub atenționare hidrologică referitoare la scurgeri importante de apă pe versanți, torenți și pâraie, cu efect de inundații locale și creșteri de debite, fiind posibile depășiri ale cotelor de apărare. "A fost instituit codul galben pe afluenții Argeșului superior. Aceste fenomene se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe râurile mici din bazinul hidrografic Argeș și pe afluenții de grad inferior", se mai precizează în comunicat. Atenționarea hidrologică pentru județul Argeș este valabilă până vineri dimineață, la ora 10,00. Zeci de gospodării din nouă localități ale județului Argeș au fost inundate în urma ploilor căzute în cursul nopții, potrivit unui bilanț prezentat joi de reprezentanții Instituției Prefectului. Apele provenite din precipitații au afectat 19 străzi, 45 de gospodării și două societăți comerciale din orașele Pitești, Curtea de Argeș, Mioveni și Costești, precum și din comunele Micești, Valea Danului, Bradu, Buzoiești și Budeasa. / Pro Arges, http://www.proarges.ro/ploaie-torentiala-pitestiul-a-fost-acoperit-de-2-metri-de-apa.html

Teme similare

La Slobozia Mândra, mai multe gospodării sunt inundate periodic pe fondul lipsei de implicare a autorităţilorLa Slobozia Mândra, când plouă, se declanşează Infernul. Strada principală se umple de apă şi gospodăriile intră în colaps. Oamenii ştiu că situaţia nu se poate schimba, pentru că nu au sprijin din partea autorităţii locale, mai interesată de binele propriu decât de binele locuitorilor de acolo. Explicaţia acestei stări de fapt este puţin complicată, însă, cu un mic efort, cei intresaţi vor înţelege şi partea tehnică a problemei.Slobozia Mândra este situată într-o zonă deluroasă a judeţului. Deşi administraţia locală, în acord cu autorităţile judeţene, a făcut efortul de a asfalta şoseaua principală, dar şi vechile uliţe ale comunei, asigurate cu şanţuri de scurgere a apei, problemele nu s-au



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

144

http://www.proarges.ro/ploaie-torentiala-pitestiul-a-fost-acoperit-de-2-metri-de-apa.html

http://www.proarges.ro/ploaie-torentiala-pitestiul-a-fost-acoperit-de-2-metri-de-apa.html

ţinut departe de oamenii din comună. Asta pentru că, la execuţia lucrării nu s-a luat în seamă faptul că şanţurile din aval nu comunică cu acelea din amonte şi astfel, apa din deal, atunci când plouă curge pe şosea, unundând-o. La kilometrul 27+800 al drumului judeţean 546 există un podeţ tubular care traversează drumul, dar care este colmatat în întregime. Oamenii din comună, ale căror gospodării sunt afectate periodic de inundaţii au solicitat, atât primarului, cât şi autorităţilor judeţene decolmatarea podeţului, care este însă, situat în apropierea casei primarului comunei, Ştefan Marinel. Răspunsul primit de către proprietarii gospodăriilor inundate a fost mereu acelaşi, halucinant prin însăşi esenţa lui: “acest podeţ nu se va defunda niciodată, pentru că nu vrem noi”. Înfuriaţi de situaţie, dar mai ales de atitudinea primarului şi viceprimarului din comună, oamenii au propus să facă ei, pe banii lor, demersul, astfel încât primăria să nu mai aibă argumente de natură financiară. Din păcate, atitudinea nu s-a schimbat în niciun fel, ba dimpotrivă, cei în cauză spun că primarul s-a înfuriat şi a refuzat orice fel de comunicare cu ei. De aceea, unul dintre proprietarii caselor afectate a solicitat încă din anul 2009 – problema fiind foarte veche – Instituţiei Prefectului o invervenţie rapidă pentru remedierea situaţiei. De-a lungul vremii, mai multe comisii de specialişti s-au deplasat în comună pentru a vedea care este problema şi, de fiecare dată, oamenilor li s-a promis că lucrurile se vor rezolva în cel mai scurt timp. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până în zilele noastre. Zona de la kilometrul 27+800 beneficiază atât de drum asfaltat şi rigole de scurgere atât în amonte şi în aval de DJ 546, singurul lucru care trebuia făcut fiind decolmarea tubului, realizarea unui alt podeţ în zona cu pricina fiind atât o pierdere de timp, cât şi de bani. În situaţia actuală apa curge în şosea, pe care o erodează treptat şi sigur, necesitând în scurt timp reparaţii, care ar fi putut fi evitate cu puţină bunăvoinţă din partea administraţiei locale. Însă, se pare, interesul primarului de acolo de a nu i se infiltra apa în propria casă este mai mare decât acela de a evita erodarea drumului principal, asfalatat din bani judeţeni şi scutirea a mai multe gospodării de pierderi materiale însemnate. Potrivit unei sesizări a locuitorilor din comună, intenţia de a sprijini material autorităţile pentru rezolvarea problemei au rămas valabile: “Ştiţi la fel de bine ca şi noi că desfundarea tubului şi săparea unui şanţ pe uliţa către râul Sîi, care să asigure scurgerea apelor pluviale, nu necesită fonduri prea mari şi nici un efort prea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

145

mare, ami ales că toţi cei afectaţi de această problemă ar sprijini şi ei autorităţile. Totul depinde de bunăvoinţă.” Atitudinea constantă a primarului de a respinge orice mijloc de rezolvare a problemei a adus oamenii în pragul disperării, însă la Slobozia Mândra, primarul face legea. Şi oamenii nu au altă soluţie decât să asiste, neputincioşi, la un scenariu repetitiv,în care îşi pierd constant bunuri materiale, fără a primi în schimb, niciun fel de despăgubire. / Teleormanul, http://ziarulteleormanul.ro/la-slobozia-mandra-mai-multe-gospodarii-sunt-inundate-periodic-pe-fondul-lipsei-de-implicare-a-autoritatilor/

Bătrâni scoşi cu barca din case în Piteşti! Iată zonele cele mai afectate!Ploile abundente de azi noapte au făcut prăpăd în Piteşti. Pe alocuri, apa a atins înălțimi de doi metri, iar în unele cazuri a fost nevoie de intervenție cu barca pneumatică! "Din 2001 nu am mai avut aşa ceva! Am fost la fața locului şi eu, şi domnul primar Tudor Pendiuc, s-a intervenit toată noaptea! Problema a fost că a plouat foarte mult, până la 65 de litri pe metru pătrat, iar Piteştiul este colinar şi s-au pornit torenții. Cele mai afectate zone au fost Gârlei, 1 Decembrie (John) şi Plopilor. Au fost şi maşini luate de ape, iar unele subsoluri de bloc şi locuințe au fost inundate. La un moment dat, dintr-o casă ISU a scos bătrânii cu barca! Debitul a fost foarte mare, iar canalizarea nu a mai făcut față. Din fericire, nu au fost răniți şi nici pagube materiale foarte mari. Noroc că abia am curățat pârâul Trivale, altfel ar fi fost prăpăd şi acolo!", ne-a declarat Cornel Ionică, viceprimar al Piteştiului. Din cauza inundațiilor, Termo Calor a sistat furnizarea căldurii, aşa că multe apartamente au rămas şi în frig pe durata nopții. / Epitesti, http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/btrani-scoi-cu-barca-din-case-in-piteti.html

Potop în Argeş! Doi oameni, salvaţi în ultimul moment de la înec, cinci localităţi calamitate!Ploile din ultimele 12 ore au afectat foarte grav județul Argeş! Pentru prima dată în ultimul deceniu, Piteştiul a fost grav afectat de inundații. Astfel, mai multe blocuri din zona de est a oraşului, aflată la cea mai mică altitudine, lângă râul Argeş, au subsolurile inundate, pompierii acționând cu pompe pentru eliminarea problemelor. Cea mai gravă



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

146

http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/btrani-scoi-cu-barca-din-case-in-piteti.html

http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/btrani-scoi-cu-barca-din-case-in-piteti.html

http://ziarulteleormanul.ro/la-slobozia-mandra-mai-multe-gospodarii-sunt-inundate-periodic-pe-fondul-lipsei-de-implicare-a-autoritatilor/



situație este pe strada Gârlei, unde noaptea trecută nivelul apei a fost de peste 2,5 metri. Pompierii acționează cu câteva zeci de pompe şi mai multe bărci pneumatice. Două persoane cu handicap au fost salvate în ultimul moment de la înec. De asemenea, un şofer este blocat, la această oră, într-o maşină în Miceşti. Conform ISU Argeş, pe lângă Piteşti şi Miceşti, alte trei localități grav afectate sunt Costeşti, Buzoieşti şi Curtea de Argeş. În orele următoare vom reveni cu amănunte! / Arges plus, http://www.argesplus.ro/potop-in-arges-doi-oameni-salvati-in-ultimul-moment-de-la-inec-cinci-localitati-calamitate.html

Inundaţii de proporţii în Argeş. La Piteşti două persoane au fost evacuate cu barca Inundații de proporții în Argeş. Din cauza ploii abundente care a căzut toată noaptea mai multe localități au fost inundate. Furtuna a pus la pământ copaci, iar pentru a salva mai mulți oameni din casele pline cu apă pompierii au adus barca.Cel puțin şase localități din Argeş au fost serios afectate de ploaia care a căzut necontenit încă de aseară. Cele mai multe apeluri la 112, prin care oamenii cereau ajutor pentru că şuvoaiele de apă au intrat peste ei în case, s-au primit din oraşele Piteşti, Curtea de Argeş şi Costeşti. La Piteşti canalizarea nu a mai făcut față. Au fost unele zone în care apa a avut chiar şi doi metri. Pe strada Gârlei apa măsura doi metri şi toate casele au fost inundate.Pentru o bătrână si fiul acesteia bolnav pompierii au hotărât evacuarea lor „Sunt mai multe case inundate şi altele în pericol de a fi inundate pentru că la aceste cantități de apă,ploaia care a durat şase ore, canalizările nu au mai făcut față.S-au adăugat şi frunzele căzute şi avem astfel de situație ” Tudor Pendiuc – primar Piteşti În zonele afectate viitura a luat maşinile şi le-a dus zeci de metri. Oamenii au ieşit din case de frica puhoaielor şi au stat în ploaie în speranța că aceasta se va opri şi apele se vor retrage. "Oamenii ne-au rugat să intervenim la o casa inundată si acolo era o femeie bătrână si baiatul acesteia grav bolnav.Apa era mare şi nu am putut intra ,am sunat la 112.Femeia striga mereu din casă după ajutor",ne-a declarat Alin Perşinaru,agent de pază. Pompierii au intervenit cu o autospecială şi cu o barcă pneumatică pentru a-i salva pe cei doi."Intervenția a fost



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

147

http://argesmedia.ro/index.php/ro/presa-judeteana/actualitate/18280-video-foto-inunda%C5%A3ii-de-propor%C5%A3ii-%C3%AEn-arge%C5%9F-la-pite%C5%9Fti-dou%C4%83-persoane-au-fost-evacuate-cu-barca

http://argesmedia.ro/index.php/ro/presa-judeteana/actualitate/18280-video-foto-inunda%C5%A3ii-de-propor%C5%A3ii-%C3%AEn-arge%C5%9F-la-pite%C5%9Fti-dou%C4%83-persoane-au-fost-evacuate-cu-barca

http://www.argesplus.ro/potop-in-arges-doi-oameni-salvati-in-ultimul-moment-de-la-inec-cinci-localitati-calamitate.html

http://www.argesplus.ro/potop-in-arges-doi-oameni-salvati-in-ultimul-moment-de-la-inec-cinci-localitati-calamitate.html

foarte dificilă,apa a pătruns în casa, iar în unele locuri apa avea şi doi metri.Datorită curentului format de viitură fără barcă nu puteam scoate victimele",a declarat pentru Adevarul.ro plutonier Ionel Berbecaru de la ISU Argeş. / Adevarul, http://adevarul.ro/locale/pitesti/video-foto-inundatii-proportii-argesla-pitesti-doua-persoane-fost-evacuate-barca-1_525f5206c7b855ff5647cb58/index.html

Împăduriri antiinundaţiiLucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a declarat că se doreşte demararea, în această toamnă, a împăduririi a circa 20.000 hectare de teren, pentru prevenirea riscului de inundații, împiedicarea scurgerilor de apă de pe versanți şi a alunecărilor de teren. Mai mult, pe lîngă cele 20.000 hectare de terenuri prevăzute a fi împădurite din această toamnă, proiectul de modificare a Codului Silvic - aprobat în Guvern şi transmis Parlamentului - mai prevede împădurirea a încă un milion hectare de teren pînă în 2030, fiind identificate şi sursele de finanțare. În doi ani, trebuie finalizate„Noi vrem ca, în această toamnă, să începem lucrările la împădurirea unor terenuri, în special de pe bazinele mici, pentru a preveni riscul de inundații. Avem identificate peste 20.000 hectare de terenuri unde trebuie să facem împăduriri în regim de urgență, pen-tru a diminua riscul alunecărilor de teren şi al scurgerilor de pe versanți“, a declarat Lucia Varga. „A fost un efort pentru a identifica acele terenuri, începem lucrările de împădurire în această toamnă şi le continuăm anul viitor, făcînd o eşalonare, astfel încît, în maximum doi ani, să le finalizăm, pentru că sînt zonele cele mai expuse riscului de alunecări de teren şi de scurgeri de pe versanți“, a spus ministrul. Lucia Varga a precizat că, pentru împădurirea a peste un milion de hectare în România, ministerul e în discuții, pentru a cumpăra aceste terenuri de la proprietari sau a-i sprijini să le împădurească.În Argeş, se fac în ocoalele private Oficialul de stat a precizat că fondurile necesare pentru împădurirea acestor terenuri sînt prevăzute tot în proiectul de lege de modificare a Codului Silvic, mai exact din fondurile obținute de pe urma comercializării certificatelor de bioxid de carbon. Directorul Direcției Silvice Argeş, Armand Chiriloiu, ne-a spus că nu are cunoştință despre demararea acestui proiect în județul nostru, însă, conform programului de împăduriri, anul acesta au fost împădurite, în primăvară, 74 hectare de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

148

http://adevarul.ro/locale/pitesti/video-foto-inundatii-proportii-argesla-pitesti-doua-persoane-fost-evacuate-barca-1_525f5206c7b855ff5647cb58/index.html

http://adevarul.ro/locale/pitesti/video-foto-inundatii-proportii-argesla-pitesti-doua-persoane-fost-evacuate-barca-1_525f5206c7b855ff5647cb58/index.html

teren, urmînd ca restul de 6 hectare să se realizeze în această toamnă.„Noi gestionăm 42% din fondul forestier al județului nostru, restul de 58% fiind în domeniul privat. E posibil ca aceste împăduriri să se facă de ocoalele private, fiindcă am avut cerere din partea unui asemenea ocol pentru zeci de mii de puieți de molid“, ne-a declarat Armand Chiriloiu. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=52045&Itemid=375

Contract de 258 de milioane de euro pentru finalizarea statiei de epurare de la Glina, semnat luniMinistrul Mediului, Rovana Plumb, si primarul Capitalei, Sorin Oprescu, au semnat luni un contract in valoare de 258.352.050 de euro, pentru finantarea proiectului de finalizare a statiei de epurare de la Glina, in valoare totala de peste 416 milioane de euro. “Proiectul semnat azi este cel mai mare proiect de mediu integrat din Romania, este cel mai mare ca anvergura, ca impact si simbolizeaza respect pentru cetateni si pentru mediu”, a declarat ministrul Mediului, Rovana Plumb, dupa semnarea contractului. La randul sau, primarul Capitalei a explicat ca proiectul, constand in finalizarea statiei de epurare de la Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare si a canalului colector Dambovita, are ca beneficiari directi atat cetatenii Capitalei si ai altor 11 localitati din vecinatatea municipiului Bucuresti, cat si ceilalti cetateni ai Romaniei. “Datorita existentei acestei statii de epurare, Bucurestiul si bucurestenii nu mai polueaza Dambovita, Dunarea si Marea Neagra. Concret, se reduce impactul negativ al poluarii raurilor si al infiltratiilor de ape uzate in panza freactica din zona bazinului hidrografic al Dambovitei, Argesului si Dunarii”, a spus Sorin Oprescu.Potrivit primarului general, pentru prima faza a proiectului, au fost cheltuiti deja 108,3 milioane de euro din care 65 la suta au fost fonduri europene, in contextul in care finalizarea fazei I a statiei de epurare de la Glina a reprezentat o conditie de mediu pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Actuala faza a proiectului, in valoare de 416.519.607 euro, inclusiv TVA, vizeaza extinderea statiei de epurare a apelor uzate si constructia incineratorului pentru eliminarea namolului, reabilitarea si extinderea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

149

http://www.ecomagazin.ro/info/ape/

http://www.ecomagazin.ro/info/proiect-de-mediu/

http://www.ecomagazin.ro/info/rovana-plumb/



sistemului de drenare si lucrari de reducere a infiltratiilor, prin reabilitarea sistemelor de drenaj in zonele Tineretului, Titan si Lacul Carol, si reabilitarea colectoarelor principale.Pentru aceasta, a fost alocata suma de 258.352.050 de euro, din perioada de programare 2007 – 2013, urmand ca restul de aproximativ 158 de milioane de euro sa fie alocati in cadrul financiar multianual 2014 – 2020. Finantarea este asigurata in proportie de 62,63 la suta din fonduri prin Programul Operational Sectorial (POS) Mediu, 7,70 la suta de la bugetul de stat, 0,71 la suta, in afara TVA-ului pentru proiect, de la bugetul local, iar restul 28,6 la suta vor fi asigurati in urma unui imprumut extern ce urmeaza a fi contractat de catre municipalitate. Astfel, din finantarea de 258.352.050 de euro, suma de 130 de milioane de euro a fost alocata din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Sectorial (POS) Mediu. Ministrul Mediului Rovana Plumb a mai declarat, luni, in cadrul evenimentului de semnare a constractului de finantare, ca valoarea totala a fondurilor absorbite de Romania prin POS Mediu a ajuns la 1 miliard de euro, in conditiile in care, in mai 2012, cand a preluat portofoliul Mediului, fusesera absorbite fonduri de 197 de milioane de euro. Astfel rata de absorbtie, care in mai 2012 se situa la 4,37 la suta, a ajuns la 22,12 la suta. / Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/contract-de-258-de-milioane-de-euro-pentru-finalizarea-statiei-de-epurare-de-la-glina-semnat-luni/

Argeşul şi Dâmboviţa, interese comune pentru dezvoltareIeri, la Primăria Stoeneşti a fost semnat protocolul de colaborare dintre Consiliul Județean Argeş şi Consiliul Județean Dâmbovița privind accesarea proiectelor cu finanțare europeană pentru perioada 2014-2020. La eveniment au participat preşedinții celor două Consilii, Constantin Nicolescu şi, respectiv, Adrian Ţuțuianu, administratorul public al județului Argeş, Florian Pena, primarul comunei Stoeneşti, Marin Ion, şi mai mulți directori. Protocolul vizează domenii de interes comun, fiind evidențiate reabilitarea şi modernizarea drumurilor de legătură dintre cele două județe; conurbația Bucureşti – Titu – Găeşti – Topoloveni – Piteşti, acestea fiind localități cu potențial important de creştere economică; gestionarea integrată a cursurilor de apă în Bazinul Argeş-Vedea, regularizări şi protecții la inundații; dezvoltarea pomiculturii prin



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

150

http://www.ecomagazin.ro/contract-de-258-de-milioane-de-euro-pentru-finalizarea-statiei-de-epurare-de-la-glina-semnat-luni/

http://www.ecomagazin.ro/contract-de-258-de-milioane-de-euro-pentru-finalizarea-statiei-de-epurare-de-la-glina-semnat-luni/

http://www.ecomagazin.ro/info/pos-mediu/

sprijinirea Institutului Național de Cercetare Pomicolă Mărăcineni-Argeş şi a Stațiunii Pomicole Voineşti-Dâmbovița; sprijinirea învățământului superior, cu accent pe întărirea cercetării şi inovării, în contextul existenței centrelor universitare din Piteşti şi Târgovişte. De asemenea, o mare importanță se va acorda proiectului de dezvoltare a zonei turistice Leaota – acces, elaborarea planurilor de urbanism zonal, infrastructură – acest proiect fiind unul care poate fi realizat în condițiile accesării unor fonduri europene pe exercițiul financiar 2014-2020. / Argesul, http://ziarulargesul.ro/20511-argesul-si-dambovita-interese-comune-pentru-dezvoltare.html

Teme similare

Argeşul va intra sub cod galben de ploi şi vânt Cu puțin timp în urmă, Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare de cod galben de ploi şi vânt intens, care vizează şi județul Argeş. Codul este valabil de astăzi, de la ora 14, până mâine, 17 octombrie, la ora 12. În perioada respectivă, în Crişana, Banat, Oltenia, sud-vestul şi sudul Transilvaniei, iar seara şi noaptea şi în cea mai mare parte a Munteniei vor cădea cantități însemnate de apă, care vor depăşi local 25 l/mp şi izolat 50 l/mp. Vântul se va intensifica treptat, îndeosebi în vestul şi în sudul țării şi la munte, zone în care va atinge la rafală 50 km/h, iar pe arii restrânse, 70 km/h. În Munții Banatului şi în Carpații Meridionali trecător precipitațiile vor fi şi sub formă de lapoviță şi ninsoare. / Epitesti, http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/argeul-va-intra-sub-cod-galben-de-ploi-i-vant.html

Teme de mediu

Şefa de la Mediu, suspendată?La începutul acestei luni, la un depozit de deşeuri situat pe fosta platformă ARO din Câmpulung a izbucnit un incendiu. Din cauza substanțelor periculoase din depozit, pompierii s-au chinuit mai bine de 9 ore să stingă flăcările, trei dintre militari fiind răniți. Având în vedere acest eveniment, precum şi o adresă a Gărzii Naționale de Mediu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului a formulat o sesizare către Comisia de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

151

http://www.epitesti.ro/stiri/stiri/argeul-va-intra-sub-cod-galben-de-ploi-i-vant.html



http://ziarulargesul.ro/20511-argesul-si-dambovita-interese-comune-pentru-dezvoltare.html

http://ziarulargesul.ro/20511-argesul-si-dambovita-interese-comune-pentru-dezvoltare.html

disciplină cu privire la faptele Marianei Ionescu, director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Argeş, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu. A fost făcută şi solicitarea suspendării raportului de serviciu al directoarei pe perioada cercetării administrative, având în vedere că, din cauza funcției deținute de funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, acesta poate influența cercetarea administrativă. Cu alte cuvinte, Mariana Ionescu nu a fost demisă, ci… suspendată? / Argesul, http://ziarulargesul.ro/20502-sefa-de-la-mediu-suspendata.html

Pentru „îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu“, Mariana Ionescu s-a ales cu sesizare la comisia de disciplinăLa punctul de lucru al S.C Global Eco Center S.R.L situat pe platforma „Câmpulung Industrial Park“, pe 2 octombrie a izbucnit incendiul ce ar fi putut avea consecințe deosebit de grave asupra mediului şi asupra sănătății locuitorilor din zona afectată, precum şi asupra integrității fizice a unor persoane surprinse de incendiu sau care au încercat să îl stingă. Ca urmare a acestui eveniment, se pare că Mariana Ionescu s-a ales cu o sesizare la comisia de disciplină pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu. În comunicatul de presă emis de Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului au fost transmise următoarele: „Având în vedere acest eveniment, precum şi adresa Gărzii Naționale de Mediu nr.10444/GM/07.10.2013 înregistrată la ANPM sub nr. 123339/07.10.2013, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, prin reprezentantul său legal - Preşedinte - Mihail Fâcă, a formulat o sesizare către Comisia de disciplină constituită la nivelul ANPM cu privire la faptele doamnei Mariana Ionescu, director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Argeş, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, abateri disciplinare prevăzute şi sancționate de către art. 77 şi următoarele din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Sesizarea Comisiei de disciplină a fost făcută potrivit art. 27 coroborat cu art. 9 alin. (1) din H.G. nr. 1344/2007 privind normele de organizare şi funcționare a comisiilor de disciplină, solicitându-se totodată şi suspendarea raportului de serviciu al acestuia pe perioada cercetării administrative, potrivit art. 44 alin. (1) din



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

152

http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57288:pentru-indeplinirea-necorespunztoare-a-sarcinilor-de-serviciu-mariana-ionescu-s-a-ales-cu-sesizare-la-comisia-de-disciplin&catid=2:politic&Itemid=3


http://ziarulargesul.ro/20502-sefa-de-la-mediu-suspendata.html

acelaşi act normativ, având în vedere că, datorită funcției deținute de funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară, acesta poate influența cercetarea administrativă“. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=57288:pentru-indeplinirea-necorespunztoare-a-sarcinilor-de-serviciu-mariana-ionescu-s-a-ales-cu-sesizare-la-comisia-de-disciplin&catid=2:politic&Itemid=3

Fumul conţinea o substanţă extrem de toxică pentru organism, dioxină A spus-o Ion Popa, şeful ISU Argeş După o săptămână în care declarații şi comunicate de presă de la Piteşti, şi ele destul de vagi, ne informau că după incendiul de la Aro, la Câmpulung aveam aerul cel mai pur din Europa, mai ceva ca pe vremea când eram stațiune balneoclimatică acum 50 de ani, neaşteptata ieşire publică a inspectorului şef de la ISU Argeş, colonelul Ion Popa, într-o conferință de presă de la Consiliul Județean i-a luat oarecum prin surprindere pe localnici în contextul prezentat. Cu alte cuvinte, oficialele comunicate de la instituții mari din țară şi județ s-au transformat în mintea câmpulugenilor în scrum, fără niciun suport real, pentru că dintr-o dată plana pericolul unei expuneri la o substanță deosebit de periculoasă cu efecte cancerigene. În aceeaşi conferință de presă, am aflat, ascultând un discurs al unui om care părea îngrijorat că s-a pus problema la un moment dat, în timpul incendiului ca partea de nord a Câmpulungului să fie evacuată, exact ca în filme în urma accidentelor chimice cu urmări deosebit de grave pentru populație. Pierderea încrederii în ceea ce ar trebui să fie bază de plecare într-o anchetă în care sunt angrenați o mulțime de inspectori care spun că monitorizează absolut tot ce ține de mediu cu efecte asupra sănătății noastre nu este de bun augur pentru nimeni. Pentru a înțelege ce se întâmplă cu aerul nostru preferat altădată celui poluat din oraşe mari, câmpulungenii ar avea nevoie de masterate în chimie pentru că pe lângă cuvântul “cianuri” au apărut ca urmare a incendiului, altele gen “dioxină” sau “aldehidă formică”. În privința reacțiilor unor substanțe aflate în deşeurile dezordonat aşezate în depozitul de la Global Eco Center, conform declarațiilor aceluiaşi colonel Ion Popa în contact cu aerul, în condiții de temperatură foarte ridicate,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

153

http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/Actualitate/12713-fumul-continea-o-substanta-extrem-de-toxica-pentru-organism-dioxina.html




ori acestea au revoluționat chimia şi dau de furcă anchetatorilor obişnuiți cu formulele clasice, ori, este logic să ne întrebăm dacă nu ne sunt ascunse anumite lucruri. Cât a afectat norul negru de fum, care conținea dioxină, sănătatea noastră, acum şi în viitorul deceniu? Sunt întrebări fără răspuns. Ar trebui, probabil, să cerem ajutorul celor de la NASA pentru a afla dacă suntem sau nu intoxicați cu otrăvuri şi uneori avem impresia că nu prea ne-ar folosi din moment ce pentru dioxină nu există tratament, iar efectele se pot resimți şi peste 10 ani, motiv pentru aproape ne vine să anunțăm înaintea autorităților închiderea cazului. Din cei 100 de pompieri care au fost angrenați în misiunea de a stinge focul la Aro, 35 sunt monitorizați timp de trei luni din punct de vedere medical, măsuri preventive în cazul unei intoxicații cu dioxină. “Suprafața afectată de incendiu, aproximativ 500 metri pătrați, dacă incediul era să se ducă la tot ce era acolo, erau aproape 4500 de metri pătrați şi peste tot numai deşeuri de orice natură. La un moment dat, vreau să vă spun cu toată sinceritatea, eram cu domnul primar, domnul prefect şi cu alte organe, ne-am pus problema evacuării nordului Câmpulungului pentru că fumul care se degaja de acolo conținea o substanță extrem de delicată şi extrem de toxică pentru organism. Se cheamă dioxină. Am înaintat un raport către Centrul Medical Județean Argeş pentru un număr de 35 de colegi de-ai mei să fie verificați şi monitorizați timp de trei luni pentru că dioxina în timp se stochează în sânge şi în ficat. Acum sper să nu fie probleme. Ce ne dă nouă de gândit este că acel fum pe care l-au inhalat în primul rand pompierii, vălătucii aceia negri de fum care au plecat în sus pe lângă secție, ăia erau periculoşi.”, a declarat colonelul Ion Popa inspector şef al ISU Argeş. Evacuați sau nu? În lupta cu un duşman nevăzut şi a cărui existență în corpul uman este greu de demonstrat, câmpulungenii trebuie să se resemneze pentru că nu prea au ce face. Am cerut un punct de vedere al primarului Călin Andrei în legătură cu substanța extrem de toxică despre care nimeni nu a suflat un cuvânt până acum şi ni s-a spus că este absolut normal ca la orice incendiu să fie degajată. “Ce dioxină? Dioxina se degajă şi la alte incendii. La un incendiu la asemenea durată este procedură la dânşii să fie verificați medical ulterior. Este un incendiu care a durat foarte mult timp, şi după o astfel de intervenție aceasta este procedură de monitorizare a celor care au participat. Orice nor de fum are componente toxice.”, ne-a spus Călin Andrei. În privința evacuării



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

154

zonei de nord a Câmpulungului edilul de la Câmpulung a declarat că ar fi fost vorba de aşa ceva, dar în alt context decât cel folosit de colonelul Ion Popa, şi anume ca o măsură de prevenție în cazul unor explozii şi nu ar fi avut legătură cu norul de fum. „Nu ştiu de ce a spus că va fi evacuat nordul Câmpulungului. De ce nu îl întrebați pe dânsul? Într-adevăr noi am avut discuții cum se poate controla şi izola zona respectivă, că într-adevăr ar fi fost o mare problemă dacă incendiul s-ar fi extins şi atunci măsurile ar fi fost în consecință. Atâta timp cât focul a fost localizat, izolat în zona respectivă şi nu s-a extins, n-au fost necesare aceste măsuri. Am purtat discuții şi în eventualitatea că hidranții vor ceda la un moment dat, să aducem în susținere alte surse de apă, au venit cisterne de la Edilul, au venit în susținere alte echipaje cu care s-a mai transportat apă. Acestea au fost discuțiile purtate cu domnul colonel Popa. Dacă extinderea incendiului s-ar fi produs atunci erau direct proporțional cu efectele incendiului.”, ne-a mai spus primarul. După cianuri şi dioxine apare aldehida formică. Rezultatele anchetei sunt aşteptate, până atunci deşi suntem asigurați că parametrii normali nu au fost depăşiți nici în privința solului, nici a apei, în acelaşi timp nimeni nu dă un „verdict” până când nu vin datele oficiale. „Noi aşteptăm rezultate oficiale, discutăm pe date oficiale. Dacă Agenția de Mediu mi-a spus că la din Calea Pietroasă nu s-au depăşit valorile, că la stația mobilă de la fața locului a ieşit depăşire doar la aldehidă formică, eu nu am altă unitate de măsură. Agenția pentru Protecția Mediului, dânşii fac asemenea activități, am eu compartiment în Primărie care face astfel de măsurători? Până la această oră noi nu avem niciun fel de date şi din toate discuțiile purtate cu domnul prefect care a şi ieşit în declarații oficiale ni s-a spus că nu există semnale pentru a fi îngrijorați. Noi nu putem da alte informații decât cele care ne vin pe canale oficiale.”, ne-a mai declarat primarul. Aldehida formică conform datelor de pe internet reprezintă un gaz incolor toxic cu miros iritant. În privința dioxinei, am încercat să aflăm mai multe informații de pe internet pentru că medicii din Câmpulung pe care i-am întrebat nu ne-au putut ajuta. Dioxina este o substanță ce provoacă cancer şi este extrem de toxică pentru celulele corpului cele mai afectate fiind sistemele endocrine şi reproductive. În România, nu există niciun laborator de analize medicale care să detecteze dioxina în corpul uman. Dioxinele fac parte din categoria poluanților organici persistenți, degradându-se greu în mediu. Alte simptome



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

155

sunt decolorarea pielii, iritații şi înroşiri ale unor porțiuni cutanate, stări de vomă, diaree, infecții pulmonare şi afectarea sistemului nervos. Un incident petrecut în 1976 în Seveso din Italia, explozia unei fabrici de chimicale, a dus la expunerea la cantități uriaşe de dioxină a muncitorilor. Un studiu realizat la zece ani de la incident a arătat că o mare parte dintre femeile şi dintre bărbații care au fost victime ale exploziei prezentau cancer, mai ales al sângelui, al sistemului limfatic şi neoplasm mamar (cancer de sân), conform unor informații de pe internet. Cu alte cuvinte, câmpulungenii de la cianuri au trecut la un inamic necunoscut şi invizibil. Cel mai sigur pentru sănătatea lor rămâne un lucru mult mai palpabil: plecarea din Câmpulung a firmei care ne-a adus otrăvurile în oraş, împreună cu deşeurile. Și, nu în ultimul rând, tragerea la răspundere a vinovaților. Petiție pentru interzicerea depozitării deşeurilor la Câmpulung Medicul stomatolog Andrei Aron, de la Clinica Dentară DEC, a inițiat o petiție online, prin care strânge semnături pentru interzicerea depozitării deşeurilor în Câmpulung şi îndepărtarea oricăror deşeuri de pe fostele platforme industriale din Câmpulung şi din împrejurimi. Până ieri după amiază, 280 de persoane semnaseră deja petiția, mesajul ei fiind distribuit şi pe rețeaua de socializare Facebook, împreună cu textul. „Eu îmi iubesc oraşul în care m-am născut, am crescut, m-am jucat, din care am plecat să mă educ şi în care m-am întors să schimb ceva. Îmi doresc ca şi copiii mei să-l iubească şi să-l respecte, aşa cum am făcut-o eu până acum şi cum o să o fac şi de acum încolo, motiv pentru care este datoria mea de om mare, responsabil şi educat să fac tot ce îmi stă în putere să-l apar. Vă rog pe voi cei care sunteți din Câmpulung sau cei care veniți cu placere în oraşul meu, să vă implicați şi să semnați petiția: „Interzicerea depozitării deşeurilor în Câmpulung”. O găsiți în recepția sau online aici:http://www.petitieonline.com/interzicerea_depozitarii_deseurilor_in_campulung Vă mulțumesc în numele meu şi al viitoarelor generații de copii care trebuie să se nască în cel mai curat aer din Europa.” / Evenimentul muscelean,http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/Actualitate/12713-fumul-continea-o-substanta-extrem-de-toxica-pentru-organism-dioxina.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

156



Investiţie importantă! Calculatoare de 400 de mii de lei la ApeConducerea Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea (ABAA-V) a decis să mai facă o investiție importantă pentru modernizarea instituției. Este vorba despre achiziția unui număr de 100 de calculatoare de birou cu softuri preinstalate, asta pentru că specialiştii de aici lucrează într-un sistem specific. Peste 400 de mii de lei, atât s-a pus la bătaie pentru cumpărarea aparaturii, şi, deşi vorbim despre o sumă mare de bani, aceasta nu provine din fonduri externe, ci din veniturile proprii ale Administrației Bazinale.Câştigătorul va fi desemnat pe 16 octombrie Licitația a fost deja lansată în sistem informatic, iar acum se aşteaptă oferte de preț din partea societăților de profil. Condiția este ca prețul oferit să fie sub cel estimat de conducerea ABAA-V, respectiv 409.000 lei. În plus, participanții la licitație vor trebui să achite o garanție de participare în valoare de 8.180 lei şi o garanție de bună execuție în valoare de 5% din valoarea fără TVA a contractului. Ofertele se aşteaptă până la jumătatea lunii octombrie, urmând ca pe 16 ale lunii viitoare să fie anunțat câştigătorul. Contractul se derulează pe o perioadă de 60 de zile. / Obiectiv argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/investiie-importanta-calculatoare-de-400-de-mii-de-lei-la-ape.html

Marius Postelnicescu, obligat să returneze 425 de milioane Direcţiei ApelorDacă în urmă cu doar câteva luni, fostul director general Marius Postelnicescu se pregătea să dea de băut la toți prietenii, pentru că instanța îi dăduse posibilitatea de a fi reprimit în rândul salariaților de la Direcția Apelor Argeş - Vedea şi, poate, cu ceva noroc, să îşi reia chiar funcția de conducere, acum liberalul nu prea mai are motive.../ Universul argesean, http://www.universulargesean.ro/

Teme similare

Argeşul are dispecerat comun pentru situaţii de urgenţăÎn prezenţa secretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, la sfârşitul săptămânii trecute a fost inaugurat dispeceratul comun al Inspectoratului pentru Situaţii



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

157

http://www.interesargesean.ro/index.php/actualitate/8107-argesul-are-dispecerat-comun-pentru-situatii-de-urgenta

http://www.universulargesean.ro/

http://www.universulargesean.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1945:marius-postelnicescu-obligat-s-returneze-425-de-milioane-direciei-apelor&catid=35:actualitate&Itemid=29

http://www.universulargesean.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1945:marius-postelnicescu-obligat-s-returneze-425-de-milioane-direciei-apelor&catid=35:actualitate&Itemid=29

http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/investiie-importanta-calculatoare-de-400-de-mii-de-lei-la-ape.html



de Urgenţă Argeş şi Serviciului Judeţean de Ambulanţă. „Din punctul nostru de vedere, cooperarea între ISU şi serviciile de ambulanţă este extrem de importantă. Dacă până acum fiecare avea propriul dispecerat, se luau deciziile separat şi nu ştia unul ce a făcut celălalt, acum, fiind împreună în acelaşi loc, scurtăm timpul de reacţie, scurtăm timpul de intervenţie şi deciziile pot să fie decizii integrate”, a declarat Arafat. Noul dispecerat funcţionează în sediul ISU Argeş, acolo unde sunt preluate apelurile de urgenţă 112 din competenţa celor două structuri. Realizat în baza unei colaborări între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, proiectul are drept scop eficientizarea dispecerizării şi coordonării unitare a resurselor umane şi materiale, armonizarea procedurilor de lucru specifice gestionării urgenţelor în vederea acordării asistenţei medicale de urgenţă şi primului ajutor calificat în faza prespitalicească, îmbunătăţirea intervenţiei medicale de urgenţă şi realizarea unui management unitar de preluare a cazurilor la nivel judeţean. / Interes argesean, http://www.interesargesean.ro/index.php/actualitate/8107-argesul-are-dispecerat-comun-pentru-situatii-de-urgenta

Raed Arafat vrea ambulanţă de terapie intensivă„Argeşul stă foarte bine pe zona de intervenție“, mai rămîne de adus o maşină de terapie intensivă a SMURD, de tip C1, şi pînă la sfîrşitul anului va veni şi una pentru intervenție la calamități, a anunțat, ieri, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr Raed Arafat, venit la Piteşti. De altfel, acesta a fost prezent la inaugurarea dispeceratului comun dintre Inspectoratul pentru Situații de Urgență Cpt. Puică Nicolae al Județului Argeş şi Serviciul Județean de Ambulanță Argeş (ISU - SAJ). Printre personalitățile prezente la inaugurarea dispeceratului comun, se numără inspectorul general IGSU Bucureşti - Ion Burlui, inspectorul ISU din Cehia, Drahoslav Ryba, prefectul de Argeş, Cristian Soare, preşedintele Consiliului Județean Argeş, Constantin Nicolescu, edilul Piteştiului, Tudor Pendiuc, primarul de la Mioveni, Ion Georgescu, managerul de la Spitalul Județean Argeş, Sorin Vasilescu, directorul DSP Argeş, Adrian Stoica, directorul CAS Argeş, Cristina Stocheci, directorul Ambulanței, Luminița Paul, şi doctorul Dan Ma-nu, preşedintele Comisiei de Sănătate a CJ Argeş. Reprezentantul UPIT, prorectorul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

158



Mihai Brăslaşu, l-a invitat la UPIT pe Raed Arafat, cu atît mai mult cu cît acesta a fost stu-dentul Universității timp de un an. „Trebuie să pregătim personalul“După ce Raed Arafat a venit la sediul ISU Argeş, însoțit de dr Dan Manu, a fost condus de colonelul Ion Popa, inspectorul - şef de la ISU Argeş, pentru a inaugura noul dispecerat comun. „La ora la care discutăm, dispeceratul e colocat. Următorul pas îl vom face pînă la 1 decembrie. Trebuie să pregătim personalul şi avem un plan în sensul ăsta. Noi puteam să fim printre primele județe. Am avut trei intervenții extrem de delicate unde s-a văzut utilitatea acestui dispecerat. Am separat intervenția de partea telefonică zilnică. Mai important este că vom face un exercițiu pe planul roşu“, a explicat Popa. „Scurtăm timpul de intervenție“ Mai departe, Raed Arafat a explicat importanța acestui pas făcut în Argeş, pe zona de intervenție: „Este un pas major înainte. Din punctul nostru de vedere, coope-rarea între ISU - SMURD şi Ambulanță este extrem de importantă. Dacă pînă acum Ambulanța avea dispeceratul ei, ISU la fel, şi se luau uneori deciziile separat şi fără să ştie unul ce a făcut celălalt, acum scurtăm timpul de reacție, de intervenție şi mai ales deciziile pot fi integrate. Dacă luăm accidentele rutiere, calamitățile, la orice se întîmplă, cînd dispeceratul este comun, deciziile pot fi mai corecte şi mai prompte. Mai este şi un aspect economic pe care trebuie să-l avem în vedere: pe un singur dispecerat în viitor poți să-l dezvolți mult mai bine din punct de vedere tehnologic şi tehnic. Ce comasăm aici sînt componentele care se ocupă de situații de urgență şi intervin în astfel de cazuri. Faptul că Argeşul astăzi porneşte este un pas important. Ieri am fost la Ploieşti. Au intrat deja în experimentări cu dispeceratul de acolo, mîine, cu inspectorul general, sîntem la Timişoara. Sîntem deja la aproximativ 34 de dispecerate integrate realizate. Numai în ultimii doi ani a fost acest lucru posibil. Sper să rămînem cu trei care au probleme cu sediile“. „Maşină de intervenție la calamități“ Comparativ cu celelalte județe din regiunea Sud-Muntenia, Argeşul stă bine pe zona de intervenție. „Mai rămîne la Argeş să facem încă un pas, o maşină de terapie intensivă a SMURD-ului de tip C1. Chiar azi vom avea o discuție în acest sens, urmează să mai vină medici la UPU Argeş. În prezent ei sînt rezidenți, în ultimul an, şi apoi vor termina. Vorbim de patru medici de urgență care urmează să vină în Argeş, pe lîngă alți doi care sînt în prezent, una absolventă la Mureş şi una la Bucureşti. Eu consider că, acum, încet, putem porni şi maşina de terapie



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

159

intensivă astfel încît modulul să fie complet. Argeşul stă foarte bine. Sînteți şi un punct unde este un centru de pregătire pentru personalul paramedical. Eu zic că, din acest punct de vedere, al dotării, sînteți chiar foarte bine comparativ cu alte județe şi respec-tați standardul. Nu este ceva mult înainte, dar nici nu sînteți sub standardul județelor de această mărime şi sînt asigurate aspectele şi dotările necesare pentru a interveni. Va fi preluată şi o maşină de intervenție la calamități, trebuie să vedem şi cum va fi deservită. Aceasta va fi transferată din Mureş. Ca dotare, pentru toată structura este foarte ok“.„Heliportul aproape de spital este obligatoriu“ Întrebat dacă pentru zona Argeş n-ar fi bun şi un heliport, Raed Arafat a spus că „un heliport aproape de spital este obligatoriu“. În completare, preşedintele Consiliului Județean Argeş, Constantin Nicolescu, a spus: „La noi sînt două proiecte: unul de modernizare a aerodromului de la Geamăna, care este restructurat ca suprafață. Dar pentru situațiile de urgență face față şi cred că anul viitor vom avea modernizarea făcută acolo. Avem în plan şi un aeroport undeva mai central, dar aici este o problemă regională şi probabil vom lua o decizie în sensul acesta“. De altfel, Argeşul este deservit din două puncte cu elicopter. De altfel, Raed Arafat a mai precizat că „România pe linia dispeceratelor este una dintre puținele țări europene care au reuşit să implementeze 112 ca număr unic de urgență, comparativ cu alte țări, care au rămas cu 112 şi cu numerele vechi şi care creează şi foarte multe confuzii. Legat de dispecerizarea integrată, poate ca țară, cea mai avansată în acest sens rămîne Finlanda. Acolo într-un dispecerat se face absolut totul, de la pompieri, poliție, jandarmerie, Ger-mania are modelul în care există partea medicală cu cea de pompier în acelaşi loc. Asta este faza în care ajungem. Avem în țară un dispecerat care-i comasează pe toți la un loc, la Mureş, din 2001, dar cred că în toată Europa acum se discută despre integrarea dispe-ceratelor. Aşa că sîntem sigur pe calea cea bună şi cred că facem nişte paşi înaintea multor alte țări“. / Curierul zilei,http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=51918&Itemid=373



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

160



Dâmbovița și Argeș: proiecte comune de dezvoltarePrimăria comunei Stoeneşti din județul Argeş a găzduit ieri, 14 octombrie, întâlnirea dintre preşedintele Consiliului Județean Dâmbovița, Adrian Ţuțuianu şi preşedintele Consiliului Județean Argeş, Constantin Nicolescu. A fost semnat protocolul de colaborare pe mai multe domenii ce vizează întocmirea de proiecte cu finanțare europeană pentru exercițiul 2014–2020. La eveniment au mai participat primarul comunei Stoeneşti, Marin Ion, şi directori din cadrul celor două consilii județene. Preşedintele CJD a subliniat importanța colaborării dintre Dâmbovița şi Argeş, în direcția întocmirii proiectelor, obținerea finanțării şi realizarea unor investiții de care să se bucure comunitățile celor două județe: „Este important că am făcut aceşti paşi concreți şi sunt convins că vom găsi şi soluțiile de finanțare: fonduri europene, fonduri guvernamentale şi fonduri de la cele două consilii județene. Sunt proiecte care se vor duce chiar şi după anul 2020. Important este să existe un început şi o continuitate. (…) Vor avea prioritate la finanțare acele proiecte care tind să rezolve problemele din mai multe unități administrativ teritoriale mari, cum sunt județele, acele proiecte care dezvoltă zone ținând de mai multe regiuni de dezvoltare economică şi, sigur, proiectele care, pe lângă infrastructură, asigură dezvoltarea economică, realizarea unor facilități de ordin social. Pornind de la aceste premise, Consiliile Județene Argeş şi Dâmbovița au convenit să acționeze împreună pe mai multe proiecte de interes comun pentru locuitorii celor două județe”. Colaborare pe 7 domenii de interes comun Protocolul de colaborare vizează şapte domenii de interes, evidențiate în cadrul întâlnirii de preşedintele CJ Dâmbovița, Adrian Ţuțuianu: „Proiectul de dezvoltare a zonei turistice Leaota - acces, eleborare planuri de urbanism zonal, infrastructură - acest proiect este unul care nu se poate realiza decât în condițiile accesării unor fonduri europene pe exercițiul financiar 2014-2020; reabilitarea, modernizarea drumurilor de legătură dintre cele două județe; gestionarea integrată a cursurilor de apă din bazinul Argeş–Vedea, regularizări, protecții la inundații; dezvoltarea pomiculturii prin sprijinirea Institutului Național de Cercetare Pomicolă Mărăcineni - Argeş şi a Stațiunii Pomicole Voineşti - Dâmbovița; sprijinirea învățământului superior cu accent pe întărirea cercetării şi inovării, există universitate şi în Târgovişte şi în Pite şti; conurbația Bucureşti-Titu-Găeşti-Topoloveni-Piteşti, sunt



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

161

locatități cu potențial de creştere economică important; promovarea unor trasee

turistice”. Preşedintele Consiliul Județean Argeş: „Regiunea începe să funcționeze” După

cum a precizat şi preşedintele CJ Argeş, protocolul de parteneriat va fi supus dezbaterii şi aprobării celor două consilii județene: „Suntem în faza instituțională, de a crea condițiile de lucru şi, după aceea, departamentele tehnice de la cele două consilii județene vor intra într-o colaborare ceva mai aplicată. Pentru a pune în funcțiune un proiect cum este Leaota, durează cam între 3 şi 5 ani. Nu-i vorba că batem palma azi şi mâine se fac proiectele. Va trebui perseverență din partea celor două consilii. (...) Vom face o prioritizare a obiectivelor care deocamdată sunt domenii, iar în funcție de şansa obținerii finanțării, vom întocmi proiectele. Protocolul semnat astăzi (n.r. – ieri) se va transforma în hotărâri ale celor două consilii județene, iar proiectele europene se vor întocmi în comun. Regiunea începe aşadar să funcționeze”. / Jurnal de Dambovita, http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--dambovi-539-a-537-i-arge-537-proiecte-comune-de-dezvoltare,18467.html

Acţiunile de depoluare continuă!Acțiunile de depoluare a rîului Teleorman, în zona satului Mareş, au continuat şi ieri. Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea au supravegheat acțiunea de ecologizare pe care angajații Conpet au desfăşurat-o alături de firma specializată de depoluare. Pînă ieri la prînz, au fost vidanjați şi transportați în stația Poiana Lacului a-proximativ 7 mc de apă cu țiței. Au fost recuperate în saci de plastic 150 kg de vegetație îmbibată cu țiței. De asemenea, au început lucrările de curățare a canalului în zona pro-prietății private şi a albiei rîului Teleorman din amonte spre aval şi a fost împrăştiat material absorbant curat. Reamintim că autoritățile au fost în alertă! Totul, după ce, luni seara, a fost anunțată poluarea de pe rîul Teleorman. Ajunşi la locul cu pricina, şi-au dat seama că vinovați sînt hoții de produse petroliere. Conducta magistrală fusese înțepată. Astfel, printr-o instalație artizanală, făptaşii reuşeau să sustragă țiței. Oamenii legii sînt acum pe urmele autorilor, a căror imaginație pare să nu aibă limite. / Curierul Zilei,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

162

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--dambovi-539-a-537-i-arge-537-proiecte-comune-de-dezvoltare,18467.html

http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--dambovi-539-a-537-i-arge-537-proiecte-comune-de-dezvoltare,18467.html


Eforturi pentru ecologizarea zonei poluate la AlbotaÎn precedenta ediție a ziarului nostru relatam că, luni noapte, în comuna Albota s-a produs o poluare cu petrol. Circa 800 litri de produs scurs pe Valea Mareş au afectat aproximativ un kilometru din cursul râului Teleorman şi 50 mp teren agricol. Totul a pornit de la o instalație artizanală înțepată în magistrala de transport aparținând CONPET SA Ploieşti, prin care se fura țiței. În acest context a fost oprită pomparea, iar echipe ale firmei ploieştene şi ale Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea (ABAAV) au intervenit cu rânduri repetate de baraje şi materiale absorbante pentru limitarea şi diminuarea efectelor poluării. Ieri, Dumitru Ciobanu, directorul ABAAV, ne-a informat că acțiunile pentru depoluarea apelor râului Teleorman erau în plină desfăşurare. “La această dată, spunea directorul Ciobanu, se acționează în zona satului Mareş, atât pe Valea Mareş, cât şi pe cursul râului Teleorman. Specialiştii noştri supraveghează activitatea de ecologizare a zonei, pe care angajații CONPET o desfăşoară împreună cu o firmă specializată în depoluare din Constanța. Până acum au fost vidanjați şi transportați la stația de neutralizare din Poiana Lacului aproximativ 7 mc de apă cu țiței şi au fost recuperate în saci de plastic 150 kg de vegetație îmbibată cu produs petrolier. În paralel, au început lucrările de curățire a canalului din zona proprietății private unde a fost depistată scurgerea de țiței, precum şi a albiei râului Teleorman spre aval. Totodată, a fost împrăştiat material absorbant curat, nu s-au înregistrat irizații de petrol şi sperăm ca, în urma eforturilor depuse de echipele de intervenție, situația să revină la normal în cel mai scurt timp.” Potrivit procedurilor prevăzute în astfel de situații, chiar dacă poluarea nu a fost de proporții, după ce locul va fi curățat, va fi adus pământ fertil, care va fi aşternut pe întreaga porțiune afectată în vederea refacerii solului şi a florei. / Argesul, http://ziarulargesul.ro/20197-eforturi-pentru-ecologizarea-zonei-poluate-la-albota.html



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

163

http://ziarulargesul.ro/20197-eforturi-pentru-ecologizarea-zonei-poluate-la-albota.html

http://ziarulargesul.ro/20197-eforturi-pentru-ecologizarea-zonei-poluate-la-albota.html



Poluare din cauza hotilor de petrol Zeci de jandarmi, politisti, angajati de la ISU, de la Ape si de la Conpet au fost alertati din cauza unei poluari pe un rau din judetul Arges. Abia cand au ajuns la locul de unde petrolul iesea din pamant si au sapat un metru si-au dat seama ca au dat de una dintre cele mai mari ramificatii de conducte prin care se fura titei. Politistii au in vizor o intreaga retea de hoti de produse petroliere. / Absolut tv,http://www.absoluttv.ro/stiri/blog/pagina-2

Poluare cu ţiţei pe un râu din ArgeşAproape o tonă de ţiţei s-a scurs într-un râu din judeţul Argeş, din cauza unor hoţi care au m0ontat o instalaţie artizanală pe o conductă magistrală a societăţii Conpet. Incidentul s-a produs în comuna Albota, în noaptea de luni spre marţi, fiind afectat râul Teleorman, dar şi un afluent al acestuia. „Aproximativ 800 litri de ţiţei s-au scurs din conducta magistrală de transport, din cauza unei tentative de furt. Conducta a fost înţepată printr-o instalaţie artizanală, realizată de persoane fizice cu intenţia de a sustrage produse petroliere”, au anunţat ieri reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Argeş Vedea. La locul accidentului au acţionat echipe de intervenţie de la societatea care deţine conducta de petrol, Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea şi Comisariatul Judeţean Argeş al Gărzii de Mediu, care au întins filtre de protecţie pentru reţinerea şi limitarea poluării. A fost poluat aproximativ un kilometru din cursul râului Teleorman şi 50 de metri pătraţi de teren agricol. Au fost montate mai multe baraje absorbante şi s-a acţionat cu circa 500 de kilograme de material de tip ”spillsorb” pentru limitarea poluării. În cursul nopţii a fost monitorizată întreaga zonă, iar o firmă specializată în depoluări a continuat ieri acţiunile de strângere a produsului petrolier din apă. În paralel, poliţiştii au deschis o anchetă pentru depistarea persoanelor care au montat instalaţia artizanală pe conducta magistrală. Ei vor fi cercetaţi pentru sustragere de produse petroliere, dar şi pentru că, prin acţiunea lor, au afectat mediul înconjurător. / Interes argesean, http://www.interesargesean.ro/index.php/fapt-divers/8084-poluare-cu-titei-pe-un-rau-din-arges



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

164

http://www.interesargesean.ro/index.php/fapt-divers/8084-poluare-cu-titei-pe-un-rau-din-arges



http://www.absoluttv.ro/stiri/blog/pagina-2

Teme de mediu

Dioxină în fum! Cazul: Nor toxic la Cîmpulung Comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Florin Diaconu, a venit, ieri, în Argeş şi s-a oprit la Prefectură 35 de pompieri vor fi monitorizaţi 3 luniIncendiul de pe platforma ARO de la Cîmpulung, de la depozitul de deşeuri toxice, ar pu-tea avea efecte întîrziate atît pentru pompierii care au participat la stingerea lui şi pentru locuitorii din municipiu, cît şi pentru animale şi mediu. Asta, deoarece, în timpul incendiului, fumul eliberat conținea dioxină, ce are un potențial toxic şi cancerigen. Termenul de „dioxine“ se referă la un grup de cîteva sute de substanțe chimice. Toate aceste substanțe au potențial toxic şi cancerigen. Majoritatea dioxinelor sînt obținute prin procese naturale, în cele mai multe cazuri apărînd ca o consecință a activităților umane obişnuite. Aceste substanțe rezultă din procese de ardere, cum ar fi arderea de-şeurilor menajere sau a combustibililor (lemn, cărbune, petrol), ca şi din incendierea naturală a pădurilor. Fumul de țigară conține şi el dioxine. Efectele dioxinei Rezultatele diverselor studii au evidențiat efectele adverse ale dozelor mari de dioxină asupra să-nătății omului. De aceea, efectele nocive asupra organismului depind de mai mulți fac-tori, printre care nivelul expunerii, adică doza de toxic, durata şi frecvența contactelor organismului cu substanța. Efectul caracteristic este cloracneea. În afara acesteia, dioxinele mai pot produce şi iritații ale pielii (înroşirea pielii pe zone limitate), decolorare zonală şi creşterea excesivă a părului în special pe față şi în partea superioară a corpului. Un alt organ afectat de aceste substanțe este ficatul, dar intensitatea reacțiilor la acest nivel este moderată. Principalul pericol al expunerii la acest toxic îl reprezintă riscul cancerigen la adulți. Studiile au arătat că expunerea la doze mari de dioxină sau la doze mici, dar pe perioade îndelungate, creşte considerabil riscul de cancer. De asemenea, cercetările efectuate pe animale de laborator au evidențiat efecte nedorite pe creştere şi dezvoltare. „Este foarte periculoasă“ „Acum s-au văzut banii dați de CJ Argeş pentru autospecialele şi dotarea acestora cu aparate cu aer comprimat, senzori de deplasare etc. De altfel, vă spun în premieră că ISU Argeş va avea cel mai probabil la sfîrşitul acestui an sau la începutul lui 2014 alte două autospeciale şi o freză. La incendiul de la



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

165

Cîmpulung s-au văzut importanța acestor dotări şi faptul că noi le-am avut. Vă mai spun că în Argeş sînt circa 200 de firme din această zonă a deşeurilor periculoase şi nepericu-loase. Fiind un incendiu atipic, vă mai spun că fumul conținea dioxină şi s-a luat hotărîrea ca 35 de colegi să fie monitorizați din punct de vedere medical pe o perioadă de trei luni, pentru că dioxina se stochează în sînge şi în ficat, iar în timp pot apărea pro-bleme“, a explicat colonelul Ion Popa. Întrebîndu-l dacă pot apărea efecte peste ani din cauza dioxinei, Ion Popa a precizat: „N-am de unde să ştiu ce se va întîmpla peste ani, dar, cum vă spuneam, cei 35 de colegi vor fi monitorizați din punct de vedere medical, fiindcă acel fum l-au inhalat în primul rînd colegii noştri. Analizele efectuate la factorii de mediu au ieşit bine, iar în statistica prezentată de DSP a rezultat că trendul cancerului în zonă era în scădere. Dioxina este extrem de periculoasă“. Totodată, Popa a ținut să precizeze că au început controalele la firmele din acest sector, pentru că „un lucru este clar: se plăteşte foarte bine. În general, județele de munte, curbura Carpaților sînt foarte căutate“. Comisarul general al Gărzii a fost la noi în județ Florin Diaconu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, a fost ieri la Cîmpulung, cu o echipă de la Argeş, pentru noi verificări la fața locului. Avînd în vedere că, inițial, activitatea firmei de pe platforma ARO a fost suspendată pe cîteva zile, se pare că venirea în Argeş a comisarului general n-a fost întîmplătoare. Însă din primele informații se pare că suspendarea activității s-a menținut, dar vom reveni cu mai multe detalii la finalizarea anchetei aflate în desfăşurare. Totodată, Florin Diaconu a trecut şi pe la Instituția Prefectului, stînd de vorbă cu prefectul de Argeş, Cristian Soare. / Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=51852&Itemid=375

300.000 de tone de deseuri periculoase Sute de tiruri incarcate cu peste 300.000 de tone de deseuri periculoase au tranzitat judetul Arges sau chiar au descarcat aici, in primele opt luni ale acestui an. Statistica a fost realizata dupa incendiul izbucnit pe fosta platforma de la ARO Campulung, unde



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

166



acum functioneaza un depozit de deseuri periculoase. / Absolut tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/blog/pagina-3

Câmpulungenii, speriaţi de efectele deşeurilor toxice Profesorii nu le-au dat voie copiilor să deschidă ferestrele, pentru ca aerul irespirabil, altădată, cel mai sănătos din Europa, să nu pătrundă înăuntru. După ce a venit de la serviciu, lumea s-a baricadat în case, iar o altă parte şi-a luat familia şi a plecat din oraş. Norul negru de fum urmare a incendiului produs, miercuri dimineață la fosta platformă Aro i-a făcut pe câmpulungeni să trăiască momente apocaliptice. Ca o turmă fără cioban, localnicii au fost lăsați să se întrebe pe tot parcursul zilei, singurele surse de informare fiind televiziunile naționale, dacă ceea ce s-a întâmplat le poate afecta sănătatea în asemenea măsură încât îşi pot pierde viața, pentru că autoritățile locale au adoptat aceeaşi tactică a tăcerii care ridică numeroase semne de întrebare. Au vorbit însă la televiziunile unde unde au fost traşi la răspundere, ignorând îngrijorarea populației aşa cum au ignorat şi toate sesizările şi reclamațiile făcute chiar cu doar o săptămână în urmă în fața consilierilor locali. Miliardele europenilor pentru promovarea turistică făcute scrum Atât de aproape de un dezastru chimic cu urmări deosebit de grave, câmpulungenii de data aceasta au avut noroc printr-o minune dumnezeiască dacă luăm în considerare comunicatele oficiale ale Gărzii de Mediu, aceeaşi instituție care a dat avizul pentru aducerea deşeurilor toxice la Câmpulung la numai 50 de metri de locuințele oamenilor, la nici 1 kilometru de centrul oraşului, deşeuri etichetate chiar de ei ca fiind extrem de periculoase. După cum spuneam, nu au ars cianurile depozitate la Aro, conform declarațiilor oficiale, ci 22 de tone de uleiuri minerale aflate lângă acestea. Norocoşi la milimetru pe câmpulungeni nu-i interesează nici demiterea directorului executiv al Agenției de Protecție a Mediului Argeş, Mariana Ionescu care a urmat, şi lasă de la ei şi nu le pasă nici că s-au făcut scrum multele miliarde investite pentru promovarea turistică a oraşului pe bani europeni, ci vor ca firma Global Eco Center să plece de la ei din oraş, pentru că sănătatea lor contează mai mult decât orice. Tras la răspundere primarul Călin Andrei şi-a băgat şi de data aceasta capul în nisip precum struțul fără a aparea la un post local de televiziune pentru a linişti cel puțin oamenii care



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

167

http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/Actualitate/12656-campulungenii-speriati-de-efectele-deseurilor-toxice.html

http://www.absoluttv.ro/stiri/blog/pagina-3

l-au votat dacă ceilalți nu contează. Au plecat din oraş pentru câteva zile Ce s-a întâmplat miercuri la Câmpulung este grav, dar putea fi mult mai grav sau deocamdată nu se ştie cu exactitate. Ceea ce altădată urmăreau la televizor în filme americane în care oamenii erau evacuați în urma unor accidente chimice mortale, câmpulungenii au trăit pe propria piele, iar scurgearea orelor fără a şti ce se întâmplă îi făcea să devină şi mai agitați. Aerul a devenit înecăcios, usturător şi greu respirabil, nu de puține ori am văzut mai ales copii cu batista la gură pentru a se apăra rudimentar de eventuale otrăvuri care le amenințau sănătatea, chiar viața, cel puțin teoretic. Gratis, fără multe miliarde Câmpulungul, a fost pe prima poziție a ştirilor la toate televiziunile naționale, ca bombă ecologică. Cuvântul “cianuri” adus pe buzele tuturor datorită firmei Global Eco Center care au adus otravă pe fosta platfomă Aro, transformându-ne în groapa de gunoi a Europei, îngrozea oamenii care se vedeau evacuați, nevoiți să-şi lase casele şi tot ce au agonisit pentru a-şi salva viața lor, dar mai ales a copiilor lor. Profesorii de la şcolile din Câmpulung i-au ținut pe copii în şcoală în recreații şi nu le-au dat voie să deschidă nici măcar ferestrele pentru ca aerul, altădată cel mai sănătos din Europa, acum ucigător, să nu pătrundă înăuntru. Spre lăsarea serii după ce au venit de la serviciu, majoritatea câmpulungenilor s-au baricadat în case iar o altă parte şi-au luat familia şi au plecat din oraş pentru a fi la adăpost pentru câteva zile. “Am scăpat de cianuri. Dumnezeu a făcut dreptate!” Timp de 9 ore cei peste 30 de pompieri s-au chinuit să stingă focul, trei dintre aceştia ajungând la Spitalul Câmpulung şi de aici la Spitalul Militar Piteşti în urma arsurilor provocate de explozii pe față şi pe mâini. De asemenea, un tânăr de 26 de ani angajat al firmei care poluează la Câmpulung. Cele patru victime sunt în afara oricărui pericol aşa cum am fost asigurați de directorul medical Toma Berevoianu: “Băiatul de 26 de ani a fost externat, nu era grav. Au fost toți văzuți de doctorul Benga, chirurgul nostru plastician. Cei trei pompieri ar fi fost internați dar superiori lor au considerat că sunt mai aproape în Piteşti şi să fie transferați la Spitalul Militar. Au fost arşi pe mâini şi față.”. Și la Școala “Nanu Muscel” profesorii au intrat în alertă: “Ne-am gândit la siguranța lor. Lumea este agitată (n.r. miercuri 2 octombrie), nu ştiu dacă suntem motivați să fim agitați atâta timp cât nu am primit nimic oficial. Le-am spus să stea cu geamurile închise, profesorii de serviciu îi supraveghează să nu iasă afară, mai mult de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

168

atât nu putem face.”, ne-a spus directoarea Dalina Bădițescu miercuri. Oamenii care locuiesc în apropierea Uzinei asistau neputincioşi cum depozitul care la ora respectivă nu se ştia ce conține era cuprins de flăcări, şi mulțumeau lui Dumnezeu că există: “A luat foc probabil de la “tehnologia pură” pe care o folosesc. A spus că la el nu este nicio problemă. De la asigurările primarului care ne spunea: de ce ne agităm atâta? S-a întâmplat vreodată?” Uite că s-a întâmplat. Am scăpat de cianuri. Dumnezeu a făcut dreptate!” Venit la fața locului pentru o perioadă scurtă, primarul Călin Andrei a devenit ținta verbală a oamenilor care îl trăgeau la răspundere pentru sănătatea lor. Răspunsul acestuia a venit sec: “Nu am nicio treabă cu ce se întâmplă aici!” Cianurile sunt încă la Câmpulung Miercuri seara au venit primele declarații oficiale în timp ce televiziunile naționale ne prezentau ca primă ştire. Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, a dispus eliberarea din funcție a directorului executiv al Agenției de Protecție a Mediului Argeş, Mariana Ionescu, pe motiv că nu a emis notificarea prealabilă suspendării autorizației de mediu acordată societății Global Eco Center, pentru platforma “Câmpulung Industrial Park”, deşi au existat controale repetate şi amenzi aplicate acestei firme de către Garda de Mediu. Atât. Spre seară, Garda Națională de Mediu a emis un comunicat prin care se aduceau unele precizări, cauzele incendiului nefiind stabilite la acel moment, ulterior dându-se vina pe o țigară aprinsă. Se spunea în comunicat că după investigarea cauzelor incendiului şi constatarea modului de afectare a factorilor de mediu din zonă, se vor aplica sancțiuni prevăzute de legislația de mediu în vigoare şi va impune măsuri de evacuare a deşeurilor rezultate în urma incidentului, în condiții de siguranță pentru mediu. Cianurile rămân însă la Câmpulung. Pericolul alături de depozitul care a luat foc Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a adus la cunoştință tot miercuri seară faptul că, referitor la incendiul izbucnit la depozitul de deşeuri din județul Argeş, nu există poluare cu cianuri! Informații oficiale în care oamenii trebuie să aibă încredere. Cu toate acestea însuşi primarul a declarat la televizor că în depozit se aflau la momentul izbucnirii incendiului printre cele 3700 de tone de deşeuri şi 35 kilograme de cianuri. De-abia ieri a apărut pe Mediafax o ştire care elucida misterul cianurilor dispărute şi apărute în alt loc, foarte aproape de incendiu. De data asta am avut noroc. Patronul şi directorul executiv al firmei ieşene Global Eco



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

169

Center, tată şi fiu, au declarat, că incendiul izbucnit la depozitul din Câmpulung Muscel nu a distrus cianuri, ci 14 de tone de uleiuri minerale şi filtre auto, cauza incendiului fiind “o mână criminală”. “Depozitul nostru are cam 9.500 de metri pătrați, iar acolo unde a luat foc este o zonă de pregătire şi tratare a deşeurilor pentru valorificare. Cele care au luat foc sunt uleiurile minerale, asta pregăteam noi, uleiuri minerale, care ar fi trebuit să meargă mâine (n.r. - ieri) la o firmă pentru a fi valorificate. În total, au ars cam 14 tone de ulei mineral, care erau în 16 butoaie şi opt tone de filtre auto. Nu excludem nici o mână criminală, care să fi dat foc”, a declarat Vasile Tofan pentru Mediafax.Dragoş Tofan a confirmat că cianura este depozitată într-o zonă din spate a depozitului, iar focul nu a ajuns la aceste deşeuri, fiind în siguranță: “Deşeuri cu cianură avem vreo 31 de kilograme care sunt depozitate într-o zonă mai în spate. Ele sunt la locul lor, nu au ars, pompierii au constatat lucrul acesta şi au fost lăsate acolo pentru că sunt în siguranță, nu plouă peste ele, iar flacările nu au ajuns până la ele”. Anchetă la Câmpulung La scurt timp de la izbucnirea incendiului, prefectul de Argeş, Cristian Soare a declarat, însă că în depozit sunt aproximativ 3.700 de tone de deşeuri, inclusiv cianuri. La rândul său, primarul din Câmpulung Muscel, Călin Andrei, afirma că în depozit există 35 de kilograme de cianuri. Ieri la Câmpulung au descins reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu, Garda de Mediu Argeş, Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Mediului, Direcția de Sănătate Publică, Poliție, Garda Financiară şi Inspecția Fiscală a Direcției Finanțelor Publice şi prefectul Cristian Soare. Ancheta deschisă nu va fi făcută numai pe probleme de mediu ci şi din punct de vedere financiar-contabil. Doar în urma anchetei se va stabili dacă depozitul de deşeuri din Câmpulung va fi închis sau va funcționa în continuare. Reamintim că la ultima şedință de Consiliu 40 de persoane care locuiesc în apropierea depozitului de pe platforma fostei fabrici Aro au înaintat o petiție în care reclamă firma respectivă că le pune viața în pericol. Global Eco Center îşi desfăşoară activitatea pe terenul actualei proprietare a fostei uzine, Landmark Management, ca şi chiriaşă, de trei ani şi a fost amendată în 2011 cu o amendă de 1 miliard de lei vechi de Garda de Mediu iar în primăvara lui 2013 a fost amendată din nou cu aceeaşi sumă. Controlul întreprins pe 17 şi 18 aprilie 2013 a scos la iveală că Global Eco Center nu respecta condițiile din Autorizația de Mediu. La momentul respectiv în



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

170

depozitul din Câmpulung se aflau mii de tone de deşeuri cu conținut de cianuri cum e specificat într-un document oficial al instituției care i-a amendat, din care amintim: “Fapta săvârşită de SC Global Eco Center SRL este cu atât mai gravă cu cât societatea are depozitate la punctul de lucru din municipiul Câmpulung, județul Argeş, mii de tone de deşeuri periculoase (ex. deşeuri cu conținut de cianuri), cu risc mare de contaminare în cazul unor poluări accidentale sau al gestionării neconforme cu prevederile autorizației de mediu. Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze în condițiile impuse de actul de reglementare, potențialul de pericol asupra mediului şi sănătății umane, în speța de față, fiind foarte mare.” “Deşeuri plasate unde e omul mai sărac şi mai trist ca să nu-şi dea seama ce se întâmplă acolo” Dana Grecu, Radu Tudor şi invitații lor au dezbătut subiectul cianurilor de la Câmpulung în emisiunea “La Ordinea Zilei” de la Antena 3, televiziune unde primarul nostru a fost pus la zid, am putea spune. “Unul dintre cele mai frumoase oraşe din România şi mă întreb de fiecare dată oare cât ne mai suportă țara asta pentru halul în care o batjocorim: şpagă, mafie, deşeuri toxice într-o localitate absolut superbă din punct de vedere turistic şi cu amenințare directă pentru populație. Să mă scutească cu vrăjeala asta că orele întregi de fum care s-au abătut asupra oraşului Câmpulung nu sunt periculoase pentru oameni. Omul acela în vârstă spunea adevărul. Desigur că vor mai fi şi alții. E trist, aşa de multă mafie, aşa de multă şpagă, poliție politică încât țara asta merită iubită pentru munții ei dar undeva pe vârf. Ajungem groapa de gunoi a Europei cu toți nenorociții aştia. Firma se numeşte ceva cu Eco… deşeuri toxice aduse cu vaporul, duse la Câmpulung şi distruse pe plămânii şi pe sănătatea oamenilor. Deşeuri plasate unde e omul mai sărac şi mai trist ca să nu-şi dea seama ce se întâmplă acolo.”, a spus Radu Tudor. Și Dragoş Frumosu a fost dur în afirmații la adresa a ceea ce se întâmplă la Câmpulung: „Personal consider o acțiune criminală a Gărzii de Mediu, care în urma verificării văzând că acolo sunt probleme mari cu substanțe toxice, dă amendă 1 miliard, dar îi lasă să-şi continue activitatea. A acționat criminal!” „Nu poți să dezvolți turistic un oraş dacă îi bagi în mijlocul oraşului un depozit de deşeuri toxice. E o aberație totală.” , a încheiat emisiunea Dana Grecu. De ce vă bateți joc de noi?” Și pe internet câmpulungenii s-au arătat îngrijorați. Redăm doar câteva comentarii: “Deja se duce prea departe treaba cu nepăsarea autorităților. Cât



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

171

mai aveți de gând să închideți ochii şi să primiți plicuri domnilor aleşi locali? De fapt voi nu aveți nicio vină, ci noi, care ne-am lăsat mințiți că vă pasă de popor....” “Dacă toate avizele sunt luate de la Bucureşti cu plicul de la nişte persoane care nici nu ştiu unde se află Câmpulungul, asta nu înseamnă că primarul şi consilierii sunt obligați să accepte, mai ales că şi ei locuiesc aici, dar BANUL e mai presus de orice, se pare..” “Cândva, Câmpulungul avea cea mai curată climă din Europa, acum a ajuns groapa de gunoi. A cui? Păcat că acest oraş plin de istorie a încăput pe mâna .....Sunt bulversată de ce se întâmplă. DE CE VĂ BATEŢI JOC DE NOI? “Dacă nici acum nu dovedim spirit civic şi nu ne apărăm dreptul la viață, ne merităm soarta!!!” Oameni din întreaga lume au aflat unde este Câmpulungul pentru a şti să-l evite, nu pentru a-l vizita. Câmpulungenii sunt speriați în continuare şi se întreabă dacă pot avea încredere în comunicate oficiale, sau dacă norocul va fi mereu de partea lor. / Evenimentul Muscelean, http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/Actualitate/12656-campulungenii-speriati-de-efectele-deseurilor-toxice.html

Groapa de gunoi a făcut pui!Groapa de gunoi, cea închisă teoretic, dar deschisă, practic, tuturor posibilităţilor, a făcut pui. Dacă la intrarea în oraş, acolo unde groapa rânjeşte la cei care trec prin zonă, gunoaiele au fost scormonite de ţigani, de câini şi de căutătorii de comori, o altă groapă, mai mititică, dar cu mare potenţial de creştere s-a ivit în apropierea Mănăstirii. Pe strada Voievozi, probabil, lângă o proprietate privată sunt munţi de resturi din construcţii. La ora documentării noastre în zonă o camionetă a Societăţii de Salubritate, plină cu resturi, a fugit scrâşnind din roţi şi nu a mai apucat să descarce, dar şi fără gunoaiele pe care ar fi urmat să le lase maşina Salubrităţii locul e jalnic. În mod normal, când un cetăţean a renovat ceva prin casă şi au rezultat evident resturi, gunoaie, trebuie să plătească transportul acestuia de către o firmă autorizată. Omul are factura că a plătit transportul şi gata. De aici încolo însă încep problemele. Firma care i-a luat banii trebuie să ducă gunoiul într-un loc special amenajat, la o groapă ecologică, sau măcar la una deschisă oficial. Cum drumul până acolo e lung şi scump, şoferul trage pe strada Voievozi, sau în apropierea ei, şi descarcă acolo resturile, că oricum sunt sute de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

172

http://www.interesargesean.ro/index.php/social/8094-groapa-de-gunoi-a-facut-pui



tone, deci o încărcătură nu se mai vede din grămadă. Aşa s-a ajuns la „puiul” gropii de gunoi pe care îl vedeţi în fotografii. Nu doar acolo e mizerie aruncată la întâmplare, sau direct cu interes, ci şi în alte zone ale oraşului. Ce-i drept, acum, faţă de anii trecuţi, nu mai lasă cetăţenii resturile din construcţii la marginea drumurilor naţionale, ci caută locuri mai dosite. Primăria are un birou specializat, de Protecţie a Mediului, iar funcţionarii de acolo ar trebui să cunoască „harta” gunoaielor botezată pompos „harta depozitării necontrolate a deşeurilor”. E posibil ca funcţionarii să ştie, dar cei care „depozitează necontrolat” pot fi prietenii, rudele, cunoştinţele unor oameni importanţi, şi niciodată nu ştii peste cine dai cu amenda. Şi din acest motiv amenzile sunt puţine, iar „puii” gropii de gunoi cresc şi se înmulţesc. / Interes argesean, http://www.interesargesean.ro/index.php/social/8094-groapa-de-gunoi-a-facut-pui

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Mehedinţi: Proiect pentru gestionarea în comun a situaţiilor de urgenţă în zona transfrontalieră România - SerbiaInspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) "Drobeta" al județului Mehedinți implementează proiectul intitulat "Gestionarea în comun a situațiilor de urgență în zona transfrontalieră România - Republica Serbia", proiect finanțat în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia, având ca Autoritate de Management Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice. Reprezentanții ISU "Drobeta" au semnat ieri contractul de finanțare, fapt ce a declanşat implementarea proiectului pe o perioadă de 12 luni. Valoarea totală a proiectului este de 2.298.677,90 euro, finanțarea este asigurată în proporție de 85% din fonduri europene nerambursabile, contribuția beneficiarului (15%) fiind asigurată din bugetul de stat al României.Proiectul are ca obiective creşterea calității vieții pentru populația din zona transfrontalieră România-Republica Serbia prin consolidarea capacității instituționale şi tehnice de management al dezastrelor şi reacție în situații de urgență; consolidarea



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

173



cooperării autorităților competente din regiunea transfrontalieră România-Serbia; crearea unui sistem eficient de monitorizare şi intervenție în caz de situații de urgență în zona transfrontalieră Mehedinți – Bor; creşterea capacității de intervenție prin achiziționarea de echipamente specifice; crearea unui sistem de informare şi comunicare comun privind gestionarea situațiilor de urgență din zona transfrontalieră şi implementarea de activități comune de informare şi formare în domeniul situațiilor de urgență. (Gazeta de Sud - Actualitate- 17 Septembrie 2013 - 13:04)

Meteorologii anunţă cea mai frumoasă toamnă din ultimii aniAvem parte de o toamnă frumoasă cum nu am mai avut de doi ani încoace. Meteorologii vin cu veşti foarte bune pentru craioveni care nu vor fi nevoiți să-şi plece de acasă cu umbrela, dar nici să suporte nişte temperaturi ridicate care să le amintească de miezul verii. Specialiştii spun că, după mult timp, climatul tipic de toamnă vizitează în sfârşit şi Bănia, craiovenii putând să stea liniştiți din acest punct de vedere şi să se bucure de o toamnă de-a dreptul plăcută. Zilele acestea frumoase, cu soare cald şi ploi răzlețe, nu sunt doar o întâmplare pentru această perioadă. Meteorologii vin cu veşti deosebit de bune pentru craioveni, asigurându-ne că tot ceea ce vom trăi de acum încolo din punct de vedere al vremii va fi cum nu se poate mai bine. Suntem, după părerea specialiştilor, în plină toamnă oltenească, una tipică, aproape desprinsă din manual. „Toamna aceasta este una cât se poate de normală, adică apropiată de normalul termic care este specific regiunii noastre: cerul este variabil, avem soare, dar cad şi ploi care vor fi apropiate de valorile normale multianuale”, ne-a precizat Ion Mărinică, meteorolog în cadrul Centrului Meteorologic Regional Oltenia.Septembrie, o lună călduroasăPână la sfârşitul lunii septembrie, maximele vor fi cuprinse între 20 şi 27 grade Celsius, iar minimele se vor situa între 4 şi 14 grade Celsius. Meteorologii apreciază că aceste temperaturi nu sunt ridicate pentru această perioadă a anului, ele accentuându-se doar în timpul zilei, diminețile şi îndeosebi nopțile fiind mai reci decât eram obişnuiți până acum. Dar aceste lucruri fac, de fapt, trecerea uşoară de la vară, cu nopțile sale calde şi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

174

chiar fierbinți, la prima lună de toamnă. „Diminețile sunt mai răcoroase, aşa cum se întâmplă, de obicei, toamna. Dar, pe parcursul zilei, temperaturile cresc şi ajung la o valoare nu exagerat de mare, dar deosebit de plăcută pentru această perioadă a anului”, a mai spus Ion Mărinică.O săptămână cu mult soareSăptămâna aceasta, vremea va fi frumoasă. Meteorologii avertizau, ieri, doar că în noaptea care a trecut, cea de marți spre miercuri, urma să plouă, în județele Mehedinți, Gorj şi partea de nord a județului Vâlcea, urmând ca, în toate aceste zile, să fie vreme călduroasă, fără amenințarea norilor. „De miercuri şi până sâmbătă seara, cerul va fi din nou variabil, cu vânt slab până la moderat şi nu vor mai cădea precipitații. Maximele se vor situa între 20 şi 27 de grade Celsius, iar minimele între 7 şi 14 grade Celsius”, a spus Ion Marinică. Duminică, cerul va fi temporar noros şi local va ploua. Maximele se vor situa între 19 şi 23 de grade, iar minimele de luni dimineață între 7 şi 12 grade.Ploile bune au venit la timpComparabilă cu alte toamne, cea din anul acesta este considerată cea mai frumoasă, în sensul că nu este nici foarte călduroasă şi nici foarte ploioasă. „Cea din 2012, de pildă, a fost mai călduroasă, iar cea din 2011 a fost şi mai călduroasă. Stăm foarte bine până acum şi ca valori termice, dar şi în ceea ce priveşte ploile. În toamnele trecute, a fost o vreme secetoasă care nu a făcut bine agriculturii”, a mai spus meteorologul Ion Mărinică. Potrivit acestuia, rezerva de apă din sol se apropie de valori satisfăcătoare, iar în nord-vestul Olteniei este aproape optimă. În jumătatea sudică mai persistă o seceta moderată, dar specialiştii consideră că nivelul atins este îmbucurător față de ceea ce s-a înregistrat în alte toamne. (Cuvantul Libertăţii- Actualitate- Laura Moţîrliche – 18 sept 2013)

Autorităţile în alertă!/Gorjul sub Cod Galben de ploi În intervalul 17-18 septembrie, instabilitatea atmosferică se va accentua treptat în Crişana, Maramureş, Transilvania, în dealurile Banatului şi ale Olteniei, anunță Administrația Națională de Meteorologie. Gorjul a intrat şi el sub avertizare Cod Galben, astfel că autoritățile sunt pregătite să intervină în orice moment.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

175

http://www.impactingorj.com/actualitate/gorjul-sub-cod-galben-de-ploi-2.html

http://www.cvlpress.ro/author/laura/

Instabilitatea atmosferică începe să-şi facă prezența şi în Gorj. Ieri se anunța faptul că şi Gorjul a intrat sub amenințarea Codului Galben de ploi însemnate cantitativ, descărcări electrice şi intensificări ale vântului. Autoritățile au declarat că sunt pregătite să intervină în orice moment pentru a nu exista evenimente deosebite. „Suntem pregătiți, sperăm să nu avem aceeaşi evoluție ca cea de la Galați, care deja cred că va intra în normativele generale, să avanseze galben, portocaliu şi roşu, noi suntem pregătiți. De la ora 09:00 am discutat cu comandantul Dumitraşcu, am stabilit ca la comandamentul de la ISU să avem persoane pregătite, în cazul în care sunt probleme şi se va trece la codul portocaliu o să dăm ordinul să avem comandamentul pentru situații de urgență activ, pregătit. Mă interesează să lucrăm şi la elementele de prevenție”, a spus reprezentantul Guvernului în teritoriu, Claudiu Teodorescu.Utilajele, pregătite deja pentru iarnăPe Transalpina zilele trecute a nins, astfel că autoritățile pregătesc încă de pe acum utilajele pentru a interveni atunci când este cazul. Prefectul va avea o discuție telefonică şi cu primarii din teritoriu, pentru a-i pune şi pe aceştia în gardă cu privire la pregătirea utilajelor specifice pentru întâmpinarea sezonului rece. „Acum o lună şi jumătate, aproape de două luni am avut inclusiv în şedința Colegiului Prefectural o discuție cu colegii care sunt pe domeniile respective, în primul rând cei de la SDN şi cei de la Drumuri Județene să fim pregătiți în ceea ce priveşte pregătirile pentru sezonul de iarnă. Chiar discutam ca mâine să avem o discuție telefonică, în funcție de program, cu toți domnii primari, de pe acum să ne pregătim cu rezervele de nisip, de sare, pentru că evoluțiile vremii în ultimul an sunt foarte ciudate şi nu vrem să fim luați pe nepregătite. Tocmai de aceea am discutat de acum 2 luni de zile cu domnul Tudor, dar şi cu alți directori, că trebuie să fim pregătiți, mai ales în zona de Rânca”, a spus Claudiu Teodorescu. (Impact în Gorj - Actualitate-Denisa Oprişor – 18 sept 2013)

Hunedoara – Gorj. Cod galben de inundaţii pe Jiul superiorHidrologii au emis, miercuri, o avertizare de cod galben de inundații pe mai multe râuri din țară, avertizarea fiind valabilă şi pentru Jiul superior şi afluenții acestuia. Codul galben de inundații este valabil până joi la ora 14:00.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

176

http://www.impactingorj.com/

http://www.impactingorj.com/actualitate

Sorin Corici, şeful Sistemului Hidrotehnic Petroşani, a declarat miercuri, pentru GDD, că au fot avertizate toate primăriile din Valea Jiului. Reprezentanții Apelor Române s-au pregătit şi ei pentru a interveni în caz de nevoie.”Este cod galben de inundații pe Jiu. Am trimis avertizarea către primării, iar noi ne-am asigurat permanența de miercuri seară până joi la ora 14:00”, a precizat Sorin Corici.Potrivit sursei citate, teoretic, şi primăriile ar trebui să aibă asigurată permanența pe perioada codului galben de inundații.Hidrologii au emis miercuri un cod galben de inundații pentru Jiu şi Olt. Sunt aşteptate scurgeri importante pe versanți, torenți şi pâraie cu efect de inundații locale, creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinul hidrografic al Jiului şi Oltului.Sub avertizarea hidrologilor sunt Jiul superior şi afluenții săi de stânga (județele Hunedoara şi Gorj) şi pe afluenții Oltului mijlociu şi inferior (județele Vâlcea şi Gorj (Gazeta de Dimineata – Actualitate – 17 oct 2013)Cod Galben de Ploi în Gorj! Meteorologii vin cu veşti nu tocmai bune pentru următorul interval. ANMH a anuntaț Cod Galben de Ploi abundente în 20 de județe din țară, printre care şi județul Gorj. Astfel până astăzi la prânz, sunt aşteptate cantități de peste 25 de litri pe metro pătrat, iar maximele vor scădea cu câteva grade.Un tablou cam mohorât de toamnă ne aşteaptă în următorul interval. Meteorologii au instituit Cod Galben de precipitații de ieri ora 14.00 până astăzi la prânz, iar o dată cu ploile scad şi temperaturile. Zorii zilei nu vor găsi mercurul în termometre mai sus de 12 grade, iar pe alocuri, cantitățile de precipitații pot atinge 50 de litri pe metru pătrat. Relieful ajută însă la scurgerea apelor care nu vor avea timp să se adune în cantități uriaşe, spun specialiştii, astfel că în Gorj Codul Galben nu aduce motive de îngrijorare. „Până astăzi la prânz, avem atenționare meteorologică de Cod Galben pentru precipitații abundente. Vremea va fi închisă, pe arii extinse va ploua, ploile vor avea şi caracter de aversă. Cantitățile de precipitații vor depăşi 25 de litri şi chiar 50 de litri pe metru pătrat. Vântul va sufla slab până la moderat cu intensificări în cursul zilei de astăzi, mai ales în jumătatea sudică a regiunii, de până la 70 de km la oră. Maximele termice vor fi cuprinse astăzi între 12 -17 grade Celsius”, a declarat Ion Marinică, meteorolog Serviciul Regional



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

177

Craiova. Dacă se va impune hidrologii vor fi pe fază, cu atenționări pe măsură. După ploaie vine soarele! Nimic mai adevărat pentru că de vineri temperaturile se apropie de normal, iar norii lasă loc razelor. Vremea se ameliorează, de vineri, spun meteorologii. Capriciile toamnei se spulberă spre finalul de săptămână, care aduce o vreme frumoasă, cu maxime de 18 grade în Oltenia. (Impact in Gorj -Silvia Ciuburciu - Actualitate-17 Oct 2013)

Teme similare

Workshop anual privind protecţia şi conservarea ariilor naturale protejate din GorjAgenția pentru Protecția Mediului (APM) Gorj, în calitate de beneficiar şi coordonator al proiectului LIFE11 NAT/RO/825, va organiza, în perioada 18-19 octombrie, în cadrul Festivalului castanului de la Tismana, un workshop dedicat proiectului „Managementul Conservativ al Habitatelor în Nordul Gorjului de Vest”, proiect finanțat de Comisia Europeană.Workshop-ul este organizat în colaborare cu Primăria Tismana şi va avea loc în sala de conferințe a acestei instituții. În vederea atingerii scopului proiectului, APM Gorj acționează în parteneriat cu instituții cu experiență în domeniu: Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) şi Administrația SCI-ului Nordul Gorjului de Vest, prin Camera de Comerț şi Industrie Româno-Japoneză. Obiectivele proiectului constau în: reabilitarea habitatului distrus, stabilirea măsurilor de conservare pentru habitatele restaurate, reducerea impactului negativ al turismului asupra zonelor restaurate, inclusiv infrastructurile de mici dimensiuni de vizitatori pentru controlul ecosistemului şi creşterea conştientizării publicului privind conservarea naturii, ca parte a conceptului de dezvoltare durabilă. „Evenimentul de la Tismana are drept scop prezentarea obiectivelor şi rezultatelor proiectului, stadiul actual al activităților derulate, în special în ceea ce priveşte reabilitarea habitatului de castan. Workshop-ul este dedicat autorităților publice centrale, regionale şi județene de mediu, administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate, administratorilor fondurilor cinegetice, specialiştilor în silvicultură şi biodiversitate, operatori economici cu activitate



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

178

pe amplasamente în interiorul ariei naturale protejate Nordul Gorjului de Vest”, a spus Cristina Merfu, purtătorul de cuvânt al APM Gorj (Gorj Domino –Actualitate-Mihaela Floroiu -Oct 17, 2013)

Bechet: Dezbatere publică despre Centrala Nucleară de la KozloduiBulgarii vor să construiască o instalație pentru tratarea deşeurilorÎn localitatea doljeană Bechet a avut loc ieri o audiere publică, la care au participat atât localnici, cât şi reprezentanți ai Bulgariei şi României. Scopul întâlnirii a fost prezentarea construirii unei “Instalații pentru tratarea şi condiționarea deşeurilor radiocative cu un factor ridicat de reducere a volumului la Centrala Nucleară de la Kozlodui”. În sală s-au aflat reprezentanți ai ministerelor Mediului din Bulgaria şi România, ai Centralei Nuclelare de la Kozlodui, ai Consiliului Județean şi ai Prefecturii Dolj, dar şi localnici. Aceştia din urmă, puțini la număr, au ascultat prezentarea investiției menite să reducă volumul deşeurilor radioactive de activitate joasă şi medie şi aducerea acestora într-o formă corespunzătoare unei depozitări pe termen lung. Vorbitorii au încercat să îi convingă pe localnici, vreme de două ore, că ridicarea instalației nu va presupune niciun risc pentru populația care locuieşte în zona de activitate a acesteia. Avem monitorizate calitatea aerului şi a apei, de asemenea a radioactivității în zonă. În ultimii trei ani nu au fost înregistrate valori radioactive peste limitele normale.A spus Ekaterina Tudorova, unul dintre vorbitoriPropunerea de investiție este finanțată de Fondul Internațional de sprijin pentru dezafectarea unităților 1-4 de la Centrala Nucleară Kozlodui, gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare. După alte două intervenții în care partea bulgară a prezentat cum a putut mai bine investiția, localnicii au avut câteva întrebări.Deşeurile care se vor trata sunt doar din centrală sau provin şi din afara?S-a interesat Ion GhiocaPrevedem să prelucrăm deşeuri care sunt numai din Kozlodui, care vor rezulta din dezafectarea reactoarelor 1-4.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

179

Florea Dragoş a vrut să ştie cine se face responsabil în cazul unui accident nedorit, de altfel, de nimeni.Există un plan de avarii, în care sunt examinate toate tipurile de avarii. Avem o structură echipa de avarii. În apariția unei asemenea situații, inginerul de gardă este cel responsabil direct. La activarea planului de avarii, în mod suplimentar vine o echipă de experți. Răspunderea se poartă de către Centrală, adică de partea bulgară.Au răspuns inițiatorii proiectuluiLa întâlnire au participat şi mai mulți primari din zonă: Gheorghe Oprescu - Ostroveni, Eugen Safta - Sadova, şi Gică Ionele - Bechet.Primarul comunei Ostroveni, Gheorghe Oprescu, susține că prezentarea a fost una destul de convingătoare.Dacă lucrurile se vor petrece exact aşa ca în proiect, este bine. Am înțeles că au tehnică performantă. Rămâne însă de văzut dacă de la vorbe la fapte nu este diferență.A afirmat gospodarul-şef de la OstroveniLa final, oamenii au plecat mai mult sau mai puțin lămuriți.O femeie spunea în drum spre maşină:Mie tot nu îmi explicară de ce mi se ard roşiile în grădină! (Ediţie Specială - Petre Cojocaru ,16 octombrie 2013,00:18)

Un nou sezon al scandalurilor din Parâng / În timp ce cabanierii se reclamă reciproc pentru sursa de apă, rahatul se scurge prin pădure Fără îndoială, anul acesta s-a scurs mai puțin rahat prin pădurea Parângului. Aceasta doar pentru că au fost mai puțini turişti, uneori chiar deloc, în stațiune. Este de notorietate şi nu mai reprezintă un secret nici pentru Garda de Mediu Hunedoara că doar jumătate din cabanele din Parâng sau Straja au fosă septică, celelalte îşi varsă apa uzată şi dejecțiile direct între sânii naturii. În Parâng, şi anul acesta şi anul trecut, cabanierii au avut mari divergențe şi scandaluri. Nu deversarea dejecțiilor a fost problema, ci apa potabilă. Unii dintre cabanierii din zona UNEFS, cei situați mai jos, spre telescaun, au trecut iarna cu robinetele mai mult oprite, iar turiştii au fost furioşi deoarece apa din bazinul de captare nu ajungea şi la ei. S-a dovedit atunci că existau



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

180

branşări ilegale de apă la sistemul UNEFS. Branşările ilegale nu constituiau o noutate. Cei mai mulți cabanieri sunt branşați ilegal şi pentru că nu există altă posibilitate. Probabil dacă nu ar exista aceste branşări ilegale nu ar mai funcționa nicio cabană din Parâng, dar problema este că unele dintre aceste branşări au periclitat activitatea altora. S-a ajuns astfel la sesizări către Administrația Bazinală de Apă Jiu Craiova, verificări în teren şi sigilarea unor branşamente. Zoltan Toth, director CSȘ Petroşani, şi Milu Vladislav au fost arătați cu degetul pentru un by-pass care ar fi cauzat probleme altor cabane. După desfințarea acestui by-pass au început să curgă acuzații şi din partea celor acuzați inițial. Dl. Milu Vladislav l-a reclamat pe dl. Stelian Zanet că şi-ar fi construit terasa pe bazinul de apă al UNEFS. Astfel, singurul cabanier care anul trecut a făcut tot posibilul pentru a atrage cât mai mulți turişti în Parâng, organizând diferite şi reuşite evenimente, a ajuns să-şi pună în cap un personaj dubios, care nu are pic de respect pentru Parâng. Să nu uităm că dejecțiile dumnealui se scurg exact printre arborii din Parâng. Doar că dl. Vladislav uită aceste amănunte când face acuzații nedrepte la adresa unui adevărat cabanier preocupat de dezvoltarea unui turism sănătos în Parâng, nu a unui speculant care aşteaptă să pice câte un ban din cazări la negru. Terasa cabanei „La Mario”, proprietatea d-lui Stelian Zanet, este realizată lângă bazinul de apă, nicidecum deasupra bazinului. Dl. Milu Vladislav susține că există riscul contaminării şi îmbolnăvirii a celor ce ar consuma apă din singura sursă de apă potabilă din Parâng, din cauză că sursa ar putea fi contaminată de infiltrații de la țevile de canalizare ce trec prin apropierea bazinului, de la cabana „La Mario”. Total fals, având în vedere că aceste țevi nu se intersectează. În schimb, dl. Milu Vladislav a uitat să menționeze faptul că țeava de dejecții a cabanei sale trece prin căminul de apă potabilă al CSȘ Petroşani, aşa cum se vede şi în fotografiile alăturate. De asemenea, omul uită că bazinul UNEFS nu este singura sursă de apă potabilă. Sunt cel puțin patru surse de apă potabilă înregistrate la ABA Jiu Craiova.Dl. Milu Vladislav l-a uimit şi pe dl. Zoltan Toth cu tupeul său, după ce şi-a branşat cabana particulară tăind țeava de alimentare cu apă a CSȘ Petroşani, acel by-pass sigilat de Apele Române, realizat fără acordul şi ştirea nimănui. În prima fotografie se vede îmbinarea rapidă care trece peste o altă țeavă gri parțial dezvelită. Îmbinarea rapidă reprezintă conexiunea de apă potabilă a CSȘ Petroşani, care urmează a fi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

181

reutilizată, iar țeava gri, parțial vizibilă, este țeava de evacuare a apei uzate de la cabana d-lui Milu Vladislav. Cum se vede mai departe în fotografii, conducta gri de dejecții are capătul de ieşire spre pădure. Aceasta trece chiar pe sub pârtia de sanie a CSȘ Petroşani, apoi se opreşte în pădure. Cât tupeu să ai să-i faci reclamație unui cabanier, doar de ciudă că acesta are apă la cabană, când tu faci ilegalități pe bandă rulantă? Să nu uităm că dl. Stelian Zanet chiar a igienizat zona bazinului. Iată deci, a început un nou sezon al scandalurilor apei potabile în Parâng. Construcția ilegală de cabane, fără autorizații, a ajuns să-şi arate şi fața nevăzută. Autoritățile locale nu au acționat la timp, atunci când fenomenul a luat amploare. Evident, bazându-se pe micile înțelegeri, racordările la utilități s-au realizat haotic, iar acum se întorc exact împotriva cabanierilor şi a turismului din Parâng. Neoferind mai nimic în schimbul taxelor şi impozitelor percepute, Primăria Petroşani a închis ochii față de ilegalități. Acum, când cabanierii de pe domeniul schiabil se iau de gât, edilii încearcă medierea conflictelor. Dar, practic, nu au nevoie decât de un sistem integrat de apă şi canalizare. Or, momentan, primăria nu le poate oferi acest lucru. Dacă însă cabanierii ar colabora, şi ar găsi soluții comune, fiecare ar putea să treacă sezonul de iarnă cu bine. Chiar dacă presa ar fi mai săracă cu un subiect destul de rău mirositor… (Ziarul Văii Jiului – Actualitate- Alina PIPAN- 14 oct 2013)

Teme Similare

CJ Dolj are consultant pentru masterplanul de deşeuriPreşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a semnat, luni, contractul de asistență tehnică pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj“ cu asocierea de firme constituită din SC Fichtner Environment SRL Bucureşti, SC Interdevelopment SRL Bucureşti şi SC EPMC Consulting SRL Cluj-Napoca. „Semnăm astăzi contractul pentru achiziția de servicii de asistență tehnică şi supervizare a lucrărilor în implementarea masterplanului pentru deşeuri, un proiect în valoare de peste 50 de milioane de euro, pentru care Consiliul Județean Dolj şi specialiştii din aparatul propriu au muncit foarte mult. Sunt şapte ani de eforturi depuse pentru a pune la punct toate aspectele necesare inițierii şi derulării acestei investiții,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

182

timp în care noi nu am încetat niciun moment să credem în reuşita ei. Asocierea de firme care a câştigat licitația la care s-au prezentat alți cinci ofertanți va acorda sprijinul necesar pentru organizarea şi derularea procedurilor de achiziție publică prevăzute prin proiect şi va supraveghea construirea stațiilor de transfer, sortare şi compostare a deşeurilor. De asemenea, prin contractul pe care l-am semnat astăzi, câştigătorul licitației se angajează să elaboreze şi să realizeze o campanie de informare şi conştientizare a cetățenilor în legătură cu acest masterplan pentru deşeuri. Asigurarea asistenței tehnice constituie o etapă în implementarea proiectului nostru, necesară pentru ca acesta să fie pus în operă. Suma alocată masterplanului pentru deşeuri a fost majorată de la 49 la 54 de milioane de euro, iar diferența se va regăsi în achiziția unor sisteme performante pentru monitorizarea şi controlul autospecialelor care transportă deşeurile. Mai precis, acestea vor permite transmiterea unor date precum denumirea operatorului, zona de proveniență, inclusiv informații privind gradul de încărcare a maşinii. Îmi doresc foarte mult ca masterplanul pentru deşeuri să fie pus în operă în condițiile şi cu respectarea obligațiilor prevăzute prin proiect, pentru că vorbim de fonduri europene şi este foarte important să ducem la bun sfârşit angajamentele pe care ni le-am asumat. Putem spune cu fermitate că, în următorii doi ani, soluționăm o problemă de mediu cu care ne confruntam de multă vreme şi din cauza căreia am intrat în atenția Uniunii Europene, care a pus reflectoarele pe acest județ, avertizându-ne că suntem pasibili de sancțiuni financiare usturătoare. Rezolvăm, în egală măsură, şi o problemă socială, pentru că nu vom mai avea acele gropi de gunoi neconforme, unele formate prin depozitarea necontrolată a deşeurilor la ieşirea din localități, adevărate focare de infecție, care pun în pericol sănătatea doljenilor. Prin acest proiect, se vor achiziționa de la pubele necesare pentru dotarea gospodăriilor din județ şi containere pentru colectarea separată a materialelor reciclabile la compactoare şi autospeciale pentru transportarea deşeurilor, vor fi construite stații de sortare, transfer şi compostare, urmând să fie închise şi ultimele depozite neconforme. Dacă luăm în calcul şi masterplanul pentru apă, în valoare de 185 de milioane de euro, putem spune că CJ Dolj va rezolva în mare parte, într-un orizont previzibil de timp, problemele județului în



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

183

ceea ce priveşte deşeurile, alimentarea cu apă, sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate“, a declarat preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa.Contractul în valoare de 9.020.317,87 lei, fără TVA, privind serviciile de asistență tehnică pentru managementul proiectului, supervizarea lucrărilor de construcții şi realizarea campaniei de conştientizare în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj“ a fost atribuit, în urma licitației, asocierii de firme constituite din SC Fichtner Environment SRL Bucureşti (lider), SC Interdevelopment SRL Bucureşti (asociat) şi SC EPMC Consulting SRL Cluj-Napoca (asociat). Documentul prevedere acordarea de suport în managementul proiectului pentru Unitatea de Implementare din cadrul Consiliului Județean Dolj, supervizarea lucrărilor de construire, sprijin în procesul de achiziție, inclusiv în pregătirea documentațiilor de atribuire pentru delegarea serviciilor de operare, asistență tehnică pentru elaborarea strategiei de informare şi conştientizare a publicului referitoare la gestiunea deşeurilor, precum şi realizarea campaniei de conştientizare, verificarea proiectelor, asistență tehnică pentru obținerea actelor de reglementare ale autorităților competente pentru protecția mediului, revizuirea masterplanului şi întocmirea listei de investiții prioritare. (Lupa – Administraţie 10/14/2013, 16:50 )

S-a semnat contractul de asistenţă tehnică pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Dolj“Preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, a semnat, ieri, contractul de asistență tehnică pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj“ cu asocierea de firme constituită din SC Fichtner Environment SRL Bucureşti, SC Interdevelopment SRL Bucureşti şi SC EPMC Consulting SRL Cluj-Napoca. „Semnăm astăzi contractul pentru achiziția de servicii de asistență tehnică şi supervizare a lucrărilor în implementarea masterplanului pentru deşeuri, un proiect în valoare de peste 50 de milioane de euro, pentru care Consiliul Județean Dolj şi specialiştii din aparatul propriu au muncit foarte mult. Sunt şapte ani de eforturi depuse pentru a pune la punct toate aspectele necesare inițierii şi derulării acestei investiții,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

184

timp în care noi nu am încetat niciun moment să credem în reuşita ei”, a subliniat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj.Suma alocată a fost majorată de la 49 la 54 de milioane de euroAsocierea de firme care a câştigat licitația la care s-au prezentat alți cinci ofertanți va acorda sprijinul necesar pentru organizarea şi derularea procedurilor de achiziție publică prevăzute prin proiect şi va supraveghea construirea stațiilor de transfer, sortare şi compostare a deşeurilor. „De asemenea, prin contractul pe care l-am semnat astăzi, câştigătorul licitației se angajează să elaboreze şi să realizeze o campanie de informare şi conştientizare a cetățenilor în legătură cu acest masterplan pentru deşeuri. Asigurarea asistenței tehnice constituie o etapă în implementarea proiectului nostru, necesară pentru ca acesta să fie pus în operă. Suma alocată masterplanului pentru deşeuri a fost majorată de la 49 la 54 de milioane de euro, iar diferența se va regăsi în achiziția unor sisteme performante pentru monitorizarea şi controlul autospecialelor care transportă deşeurile. Mai precis, acestea vor permite transmiterea unor date precum denumirea operatorului, zona de proveniență, inclusiv informații privind gradul de încărcare a maşinii”, a mai spus şeful administrației județene.„Rezolvăm în egală măsură şi o problemă socială”Ion Prioteasa a mai spus că îşi doreşte foarte mult ca masterplanul pentru deşeuri să fie pus în operă în condițiile şi cu respectarea obligațiilor prevăzute prin proiect, pentru că vorbim de fonduri europene şi este foarte important să ducem la bun sfârşit angajamentele pe care ni le-am asumat. „Putem spune cu fermitate că, în următorii doi ani, soluționăm o problemă de mediu cu care ne confruntam de multă vreme şi din cauza căreia am intrat în atenția Uniunii Europene, care a pus reflectoarele pe acest județ, avertizându-ne că suntem pasibili de sancțiuni financiare usturătoare. Rezolvăm, în egală măsură, şi o problemă socială, pentru că nu vom mai avea acele gropi de gunoi neconforme, unele formate prin depozitarea necontrolată a deşeurilor la ieşirea din localități, adevărate focare de infecție, care pun în pericol sănătatea doljenilor”, a mai consemnat preşedintele Consiliului Județean Dolj.CJ Dolj va rezolva problemele județului în ceea ce priveşte deşeurile



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

185

Prin acest proiect, se vor achiziționa de la pubele necesare pentru dotarea gospodăriilor din județ şi containere pentru colectarea separată a materialelor reciclabile la compactoare şi autospeciale pentru transportarea deşeurilor, vor fi construite stații de sortare, transfer şi compostare, urmând să fie închise şi ultimele depozite neconforme. „Dacă luăm în calcul şi masterplanul pentru apă, în valoare de 185 de milioane de euro, putem spune că CJ Dolj va rezolva în mare parte, într-un orizont previzibil de timp, problemele județului în ceea ce priveşte deşeurile, alimentarea cu apă, sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate“, a declarat preşedintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa. Contractul în valoare de 9.020.317,87 lei, fără TVA, privind serviciile de asistență tehnică pentru managementul proiectului, supervizarea lucrărilor de construcții şi realizarea campaniei de conştientizare în cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj“ a fost atribuit, în urma licitației, asocierii de firme constituite din SC Fichtner Environment SRL Bucureşti (lider), SC Interdevelopment SRL Bucureşti (asociat) şi SC EPMC Consulting SRL Cluj-Napoca (asociat).Documentul prevedere acordarea de suport în managementul proiectului pentru Unitatea de Implementare din cadrul Consiliului Județean Dolj, supervizarea lucrărilor de construire, sprijin în procesul de achiziție, inclusiv în pregătirea documentațiilor de atribuire pentru delegarea serviciilor de operare, asistență tehnică pentru elaborarea strategiei de informare şi conştientizare a publicului referitoare la gestiunea deşeurilor, precum şi realizarea campaniei de conştientizare, verificarea proiectelor, asistență tehnică pentru obținerea actelor de reglementare ale autorităților competente pentru protecția mediului, revizuirea masterplanului şi întocmirea listei de investiții prioritare. (Cuvantul Libertăţii – Actualitate-Marga Bulugean -15 octombrie 2013)

O nouă schemă de subvenţionare a energiei verziAutoritățile promit subvenții generoase dacă ne producem necesarul de consum. Persoanele fizice şi micii agenți economici vor beneficia, de anul viitor, de o schemă de sprijin dacă îşi instalează mici unități de producție de energie regenerabilă (solare, eoliene, microhidrocentrale, biomasă), care să le acopere necesarul de consum.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

186

http://www.cvlpress.ro/author/marga/

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat normele care încurajează instalarea capacităților mici de producție a energiei verzi, de până la 1 MW pentru eoliene, fotovoltaice şi microhidrocentrale şi de până la 2 MW pentru biomasă şi biogaz. Perioada de sprijin este de 15 ani.În prezent se lucrează la detaliile de aplicare precum încasarea TVA. Astfel, persoanele fizice nu vor avea nevoie de licență şi autorizații pentru montarea unităților de producție, dar, probabil, va trebui să se înregistreze ca PFA. Tarifele reglementate pentru energia produsă de consumatori vor fi indexate anual doar cu rata inflației. România s-a angajat ca, la nivelul anului 2020, 24% din consumul de energie electrică să fie asigurat din surse regenerabile, țintele fiind aproape atinse. (Pandurul – Actualitate- 15 oct 2013)

Râul Olteţ, ecologizat la a VII-a ediţie a Campionatului Mondial de Pituluşu’ Ecologizarea bazinului râului Olteț în amonte de comuna Polovragi s-a realizat sâmbătă, 12 octombrie 2013, în cadrul celei de-a VII-a ediții a Campionatului Mondial de Pituluşu’. Acțiunea s-a desfăşurat pe parcursul a şase ore, cei 25 de participanți strângând 1.400 kg de deşeuri pe o distanță de circa doi kilometri.Campionatul Mondial de Pituluşu’ este o acțiune organizată de Clubul Montan White Wolf Baia de Fier. Cea de-a VII-a ediție s-a desfăşurat pe data de 12 octombrie şi a presupus ecologizarea bazinului râului Olteț în amonte de comuna Polovragi, pe o distanță de circa 2 kilometri, incluzând versantul abrupt al cheilor şi lunca râului. „S-au strâns circa 1.400 kg deşeuri din care 2/3 provenite de la populația locală şi 1/3 abandonate de turişti în sezonul de vară. Predominant au fost recipiente pentru lichide (PET-uri, doze, sticle), deşeuri menajere, deşeuri de materiale de construcții, scutece de unică folosință pentru copii şi bătrâni. Inconştiența şi iresponsabilitatea celor care aruncă aceste deşeuri nu au limite atâta timp cât, la fiecare ediție (în perioada 2009 – 2013) s-au adunat între 1,2 – 2,5 tone gunoaie din perimetre cu statut de zonă turistică şi arie protejată – Sit Natura 2000”, a precizat Gabriel Dan Chiriac, preşedintele Clubului White Wolf Baia de Fier.Eforturile autorităților şi ale voluntarilor sunt zadarnice atât



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

187

timp cât legislația protecției mediului este deficitară şi nu se aplică cu maximă rigurozitate tuturor celor vinovați. Cu toate că sistemul de colectare a gunoaielor în zona Polovragi - Baia de Fier este funcțional, o parte din populație, cu apucături arhaice, continuă să creeze depozite ilegale de deşeuri care devin adevărate focare de infecție şi poluare a mediului înconjurător. Susținătorii acestei acțiuni de ecologizare au fost: Complex Peştera Muierilor Baia de Fier, Agenția Happy Turism Bucureşti şi Card Blue Bucureşti.(Gorjeanul – Actualitate-Minodora Sucea- 15 oct 2013)

Proiectele de extindere a reţelelor de apă şi canalizare nu bat cu situaţia din terenErori imense girate de ministere şi proiecte tehnice ajustate pe parcursul implementării investiției. Proiectele pentru rețelele de apă şi canalizare sunt făcute din birou. Aşa reiese din faptul că, în teren, lucrurile nu bat cu ceea ce e trecut în proiectele prin care ApaServ Valea Jiului reabilitează/extinde rețelele de apă şi canalizare. Familii întregi nu beneficiază de utilități necesare secolului XXI nici măcar atunci când acestea sunt realizate pe fonduri europene, lucru recunoscut şi de conducerea ApaServ, care spune însă că greşelile aparțin proiectantului ce a fost plătit de Ministerul Mediului.Aproximativ zece familii din Petrila, care au casele pe strada Crinului, nu au acces la rețeaua de canalizare, pentru că proiectul implementat de ApaServ i-a ocolit. Oamenii s-au dus şi au reclamat situația la primărie, spunând că nu este normal ca pe stânga şi pe dreapta să fie canalizare, iar ei să fie ocoliți. ”Este drept că strada pe care locuim se înfundă la un moment dat, dar dacă s-a făcut extindere, de ce nu s-a făcut pentru toți? Am fost şi am reclamat lucrul acesta la primărie, s-a vorbit cu ApaServ, dar ni s-a spus că nu se poate introduce şi la noi pentru că strada nu este cuprinsă în proiect. Mă întreb cum e posibil, pentru că strada asta este aici de când mă ştiu, nu a apărut peste noapte”, a precizat pentru GDD un petrilean de pe strada Crinului, stradă ocolită de canalizare. Directorul ApaServ Valea Jiului, Costel Avram, a precizat miercuri, pentru GDD, că proiectul a fost unul prost, însă susține că greşelile nu aparțin societății pe care o conduce. ”Recunosc, dar nu depinde de mine. Proiectul a fost un proiect prost. Firma câştigătoare a fost desemnată de Ministerul Mediului. Ministerul Mediului a plătit, noi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

188

numai am preluat. Sunt greşeli, sperăm că în partea a doua a proiectului care va începe anul viitor să remediem aceste greşeli. Mie ca director general nu îmi convine să mă duc într-o locație în care străzile din jur au toate canalizare şi apă şi una în centru să nu aibă aceste lucruri. Un lucru pe care l-am rezolvat în Brătianu unde toate străzile aveau canalizare, iar Lucian Blaga nu avea. Am rezolvat împreună cu constructorul şi am băgat şi acolo, dar nu se mai poate aşa. Trebuie să intre în proiectul de bază”, a precizat Avram. Potrivit sursei citate, proiectantul care a întocmit proiectul cu deficiențe nu poate fi tras la răspundere, întrucât acesta a fost desemnat de Ministerul Mediului. Cei ocoliți de rețeaua de canalizare nu au decât să aştepte partea a doua a proiectului implementat de ApaServ, cu speranța că de această dată pe schițele pe care le vor folosi constructorii pentru introducerea țevilor vor fi incluse şi locuințele lor.Omisiunea cu strada Crinului nu este singura în proiectul de extindere a rețelei de apă şi canalizare. Greşeli în proiect se înregistrează şi la Petroşani unde în timpul execuțiie lucrărilor se constată că sunt case care nu apar în hârtii.Mai mult, este posibil ca, potrivit unor reprezentanți ai furnizorului de apă şi canalizare, proiectanții să nu fi trecut niciodată prin zonele pentru care au proiectat rețelele. (Gazeta de Dimineață- Actualitate-Mihaela MIHAI- 10 oct 2013)La o săptămână după ampla acțiune ecologică, / Mizeria s-a reîntors fără „contribuția” turiştilor în albia Maleii! În urmă cu o săptămână relatam cum zeci de lucrători ai SHI Petroşani ai Apelor Române Jiu-Craiova au curățat albia pârâului Maleia ca la carte. Zeci de saci de pet-uri, cârpe şi ambalaje au fost în câteva ore strânşi şi duşi la groapa de gunoi de la Vulcan. La finalul materialului ne întrebam cât va rezista această curățenie şi dădeam şi răspunsul: foarte puțin. Din păcate, am avut dreptate. Nu e prima dată când se întâmplă aşa. Din experiență ştim că meteahna aruncatului mizeriilor în albiile apelor curgătoare sau în zone verzi este mare la unii, nesimțirea şi prostia fiind la ea acasă.La exact o săptămână de la acțiunea ecologică, după cum puteți constata şi în cele trei imagini surprinse de noi, Maleia, cel puțin pe tronsonul judecătorie - clădirea CEH, este din nou plină de mizerie, în mod special de pet-uri. Cel puțin trei-patru saci se pot



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

189

strânge numai în această zonă, probabil că alte câteva zeci de saci putând fi „recoltați” din amonte şi din aval.Ca atare, cerem polițiştilor locali şi funcționarilor de la mediu să-şi intensifice acțiunile de control, mai ales sâmbăta şi duminica, şi să-i amendeze drastic pe cei care nu păstrează curățenia. De asemenea, le solicităm consilierilor locali ca, printr-un proiect de hotărâre, să-i oblige pe proprietarii de case să-şi facă curățenie, periodic, pe albia apei curgătoare, în zonele Maleii din dreptul curților şi grădinile dumnealor. Nu de puține ori s-a constatat că există şi proprietari care preferă să arunce unele gunoaie în albiile pâraielor sau râurilor.Acum este toamnă, afară a fost frig, deci nu se pot învinui, cum s-a tot întâmplat, turiştii sau petrecăreții care merg la iarbă verde… Este clar că la murdărirea albiilor participă intens şi unii dintre cei care au case în apropiere de albiile apelor curgătoare.(Ziarul Văii Jiului – Actualitate - Corneliu BRAN-Oct 2013)Zeci de săteni din Cruşeț au ieşit la curățarea canalelor şi rigolelorPrioritatea numărul 1 a autorităților locale din comuna Cruşeț sunt pregătirile pentru sezonul de iarnă, în special evitarea inundațiilor care se produc în mai multe sate din cauza canalelor de scurgere înfundate. Zeci de beneficiari ai ajutorului social muncesc în această perioadă pentru decolmatarea acestor canale, dar şi pentru curățirea rigolelor de scurgere. Și firma care lucrează la sistemul de canalizare profită de vremea frumoasă din această toamnă pentru a continua lucrările.Pentru că în anii trecuți în mai multe sate din comuna Cruşeț au fost probleme din cauza inundațiilor, autoritățile locale s-au gândit să ia măsuri pentru rezolvarea acestei probleme. O comisie s-a deplasat la Cruşeț şi a stabilit că trebuie decolmatate canalele de scurgere, lucru care se face în această perioadă cu beneficiarii de ajutor social. Satele afectate sunt Urda, Marineşti, Slătneşti şi Văluța. Sunt curățate şi rigolele de scurgere. „În primăvara acestui an am adus la Cruşeț o comisie de la Prefectură, Consiliul Județean, ISU să constate că în mai multe sate, în special cele care sunt înconjurate de dealuri, ca urmare a precipitațiilor abundente, se produc inundații. Pe cei de la ajutor social i-am mobilizat şi pe toate canalele de scurgere, care sunt deja colmatate, taie vegetația lemnoasă şi ierboasă, după care o să apelez la un utilaj ca să curățim canalele,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

190

ca să preia apele şi să prevenim inundațiile din sezonul rece, care din punctul meu de vedere este problema numărul unu. Tot cei de la ajutorul social, pentru că am 118 dosare în plată din care 64 sunt cei care trebuie să-şi facă orele de lucru, participă de asemenea la curățirea rigolelor din extravilanul satelor predispuse la inundații”, a declarat Viorel Drăguşin.Se continuă lucrările la canalizarePentru că vremea s-a îmbunătățit, se continuă şi lucrările la sistemul de canalizare pe raza comunei Cruşeț. „Societatea care a contractat lucrarea la canalizare profită de vremea bună, încât să repunem stația de epurare a apei pluviale, care este pe o distanță de şase kilometri şi jumătate şi cuprinde două sate, Cruşeț şi Cruşețel”, a precizat primarul din Cruşeț. (Pandurul - Comunitate - Alexandra FOLCUŢ- 10 oct 2013)

Apa de la Izvarna ar putea ajunge în comerţApa care izvorăşte de la Izvarna ar putea ajunge să fie comercializată. Acesta este un motiv de bucurie pentru autoritățile locale de la Tismana, pe de o parte pentru că apa are o calitate superioară, iar pe de altă parte fiindcă în zonă se va deschide o mică fabrică de îmbuteliere a apei plate.Primarul din Oraşul Tismana a vorbit de câte ori a avut ocazia de calitatea apei de la Izvarna. Apa de aici ajunge la robinetele craiovenilor, dar şi în casele cetățenilor din mai multe localități din Gorj şi Dolj. În perioada următoare, localnicii din satele Izvarna şi Costeni vor fi alimentați de la această sursă de apă. Marian Slivilescu susține că în zonă s-au făcut cercetări în ceea ce priveşte calitatea acestei ape şi s-a stabilit că este numai bună pentru a fi îmbuteliată ca apă plată. Autoritățile locale poartă acum discuții cu un investitor din Timişoara care vrea să facă în zonă o fabrică de îmbuteliere a apei. „Săptămâna viitoare aştept un investitor din Timişoara care este interesat să vadă sursa de apă, dar şi ce condiții sunt în zonă, cum îl putem sprijinii pentru a putea face o fabrică de îmbuteliere a apei. În felul acesta s-ar putea crea câteva locuri de muncă şi avem nevoie de investitori în zonă. Apa de la Izvarna este foarte bună şi poate fi îmbuteliată ca



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

191

şi apă plată”, a precizat Marian Slivilescu. (Pandurul- Comunitate - Alexandra FOLCUŢ – 10 oct 2013)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Frumusetile Deltei Dunarii, promovate in VâlceaIn perioada 15-18 octombrie, Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Vâlcea si Administratia Parcului National Buila Vânturarita organizeaza o intâlnire intre cel mai mic parc national din România si cea mai mare rezervatie de Delta din Europa, ocazie cu care reprezentanti ai ”Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii” vor fi prezenti in judetul Vâlcea, mai exact in localitatile Horezu, Olanesti-Cheia si municipiul Râmnicu Vâlcea, pentru a promova frumusetile Deltei Dunarii, dar si pentru a vizita Parcul National Buila Vânturarita. ”Inspectorii DJST Vâlcea, impreuna cu reprezentantii Parcului, dar si cu cei ai Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si-au propus sa dezvolte ideea de ”TURISM PENTRU TINERET”, fapt pentru care se vor stabili trasee tematice pentru tineri, incercând in acest fel sa ajute generatia care vine din urma sa inteleaga importanta convietuirii intr-un mediu sanatos si curat. Partenerii din Delta doresc totodata sa promoveze frumusetile locului si sa ajute tinerii si populatia de la munte sa constientizeze importanta pe care o are Delta Dunarii. Speram ca, in acest fel, sa reusim impreuna sa atragem tinerii catre activitati in aer liber, oferindu-le in acest fel alternativa la consumul de alcool, tutun si substante interzise, ca metoda a petrecerii timpului liber. Avem o tara frumoasa, un judet frumos, asa ca sunt suficiente argumente pentru a determina tinerii sa practice activitati in aer liber.” , a spus directorul Directiei Judeteane pentru Sport si Tineret Vâlcea, Bogdan Marinescu./Monitorul http://www.monitoruldevalcea.ro/actualitate/40443/

Poluare pe Dunăre, în dreptul oraşului Corabia Duminică dimineață, în jurul orei 10.00, Garda de Mediu Olt a fost anunțată de către Căpitania Portului Corabia că, în dreptul kilometrului 635, există o pata albicioasa la nivelul luciului apei.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

192

În zonă s-au deplasat atât reprezentanți ai Gărzii de Mediu cât şi de la Apele Române, aceştia confirmând cele semnalate de către Portul Corabia. „Este vorba despre o pată de poluare, în dreptul km 624, de aproximativ 1,2 km lungime şi 500-700m lățime. S-au prelevat probe de la fața locului şi încercăm să stabilim cu exactitate ce fel de substanță este. Noi bănuim că ar fi vorba despre ape de santină şi acționăm cu substanțe absorbante biodegradabile. Cel puțin pentru acest moment, nu există pericol de răspândire”, ne-a spus Florin Homorean, comisarul şef al Gărzii de Mediu Olt. Un număr de patru nave, neidentificabile din cauza condițiilor meteorologice, au tranzitat zona respectivă şi momentan se fac cercetări pentru a se afla cine se face responsabil pentru deversarea substanțelor în apă./Gazeta Oltului, http://www.gazetaoltului.ro/gazeta-new/eveniment/poluare-pe-dun-re---n-dreptul-ora-ului-corabia-64d3540d2eba4d00b1f21418591ef8ec

Poluare cu hidrocarburi în Portul Corabia O poluare cu hidrocarburi s-a produs în această dimineață în Portul Corabia, între km. 629 şi 630, pata de petrol fiind observată de Căpitania Portului Corabia în jurul orei 10.00. Potrivit prefectului Cătălin Rotea, la fața locului s-a deplasat o echipă formată din comisari ai Gărzii de Mediu şi reprezentanți ai Apelor Române Olt.„Poluarea s-a produs probabil de la un vapor care şi-a spălat în amonte rezervoarele de combustibil. La fața locului s-au deplasat comisari ai Gărzii de Mediu şi reprezentanți ai Apelor Române, care au în dotare materiale absorbante pentru a opri extinderea poluării”, a declarat prefectul Cătălin Rotea, care a precizat că s-au luat probe şi se vor face demersuri pehttp://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/actualitate/poluare-cu-hidrocarburi--n-portul-corabia-8f235874941b47a4a2c5adee31dc23edntru identificarea şi sancționarea celor care au produs poluarea. /Eveniment de Olt,http://www.evenimentdeolt.ro/eveniment-new/actualitate/poluare-cu-hidrocarburi--n-portul-corabia-8f235874941b47a4a2c5adee31dc23ed



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

193

Activităţi de informare privind fenomenele naturale şi antropice periculoase de-a lungul DunăriiÎntre 3 şi 4 octombrie 2013, în oraşul Corabia şi comunele Gârcov, Grojdibodu şi Ianca, au avut mai multe activități de informare în cadrul proiectului desfăşurat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria, intitulat „Evaluarea hazardelor naturale şi tehnologice în Lunca Dunării, la granița româno-bulgară, sectorul Calafat-Vidin – Turnu Măgurele-Nikopol”, coordonat de Institutul de Geografie al Academiei Române, Bucureşti. (George PIŢULESCU)Activitățile s-au adresat tuturor organelor locale, începând cu autoritățile locale şi a continuat cu cadrelor didactice şi elevii de la Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza", coala "Virgil Mazilescu" şi Școala "Dumitru Buzdun" din Corabia, precum şi şcolilor din Gârcov, Grojdibodu, Potelu şi Ianca În cadrul activițățiilor, o echipă de cercetători de la Institutul de Geografie a prezentat hărți de expunere la evenimente naturale extreme, cum ar fi: inundați, secetă, fenomene meteorologice periculoase, eroziune, precum şi la accidente tehnologice şi poluarea apei potabile. Participanții au primit materiele promoționale (pliante informative, tricouri, şepcuțe, pixuri etc.). Acțuni similare s-au desfăşurat şi în alte localități din lungul Dunării: Turnu Măgurele, Islaz, Orlea, Dăbuleni, Bechet.Un program pentru două țăriPerioada de implementare a proiectului „Evaluarea hazardelor naturale si tehnologice în lunca Dunarii, la granița româno-bulgară, sectorul Calafat-Vidin – Turnu Măgurele-Nikopole” este iunie 2012 şi noiembrie 2013Acest proiect are ca obiectiv principal completarea informațiilor deja existente despre hazardele naturale şi tehnologice de la granița României şi Bulgariei, precum şi creşterea transparenței în ceea ce priveşte disponibilitatea şi diseminarea informațiilor către toți actorii interesați (administrațiile locale, municipalități, inspectoratele pentru situații de urgență etc.). În cadrul proiectului, s-a avut în vedere evaluarea incidenței hazardelor naturale şi tehnologice pentru asigurarea protecției mediului şi dezvoltarea durabilă a regiunii studiate. http://www.ziaruldeolt.ro/437/actualitate.php



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

194

Renaturarea râului Olăneşti va ţine cont şi de zona de protecţie acvifaunisticăMiercuri, la sediul primăriei municipiului, a avut loc o discuție preliminară în vederea stabilirii temei de proiectare pentru proiectul ”Renaturarea şi reamenajarea râului Olăneşti”, pe porțiunea pe care acesta străbate Râmnicul. La întâlnire au participat reprezentanți ai Administrației de Apă Bazinală Olt, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Vâlcea, ai Agenției Județene pentru Protecția Mediului, ai Gărzii de Mediu şi ai Hidroelectrica SA, alături de specialişti din cadrul primăriei. Cu această ocazie, au fost clarificate mai multe aspecte legate de administrarea râului Olăneşti, de regimul de protecție al râului şi al zonei naturale de la debuşarea în râul Olt – unde există o zonă de protecție avifaunistică gestionată de un custode - sau de modalitățile de efectuare a curățeniei albiei, a defrişărilor şi a decolmatărilor. Totodată, s-a evidențiat faptul că proiectul final trebuie să țină cont de factori importanți cum ar fi decolmatarea barajului de la Vlădeşti, apărarea malurilor existente şi faptul că la debuşarea în râul Olt, zona va fi într-o permanentă colmatare.Ca etapă viitoare, departamentele din cadrul primăriei vor verifica limitele de proprietate în zonele vecine albiei, care ar putea fi afectate de acest proiect.http://www.ramnic.ro/articole/renaturarea-rului-olanesti-va-tine-cont-si-de-zona-de-protectie-acvifaunistica-57690/2013-10-14

Alarmă pe bazinul mijlociu al Oltului ISU Vâlcea admite: „Sistemul de avertizare electronic nu funcționează pe porțiunea dintre barajul Vidra şi Râmnicu Vâlcea"Aleşii din localitățile vâlcene s-au trezit urecheați serios de reprezentanții ISU pe tema sistemului electronic de avertizare în cazul dezastrelor naturale. Speriați de seismul de 5,4 grade înregistrat în urmă cu o săptămâna în zona Vrancea, reprezentanții pompierilor militari au trecut la verificări serioase la barajele de pe râurile Olt şi Lotru. „Sistemul electronic de avertizare nu funcționează pe porțiunea dintre barajul Vidra şi Râmnicu Vâlcea. Verificați siteurile pe care le aveți puse la dispoziție şi curățați-le. În



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

195

acest moment sunt funcționale doar sistemele de avertizare locale. În cazul distrugerii barajului Vidra, unda de şoc ar ajunge în mijlocul oraşului Râmnicu Vâlcea într-o oră şi patruzeci de minute, iar lama de apă ar avea o înălțime de 17 metri. În acest timp ar trebui să se treacă la evacuarea populației", a avertizat colonelul Virgil Popa, şeful Centrului Operațional din cadrul ISU Vâlcea. /Vocea Valcii,http://www.voceavalcii.ro/2013101317646/alarma-

Voluntarii SGA Sibiu au adunat 3,6 tone de gunoaieSistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu a mobilizat 43 de voluntari pentru a participa la proiectul “Let’s Do It România” desfăşurat la sfârşitul lunii septembrie, acțiune care a însumat colectarea a 3,6 tone de gunoi. Voluntarii din partea SGA Sibiu au profitat de ziua de curățenie națională pentru a strânge deşeurile de pe malurile râului Cibin în zona aflată în aval de podul rutier de pe Șoseaua Alba Iulia şi Piața Cibin. Tot cu această ocazie au fost curățate râul Hârtibaciu, în intravilanul localităților Brădeni, Alțâna şi Agnita şi conturul lacului de acumulare Gura Râului./Tribuna http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/voluntarii-sga-sibiu-au-adunat-36-tone-de-gunoaie-90655.html

Curăţenie generală la Galicea 300 de elevi şi profesori din Galicea au participat la sfârşitul săptămânii trecute la acțiunea “Ziua de Curățenie la Galicea”, organizată de administrația locală. Potrivit primarului comunei Galicea, la nivelul comunei s-au strâns din acțiunea celor 300 de elevi şi cadre didactice care s-au implicat câteva sute de kilograme de deşeuri. “Mulțumesc participanților, voluntari în această campanie, care au înțeles că avem nevoie de un mediu curat, iar prin astfel de activități putem sensibiliza şi populația pentru a păstra un mediu înconjurător curat. Mă bucur în special că elevii, viitorii cetățeni ai comunei, demonstrează prin numărul mare al participanților că au înțeles importanța acțiunii de curățenie de la Galicea. Cu toții, tineri şi vârstnici, trebuie să înțelegem că este nevoie de un mediu curat pentru viitor”, spune primarul Ion Năfliu. Administrația locală a pus la dispoziție saci şi mănuşi. Deşeurile au fost colectate selectiv



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

196

http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/voluntarii-sga-sibiu-au-adunat-36-tone-de-gunoaie-90655.html

http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/voluntarii-sga-sibiu-au-adunat-36-tone-de-gunoaie-90655.html

pe categoriile reciclabil (plastic, ambalaje, PET-uri, metale) sau nereciclabil, urmând să fie sortate pe categoriile menționate, în unități specializate. Mihaela Gogiu/Viata Valcii,http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/20079-curenie-general-la-galicea.html

Licitatie pentru administrarea azilului de batrâni din Râmnic • Primaria a reziliat contractul cu Asociatia “Vasiliada”, care administra Centrul Rezidential pentru Persoane de Vârsta a Treia, ca urmare a neindeplinirii conditiilor contractuale Mai multe dispozitii importante au fost luate sau comunicate de primarul Emilian Frâncu si de cei doi viceprimari ai Râmnicului cu ocazia sedintei operative de la inceputul acestei saptamâni. Printre ele se numara extinderea domeniului hartii electronice - lansata in lucru in urma cu o saptamâna - de la nivelul municipiului la cel al Zonei Metropolitane, structura care, in curând, se estimeaza ca va numara 19 membri. Aceasta harta electronica va prezenta nu doar terenurile disponibile pentru investitii din Zona Metropolitana Râmnicu Vâlcea, dar si principalele drumuri si atractii turistice. Alta dispozitie a vizat rezilierea contractului cu Asociatia ”Vasiliada” pentru administrarea Centrului Rezidential pentru Persoane de Vârsta a Treia ca urmare a neindeplinirii conditiilor contractuale din partea acestei asociatii si redactarea de urgenta a unui nou caiet de sarcini in vederea gasirii unui alt partener pentru gestionarea acestei structuri. Alte subiecte au vizat discutiile recente cu reprezentanti ai SC Hidroelectrica SA si ABA Olt pentru construirea de debarcadere cu zone de pescuit si de agrement pe cele doua lacuri de acumulare de pe teritoriul municipiului, crearea a patru accese auto in proprietati din portiunea recent asfaltata de DADP pe strada Uzinei sau montarea unor bancute pe faleza Oltului – zona blocurilor ANL. La rândul sau, viceprimarul Eduard Vârlan a cerut sa se creeze un parculet in zona Colonie Nuci, iar viceprimarul Gigi Matei a solicitat DADP sa faca marcajele rutiere necesare pe strazile de curând asfaltate./Monitorul, http://www.monitoruldevalcea.ro/administratie/40405/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

197

http://www.monitoruldevalcea.ro/administratie/40405/

O şansă Dunării albastre!În perioada 15-18 octombrie, Direcția Județeană pentru Sport şi Tineret Vâlcea şi Administrația Parcului Național Buila Vânturarița organizează o întâlnire între cel mai mic parc național din românia şi cea mai mare rezervație de Deltă din Europa, ocazie cu care reprezentanți ai ”Rezervației Biosferei Delta Dunării” vor fi prezenți în județul Vâlcea, mai exact în localitățile Horezu, Olăneşti-Cheia şi municipiul Râmnicu Vâlcea, pentru a promova frumusețile Deltei Dunării, dar şi pentru a vizita Parcul Național Buila Vânturarița. ”Inspectorii DJST Vâlcea, împreună cu reprezentanții Parcului, dar şi cu cei ai Rezervației Biosferei Delta Dunării şi-au propus să dezvolte ideea de ”Turism pentru tineret”, fapt pentru care se vor stabili trasee tematice, pentru tineri, încercând în acest fel să ajute generația care vine din urmă să înțeleagă importanța conviețuirii într-un mediu sănătos şi curat. Partenerii din Deltă doresc totodată să promoveze frumusețile locului şi să ajute tinerii şi populația de la munte să conştientizeze importanța pe care o are Delta Dunării. Sperăm ca în acest fel să reuşim împreună să atragem tinerii către activități în aer liber, oferindu-le în acest fel alternativă la consumul de alcool, tutun si substanțe interzise, ca metodă a petrecerii timpului liber. Avem o țară frumoasă, avem un județ frumos, aşa că sunt suficiente argumente pentru a determina tinerii să practice activități în aer liber”, a declarat Bogdan Marinescu, directorul Direcției Județeane pentru Sport şi Tineret Vâlcea./Curierul de Ramnic,http://www.ramnic.ro/articole/o-sansa-dunarii-albastre-57772/2013-10-16

Organizaţia utilizatorilor de apă din Orleşti va primi un milion de euro pentru refacerea sistemelor de irigatAnul trecut, Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații Valea Oltului Orleşti – Prundeni a depus la Ministerul Agriculturii un proiect care vizează modernizarea şi retehnologizarea sistemelor de irigat cu finanțare prin PNDR – Măsura 125 a.După un an de aşteptare, Nicon Diaconeasa – preşedintele O.U.A.I. Valea Oltului Orleşti – Prundeni şi Constantin Cîrstina – primarul comunei Orleşti au fost informați că proiectul a fost aprobat şi va primi finanțare nerambursabilă. “Contractul de finanțare a



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

198

fost semnat pe 26 august. Este vorba de un milion de euro, bani cu care se va reface o stație de apă de la Aureşti şi, totodată, se vor achiziționa şi monta sisteme moderne de irigare, prin picurare, cu aspersoare… Din Orleşti, de acest proiect va beneficia toată zona Zăvideni-Aureşti, adică toată zona agricolă din lunca Oltului. De asemenea, un sfert din Prundeni se va lega la stația de apă. Asociația nu e a primăriei, ci a oamenilor”, a anunțat primarul Constantin Cîrstina./Arena,http://arenavalceana.ro/2013/10/15/organizatia-utilizatorilor-de-apa-din-orlesti-va-primi-un-milion-de-euro-pentru-refacerea-sistemelor-de-irigat/

Firma Cazicom aşteaptă OK-ul Guvernului pentru a începe lucrările la reţeaua de alimentare cu apă din MuereascaFirma de construcții Cazicom SRL, administrată de Ion Cazan, a câştigat în vară licitația de introducere a rețelei publice de alimentare cu apă în comuna Muereasca, dar startul lucrărilor de execuție va fi amânat până în 2014. Primarul localității, liberalul Ion Ungureanu, a anunțat că Guvernul va aproba finanțarea acestei investiții abia în prima jumătate a anului viitor.„I-am rugat şi pe parlamentarii vâlceni să ne ajute să realizăm această investiție, mai ales că Muereasca nu are un metru de conductă, iar locuitorii s-au confruntat mai mereu cu lipsa apei potabile. De şapte ani mă lupt pentru acest proiect, dar stăm la mâna Guvernului, care nu are resurse financiare. La nivel de administrație publică locală, s-a făcut tot ce era necesar pentru a introduce rețeaua de apă. Restul nu mai depinde de noi. Până în 2019, eu voi face tot posibilul să introduc sistemele de apă şi canalizare şi să modernizez drumurile neasfaltate”, a precizat liberalul Ion Ungureanu./Arena, http://arenavalceana.ro/2013/10/15/firma-cazicom-asteapta-ok-ul-guvernului-pentru-a-incepe-lucrarile-la-reteaua-de-alimentare-cu-apa-din-muereasca/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

199

http://arenavalceana.ro/2013/10/15/firma-cazicom-asteapta-ok-ul-guvernului-pentru-a-incepe-lucrarile-la-reteaua-de-alimentare-cu-apa-din-muereasca/

http://arenavalceana.ro/2013/10/15/firma-cazicom-asteapta-ok-ul-guvernului-pentru-a-incepe-lucrarile-la-reteaua-de-alimentare-cu-apa-din-muereasca/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Soarta podului de la Ion Creangă se decide marţiLocuitorii comunei Ion Creangă vor afla, marți, 15 octombrie, dacă podul peste Siret va fi salvat.Deputatul PNL Dorin Ursărescu se va întâlni cu colega sa de partid, Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, pentru o ultimă discuție cu privire la avizul pentru schimbul de terenuri ce urmează a fi făcut între Consiliul Județean Neamț şi Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț. Proiectul “Protecție şi consolidare infrastructură, calibrare albie şi apărări de maluri pod pe DJ 207C peste Siret” s-a aflat şi în legislatura trecută pe agenda de lucru a parlamentarilor. Mai mult, a fost promovată şi o lege privind scoaterea din fondul forestier național a unor terenuri, în suprafață de 16 hectare, aflate în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț, în administrarea Consiliului Județean (CJ) Neamț,dar legea nu a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu.Podul de la Ion Creangă are nevoie de lucrări de consolidare şi de excavare a malului drept – în amonte şi aval -, pentru a permite scurgerea apei prin toate deschiderile, lucrări care nu au putut fi executate, întrucât această suprafață de teren aparține



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

200

fondului forestier. “Am toată încrederea că, în urma discuțiilor de marți, vom primi avizul favorabil al doamnei ministru Lucia Varga. Am primit toate asigurările că nu vor fi probleme, astfel că proiectul de lege să fie supus dezbaterii în Parlament. Proiectul a fost amânat de prea mult timp şi e în joc viața mii de locuitori”, a apreciat deputatul Dorin Ursărescu. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/50740/soarta-podului-de-la-ion-creanga-se-decide-marti/

O mare companie abia ieşită din insolvenţă aşteaptă un profit recordHidroelectrica are un profit brut de 681 milioane lei la 9 luni u anul trecut firma a avut pierderi colosale Compania Hidroelectrica, abia ieşită din procedura insolvenței, a înregistrat un profit brut de 681 milioane lei în primele nouă luni, la o cifră de afaceri de 2,28 miliarde lei, şi estimează că va încheia acest an cu un "profit record", care va permite recapitalizarea companiei după pierderile de anul trecut. Compania precizează, într-un comunicat, că în primele şase luni a depăşit în mod constant indicatorii de performanță prevăzuți în buget, evoluția menținandu-se şi după închiderea procedurii insolvenței, în condițiile unui an deficitar din punct de vedere hidrologic, a scăderii cererii pe piața energiei electrice şi prețurilor de livrare. "Pană la finele lunii septembrie, Hidroelectrica a produs şi livrat 11.336 GWh, iar estimarea producției pentru întreg anul 2013 este de circa 14.200 GWh, peste cantitatea de 13.000 GWh luată în calcul la construcția bugetului, dar semnificativ mai mică decat producția unui an mediu hidrologic de 17.539 GWh. Profitul brut realizat în luna septembrie este de circa 40 milioane de lei, la o producție de doar 828 GWh. După primele 9 luni din 2013, profitul brut realizat este de 681 milioane lei, iar cifra de afaceri de 2,28 miliarde lei", se arată în comunicat. Compania precizează că, datorită creşterii semnificative a puterii instalate în parcurile eoliene, a înregistrat şi o majorare a cantităților de energie tranzacționate pe Piața de Echilibrare, estimarea din bugetul de venituri şi cheltuieli la nivelul întregului an, de 847 GWh, fiind depăşită încă de la sfarşitul lui august 2013. În aceste condiții compania estimează o depăşire semnificativă a acestui indicator, cu cel puțin cu 200 GWh pană la sfarşitul anului, ceea ce înseamnă o creştere a cifrei de afaceri cu peste 10 milioane euro.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

201

http://www.ziarulderoman.ro/50740/soarta-podului-de-la-ion-creanga-se-decide-marti/

http://www.ziarulderoman.ro/50740/soarta-podului-de-la-ion-creanga-se-decide-marti/

"Gradul de umplere în marile lacuri de acumulare este de 86%, ceea ce garantează acoperirea tuturor obligațiilor contractuale, precum şi rezerva de putere şi energie necesare pentru funcționarea în siguranță a Sistemului Energetic Național. În aceste condiții este de aşteptat ca Hidroelectrica să obțină rezultate economice foarte bune la finele anului", a declarat, în comunicat, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Mihail Stănculescu. După declararea insolvenței, compania a vandut energie doar la prețul pieței, a avut un control foarte strict al costurilor şi va aplica aceeaşi politică pentru maximizarea veniturilor şi încadrarea costurilor în limitele bugetului aprobat pentru anul 2013, a afirmat el. Stănculescu a adăugat că s-a urmărit creşterea resurselor financiare deoarece Hidroelectrica are de achitat în perioada următoare datorii totale de circa 2,8 miliarde lei, care vor trebui acoperite conform contractelor cu băncile creditoare şi cu prevederilor din Planul de reorganizare. "Profitul record estimat pentru anul 2013 conduce la recapitalizarea companiei după pierderile curente şi reportate de 689 milioane lei, înregistrate la sfarşitul anului 2012. Depăşirea principalilor indicatori de performanță din bugetul pe anul 2013 reprezintă o certitudine în plus, în legătură cu posibilitatea Hidroelectrica de a plăti în următorii ani datoriile eşalonate în cadrul programului de reorganizare aprobat la ieşirea din insolvență, creditele bancare contractate şi celelalte obligații curente", se mai arată în comunicat. Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanțe, compania a încheiat anul 2012 cu afaceri de 2,4 miliarde lei şi pierderi de 508 milioane lei. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/economic/98536-mozaic-stiri-economice-o-mare-companie-abia-iesita-din-insolventa-asteapta-un-profit-record.html

Podul de la Ion Creangă a intrat în ParlamentAvizul favorabil dat de comisia de specialitate din Camera Deputaților face posibilă dezbaterea în Parlament. Discuțiile purtate marți, 15 octombrie, în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii din cadrul Camerei Deputaților s-au dovedit cruciale pentru soarta podului de la Ion Creangă. Deputatul Dorin Ursărescu a declarat că, în urma discuțiilor cu Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

202

http://www.ziaruldevrancea.ro/economic/98536-mozaic-stiri-economice-o-mare-companie-abia-iesita-din-insolventa-asteapta-un-profit-record.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/economic/98536-mozaic-stiri-economice-o-mare-companie-abia-iesita-din-insolventa-asteapta-un-profit-record.html

proiectul de lege privind schimbul de terenuri între Regia Națională a Pădurilor Romsilva, Direcția Silvică Neamț şi Consiliul Județean Neamț a primit aviz favorabil, astfel că poate intra în dezbatere. În aceste condiții, lucrările de consolidare a podului de la Ion Creangă ar putea începe anul viitor. “În urma discuțiilor, proiectul de lege a fost aprobat de Comisia pentru agricultură din cadrul Camerei Deputaților, apoi va urma cursul firesc. Proiectul va intra în dezbatere în cadrul lucrărilor Camerei Deputaților, apoi va fi trimis spre aprobare către Senatul României”, a afirmat deputatul Dorin Ursărescu. Podul de la Ion Creangă are nevoie de lucrări de consolidare şi de excavare a malului drept – în amonte şi aval -, pentru a permite scurgerea apei prin toate deschiderile, lucrări care nu au putut fi executate, întrucât această suprafață de teren aparține fondului forestier deținut de Regia Națională a Pădurilor Romsilva. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/50792/podul-de-la-ion-creanga-a-intrat-in-parlament/

Faleză cu bănci şi foişoare pe malul MoldoveiProiectul este prevăzut în strategia de dezvoltare pentru următorul exercițiu financiar. Noua strategie costă aproximativ 16.000 de euro şi este obligatorie pentru accesarea de fonduri europene.Strategia de dezvoltare a municipiului Roman pentru perioada 2014- 2020 va fi realizată de firma Avensa, pentru aproximativ 16.000 de euro, fără TVA. Prima şedință de lucru cu privire la realizarea strategiei a avut loc, luni, 14 octombrie, la Primăria municipiului Roman. La întrunire au participat factori de decizie din Primărie şi reprezentanți ai societății Avensa.”A fost o discuție foarte bună şi foarte interesantă referitoare la ce se lucrează şi în alte părți, fiindcă putem prelua modele. O idee a mea pentru perioada următoare este să amenajez faleza, de la microhidrocentrală până dincolo de zona Kaufland, să fie luminată plăcut, cu bănci şi cu foişoare. Ar fi un lucru frumos, sperăm să prindem un proiect în perioada 2014 – 2020. Să vedem şi ce se va întâmpla cu Administrația Apelor, fiindcă ceea ce a spus domnul vicepremier Liviu Dragnea, ca râurile să treacă în administrare regională – locală, este în avantajul nostru. Atunci vom putea gândi un proiect frumos, care să lege zonele. Un alt proiect vizează puntea de legătură cu



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

203

http://www.ziarulderoman.ro/50792/podul-de-la-ion-creanga-a-intrat-in-parlament/

localitatea Cotu-Vameş. Eu sper să facem aici, în Roman, ceva ce nu are Moldova, şi puține locuri din țară au”, a prezentat primarul Laurențiu Leoreanu proiectele ce se vor regăsi în strategia pentru următorii şapte ani.Strategia de dezvoltare reprezintă o analiză obligatorie pentru orice administrație locală care doreşte să atragă fonduri europene. Principalele direcții ale strategiei de dezvoltare au fost discutate încă din luna iunie de reprezentanții Primăriei, care doresc materializarea unor proiecte importante pentru oraş, cum ar fi reparații pe rețeaua de apă şi canalizare, realizarea infrastructurii rurale – cartierul Nicolae Bălcescu şi cartierul Petru Rareş -, reabilitarea unor străzi şi bulevarde din municipiul Roman. În planul pe următorii şapte ani mai intră reabilitarea Casei Celibidache, a Casei de Cultură a Sindicatelor din Roman şi reabilitarea centrului social multifuncțional “Precista Mare”, ultimele două obiective fiind parteneriate cu alte autorități. De asemenea, se intenționează modernizarea spitalului şi reabilitarea unor unități şcolare.Firma de consultanță Avensa mai are în portofoliu regiunea Suceava – Botoşani, Iaşi, dar şi regiunea Timişoara – Arad. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/50843/faleza-cu-banci-si-foisoare-pe-malul-moldovei/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

204

http://www.ziarulderoman.ro/50843/faleza-cu-banci-si-foisoare-pe-malul-moldovei/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

205

de pres/Revista presei/Revista... · Web viewNeînţelegeri cu constructorul. Discuţiile cu firma...

Documents

Transcript of de pres/Revista presei/Revista... · Web viewNeînţelegeri cu constructorul. Discuţiile cu firma...