de pres/Revista presei/Revista... · Web viewDar nu sa avem ce avem astazi mostenire!” a punctat...

23.09.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI19 - 23 septembrie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

23.09.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.........................................................................................................11

Teme ANAR................................................................................................................11Skijet-urile vor putea fi folosite doar în larg, din sezonul estival viitor......................11Teme similare.............................................................................................................12Academia Româna şi-a dat avizul pentru declararea Deltei Văcăreşti arie protejata 12'Delta Văcăreşti".........................................................................................................13Vor sa faca DELTA BUCURESTIULUI pe terenul casei lui! IMAGINI INEDITE!..............14Teme de mediu...........................................................................................................16Protest anti-Roşia Montană: ziua 22..........................................................................16Zgonea îi cere lui Antonescu să vină la Roşia Montană..............................................17Bisericile istorice maghiare din Transilvania se pronunţă împotriva proiectului Roşia Montană.................................................................................................................... 18LANT UMAN in jurul Palatului Parlamentului, in semn de protest fata de proiectul Rosia Montana...........................................................................................................18Cate arii naturale a pierdut Romania. Topul celor mai afectate zone........................22LIVE DEZBATERE HISTORIA, ORA 11.00 - Intre adevar si minciuna: Patrimoniul arheologic din Rosia Montana...................................................................................23CORESPONDENŢĂ CE propune o nouă strategie pentru gestionarea durabilă a pădurilor în UE...........................................................................................................24Cum se poate extrage aurul FARA a se folosi CIANURA. Solutia, gasita de o universitate din SUA...................................................................................................25România poate atrage fonduri UE de 9 ori mai mari decât ce obţine din exploatarea Roşia Montană...........................................................................................................27Let's Do It, Romania. Inscrie-te si tu la Ziua de Curatenie Nationala de pe 28 septembrie.................................................................................................................28

PRESA LOCALĂ............................................................................................................29ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA...........................................29

23 septembrie 2013...................................................................................................29

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

23.09.2013

Teme similare.............................................................................................................29Şanţuri adânci, pentru liniştea sătenilor....................................................................29DORINŢĂ A ALEŞILOR PSD DIN MARAMUREŞ............................................................30Control parlamentar la Remin....................................................................................30Clarificări privind salvarea REMIN..............................................................................31Teme de mediu...........................................................................................................33PATRULA DE RECICLARE - Unitatile de invatamant din Maramures, asteptate sa se inscrie intr-o competitie pe teme ecologice...............................................................33Lucian Bode, fost ministru al Economiei: „Pentru România, ar fi foarte bine ca proiectul Roşia Montană să se realizeze, dar nu în forma aceasta”...........................3420 septembrie 2013...................................................................................................35Teme ABA...................................................................................................................35MM: Pod peste râul Iza la Bârsana. Autorităţile au soluţii, dar nu şi bani..................35Pod pesteValea Izei,tema de casa pentru autoritatile judetene................................36Se caută voluntari pentru “Ziua de Curăţenie Naţională”..........................................36Judeţul, ecologizat de voluntari.................................................................................38Teme similare.............................................................................................................39Comunicat de presa: Vezi ce spun alesii nostri despre situatia CNMPN Remin SA....39ANTICIANURARE - Parlamentarii PSD Maramures, front comun impotriva cianurii. Deputatul Gheorghe Simon critica atitudinea liberalului Mircea Dolha pe aceasta tema. Vezi ce a declarat.............................................................................................42Mocirla la robinetele Vital. Bonus pentru scumpirea din luna iulie...........................43Teme de mediu...........................................................................................................43DEZVOLTARE – Un nou acord de cooperare transfrontaliera pe probleme de mediu, semnat in Baia Mare cu ocazia Zilei Cooperarii Europene.........................................43Someşul Mare, Şieul şi unele pajişti din judeţ, toate arii protejate, pot fi luate în custodie......................................................................................................................4519 septembrie 2013...................................................................................................46Teme ABA...................................................................................................................46

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

23.09.2013

SE CAUTĂ SOLUŢII - Autorităţile din Maramureş vor să construiască un pod pentru locuitorii izolaţi din Bârsana.......................................................................................46Problema Podului peste Iza de la Bârsana şi stadiul lucrărilor la Monumentul Martirilor de la Moisei discutate de Prefectul Anton Rohian cu autorităţile locale. . .47Izolati: Locuitorii din Barsana ar putea avea un pod peste Valea Izei........................48Iazurile de decantare.................................................................................................49INFORMARE HIDROLOGICA........................................................................................55Cod galben de inundatii pe raul Crasna......................................................................56Teme similare.............................................................................................................56ACTUALIZARE - DECIZIE - Tribunalul Maramures a respins cererea Romaltyn de suspendare a hotararii care reglementeaza regimul economic al zonei in care functioneaza uzina.....................................................................................................56Teme de mediu...........................................................................................................58Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon –..........................................58

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................5823 septembrie 2013...................................................................................................58

Teme ABA....................................................................................................................58Camelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu, intervenție telefonică -emisiune Radio Oltenia, sambată, 21 sept 2013 – expediția JDS 3 – ce înseamnă această expediție internațională pe Dunăre, participarea specialiştilor români şi cum se desfăşoară o zi de cercetare......................................................................................58Ecologizare în Defileul Jiului.......................................................................................59“Let’s Do It, Romania!” ia startul şi în Gorj.................................................................5920 septembrie 2013...................................................................................................60Teme ABA...................................................................................................................60Marin Talău – director A.B.A Jiu participă în această seara, joi -19 sept. 2013, ora 19.00, la emisiunea “Regionalia”- TVR Craiova. Alti invitați vor fi reprezentanți ai Prefecturii Dolj, ISU Dolj şi Crucea Rosie. Tema dezbătuta inundațiile, lucrări împotriva inundațiilor................................................................................................60

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

23.09.2013

Echipa nationala din cadrul Expeditiei Dunarii a ajuns aproape de Calarasi A.B.A Jiu a întărit echipa națională cu doi chimişti......................................................................60Echipa naţională din cadrul Expediţiei Dunării a ajuns aproape de Călăraşi..............61Echipa națională din cadrul Expediției Dunării a ajuns aproape de Călăraşi – A.B.A Jiu a întărit lotul cu doi chimişti.......................................................................................63Expediţia Dunării se apropie de final..........................................................................64Echipa nationala din cadrul Expeditiei Dunarii a ajuns aproape de Calarasi A.B.A Jiu a întărit echipa națională cu doi chimişti......................................................................66Echipa națională din cadrul Expediției Dunării a ajuns aproape de Călăraşi ABA Jiu a întărit echipa națională cu doi chimişti......................................................................67A.B.A Jiu a întărit echipa națională cu doi chimişti.....................................................6919 septembrie 2013...................................................................................................70Teme similare.............................................................................................................70Se apropie Ziua de Curăţenie Naţională.....................................................................70Dolj: Compania de Apă “Oltenia” extinde reţeaua de canalizare şi apă curentă în Dăbuleni, Călăraşi şi Bechet.......................................................................................70Teme de mediu...........................................................................................................7127şi 28 septembrie, campanie de colectare a deşeurilor electrice............................71Salubritatea ridică deşeurile electronice....................................................................71

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................7223 septembrie 2013...................................................................................................72Teme ABA...................................................................................................................72Echipa naţională din cadrul Expediţiei Dunării a ajuns aproape de Călăraşi..............72Teme similare.............................................................................................................73SEMN GENEROS DE SOLIDARITATE CU SINISTRAŢII DIN JUDEŢUL GALAŢI.................73Teme de mediu...........................................................................................................74Controale de la Garda de Mediu................................................................................7419 septembrie 2013...................................................................................................75Teme ABA...................................................................................................................75Angajatii ABA Olt si SGA Vâlcea, prezenti la actiunea "Lets Do It România"..............75

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

23.09.2013

Teme similare.............................................................................................................75Se apropie Ziua de Curăţenie Naţională.....................................................................75

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................7623 septembrie 2013...................................................................................................76Teme ABA...................................................................................................................76Hunedoara spune „Let’s do it!”..................................................................................76Teme similare.............................................................................................................77Hunedorenii participă la ziua de curăţenie naţională................................................77Let's do it, Hunedoara! Voluntarii se apucă de treabă...............................................77“Let`s Do It, Romania!” a dat startul înscrierilor şi la Turda.......................................78Elevii turdeni participă ca voluntari la acţiunea naţională de ecologizare.................78Încă puţin până la aflarea investitorului de la Termocentrala Mintia........................79Teme de mediu...........................................................................................................80Valeriu Zgonea la Alba Iulia, despre proiectul Roşia Montană: Avem nevoie de locuri de muncă, dar trebuie să votăm în cunoştinţă de cauză............................................80Academician, despre Roşia Montană: Şi dacă va fi un cutremur sau o rupere de nori la lacul cianurat?........................................................................................................82Ticăloşie criminală!....................................................................................................83Fostul avocat al poporului: Proiectul Roşia Montană, vădit neconstituţional şi ilegal................................................................................................................................... 84Asociaţia Alburnus Maior refuză comisia parlamentară privind proiectul Roşia Montană.................................................................................................................... 84Platformă online cu privire la proiectul de exploatare de la Roşia Montană.............85„Să exploatăm aurul, dar nu neapărat prin cianuri”. Cum rezolvă cei 19 „experţi” din Parlament cea mai grea problemă de la Roşia Montana...........................................86Roşia Montană: Pentru două ore, cei 33 de mineri au coborât din nou în subteran, cerând locuri de muncă..............................................................................................86Nu pot ei arunca gunoi cât putem noi strânge! Tone de gunoi adunate din canalul Parcului Dendrologic din Simeria...............................................................................88Peste patru tone de gunoi au fost strânse din Parcul Dendrologic............................89

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

23.09.2013

20 septembrie 2013...................................................................................................90Teme ABA...................................................................................................................90Apa de la izvoarele din Deva este potabilă sau nu?...................................................90Teme similare.............................................................................................................92România primeşte 3,5 miliarde dolari din exploatarea aurului la Certej....................92Toamna se numără realizările în Şoimuş, urmează investiţii în infrastructura de apă şi canal...........................................................................................................................93Teme de mediu...........................................................................................................93Comoara ascunsă din Valea Ierii şi-a găsit stăpân......................................................93Primarii şi-au dat acordul. Deponeul ecologic hunedorean poate primi finanţarea!. 96Infracţiuni şi contravenţii constatate de pădurarii hunedoreni.................................9819 septembrie 2013...................................................................................................98Teme ABA...................................................................................................................98Foşti şi actuali şefi de la ABA Mureş trimişi în judecată de DNA................................98Teme similare...........................................................................................................100Judeţul Hunedoara are risc ridicat de inundaţii.......................................................100Canalele din Micălaca, la reparat.............................................................................101Mai multe adăposturi construite ilegal pe strada Renaşterii au fost demolate.......102Teme de mediu.........................................................................................................102Au început pregătirile pentru Let’s Do It România!..................................................102Let's Do It Romania 2013 - 28 septembrie...............................................................103Academia Română avertizează: Barajul de la Roşia Montană ar putea avea efecte catastrofale şi pentru Deva......................................................................................103Mină de aur romană, comoara din adâncurile Roşiei Montane, descoperită în 1970................................................................................................................................. 104Liderul de sindicat anunţă noi proteste la Roşia Montană, dacă până vineri nu va veni comisia specială.......................................................................................................106

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT...................................................10720 septembrie 2013.................................................................................................107Teme ABA.................................................................................................................107

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

23.09.2013

Prietenie româno-sârbă pe bicicletă........................................................................107Cu un an întârziere, la Timişoara începe amenajarea pistei de cicloturism. Vom ajunge cu bicicleta în Serbia!....................................................................................107Teme similare...........................................................................................................108A fost terminată reconstrucţia podului peste canalul Behela de la Uzina de Apă....108Teme de mediu.........................................................................................................109Retim relanseaza campania de constientizare a populatiei asupra necesitatii si obligatiei colectarii selective a deseurilor................................................................10919 septembrie 2013.................................................................................................111Teme ABA.................................................................................................................111Un dig mai înalt cu 30 de centimetri şi pistă pentru biciclişti pe malul Begăi, până la sârbi, din 2015..........................................................................................................111Cu bicicleta pe malul Begăi, până la sârbi, din 2015.................................................113Pistă de biciclete din Timişoara până în Serbia, pe digul canalului Bega..................114Proiectul pistelor de biciclete până-n Serbia, lansat de Bojin “bântuit” de Ostaficiuc. Care va fi traseul ce uneşte două țări.......................................................................115În Serbia, cu bicicleta...............................................................................................116Cu bicicleta pana in Serbia.......................................................................................117Pista pentru biciclete pana in Serbia mai intarzie. Cand putem circula pe doua roti in tara vecina............................................................................................................... 117Teme de mediu.........................................................................................................118Senatorul Ehegartner: „Proiectul Rosia Montana e prost in forma actuala”...........118Ce vor să-i spună susținătorii mişcării “Salvați Roşia Montană” senatorului Ehegartner, proaspăt ales în comisia specială pentru cea mai controversată lege din România...................................................................................................................119Acuzaţii urât mirositoare la adresa celei mai mari fabrici de anvelope din vestul ţării................................................................................................................................. 120

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.....................................................12120 septembrie 2013.................................................................................................121Teme similare...........................................................................................................121

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

23.09.2013

Nechifor îl acuză pe Flutur că a ales un teren inundabil pentru construcţia centrului de transport intermodal...........................................................................................121Şeful CJ Suceava cere rezolvarea problemei mirosului neplăcut la viitoarea stație de epurare din Fălticeni................................................................................................12319 septembrie 2013.................................................................................................124Teme similare...........................................................................................................124Mai puţin de 10.000 de clădiri au asigurări obligatorii.............................................124

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD.................................12519 septembrie 2013.................................................................................................125Teme ABA.................................................................................................................125Situaţie incredibilă la Galaţi/ Un sat inundat a fost uitat de autorităţi.....................125Fermele din lunca Brateşului sunt în continuare grav afectate de inundaţii. Pagubele sunt uriaşe............................................................................................................... 12725 de milioane de lei - prima evaluare a pagubelor produse de inundaţii în judeţul Galaţi. Guvernul va elibera de urgenţă aceste fonduri............................................127Teme similare...........................................................................................................129Pedeliştii gălăţeni vor demisia prefectului şi preşedintelui CJ..................................129Teme de mediu.........................................................................................................130Hotãrârile de CL privind interzicerea exploatãrii gazelor de sist, considerate ilegale de instantã...............................................................................................................13018 septembrie 2013.................................................................................................131Teme ABA.................................................................................................................131Pericol de epidemii mortale în satele gălăţene inundate. Mii de haznale s-au revărsat, iar vidanjarea lor încă nu a început...........................................................131Teme similare...........................................................................................................133O nenorocire nu vine niciodată singură! Poveştile cutremurătoare ale unor sinistraţi ajunşi la Spitalul de Urgenţă....................................................................................133Sute de hectare de teren agricol din comuna Frumuşiţa, distruse de ape...............135Aproape 7.000 de hectare de culturi agricole au fost măturate de ape...................135După viitură sinistraţii ajung la spital.......................................................................136

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

23.09.2013

Cod galben de furtuni şi în estul ţării.......................................................................137Teme de mediu.........................................................................................................138Hotărârile de Consiliului Local privind interzicerea exploatării gazelor de şist, considerate ilegale de Tribunalul Vaslui...................................................................138La Gãgesti, oamenii nu vor gaze de sist!..................................................................139Cum ne tãiem singuri craca de sub picioare!...........................................................141

PRESA CENTRALĂTeme ANARSkijet-urile vor putea fi folosite doar în larg, din sezonul estival viitorPrimarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, susţine că din sezonul estival următor cei care se plimbă cu skijet-urile nu o vor mai face printre turişti, ci doar în larg, dincolo de diguri. Radu Mazăr a declarat, vineri, că vor fi realizate nişte culoare pentru ca skijet-ul să poată ajunge de la plajă în largul mării, potrivit Mediafax."Ideea mea cu skijet-urile nu a fost de a le retrage către nord, ci de a face nişte culoare să iasă perpendicular de pe plajă până în dreptul digurilor şi de-abia de la diguri încolo să poată să facă ce vor cu ele. Deci ieşirea să fie perpendiculară şi în vara care va veni aşa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

23.09.2013

se va întâmpla. Acolo unde nu sunt diguri, înspre nord, o să balizăm împreună cu Apele Române în aşa fel încât să fie menţinută linia paralelă cu malul din dreptul digurilor", a explicat Radu Mazăre. El încă nu s-a gândit ce sancţiuni vor primi cei care nu respectă acest lucru, dar este posibil să fie aduşi la mal şi să le fie opriţi banii daţi pentru închiriere."Cei care nu respectă vedem ce sancţiuni vom acorda, dar în principiu bănuiesc că se duce după el, îi ia skijet-ul, îi ţine banii şi îi dă viteză să meargă acasă la el fără jet", a menţionat Radu Mazăre. Măsura va fi luată pentru ca turiştii care fac baie în mare să nu mai fie deranjaţi de prezenţa skijet-urilor şi pentru a nu se mai produce accidente. În vara acestui an un turist a fost rănit uşor după ce a fost lovit în umăr de un skijet. /Romania Tv, http://www.romaniatv.net/skijet-urile-vor-putea-fi-folosite-doar-in-larg-din-sezonul-estival-viitor_98957.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.romaniatv.net/skijet-urile-vor-putea-fi-folosite-doar-in-larg-din-sezonul-estival-viitor_98957.html

http://www.romaniatv.net/skijet-urile-vor-putea-fi-folosite-doar-in-larg-din-sezonul-estival-viitor_98957.html

23.09.2013

Teme similareAcademia Româna şi-a dat avizul pentru declararea Deltei Văcăreşti arie protejata

/Curentul/Ziare Realitatea, http://ziare.realitatea.net/aviz-pentru-delta-vacaresti-arie-protejata_1074970.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://ziare.realitatea.net/aviz-pentru-delta-vacaresti-arie-protejata_1074970.html

http://ziare.realitatea.net/aviz-pentru-delta-vacaresti-arie-protejata_1074970.html

23.09.2013

/Jurnalul, http://jurnalul.ro/stiri/observator/aviz-pentru-delta-vacaresti-arie-protejata-652021.html/Bursa, http://www.bursa.ro/delta-vacaresti-va-fi-declarata-arie-protejata-217334&s=neprevazute&articol=217334.html/Ziare pe net, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/ministerul-mediului-a-primit-avizul-academiei-romane-pentru-a-declara-delta-vacaresti-arie-protejata-3032854.html/Business24, http://www.business24.ro/mediu/ministerul-mediului/ministerul-mediului-va-declara-delta-vacaresti-din-bucuresti-arie-protejata-1535571

'Delta Văcăreşti"

/Evenimentul Zilei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.business24.ro/mediu/ministerul-mediului/ministerul-mediului-va-declara-delta-vacaresti-din-bucuresti-arie-protejata-1535571

http://www.business24.ro/mediu/ministerul-mediului/ministerul-mediului-va-declara-delta-vacaresti-din-bucuresti-arie-protejata-1535571

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/ministerul-mediului-a-primit-avizul-academiei-romane-pentru-a-declara-delta-vacaresti-arie-protejata-3032854.html

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/ministerul-mediului-a-primit-avizul-academiei-romane-pentru-a-declara-delta-vacaresti-arie-protejata-3032854.html

http://www.bursa.ro/delta-vacaresti-va-fi-declarata-arie-protejata-217334&s=neprevazute&articol=217334.html

http://www.bursa.ro/delta-vacaresti-va-fi-declarata-arie-protejata-217334&s=neprevazute&articol=217334.html

http://jurnalul.ro/stiri/observator/aviz-pentru-delta-vacaresti-arie-protejata-652021.html

http://jurnalul.ro/stiri/observator/aviz-pentru-delta-vacaresti-arie-protejata-652021.html

23.09.2013

Vor sa faca DELTA BUCURESTIULUI pe terenul casei lui! IMAGINI INEDITE! Mai multe persoane au protestat in weekend, in zona Vacaresti acolo unde reprezentantii Ministerului Mediului sustin ca vor sa faca Delta Bucurestiului. Proproprietarii care au avut case si teren aici, inainte ca Nicolae Ceausescu sa-i demoleze in 1988 cu intentia de a face lac de agrement au cerut sa primeasca restituiri in natura. Sunt aproximativ 60 de hectare de teren revendicate. La Ministerul Mediului exista144 de dosare ale celor care suntem proprietari acolo. Parintii nostri au fost proprietari aici si au fost demolati de Ceusescu in 1988. Sunt 200 de hectare in total aici. Sugeram doamnei ministru Rovana Plumb sa ne grupeze pe noi proprietarii intr-o parte, iar pe restul zonei pot sa faca arie protejata, a declarat Dorin Cozma, unul dintre reprezentantii persoanelor care au fost evacuate de aici in urma cu 25 de ani. Rovana Plumb a refuzat, insa, sa vina in weekend sa stea de vorba cu protestarii. Proprietarii terenurilor de aici isi cer drepturile si sustin ca totul nu e decat o gaselnita a autoritatilor pentru a le lua pamantul. Ioan Marinescu (62 de ani) a copilarit la Vacaresti. Isi aduce si acum aminte de momentele cand se juca pe strada Inelus, acolo unde aveau casa parintii lui. Pe terenul cuprins intre Calea Vacaresti, malul drept al Dambovitei (Splaiul Unirii) si Soseaua Vitan- Barzesti, incadrat acum de maluri inalte de beton, pana in urma cu 25 de ani au fost zeci de gospodarii si terenuri agricole. Zona fusese bazin legumicol al Capitalei. In 1988, la ordinele lui Nicolae Ceausescu s-a inceput constructia maretului obiectiv de investitii Lacul Vacaresti. Acesta urma sa fie amplasat pe o suprafata de 260 de ha situat in perimetrul dintre malul drept al Dambovitei (Splaiul Unirii), Sos. Vitan- Barzesti si Calea Vacaresti. Atunci, in 1988 cand au venit buldozerele, parintii mei au fost printre ultimii care au plecat. Au incuiat, au predat cheile celor de la ICRAL si s-au mutat cu chirie, povesteste Ioan Marinescu. Numai ca s-a constatat ca obiectivul era irealizabil si 1989 investitia a fost abandonata. Ca sa ridice malurile terenului, muncitorii au luat pamant chiar de la fata locului si asa s-au format acolo gropile cu apa unde autoritatile sustin ca traiesc mii vietuitoare mai spune Marinescu. El a luptat ani in sir alaturi de tatal sau sa-si recupereze terenurile. Ministerul Mediului ignora decizia instantei Am castigat procesul la Inalta Curte. Instanta a recunoscut ca tatal meu Florea Marinescu este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

23.09.2013

mostenitorul a doua parcele de 2.332 mp pe strada Inelus si pe strada Povestei de 1.720 mp, dar Ministerul Mediului intarzie sa ne dea decizia de punere in posesie, spune Ioan Marinescu. El, ca si alti proprietari sustin ca Delta Bucurestiului este o gaselnita a reprezentantilor Ministerului Mediului pentru ca ei sa nu-si poata folosi pamanturile. Am cerut aparatura de la Ministerul Mediului pentru a face si noi un studiu de fundamentare asupra vietatilor din zona, dar ni s-a refuzat aceasta cerere. Am facut adrese la Academia Romana ca sa ne dea studiul de fundamentare pe care zic ca l-au facut, dar au refuzat si refuza sa nu-l arate. Asta ne intareste convingerea ca la mijloc e o minciuna si ca vor sa nu ne dea pamanturile. Conform legii, noi trebuie sa fim pusi in posesia terenurilor ce ne apartin de drept si numai dupa aceea se poate finaliza documentatia necesara constituirii eventualei arii protejate. Pe baza legislatiei in vigoare ni se vor acorda compensatii financiare lunare la valoarea pietei pentru lipsirea de folosinta a terenurilor. Eventual dupa punerea in posesie a tututor proprietarilor daca statul doreste poate expropria aceste terenuri pentru cauza de utilitate publica, a explicat Marinescu. Reprezentantii Ministerului Mediului au refuzat sa ne ofere un punct de vedere referitor la masura pe care o vor lua vizavi de proprietari, iar pana nu lamuresc statutul juridic al acestor terenuri, nu se poate face, legal, nici o delta a Bucurestiului. Fotografii: Vlad Chirea, arhiva personala Ioan Marinescu. /Libertatea, http://www.libertatea.ro/detalii/articol/ministerul-mediului-vrea-sa-faca-delta-bucurestiului-pe-terenul-lui-ioan-marinescu-464464.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/ministerul-mediului-vrea-sa-faca-delta-bucurestiului-pe-terenul-lui-ioan-marinescu-464464.html

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/ministerul-mediului-vrea-sa-faca-delta-bucurestiului-pe-terenul-lui-ioan-marinescu-464464.html

23.09.2013

Teme de mediuProtest anti-Roşia Montană: ziua 22

/Evenimentul Zilei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

23.09.2013

Zgonea îi cere lui Antonescu să vină la Roşia Montană

/Romania Libera

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

23.09.2013

Bisericile istorice maghiare din Transilvania se pronunţă împotriva proiectului Roşia Montană

/Curentul/Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/bisericile-istorice-maghiare-din-transilvania-se-opun-proiectului-rmgc-228580.html/Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/bisericile-istorice-maghiare-din-transilvania-se-pronunta-impotriva-proiectului-rosia-montana-11374425/Cotidianul, http://www.cotidianul.ro/bisericile-istorice-maghiare-din-transilvania-impotriva-proiectului-rosia-montana-222973/

LANT UMAN in jurul Palatului Parlamentului, in semn de protest fata de proiectul Rosia Montana Mii de oameni au format un lanţ în jurul Palatului Parlamentului, timp de aproape o oră, în semn de protest faţă de proiectul minier de la Roşia Montană, la sfârşitul acţiunii mai multe sute dintre ei regrupându-se la Universitate, unde au reluat scandările şi au blocat intersecţia. Câteva sute de oameni au protestat la Universitate faţă de proiectul Roşia Montană, manifestanţii blocând mai mult timp intersecţia, după care s-au grupat pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, în faţa Teatrului Naţional, circulaţia fiind reluată. Sâmbătă, s-a încheiat cea de-a treia săptămână de proteste ce au loc în Capitală faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. În intervalul 19.00 - 20.00, mii de oameni au format un lanţ în jurul Palatului Parlamentului şi au scandat "Uniţi, salvăm Roşia Montană".

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.cotidianul.ro/bisericile-istorice-maghiare-din-transilvania-impotriva-proiectului-rosia-montana-222973/

http://www.cotidianul.ro/bisericile-istorice-maghiare-din-transilvania-impotriva-proiectului-rosia-montana-222973/

http://www.mediafax.ro/social/bisericile-istorice-maghiare-din-transilvania-se-pronunta-impotriva-proiectului-rosia-montana-11374425

http://www.mediafax.ro/social/bisericile-istorice-maghiare-din-transilvania-se-pronunta-impotriva-proiectului-rosia-montana-11374425

http://www.antena3.ro/romania/bisericile-istorice-maghiare-din-transilvania-se-opun-proiectului-rmgc-228580.html

http://www.antena3.ro/romania/bisericile-istorice-maghiare-din-transilvania-se-opun-proiectului-rmgc-228580.html

23.09.2013

Protestatarii s-au strâns în Parcul Izvor, de la ora 18.30, printre ei regăsindu-se mai mulţi participanţi la marşul bicicliştilor desfăşurat anterior în Capitală. După realizarea lanţului uman, protestatarii s-au împrăştiat, mai multe sute dintre ei regrupându-se însă la Universitate, unde au reluat scandările şi au blocat intersecţia. Protestatarii au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO şi demiterea celor patru iniţiatori ai proiectului de lege, miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu. La această manifestare, ce a început după ora 19.00 şi s-a încheiat înaintea orei 20.00, au participat aproximativ 5.000 de persoane care au înconjurat sediul Parlamentului şi şi-au dat mâna, formând un lanţ. În acelaşi timp, oamenii au scandat "Uniţi, salvăm Roşia Montană". Aproximativ 5.000 de biciclişti au participat la marşul de protest în Capitală, cerând amenajarea pistelor pentru deplasarea lor pe carosabil, dar şi demisia primarului Sorin Oprescu.Protestul faţă de proiectul de la Roşia Montană se află la cea de-a 21-a zi în Capitală.Marţi seară, în cadrul manifestaţiei de la Universitate, aproximativ 50 de dansatori au realizat un tango flashmob, cerând includerea Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO, aşa cum acest dans a fost inclus în Patrimoniul Imaterial UNESCO, în 2009. Protestatarii cer retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO şi demiterea celor patru iniţiatori ai proiectului de lege, miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu. Duminică seară, peste 10.000 de oameni care se opun proiectului de la Roşia Montană au participat la un marş, desfăşurat pe bulevardele dintre zonele Universitate, Unirii, Timpuri Noi, Mihai Bravu şi Tineretului, oprindu-se în final în Piaţa Universităţii. Proteste similare au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, printre care Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Suceava, Buzău, Constanţa, Timişoara, Sibiu, Târgu Mureş şi Braşov. De asemenea, au fost anunţate proteste şi la Budapesta, Londra,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

23.09.2013

New York, Berlin, Amsterdam, Milano, Praga, Paris, Toronto, Viena şi Barcelona. Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană. La protestele de până acum din Capitală, manifestanţii au blocat timp de mai multe ore, în timpul nopţii, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei, dar şi un sens al Bulevardului Nicolae Bălcescu. De asemenea, ei au protestat la sediul Guvernului, al Parlamentului şi cel al Televiziunii Române. Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare. Marţi, parlamentarii au aprobat înfiinţarea Comisiei speciale pentru proiectul de lege care reglementează exploatarea de la Roşia Montană. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/lant-uman-in-jurul-palatului-parlamentului-in-semn-de-protest-fata-de-proiectul-rosia-montana-11371860/Epochtimes, http://epochtimes-romania.com/news/lant-uman-la-parlament-impotriva-proiectului-rosia-montana-video---202508

UPDATE: Minerii care au coborât în subteran la Roşia Montană au ieşit la suprafaţă, unde continuă protestulCei 33 de mineri au cobort din nou in subteran, la Rosia Montana, duminica, pentru un protest de cteva ore, cernd aprobarea proiectului minier, ei fiind sustinuti la suprafata de 250 de persoane, in timp ce in Alba Iulia, Aiud si Cmpeni au avut loc actiuni impotriva proiectului, transmite MediafaxLiderul Sindicatului Viitorul Mineritului de la Rosia Montana, Cristian Albu, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca acei 33 de mineri care s-au blocat, in urma cu aproximativ zece zile, in galeria miniera Catalina-Monulesti, au cobort din nou in subteran duminica, in jurul orei 18.30, in semn de protest, ei cernd aprobarea proiectului minier si crearea de locuri de munca. Albu a spus ca actiunea va dura peste doua ore, perioada in care minerii vor sa le arate celor care protesteaza in Piata Universitatii si in alte locuri din tara care sunt conditiile in galeria Catalina-Monulesti, la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://epochtimes-romania.com/news/lant-uman-la-parlament-impotriva-proiectului-rosia-montana-video---202508

http://epochtimes-romania.com/news/lant-uman-la-parlament-impotriva-proiectului-rosia-montana-video---202508

http://www.mediafax.ro/social/lant-uman-in-jurul-palatului-parlamentului-in-semn-de-protest-fata-de-proiectul-rosia-montana-11371860



23.09.2013

un kilometru sub pamnt, respectiv temperatura de maxim 6 grade Celsius, umiditate extrem de ridicata, fara lumina naturala, si nivel de oxigen foarte scazut. Potrivit lui Albu, s-a creat o parere gresita ca in galerie ar fi de fapt conditiile dintr-un muzeu si de acea minerii au cobort din nou in subteran pentru a arata, cu ajutorul jurnalistilor, in ce conditii au protestat si care sunt conditiile in care lucreaza. Actiunea de protest este sustinuta, la gura minei, de peste 250 de persoane - mineri si localnici din Rosia Montana - care solicita aprobarea proiectului minier si crearea de locuri de munca in minerit. In paralel, in trei orase din judetul Alba, respectiv Alba Iulia, Aiud si Cmpeni, cteva sute de oameni au protestat duminica seara, cernd respingerea proiectului minier de la Rosia Montana. Astfel, la Alba Iulia aproximativ 100 de persoane au participat la un mars, solicitnd parlamentarilor si guvernantilor sa respinga proiectul minier de la Rosia Montana. Oamenii au scandat lozinci precum Uniti salvam Rosia Montana, Romnia, trezeste-te si au purtat pancarte cu mesajele Indiferenta ucide. Spuneti NU cianurii, Pastrati Apusenii bogati si curati!, Nu vrem poluare. Cel mai mare protest a avut loc la Cmpeni, unde circa 450 de persoane s-au adunat in centrul orasului cernd sa nu fie aprobat proiectul de extragere a aurului si argintului de la Rosia Montana. Oamenii au protestat cu steaguri tricolore si pancarte cu mesaje impotriva proiectului minier. Un protest de mai mica amploare a avut loc, duminica seara, la Aiud, unde 25-30 de persoane s-au adunat in centrul orasului. Purtatorul de cuvnt al Jandarmeriei Alba, Cosmin Jurcovet, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca toate actiunile de protest organizate in judet, pro sau contra proiectului minier de la Rosia Montana, sunt autorizate. In urma cu aproximativ zece zile, 33 de mineri de la Rosia Montana s-au blocat in subteran, cernd deplasarea in zona a lui Crin Antonescu. Ei au iesit la suprafata in urma cu o saptamna, dupa ce premierul Victor Ponta le-a promis ca le va aduce Comisia parlamentara. Parlamentarii din Comisia speciala pentru proiectul de lege privind Rosia Montana au decis, miercuri, sa mearga peste o saptamna la fata locului, vizita urmnd sa dureze doua zile. Conform deciziei conducerii Parlamentului, pna la 1 octombrie se vor depune amendamente la comisie din partea senatorilor si deputatilor, iar pna la 20 octombrie urmeaza sa fie elaborat un raport asupra proiectului de lege propus de Guvern. Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

23.09.2013

Zgonea, a declarat, duminica, la Rosia Montana, la iesirea din galeria miniera Catalina-Monulesti, ca cei care sunt impotriva proiectului trebuie sa propuna solutii pentru locuri de munca, el adaugnd: Nu poti sa fi numai asa, Gica Contra. Presedintele Camerei a precizat ca a cobort in galeria miniera pentru a da un mesaj de normalitate colegilor sai din Parlament, un mesaj prin care vrea sa arate ca daca vrei sa iei o decizie, trebuie sa te documentezi in prealabil si sa asculti att argumente pro ct si argumente contra. Din 1 septembrie, in centrul Capitalei si in mai multe orase din tara au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Rosia Montana. Protestele au inceput dupa ce Guvernul a aprobat, in 27 august, un proiect de lege care reglementeaza exploatarea minereurilor din perimetrul Rosia Montana, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/cei-33-de-mineri-au-coborat-din-nou-in-subteran-la-rosia-montana-pentru-un-protest-de-cateva-ore-313202.html/Hotnews, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15631026-manifestare-pentru-proiectul-rosia-montana-cei-33-mineri-coborat-din-nou-subteran-pentru-protest-cateva-ore.htm

Cate arii naturale a pierdut Romania. Topul celor mai afectate zone Incet, dar sigur, ariile protejate din natura Romaniei sunt inghitite de betoanele civilizatiei, de proiectele diverselor companii sau chiar de transformarea lor in spatii rezidentiale. Numai de cand a inceput criza si pana in prezent au disparut mii de hectare din zone naturale protejate. Econtext va prezinta un top sumbru: cate hectare au disparut in ultimii ani din diverse zone protejate. Mai precis, de cand a inceput criza (2008) si pana in prezent (finalul anului trecut). Ca in orice alt stat, si in Romania exista arii naturale protejate, fie ca sunt parcuri naturale, rezevatii stiintifice, monumente ale naturii, arii de protectie avifaunistica sau situri de importanta comunitara. Desigur, sunt si arii protejate a caror suprafata a crescut, dar sunt si altele in care suprafata s-a diminuat, iar unele scaderi sunt colosale!Arii protejate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15631026-manifestare-pentru-proiectul-rosia-montana-cei-33-mineri-coborat-din-nou-subteran-pentru-protest-cateva-ore.htm



http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/cei-33-de-mineri-au-coborat-din-nou-in-subteran-la-rosia-montana-pentru-un-protest-de-cateva-ore-313202.html

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/cei-33-de-mineri-au-coborat-din-nou-in-subteran-la-rosia-montana-pentru-un-protest-de-cateva-ore-313202.html

23.09.2013

In total, am consemnat 12 zone care si-au diminuat suprafata in perioada mentionata. Acestea sunt: Parcul Natural Bucegi, muntii Piatra Craiului, Cozia, Muntii Macinului, Cheile Nerei, Semenic, Parcul national Ceahlau, Lunca Joasa a Prutului inferior, Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului, Muntii Maramuresului, dar si rezervatiile stiintifice si monumentele naturale. De altfel, ultimele au suferit cele mai dureroase pierderi, de peste 350.000 de hectare! In total, cele 12 arii au pierdut circa 400.000 de hectare! Imens! Adica 4.000 de kilometri patrati. Cat suprafata unui judet cat Dambovita, Ialomita sau Galati! /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone//Ziare live, http://www.ziare-live.ro/stiri-naturalist-ecologic/603832/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone.html/Ziua Veche, http://www.ziuaveche.ro/business-2/mediu/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone-190522.html

LIVE DEZBATERE HISTORIA, ORA 11.00 - Intre adevar si minciuna: Patrimoniul arheologic din Rosia Montana Proiectul minier de exploatarea aurului de la Rosia Montana continua sa suscite dezbateri aprinse in societatea romaneasca. In ciuda faptului ca foarte multi arheologi si istorici s-au opus acordarii avizului de catre Ministerul Culturii, institutia a dat unda verde pentru desfasurarea proiectului. Unul dintre cei mai aprigi contestari ai avziului dat de Ministerul Culturii este reputatul arheolog Mircea Babes. Profesorul universitar va fi invitatul lui Ion M. Ionita, astazi, incepand cu ora 11.00, la adevarul live. Vreme de 30 de ani, pana in 2007, Mircea Babaes a fost membru al Comisiei Nationale de Arheologie (CNA) si, in aceasta calitate, a participat la toate dezbaterile care priveau strategia dar si proiectele concrete ale cercetarii si protectiei monumentelor si siturilor arheologice din Romania. A fost singurul membru al CNA care in decembrie 2003 a votat impotriva descarcarii de sarcina arheologica a Masivului Carnic si a altor situri, care ar fi insemnat distrugerea celor mai valoroase urme ale mineritului roman de la Rosia Montana, anticul Alburnus Maior, prin implementarea proiectului de exploatare miniera. A aparat aceasta cauza in fata Curtii de Apel din Alba

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.ziuaveche.ro/business-2/mediu/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone-190522.html

http://www.ziuaveche.ro/business-2/mediu/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone-190522.html

http://www.ziare-live.ro/stiri-naturalist-ecologic/603832/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone.html

http://www.ziare-live.ro/stiri-naturalist-ecologic/603832/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone.html

http://www.ecomagazin.ro/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone/

http://www.ecomagazin.ro/cate-arii-naturale-a-pierdut-romania-topul-celor-mai-afectate-zone/

23.09.2013

Iulia, care a anulat decizia CNA (iarna 2004), iar in august 2006 a depus la Ministerul Mediului o contestatie analizand in detaliu impactul dezastruos al proiectului minier asupra patrimoniului arheologic, asa cum rezulta din Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIA). Cunoste noua documentatie depusa de RMGC la Ministerul Culturii in 2009, pe baza careia CNA si inspectoratul judetean de cultura Alba au emis in vara 2011 o noua decizie de descarcare de sarcina arheologica pentru masivul Carnic. /Adevarul, http://adevarul.ro/cultura/istorie/rosia-montana-1_523bcf45c7b855ff56a33bb2/index.html

CORESPONDENŢĂ CE propune o nouă strategie pentru gestionarea durabilă a pădurilor în UECorespondentul AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Comisia Europeană (CE) a publicat vineri o nouă strategie pentru garantarea unei gestiuni durabile a pădurilor în statele UE, care riscă să fie afectate de cererea sporită de lemn şi de schimbările climatice, informează un comunicat al CE dat publicităţii vineri la Bruxelles. Bazat pe o abordare a pădurii în calitate atât de ecosistem, cât şi de nişă economică, noul cadrul de acţiune reactualizează un plan european care datează din 1998. Ca şi cel precedent, noul plan nu va fi unul constrângător pentru state dacă nu va exista un consens la nivelul blocului comunitar. Între timp, pădurile, care acoperă 40% din suprafaţa UE, au un rol tot mai accentuat în producţia energetică, furnizând 50% din energiile regenerabile, subliniază CE într-un comunicat. În 2020, biomasa, respectiv reziduurile utilizate pentru peleţi, ar urma să asigure astfel 42% din obiectivul de 20% energii regenerabile în consumul UE, conform proiecţiilor CE. Ameninţările reprezentate de schimbările climatice, incendii şi furtuni au sporit, în condiţiile în care pădurile sunt indispensabile pentru a absorbi gazele cu efect de seră. 'Pădurile sunt ecosisteme cheie, precum şi o sursă de bogăţie şi slujbe, cu condiţia ca ele să fie gestionate corect. Managementul sustenabil al pădurilor, asigurând protecţia acestora, este un pilon cheie al dezvoltării rurale şi unul dintre principiile noii Strategii pentru păduri', a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, citat într-un comunicat. CE propune ca statele să ajungă până în 2014 la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://adevarul.ro/cultura/istorie/rosia-montana-1_523bcf45c7b855ff56a33bb2/index.html

http://adevarul.ro/cultura/istorie/rosia-montana-1_523bcf45c7b855ff56a33bb2/index.html

23.09.2013

un acord privind stabilirea unor criterii armonizate care să garanteze o exploatare durabilă a pădurilor şi mai buna lor protecţie. În materie financiară, executivul financiar propune utilizarea pentru păduri a unei părţi din fondurile afectate dezvoltării rurale şi pledează ca 'politicile forestiere naţionale să integreze politicile conexe ale UE' în materie de industrie, cercetare şi mediu. Strategia recomandă, de asemenea, încheierea unor acorduri comerciale pentru a facilita importul şi exportul produselor forestiere. Atât proprietarii, cât şi entităţile de stat sau private care exploatează pădurile Europei şi-au exprimat nerăbdarea în luna iulie din cauza întârzierii acestui plan-cadru. subliniind că se aşteaptă la o abordare 'coerentă'. Circa 60 din pădurile Europei sunt private, deţinute de circa 16 milioane de proprietari. Celelalte 40%, în special în zonele de sud şi sud-est ale continentului, sunt publice. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/224157-CORESPONDENT-CE-propune-o-noua-strategie-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-in-UE.html/Ziare pe net, http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/corespondenta-ce-propune-o-noua-strategie-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-in-ue-3031700.html

Cum se poate extrage aurul FARA a se folosi CIANURA. Solutia, gasita de o universitate din SUA Noua din zece instalatii de exploatare a aurului din lume folosesc cianura pentru extragerea metalului pretios. Explicatia este simpla: este cea mai ieftina metoda. Dar asta nu inseamna ca este si sigura pentru mediu. In fiecare an, are loc cel putin un accident ecologic in care sunt implicate cianuri. Cercetatori din toate colturile lumii incearca sa gaseasca tehnologii alternative. Si se pare ca o universitate din Statele Unite a dat lovitura. Rosia Montana a dat cele mai frumoase esantioane de aur nativ, celebru, aurul lamelar cum se vede mai ales in lupa centrala de acolo. Se vad lamelele de aur in cuart microcristalin. Metalul pretios trebuie separat de restul mineralelor ca sa-si arate valoarea. Iar atunci cand este vizibil cu ochiul liber, se pot folosi tehnici traditionale, mecanice. GHEORGE POPESCU, PROFESOR DE GEOLOGIE : Aurul invizibil, care este cel mai mult si inclusiv la Rosia Montana, eficient se poate scoate doar printr-o metoda

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/corespondenta-ce-propune-o-noua-strategie-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-in-ue-3031700.html

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/corespondenta-ce-propune-o-noua-strategie-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-in-ue-3031700.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/224157-CORESPONDENT-CE-propune-o-noua-strategie-pentru-gestionarea-durabila-a-padurilor-in-UE.html



23.09.2013

solubilizatoare si asta este cianurarea. Cianura dizolva minereul si se lipeste de aur ca un magnet. Din solutia obtinuta metalul pretios este apoi extras cu usurinta. Si Romania are ce extrage din mina de la Rosia Montana. Doua mii de tone de aur au iesit pana acum la lumina din subteranul romanesc. Mai bine de un sfert, au fost exploatate de austrieci. Iar mare parte din tezaur a ajuns la rusi. Potrivit estimarilor, Rosia Montana mai ascunde inca 300 de tone de aur si aproape 1500 de tone de argint. In lume, aproximativ 90% dintre cele 400 de instalatii care extrag aur folosesc cianuri, substante extrem de toxice. Cat timp substantele chimice raman intr-un circuit inchis, specialistii spun ca nu exista pericol pentru mediu. Vorbim, insa, despre lacuri de decantare cu baraje groase care pot, in anumite conditii, sa cedeze. In Romania, in noaptea de 30 ianuarie 2000, barajul unei exploatatii miniere de langa Baia Mare a cedat si o suta de tone de cianuri s-au devarsat in rauri. Apa contaminata a ajuns in Dunare si mai apoi in Marea Neagra. Specialistii vorbesc insa despre o descoperire revolutionara care va inlocui in urmatorii ani instalatiile cu cianura. Metoda gravitationala se foloseste de densitatea mai mare a metalului pentru a-l extrage din minereu, in vreme de tehnologia de flotatie utilizeaza reactivi si presiunea apei. Articolul 1 al primei legi miniere din Romania, in 1924 spune ca sunt si raman ale statului in toata dezvoltarea lor, de la suprafata pana la orice adancime, zacamintele substantelor minerale din care se pot extrage metale. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/cum-se-poate-extrage-aurul-fara-a-se-folosi-cianura-solutia-gasita-de-o-universitate-din-sua-228178.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.antena3.ro/romania/cum-se-poate-extrage-aurul-fara-a-se-folosi-cianura-solutia-gasita-de-o-universitate-din-sua-228178.html

http://www.antena3.ro/romania/cum-se-poate-extrage-aurul-fara-a-se-folosi-cianura-solutia-gasita-de-o-universitate-din-sua-228178.html

23.09.2013

România poate atrage fonduri UE de 9 ori mai mari decât ce obţine din exploatarea Roşia Montană

/Curentul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

23.09.2013

Let's Do It, Romania. Inscrie-te si tu la Ziua de Curatenie Nationala de pe 28 septembrie Hai sa facem curatenie in toata tara, intr-o singura zi! Echipa Let's Do It, Romania! a dat startul inscrierilor pentru Marea Curatenie de pe 28 septembrie! Pentru cel de-al patrulea an consecutiv, romanii se vor uni din nou pentru o cauza comuna: curatarea Romaniei de deseuri!Daca vrei sa participi la cel mai mare proiect de voluntariat din Romania si sa fii parte din schimbare inscrie-te pe site-ul proiectului, www.letsdoitromania.ro la sectiunea Inscrie-te la curatenieDaca te-ai inscris deja anul trecut, nu trebuie decat sa te loghezi si sa urmezi pasii de mai jos: 1. Apasa butonul numit Profilul tau. Vei fi directionat in aceasta pagina: http://app.letsdoitromania.ro/users/user-vizualizare.jsf 2. In sidebar, in stanga, apasa butonul Modifica datele mele. 3. Bifeaza Curatenie 2013 si confirma modificarea. Si gata! Esti inscris pentru Ziua de Curatenie Nationala de pe 28 septembrieDaca ai intrebari despre proiect, poti suna la call-center-ul Let's Do It, Romania! disponibil la numarul de telefon 0318 21 21 21. In perioada 21-28 septembrie, voluntarii Let's Do It, Romania! vor raspunde tuturor intrebarilor despre curatenia nationala.Nu uita nici de cartare! Folosind aplicatia de mobil TrashOut, disponibila pentru iPhone si Android, poti incarca in orice moment pe harta deseurilor un morman descoperit in natura. Aplicatia este disponibila aici. Let's Do It, Romania!Let's Do It, Romania! este cel mai mare proiect de implicare sociala din Romania, care isi propune curatarea deseurilor din arealele naturale intr-o singura zi. In 2010, 2011 si 2012, in cele 3 editii organizate pana in prezent, peste 650 000 de voluntari au participat in Ziua de Curatenie Nationala, adunand peste 1.6 milioane de saci de deseuri. Let's Do It, Romania! face parte din initiativa globala Let's Do It World!, alaturi de alte 96 de tari din intreaga lume, care vor organiza o zi de curatenie generala in 2013. /Pro Tv,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

23.09.2013

http://www.protv.ro/stiri/let-s-do-it-romania-inscrie-te-si-tu-la-ziua-de-curatenie-nationala-de-pe-28-septembrie.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA23 septembrie 2013Teme similareŞanţuri adânci, pentru liniştea sătenilorInundațiile din nordul şi sudul Moldovei, de la mijlocul lunii septembrie, au scos din nou la suprafață mocirla urât mirositoare a nesimțirii. În timp ce pompierii se căzneau să desfunde şanțurile cu sape, hârlețuri şi lopeți, localnicii se minunau cât de harnici şi voluntari sunt băieții de la ISU, fără ca vreunul dintre ei să intervină. Priveau cu gura căscată, parcă hipnotizați. Erau bărbați tineri, ipeni şi sănătoşi. Şanțurile erau ale lor. Dar nu le-au desfundat niciodată. Probabil ca să nu râdă satul de ei, că muncesc. Primarul, cu siguranță, nu a spus nimic, deşi avea obligația să-i avertizeze pe săteni că pot fi amendați dacă nu-şi adâncesc şi nu-şi curăță şanțurile. Primarul are nevoie de voturi, motiv pentru care nu are curajul să se ia de săteni, să-i supere. Considerăm că primarul ar trebui să plătească factura pentru munca prestată de ISU, plus suma amenzilor pe care trebuia să le acorde.Nu avem noi treabă cu situația din Moldova, dar parcă şi prin Maramureş sunt localități unde primarii tremură ca varga în fața sătenilor şi nu au curajul să-i pună să-şi curețe aroacele, de teamă să nu rămână fără voturi. Aceeaşi problemă e cu cei "de pe social", care sunt iertați de autorități să-şi efectueze munca în folosul comunității. În egală măsură sunt primari maramureşeni cărora nu le-a păsat de "gura lumii" şi-au scos satul să desfunde şanțurile. Culmea e că aceştia au mai mari şanse să-şi prelungească mandatele decât "fricoşii".Testul adevărului se va da în următoarele luni, când precipitațiile vor fi deosebit de consistente, conform meteorologilor. Ceea ce s-a întâmplat în Moldova ar trebui să fie un semnal de alarmă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29



23.09.2013

serios pentru Maramureş. /Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=13&lang=ro&name=#Santuri_adanci_pentru_linistea_satenilor

DORINŢĂ A ALEŞILOR PSD DIN MARAMUREŞControl parlamentar la ReminSenatorii şi deputații PSD din Maramureş (Liviu Marian Pop, Sorin Bota, Florin Tătaru, Călin Matei şi Gheorghe Şimon), împreună cu preşedintele şi secretarul executiv al PSD Maramureş (Gabriel Zetea, respectiv Dragoş Titea), au avut o discuție, marți, la Parlament, cu privire la situația actuală a companiei miniere Remin. Concluziile discuției (prezentate ieri, într-o conferință de presă) au fost că "felul în care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) Bucureşti acționează în calitate de creditor majoritar, în numele statului, determină apariția unor bănuieli legate de interese care ne scapă înțelegerii în ceea ce priveşte strategia pe viitor a economiei județului nostru".Blocaj financiar ilogic la ReminDeputatul Florin Tătaru a explicat că există opt milioane de dolari în contul companiei, dar totuşi nu se pot plăti salariile angajaților şi nici cheltuielile curente, necesare continuării activității în companie. El a precizat că la Remin există şansa repornirii mineritului, în baza planului de reorganizare, depus la timp. Planul de reorganizare prevede vânzarea unor active care nu sunt necesare pentru repornirea activității de extragere a minereului. Nedepunerea acestui plan ar fi dus la faliment. Însă tot acolo duc, în opinia parlamentarilor PSD, acțiunile AAAS. "Cel care a preluat creanțele, din momentul în care a devenit creditor majoritar, a creat un blocaj financiar", spune Florin Tătaru. Acuzele parlamentarilor PSD vizează achizițiile publice efectuate de AAAS privind serviciile de practician în insolvență, atât ca mod de derulare, cât şi ca oportunitate şi legalitate. Aleşii PSD spun că vor cere constituirea unei comisii de control parlamentar, care să analizeze activitatea AAAS cu privire la procesul de insolvență al companiei Remin. Deputatul Gheorghe Şimon l-a atacat pe conducătorul AAAS Bucureşti, Adrian Constantin Volintiru, pe care îl crede vinovat pentru situația actuală. Mai mult, deputatul spune că va cere inclusiv înlocuirea acestuia din funcție, cu o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.glasul.ro/main.php?show=13&lang=ro&name=#Santuri_adanci_pentru_linistea_satenilor

http://www.glasul.ro/main.php?show=13&lang=ro&name=#Santuri_adanci_pentru_linistea_satenilor

23.09.2013

persoană care doreşte repornirea companiei Remin.Contre în USL Maramureş pe tema cianurii. Repornirea Remin este, după cum spun PSD-iştii maramureşeni, în atenția premierului Victor Ponta, interesul acestuia fiind exprimat chiar în şedințele de guvern. Pe de altă parte, ei recunosc că exploatarea minieră din Maramureş depinde de soluționarea problemei Roşia Montană. Aici, punctele de vedere sunt diferite în cadrul USL. De altfel, deşi s-au aşezat în fața unui banner cu sigla USL, aleşii PSD nu i-au avut alături pe colegii de alianță. Mai mult, Gheorghe Şimon a aruncat o săgeată către Mircea Dolha, pe care l-a întrebat (în lipsă) când a fost sincer: când s-a declarat împotriva proiectului Roşia Montană sau când a spus că sprijină proiectul Romaltyn? Oricum, până la repornirea mineritului în Maramureş, PSD-iştii recunosc că sunt unele probleme care țin de cadrul legislativ necesar pentru repornirea mineritului, care depind de Parlament şi ministerul de resort. Sunt şase investitori interesați să încheie parteneriate publice-private. Numai că, dincolo de exploatarea propriu-zisă, trebuie construite flotații, dotate cu tehnică nouă (cea folosită de Remin fiind depăşită), şi iazuri de depozitare ale sterilului care să fie conforme cu normele europene. "Trebuie iazuri care să corespundă din punct de vedere al mediului şi al riscului seismic. Niciun iaz existent nu corespunde", spune senatorul Sorin Bota. /Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=12&lang=ro&name=#Control_parlamentar_la_Remin

Clarificări privind salvarea REMIN Intrucât în şedința de plen a Camerei Deputaților din 18 septembrie 2013, aprobarea ordonanței de urgență a guvernului cu nr 39 /2013 referitoare la transferarea creanțelor Remin deținute de către ANAF către AAAS, a generat în cadrul dezbaterilor puncte de vedere prea puțin fundamentate pe situația reală a societății Companiei Naționale a Minereurilor şi Naționale a Metalelor Prețioase şi Neferoase REMIN, consider necesar a aduce urmatoarele clarificări:1. Planul de reoganizare judiciară a fost depus de REMIN în termenul legal, fapt care înseamnă că există şansa reorganizării şi repornirii activității. Cu alte cuvinte, putem vorbi despre minerit la viitor şi putem spune că am salvat până în acest moment

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.glasul.ro/main.php?show=12&lang=ro&name=#Control_parlamentar_la_Remin

http://www.glasul.ro/main.php?show=12&lang=ro&name=#Control_parlamentar_la_Remin

23.09.2013

valoarea patrimoniului REMIN, a cărei pondere principală o constituie licențele de exploatare (valoare 0 în cazul falimentului), valoarea lucrărilor de subteran (galerii) şi infrastructura şi utilitățiile aferente de o foarte mare valoare economică cu un REMIN funcțional (de asemenea cu valoare 0 în caz de faliment).2. Repornirea minelor nu este un lucru uşor, trebuie aduse modificări cadrului legislativ, respectiv Legea minelor (în dezbatere în acest moment la Camera Deputaților), trebuie rezolvate şi cerințe de mediu (existența unui iaz de decantare la standarde europene).3. Planul de reorganizare prevede atragerea de investitori, lucru foarte oportun şi curajos la data la care s-a depus planul. Pe baza acestei prevederi, acum avem un ANUNŢ DE INTENŢIE oficial pe baza căruia s-au depus şase oferte ale unor investitori străini pentru repornirea activității. Asta demonstrează o dată în plus că planul de organizare REMIN nu este cum s-a afirmat în diferite medii şi chiar un plan de lichidare, ci este un plan de reorganizare cu vânzarea de active nerentabile, sau care nu sunt necesare activității de producție, tocmai pentru a putea plăti creanțele creditoriilor. Rolul planului este, deci, IEŞIREA din insolvență pe baza reuşitei planului, adică chiar salvarea Remin.4. Legat de vânzarea stocului de pirită auriferă. Depozitate de 25 de ani, aceasta este o reuşită realizată în baza unei licitații internaționale deschise cu strigare, o reuşită la care nu se mai aştepta nimeni (erau voci ai celor interesați în detrimentul intereselor statului că evaluarea acestui stoc este de fapt 0, fiind deşeuri), vânzare care dacă nu se reuşea, ar mai fi costat statul român pentru a ecologiza perimetrele pe care sunt depozitate cel puțin 5 milioane dolari. Mai mult, banii obținuți din această vânzare (nu mai puțin de 53 mil de dolari), sunt banii care oferă şansa repornirii activității, adică sursa financiară pentru reuşita planului de reogranizare. Din aceşti bani, o parte vor ajunge la bugetul de stat, o parte la primării, o parte la salariați, sau pentru finanțarea activității curente necesară desfăşurării producției REMIN.Important este că avem şansa să punem umărul la salvarea REMIN într-un cadru legal pentru interesele statului şi nu cum ar dori unii să-l bage în faliment şi să i-a la preț de nimic activele strategice. Legat de această afirmație şi de demersurile AAAS din ultimele două luni, care, prin ambiguitatea deciziilor sale, a plasat CNMPN REMIN într-o stare de blocaj economic şi de neîncredere raportat la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

23.09.2013

viitor, personal îmi voi exercita toate prerogativele funcției de control parlamentar, mergând până la solicitarea unei comisii de control parlamentar asupra activității AAAS legat de CNMPN REMIN SA. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=19999:clarificri-privind-salvarea-remin&catid=2:actualitate&Itemid=2

Teme de mediuPATRULA DE RECICLARE - Unitatile de invatamant din Maramures, asteptate sa se inscrie intr-o competitie pe teme ecologice Asociatia Romana pentru Reciclare RoRec da startul inscrierilor in noua editie a programului national de educatie de mediu “Patrula de Reciclare”! Proiectul continua pentru al doilea an si in judetul Maramures si astfel gradinitele, scolile si liceele din judet au prilejul sa isi continue seria performantelor de pana acum. Pana pe 11 octombrie dascali din toata tara sunt invitati sa isi inscrie unitatile de invatamant in program si sa se alature uneia dintre cele mai active miscari ecologiste de tineret din Romania. Patrula de Reciclare reuneste sute de profesori si mii de elevi pentru care responsabilitatea fata de mediu reprezinta un element important de conduita. Ei explica membrilor comunitatilor in care traiesc de ce este importanta colectarea selectiva a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE). Programul educativ al Asociatiei Romane pentru Reciclare RoRec este avizat de Ministerul Educatiei Nationale si se desfasoara cu sprijinul inspectoratelor scolare. Asociatia RoRec sustine echipele participante prin materiale educative care ii ajuta pe copii si tineri sa inteleaga cat de important este sa colectam si sa reciclam deseurile electrice in scopul protejarii mediului. Astfel, ei invata cum trebuie sa procedam pentru a respecta legislatia, cum putem contribui concret la recuperarea materialelor reutilizabile si salva resursele naturale. La randul lor, profesorii si tinerii vor deveni ambasadorii acestui mesaj ecologic si ii vor stimula pe membrii comunitatilor lor sa constientizeze obligatia de a colecta selectiv DEEE si sa inteleaga care sunt factorii de risc la care ne expunem cu totii printr-un comportament lipsit de responsabilitate in domeniu. In cele doua editii desfasurate pana in prezent de la lansarea programului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=19999:clarificri-privind-salvarea-remin&catid=2:actualitate&Itemid=2



23.09.2013

Patrula de Reciclare in anul 2011, au participat peste 30.000 de elevi si peste 900 de cadre didactice reprezentand tot atatea unitati de invatamant (gradinite, scoli, licee). Ei au contribuit la colectarea a peste 300.000 kg de DEEE in Romania. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/87735/PATRULA-DE-RECICLARE-Unitatile-de-invatamant-din-Maramures-asteptate-sa-se-inscrie-intr-o-competitie-pe-teme-ecologice-

Lucian Bode, fost ministru al Economiei: „Pentru România, ar fi foarte bine ca proiectul Roşia Montană să se realizeze, dar nu în forma aceasta”Fostul ministru al Economiei în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, democrat-liberalul Lucian Bode, a declarat, astăzi, într-o conferință de presă, că România are nevoie de un proiect de exploatare a aurului de la Roşia Montană, dar nu actualul proiect.Declarația a fost făcută într-o conferință de presă şi a pornit de constituirea comisiei speciale parlamentare care ar urma să stabilească dacă legea pregătită de guvern inclusiv pentru Roşia Montană este bună. Bode a apreciat că proiectul este „vădit neconstituțional” şi a explicat şi motivul pentru care parlamentarii PDL au refuzat să facă parte din ea. „PDL a refuzat să participe la această comisie pentru că nu vrem să fim părtaşi la lipsa de resonsabilitate a Guvernului privind exploatarea de la Roşia Montană”. Întrebat cum vede, ca şi român, această controversată problemă, democrat-liberalul a spus că ar spune „Da”, dacă ar fi localnic, şi „Nu”, dacă ar fi ecologist. Una peste alta, deputatul spune că România are nevoie de acest proiect. „Pentru România ar fi foarte bine ca proiectul Roşia Montană să se realizeze, dar nu în forma aceasta”, a apreciat el. Lucian Bode a explicat că o exploatare de către stat a rezervelor de aur de acolo nu este posibilă, întrucât ar fi nevoie de o investiţie iniţială de câteva miliarde de euro, bani pe care România nu-i are. „Problema este că dacă vor pleca investitorii canadieni, probleme rămân. Vorbim despre poluarea istorică pentru a cărei înlăturare este nevoie de sute de milioane de euro, dar şi despre şomajul foarte mare din zonă. În plus, vor trebui băgaţi alţi bani în conservarea vestigiilor descoperite cu ocazia săpăturilor de descărcare de sarcină arheologică”, a explicat el. /Adevarul,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.emaramures.ro/stiri/87735/PATRULA-DE-RECICLARE-Unitatile-de-invatamant-din-Maramures-asteptate-sa-se-inscrie-intr-o-competitie-pe-teme-ecologice-



23.09.2013

http://adevarul.ro/locale/zalau/lucian-bode-rosia-montana-1_523c48fec7b855ff56a5f0c3/index.html

20 septembrie 2013Teme ABAMM: Pod peste râul Iza la Bârsana. Autorităţile au soluţii, dar nu şi baniÎn zona localității Bârsana este mare nevoie de un pod peste râul Iza, localnicii fiind nevoiți să treacă pe o punte improvizată. Prefectul Anton Rohian s-a aflat ieri în zonă, unde a avut discuții cu autoritățile locale. La Bârsana este necesară construirea unui pod peste Valea Izei, mai multe familii fiind izolate în acest moment. Alături de prefectul Anton Rohian, la fața locului s-au aflat viceprimarul comunei Bârsana, Teodor Ştefanca, şeful Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, ing. Dorel Canta şi Stelian Ivaşcu inginer şef al S.G.A Maramureş. "Cu această ocazie, s-a încercat identificarea locației în vederea realizării unui pod peste Valea Izei, care să facă legătura între un cătun de 64 de case şi aproape jumătate din suprafața agricolă a Bârsanei, de centrul comunei. Cei prezenți au analizat câteva locații unde s-ar putea face investiția, urmând ca săptămâna viitoare să fie luată o decizie în acest sens", au anunțat oficialii Prefecturii Maramureş. La ora actuală în zonă se circulă pe o punte pietonală improvizată ce se află în apropierea Mănăstirii Bârsana. Cum este şi normal, prefectul Anton Rohian a dat asigurări că va purta discuții cu preşedintele Consiliului Județean Maramureş, Zamfir Ciceu în vederea alocării fondurilor necesare realizării investiției. /CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/pod-peste-raul-iza-la-barsana-autoritatile-cauta-solutii-si-bani-1251880

Pod pesteValea Izei,tema de casa pentru autoritatile judeteneAutoritățile analizează oportunitatea construirii unui pod peste Valea Izei, unde mai multe familii sunt izolate în acest moment. Acesta este unul din motivele pentru care prefectul Anton Rohian a fost prezent marți, în 17 septembrie, la Bârsana. Alături de acesta s-au aflat viceprimarul comunei Bârsana Teodor Ştefanca, şeful Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, ing. Dorel Canta şi Stelian Ivaşcu, inginer şef al S.G.A

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://maramures.citynews.ro/eveniment/pod-peste-raul-iza-la-barsana-autoritatile-cauta-solutii-si-bani-1251880

http://maramures.citynews.ro/eveniment/pod-peste-raul-iza-la-barsana-autoritatile-cauta-solutii-si-bani-1251880



23.09.2013

Maramureş. Cu această ocazie, s-a încercat identificarea locației în vederea realizării unui pod peste Valea Izei, care să facă legătura între un cătun de 64 de case şi aproape jumătate din suprafața agricolă a Bârsanei, de centrul comunei. Cei prezenți au analizat câteva locații unde s-ar putea face investiția, urmând ca săptămâna viitoare să fie luată o decizie în acest sens. Şa ora actuală, în zonă se circulă pe o punte pietonală improvizată ce se află în apropierea Mănăstirii Bârsana. Prefectul Anton Rohian a dat asigurări că va purta discuții cu preşedintele Consiliului Județean Maramureş Zamfir Ciceu în vederea alocării fondurilor necesare realizării investiției.Tot în cursul zilei de marți, prefectul Anton Rohian a fost prezent la Moisei pentru a analiza stadiul lucrărilor la Monumentul Martirilor din localitate. Alături de primarul comunei, Toader Ştețcu, acesta a stabilit măsurile care trebuie luate pentru finalziarea lucrărilor până la mijlocul lunii octombrie a acestui an. /Informatia Zilei, http://www.ifz.ro/actualitate/pod-peste-valea-izei-tema-de-casa-pentru-autoritatile-judetene.html

Se caută voluntari pentru “Ziua de Curăţenie Naţională”Sălăjenii care vor să participe la “Ziua de Curățenie Națională” sunt aşteptați sâmbătă 28 septembrie, începând cu ora 9, în parcarea din spatele Primăriei Municipiului Zalău, pentru a lua parte la o amplă acțiune de curățenie. Acțiunea face parte dintr-o vastă mişcare internațională “Let`s Do It, World!”, în care, țările din întreaga lume îşi unesc forțele pentru a lupta împotriva deşeurilor din zonele naturale. Astfel, sub sloganul “Let`s Do It, România!”, “Ziua de Curățenie Națională” va avea loc în județul Sălaj la finalul săptămânii viitoare – sâmbătă 28 septembrie, organizatorii stabilind deja trei trasee, respectiv zone, în care voluntarii vor “colecta” deşeurile aruncate la voia întâmplării. Este vorba despre pădurea Meseş şi zonele adiacente, Centura Aghireş şi pădurea din localitățile Gârcei şi Cristur. În județul Sălaj, acțiunea “Let`s Do It, România” este sprijinită de Consiliul Județean, Instituția Prefectului şi Inspectoratul Şcolar Județean (ISJ) Sălaj, iar până în prezent la acțiunea de ecologizare şi-au anunțat prezența un număr important de voluntari din unitățile şcolare, primării precum şi din instituțiile subordonate Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. De precizat este faptul că voluntarii care vor să participe la această acțiune de ecologizare pot să se înscrie şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.ifz.ro/actualitate/pod-peste-valea-izei-tema-de-casa-pentru-autoritatile-judetene.html

http://www.ifz.ro/actualitate/pod-peste-valea-izei-tema-de-casa-pentru-autoritatile-judetene.html

23.09.2013

virtual la adresa: [email protected], fiind admişi inclusiv preşcolari însoțiți de părinți. Voluntarii vor trebui să fie echipați corespunzător şi să-şi adapteze ținuta în funcție de vreme. Din partea organizatorilor locali, participanții vor primi mănuşi şi saci menajeri. La acțiunea de anul trecut s-au înscris aproximativ 1.500 de voluntari. Proiectul “Let`s Do It, România!” – sprijinit de Ministerul Mediului Obiectivul strategic al „Let`s Do It, România!” 2013 este creşterea procentului de reciclare al deşeurilor colectate la 40 la sută din numărul de saci colectati, de la 35 la sută în 2012, 26 la sută în 2011 şi 17 la sută în 2010. O noutate în acest an este obiectivul de a implica în curațenie şi românii din diaspora, acolo unde acest lucru va fi posibil. Şi în acest an, proiectul a beneficiat de sprijinul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Potrivit ministrului Rovana Plumb, asumarea unui rol activ al societății civile şi participarea cetățenilor într-un număr foarte mare la acțiuni ecologice sunt elemente esențiale pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu din România, iar Guvernul având obligația să acționeze pentru sănătatea mediului în care trăim.”Let’s Do It, România!” oferă posibilitatea tuturor persoanelor să ajute natura, să o curețe de deşeuri şi să arate că sunt responsabili. /Magazin Salajean,http://www.magazinsalajean.ro/social/se-cauta-voluntari-pentru-ziua-de-curatenie-nationala.html

Judeţul, ecologizat de voluntariVoluntarii sălăjeni care doresc să dea o faţă curată judeţului Sălaj se adună sâmbătă, 28 septembrie, pentru a marca şi la nivelul judeţului Ziua de Curăţenie Naţională.Startul acestei acţiuni de curăţare a mediului se dă sub egida proiectului „Let’s Do It, Romania!”, care se organizează pentru al patrulea an consecutiv. În tot acest timp, au participat la proiect peste 650.000 de voluntari din întreaga ţară, care au colectat peste 1,6 milioane de saci de deseuri. În Sălaj, acţiunea „Let`s Do It, Romania” este organizată prin Asociaţia Naţională a Poliţiştilor-regiunea II Sălaj, care, asemenea celor ce se implică în strângerea deşeurilor, activează pe bază de voluntariat. Mai mult decât atât, proiectul se bucură şi de sprijinul autorităţilor locale: Consiliul Judeţean, Prefectura Sălaj şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://www.magazinsalajean.ro/social/se-cauta-voluntari-pentru-ziua-de-curatenie-nationala.html

http://www.magazinsalajean.ro/social/se-cauta-voluntari-pentru-ziua-de-curatenie-nationala.html

23.09.2013

Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj. Potrivit informaţiilor primite de la Olimpia Chende, coordonatorul proiectului la nivel judeţean, această acţiune se bazează strict pe voluntariat, tocmai de aceea sunt invitaţi să se implice toţi sălăjenii care doresc, timp de o zi, să se dedice ecologizării mediului înconjurător. „Până acum şi-au anunţat participarea la acţiunea de ecologizare un număr important de voluntari din şcoli, primării, precum şi din instituţiile subordonate Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, însă noi aşteptăm în continuare să se înscrie în acest proiect cât mai mulţi sălăjeni, indiferent de vârstă, pentru că astfel vom putea da o formă mai curată judeţului nostru”, precizează Olimpia Chende. Organizatorii mizează pe faptul că şi în acest an, provocarea de a se implica în acţiunea de ecologizare va găsi răspuns afirmativ în rândul sălăjenilor, cu atât mai mult cu cât anul trecut au participat peste 1.500 de voluntari, 1.200 dintre aceştia fiind elevi. Voluntarii din Zalău care se vor înscrie în program vor ecologiza trei trasee din zona limitrofă oraşului, respectiv zona Munţilor Meseş, centura Aghireş şi pădurea Crişeni-Cristur. Plecarea spre aceste destinaţii se va face sâmbătă, 26 septembrie, începând cu ora 9:00, din parcarea din spatele Primăriei. Pentru a facilita implicarea elevilor din clasele primare, organizatorii propun pentru aceştia spaţii speciale în care să strângă deşeuri, respectiv parcurile din oraş şi zonele din apropierea şcolilor. De asemenea, voluntarii din afara Zalăului vor aduna deşeuri în zonele stabilite de şcolile şi primăriile comunelor respective. Potrivit sursei citate, în acţiunea de la sfârşitul săptămânii viitoare se vor implica şi operatorii de salubritate din judeţ. Echipamentul necesar, sacii şi mănuşile vor fi puse la dispoziţia voluntarilor de către organizatori. Cei care doresc să se înscrie la această acţiune de ecologizare a judeţului se pot înscrie prin intermediul şcolilor şi liceelor din judeţ, precum şi adresându-se direct organizatorilor, pe adresa de e-mail: [email protected]. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/judetul-ecologizat-de-voluntari-6435

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.salajeanul.ro/judetul-ecologizat-de-voluntari-6435

23.09.2013

Teme similareComunicat de presa: Vezi ce spun alesii nostri despre situatia CNMPN Remin SAÎn ultimele luni am urmărit cu maximă îngrijorare situația în care se află CNMPN REMIN SA şi situația explozivă din jurul redeschiderii activității la Romaltyn Baia Mare.Fiind vorba de o unitate economică foarte importantă a județului, compania națională REMIN, cea care a generat vreme de zeci de ani motorul prosperității în Maramureş, interesul nostru – al PSD Maramureş – ține de actualul potențial pentru repornirea mineritului din zonă. Redeschiderea câtorva perimetre în Maramureş are aduce mai multe beneficii, două dintre ele foarte importante: crearea de noi locuri de muncă şi aducerea de noi venituri la bugetele statului. În cadrul politicii electorale a PSD şi a politicilor economice de reindustrializare a României, CNMPN REMIN SA reprezintă cheia de boltă a generării locurilor de muncă în județul Maramureş.Pe acest fond, felul în care AAAS (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului Bucureşti) acționează în calitate de creditor majoritar în numele statului, determină apariția unor bănuieli legate de interese care ne scapă înțelegerii în ceea ce priveşte strategia pe viitor a economiei județului nostru.De nenumarate ori, noi, PSD Maramures, am apreciat si salutat faptul ca administrarea judiciară şi managementul în ultimii ani la CNMPN REMIN SA au dus la salvarea acestei companii de la un ireversibil faliment, o realitate şi o reuşită de etapă foarte importantă, raportat la cadrul general al economiei.Importantă a fost şi apariția unor rezultate palpabile prin care bugetul de stat a fost alimentat cu fonduri dinspre această unitate economică. Astfel, a fost posibil să fie păstrat şi un important număr de locuri de muncă. A avut loc şi deblocarea celei mai importante resurse inactive existente la CNMPN REMIN SA, vânzarea producției aflată pe stoc a companiei (stocul de concentrat de pirită auriferă arsenioasă), aducând venituri indispensabile pentru reorganizarea activității companiei şi răspunzând totodată necesităților bugetare publice.Cea mai importantă decizie luată până acum a fost faptul că Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fostă AVAS) a preluat creanțele pe care ANAF le avea asupra Remin Baia Mare, potrivit unei ordonanțe de urgență a Guvernului României.Conform ei, fac obiectul preluării de către AAAS, creanțele bugetare, respectiv impozite, taxe,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

23.09.2013

contribuții, amenzi şi alte venituri ale bugetului general consolidat. Considerăm acesta doar un prim pas, care ar trebui urmat de transformarea creanțelor AAAS în acțiuni. Banii astfel obținuți s-ar putea folosi la redeschiderea Remin, la reorganizarea companiei. S-ar putea plăti salarii, dar cel mai important lucru din punctul de vedere al nostru, al celor de la PSD Maramureş, s-ar putea plătii datoriile către administrațiile publice locale din Maramureş, administrații ce au astăzi mare nevoie de acei bani. Considerăm că doar acest parcurs economic reprezinta singura strategie aplicabila si de apărare a intereselor Statului Român.Mai mult, prin declarațiile din ultima perioadă, este evident interesul primului ministru Victor Ponta vizavi de salvarea Remin Baia Mare, interes exprimat fără echivoc chiar în şedințele de Guvern. La această oră, fără nicio motivare logică, AAAS a determinat o situație de blocaj, generatoare de dubii, care va duce într-un final la un inevitabil şi nedorit faliment.Suntem în situația în care în conturile bancare ale CNMPN REMIN SA se află peste 8 milioane de dolari şi, totuşi, nu se pot plăti salariile angajaților şi nici alte cheltuieli curente de strictă necesitate continuării activității companiei. De asemenea, într-o procedură firească, ca o continuitate a procedurilor initiate de primul ministru Victor Ponta, a fost organizat cadrul legal în care un număr de şase companii puternice având tradiție în minerit pe plan mondial şi-au exprimat oficial dorința şi interesul de a se implica pentru reluarea activității miniere la CNMPN REMIN SA şi a redeschiderii unor unități miniere în Maramureş. Până în acest punct, factorii responsabili implicați au izbutit să evite scenariul negativ al colapsării economice la care am asistat în cazul atâtor alte companii aparținând statului.Azi, avem speranța de partea noastră şi responsabilitatea pe umeri; avem datoria să nu încetăm lupta pentru a putea păstra activitatea productivă cea mai de tradiție şi definitorie a istoriei şi economiei locului. Falimentul REMIN ar fi total neproductiv. Pe lângă alte probleme economice şi de ordin social ce ar fi escaladate, acest faliment ar închide definitiv discuțiile legate de o posibilă redeschidere a unor perimetre miniere în Maramureş.În acest moment, vorbim la timpul prezent despre CNMPN REMIN SA şi este necesar să ne asumăm toată responsabilitatea pentru a vorbi despre minerit la timpul viitor.Prin ambiguizarea deciziilor sale, AAAS a plasat CNMPN REMIN SA într-o stare de blocaj economic şi de neîncredere în ceea ce va urma. O

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

23.09.2013

situație atât de păguboasă pentru economia Maramureşului este fără precedent.Din această pricină, am decis că este necesară activarea funcției controlului parlamentar şi instituim demersuri în acest sens.Considerăm că avem obligația politică de a ne respecta angajamentele asumate şi de a ne implica în acest proces economic vital pentru Maramureş.Este primul semnal serios pe care îl tragem pentru a stopa eventualele interese ascunse care nu au nimic în comun cu politica economică a PSD.Preşedintele PSD Maramureş, Gabriel Valer ZeteaParlamentarii PSD Maramureş, senator Liviu Marian Pop, senator Sorin Bota, deputat Florin Cristian Tătaru, deputat Călin Matei, deputat Gheorghe Şimon, /ActualMM, http://www.actualmm.ro/comunicat-de-presa-vezi-ce-spun-alesii-nostri-despre-situatia-cnmpn-remin-sa/

ANTICIANURARE - Parlamentarii PSD Maramures, front comun impotriva cianurii. Deputatul Gheorghe Simon critica atitudinea liberalului Mircea Dolha pe aceasta tema. Vezi ce a declarat Parlamentarii PSD Maramures isi exprima ingrijorarea referitor la „situatia exploziva din jurul redeschiderii activitatii la Romaltyn Baia Mare” si fac front comun impotriva cianurii, reiese in urma conferintei de presa sustinute de catre presedintele PSD Maramureş – Gabriel Zetea, senatorul Sorin Bota si deputatii Gheorghe Şimon si Florin Tataru. „Aceasta problema trebuie sa o socotim si sa o analizam, astfel incat ceea ce avem ca mostenire azi de la vechile exploatari miniere din Maramures, din punct de vedere al poluarii sa nu le mai avem. Acest lucru este ceea ce noi urmarim, in paralel cu redeschiderea mineritului in Maramures. Dar nu sa avem ce avem astazi mostenire!” a punctat senatorul PSD, Marius Sorin Bota. Acesta a mai precizat ca doreste sa sensibilizeze colegii social-democrati din Parlamentul Romaniei si sa le arate, chiar printr-o vizita in judetul nostru, cum arata Maramuresul „in zonele unde sunt depozitate halde de steril infestate cu cianuri”. Deputatul Gheorghe Simon: „Sa ne spuna Mircea Dolha cand a avut coloana?” Deputatul Gheorghe Simon este de parare ca parlamentarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.actualmm.ro/comunicat-de-presa-vezi-ce-spun-alesii-nostri-despre-situatia-cnmpn-remin-sa/

http://www.actualmm.ro/comunicat-de-presa-vezi-ce-spun-alesii-nostri-despre-situatia-cnmpn-remin-sa/

23.09.2013

maramureseni trebuie sa aiba „coloana vertebrala” atunci cand ating aceasta problema sensibila a cianurilor. Acesta l-a dat ca exemplu negativ pe fostul sau coleg de partid, actualmente liberal, deputatul Mircea Dolha. „Ma intreb cand colegul, deputatul Mircea Dolha, a avut coloana si cand a fost drept? Cand a spus ca este impotriva proiectului Rosia Montana sau cand a spus: Sunt pentru proiectul Romaltyn?” a zis deputatul Simon. Acesta s-a aratat ingrijorat si de intentiile celor de la societatea Romaltyn de a „astepta la final la linie” si de a avea intentia „neserioasa” de a profita de falimentul REMIN-ului pentru a pune mana pe licentele si proprietatile acesteia. „Este foarte clar, Romaltyn-ul, in viziunea mea, astazi, nu poate sa existe si sa traiasca acolo unde sunt! Pentru ca sunt in centrul orasului! Asa cum magazinele mari si mall-urile le scoatem in afara orasului si zonele industriale, fabrici, uzine, la fel in afara orasului, la fel trebuie sa gandeasca... municipalitatea, consiliul municipal, si chiar noi, parlamentarii ca asemenea zone, industriale, sa nu mai fie create in centrul orasului sau in zona populata” a conchis Gheorghe Simon. Parlamentarii PSD Maramures au tras un semnal de alarma vizavi de faptul ca Romaltyn doreste sa depoziteze sterilul rezultat din prelucrarea cu cianuri a deseurilor miniere pe halda unde, in anul 2000, a avut loc un dezastru ecologic, fara ca, din informatiile prezentate de senatorul Marius Sorin Bota, acolo sa se fi desfasurat investitii majore in ultimii ani. /Emaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/87653/ANTICIANURARE-Parlamentarii-PSD-Maramures-front-comun-impotriva-cianurii-Deputatul-Gheorghe-Simon-critica-atitudinea-liberalului-Mircea-Dolha-pe-aceasta-tema-Vezi-ce-a-declarat-VIDEO-

Mocirla la robinetele Vital. Bonus pentru scumpirea din luna iulieStatia de filtrare a apei din Baia Mare costat 10 milioane de euro, insa uneori apa de la robinet are aspectul unei mocirle. Zilele trecute, un baimarean a avut surpriza sa constate ca apa potabila era maro-cenusie si asa a curs prin conductele Vital timp de cateva ore, cel putin in zona strazii Industriei.In acea perioada nu au fost anuntate lucrari si nici nu incepusera ploile abundente ale ultimelor doua zile. Evident, pentru mocirla de la robinet exista si o explicatie. La fel cum exista si pentru statia de epurare si rahatul cu care Vital ne-a sufocat o vara

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.emaramures.ro/stiri/87653/ANTICIANURARE-Parlamentarii-PSD-Maramures-front-comun-impotriva-cianurii-Deputatul-Gheorghe-Simon-critica-atitudinea-liberalului-Mircea-Dolha-pe-aceasta-tema-Vezi-ce-a-declarat-VIDEO-



23.09.2013

intreaga. Noroc ca s-a racit vremea, iar duhoarea s-a domolit si ea. De explicatii, insa, suntem satui. Stim deja. Nu e vina Vital. Niciodata nu e. Si tocmai de aceea, avand servicii ireprosabile, Vital ne-a facut anul acesta un cadou frumos, scumpind bine de tot apa furnizata si serviciile de canalizare. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/mocirla-la-robinetele-vital-bonus-pentru-scumpirea-din-luna-iulie-foto/

Teme de mediuDEZVOLTARE – Un nou acord de cooperare transfrontaliera pe probleme de mediu, semnat in Baia Mare cu ocazia Zilei Cooperarii Europene Ziua Cooperarii Europene, sarbatorita anual pe data de 21 septembrie, a fost marcata astazi si in Baia Mare. Un seminar de informare cu privire la proiectele de cooperare transfrontaliera implementate pana acum, dar si referitor la cele care urmeaza sa fie initiate in opt judete din patru tari a fost organizat cu aceasta ocazie. La eveniment au luat parte reprezentanti ai autoritatii locale si judetene, dar si membrii unor asociatii si organizatii implicate in programul de cooperare transfrontaliera ENPI, realizat intre Ungaria, Slovacia, Romania si Ucraina. Intalnirea dintre participantii la programul de dezvoltare durabila a avut pe ordinea de zi prezentarea proiectelor initiate in cele opt regiuni. Printre acestea s-au numarat idei de sustenabilitate a dezvoltarii unor orase, de ecologie sau de management a deseurilor biodegradabile. Cu aceasta ocazie, municipiul Baia Mare a semnat un nou contract de cooperare transfrontaliera care propune o mai buna gestiune a deseurilor din judetul Maramures. „Pentru noi, este o oportunitate. Pentru noi, pentru municipiul Baia Mare, dar si pentru noi, pentru judetul Maramures. Astazi vom semna un prim contract de cooperare transfrontaliera, pe probleme de mediu, care acopera una dintre problemele de mediu, respectiv deseurile pe care le avem din tot ceea ce inseamna deseurile biodegradabile. Acest lucru vine in completare, intr-un fel, la proiectul mare pe care il avem impreuna cu Consiliul Judetean si cu celelalte autoritati locale de gestiune a deseurilor in judetul Maramures”, a aratat primarul municipiului Baia Mare, Catalin Chereches. La nivel national, in cele trei sesiuni de depunere a proiectelor, judetul Satu Mare a depus 135 de proiecte, dintre care 21 au primit finantare, in timp ce judetul Maramures a depus 172 de proiecte, din care doar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.ziarmm.ro/mocirla-la-robinetele-vital-bonus-pentru-scumpirea-din-luna-iulie-foto/

http://www.ziarmm.ro/mocirla-la-robinetele-vital-bonus-pentru-scumpirea-din-luna-iulie-foto/

23.09.2013

34 au fost acceptate la finantare. Cu toate acestea, secretariatul tehnic comun al programului ENPI a anuntat ca proiectele care nu au primit finantare la prima incercare vor avea prioritate la cea de-a doua incercare, intre anii 2014 – 2020. „A fost si rugamintea celor de la secretariatul tehnic comun de a organiza acest seminar aici in Maramures, avand in vedere ca au sustinut ca proiectele depuse au fost chiar de calitate, competitia a fost majora si, desi unele proiecte ar fi putut sa primeasca finantare, nu au mai avut buget disponibil, asa ca invitatia lor era ca pentru urmatorul exercitiu financiar sa ii incurajeze pe cei care au depus proiecte sa le redepuna, pentru ca au sanse reale de succes”, a amintit seful serviciului Promovare Proiecte de Dezvoltare din cadrul Consiliului Judetean Maramures, Oana Chiorean. Scopul acestui seminar a fost acela de a comunica rezultatele cooperarii europene intre regiunile de granita. Evenimente locale similare, dar si activitati specifice, vor avea loc in toate cele opt judete in aceasta perioada. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/87656/DEZVOLTARE-Un-nou-acord-de-cooperare-transfrontaliera-pe-probleme-de-mediu-semnat-in-Baia-Mare-cu-ocazia-Zilei-Cooperarii-Europene-VIDEO-

Someşul Mare, Şieul şi unele pajişti din judeţ, toate arii protejate, pot fi luate în custodieAgenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud anunță publicul interesat asupra deschiderii celei de-a 5-a sesiuni de depunere a dosarelor pentru preluarea în administrare, respectiv custodie a ariilor naturale protejate de interes național şi comunitar: Someşul Mare Superior, Someşul Mare, Şieu – Budac, pajiştile Sărmăşel – Milaş – Urmeniş. Dosarele vor fi întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1470/2013 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi custodiei ariilor naturale protejate, informează Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud. Ele se depun până la data de 16.10.2013, la sediul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Direcția Managementul Ariilor Naturale Protejate, B-dul Libertății nr. 12, Sectorul 5, Bucureşti. Dosarele pentru atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate se depun până la data

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.emaramures.ro/stiri/87656/DEZVOLTARE-Un-nou-acord-de-cooperare-transfrontaliera-pe-probleme-de-mediu-semnat-in-Baia-Mare-cu-ocazia-Zilei-Cooperarii-Europene-VIDEO-



23.09.2013

de 16.10.2013 ( data înregistrării), la registratura sediului autorității responsabile din fiecare regiune de dezvoltare), aşa cum sunt prevăzute la art. 15 lit. b) capitolul II Atribuirea custodiei ariilor natural protejate din Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 1470/2013 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării şi custodiei ariilor naturale protejate.Pentru Regiunea 6 Nord –Vest, dosarele se depun la registratura sediului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj. La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud există un număr de 4 arii naturale protejate care se vor atribui în această sesiune: ROSCI0232 – Someşul Mare Superior; ROSCI0393 – Someşul Mare; ROSCI0400 – Şieu – Budac; ROSCI0333 – Pajiştile Sărmăşel – Milaş – Urmeniş. De exemplu, în ceea ce priveşte Someşul Mare Superior şi Someşul Mare, aici sunt protejate pădurile dacice de fag şi câteva specii de peşti cum ar fi chişcarul, dunăriţa, zglăvocul sau petrocul. Cei care vor lua în administrare sau custodie zona vor fi obligaţi să amplaseze panouri de avertizare/informare, dar şi să înfiinţeze puncte de colectare a deşeurilor. Informaţii suplimentare privind metodologia de atribuire a administrării şi custodiei ariilor naturale protejate şi lista ariilor naturale protejate care se vor atribui în custodie în sesiunea a 5-a pot fi obţinute accesând linkul: http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-prot.. /Timp Online, http://www.timponline.ro/sesiune-de-atribuire-in-custodie-a-patru-arii-naturale-protejate-din-bistrita-nasaud/Rasunetul, http://www.rasunetul.ro/patru-arii-naturale-protejate-din-bistrita-nasaud-isi-cauta-un-custode/Bistrita News, http://bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=24&article=10097

19 septembrie 2013Teme ABASE CAUTĂ SOLUŢII - Autorităţile din Maramureş vor să construiască un pod pentru locuitorii izolaţi din Bârsana Autoritățile maramureşene caută soluții pentru locuitorii din Bârsana care sunt izolați din cauza unei punți improvizate din apropierea Mănăstirii Bârsana. Localnicii de aici sunt revoltați pe autorități deoarece până în acest moment nu a fost luată nicio măsură

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=24&article=10097

http://www.timponline.ro/sesiune-de-atribuire-in-custodie-a-patru-arii-naturale-protejate-din-bistrita-nasaud

http://www.timponline.ro/sesiune-de-atribuire-in-custodie-a-patru-arii-naturale-protejate-din-bistrita-nasaud

http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-naturale-prot

23.09.2013

pentru siguranța lor.În acest moment, mai multe familii din Bârsana care locuiesc peste Valea Izei sunt izolate din cauza punții improivizate din zonă şi este necesară construirea unui pod . În acest sens, prefectul județului Maramureş, Anton Rohian a efectuat o vizită de lucru în Bârsana şi Moisei. Alături de prefectul de Maramureş, la fața locului s-au aflat viceprimarul comunei Bârsana, Teodor Ştefanca, şeful Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, ing. Dorel Canta şi Stelian Ivaşcu inginer şef al S.G.A Maramureş. Cu această ocazie, specialiştii au încercat să identifice o locație în vederea realizării unui pod peste Valea Izei, care să facă legătura între un cătun în care sunt construite 64 de case şi aproape jumătate din suprafața agricolă a Bârsanei, de centrul comunei. Cei prezenți au analizat câteva locații unde s-ar putea face investiția, urmând ca săptămâna viitoare să fie luată o decizie în acest sens. La ora actuală, în zonă se circulă pe o punte pietonală improvizată ce se află în apropierea Mănăstirii Bârsana. Prefectul Anton Rohian a dat asigurări că va purta discuții cu preşedintele Consiliului Județean Maramureş Zamfir Ciceu în vederea alocării fondurilor necesare realizării investiției. Tot în cursul zilei de marți, prefectul Anton Rohian a fost prezent la Moisei pentru a analiza stadiul lucrărilor la Monumentul Martirilor din localitate. Alături de primarul comunei Toader Ştețcu, au fost stabilite măsurile care trebuie luate în vederea finalizării lucrărilor până la mijlocul lunii octombrie 2013. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/a-663

Problema Podului peste Iza de la Bârsana şi stadiul lucrărilor la Monumentul Martirilor de la Moisei discutate de Prefectul Anton Rohian cu autorităţile localePrefectul județului Maramureş, domnul Anton Rohian a efectuat marți 17 septembrie 2013 o vizită de lucru în Bârsana şi Moisei. Domnia sa a avut în vedere doua aspecte foarte importante pentru comunitățile din cele două localități.La Bârsana este necesară construirea unui pod peste Valea Izei, mai multe familii fiind izolate în acest moment. Alături de prefectul Anton Rohian, la fața locului s-au aflat viceprimarul comunei Bârsana Teodor Ştefanca, şeful Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, ing. Dorel Canta şi Stelian Ivaşcu inginer şef al S.G.A Maramureş. Cu această ocazie, s-a încercat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.infomm.ro/ro/detalii/a-663

http://www.infomm.ro/ro/detalii/a-663

23.09.2013

identificarea locației în vederea realizării unui pod peste Valea Izei, care să facă legătura între un cătun de 64 de case şi aproape jumătate din suprafața agricolă a Bârsanei, de centrul comunei. Cei prezenți au analizat câteva locații unde s-ar putea face investiția, urmând ca săptămâna viitoare să fie luată o decizie în acest sens. Menționăm că la ora actuală, în zonă se circulă pe o punte pietonală improvizată ce se află în apropierea Mănăstirii Bârsana. Prefectul Anton Rohian a dat asigurări că va purta discuții cu preşedintele Consiliului Județean Maramureş Zamfir Ciceu în vederea alocării fondurilor necesare realizării investiției. Tot în cursul zilei de marți, prefectul Anton Rohian a fost prezent la Moisei pentru a analiza stadiul lucrărilor la Monumentul Martirilor din localitate. Alături de primarul comunei Toader Ştețcu, domnia sa a stabilit măsurile care trebuie luate în vederea finalizării lucrărilor până la mijlocul lunii octombrie 2013. /Maramedia, http://www.maramedia.ro/problema-podului-peste-iza-de-la-barsana-si-stadiul-lucrarilor-la-monumentul-martirilor-de-la-moisei-discutate-de-prefectul-anton-rohian-cu-autoritatile-locale

Izolati: Locuitorii din Barsana ar putea avea un pod peste Valea IzeiPrefectul judetului Maramures, Anton Rohian, a efectuat marti 17 septembrie o vizita de lucru in Barsana si Moisei. El a avut in vedere doua aspecte foarte importante pentru comunitatile din cele doua localitati.La Barsana este necesara construirea unui pod peste Valea Izei, mai multe familii fiind izolate in acest moment. Alaturi de prefectul Anton Rohian, la fata locului s-au aflat viceprimarul comunei Barsana, Teodor Stefanca, seful Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa, ing. Dorel Canta si Stelian Ivascu inginer sef al S.G.A Maramures. “Cu aceasta ocazie, s-a incercat identificarea locatiei in vederea realizarii unui pod peste Valea Izei, care sa faca legatura intre un catun de 64 de case si aproape jumatate din suprafata agricola a Barsanei, de centrul comunei. Cei prezenti au analizat cateva locatii unde s-ar putea face investitia, urmand ca saptamana viitoare sa fie luata o decizie in acest sens.Mentionam ca la ora actuala, in zona se circula pe o punte pietonala improvizata ce se afla in apropierea Manastirii Barsana. Prefectul Anton Rohian a dat asigurari ca va purta discutii cu presedintele Consiliului Judetean Maramures, Zamfir Ciceu, in vederea alocarii fondurilor necesare realizarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

23.09.2013

investitiei”, se arata intr-un comunicat de presa.Tot in cursul zilei de marti, prefectul Anton Rohian a fost prezent la Moisei pentru a analiza stadiul lucrarilor la Monumentul Martirilor din localitate. Alaturi de primarul comunei Toader Stetcu, acesta a stabilit masurile care trebuie luate in vederea finalizarii lucrarilor pana la mijlocul lunii octombrie 2013. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/izolati-locuitorii-din-barsana-ar-putea-avea-un-pod-peste-valea-izei//ActualMM, http://www.actualmm.ro/prefectul-vrea-pod-peste-iza-la-barsana-la-moisei-a-verificat-stadiul-lucrarilor-la-monumentul-martirilor//Sighet Online, http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=22224:se-caut-soluii-autoritile-din-maramure-vor-s-construiasc-un-pod-pentru-locuitorii-izolai-din-barsana-&catid=44:comunitate&Itemid=88

Iazurile de decantareExploatarile miniere din Maramures au lasat in urma probleme ecologice deosebite care pot genera oricand accidente ecologice. Numai pentru activitatile de monitorizare si securizare, Remin cheltuie lunar 25 de miliarde de lei vechi, dar in acest an n-a primit niciun leu de la minister.2000. Baia Mare a ajuns in atentia intregii lumii din cauza accidentului ecologic catalogat drept cea mai mare catastrofa ecologica din Europa dupa explozia de la Cernobal. Atunci iazul de decantare a sterilului din Bozanta, apartinand societatii Aurul SA, a cedat. O cantitate mare de cianuri s-a revarsat infestand hectare bune de teren. Apa cu cianura s-a scurs apoi in mai multe rauri.Accidentul a generat un conflict monstru in plan extern si un proces cu statul ungar, a carui “miza” se cifreaza la 144 milioane de dolari. 2007. Iazurile de decantare dau din nou batai de cap autoritatilor. Restructurarea sectorului minier n-a lasat in urma doar mineri disponibilizati, ci si un numar mare de perimetre miniere, iazuri de decantare si halde de steril pentru care trebuie asigurata monitorizarea si trebuie adoptate masurile pentru punerea in siguranta, inchiderea si ecologizarea acestora. Motivul? Pericolul reprezentat de iazurile de decantare este foarte mare din cauza faptului ca acestea contin metale grele. Iar in lipsa monitorizarii si securizarii, dar mai ales a lucrarilor de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=22224:se-caut-soluii-autoritile-din-maramure-vor-s-construiasc-un-pod-pentru-locuitorii-izolai-din-barsana-&catid=44:comunitate&Itemid=88



http://www.actualmm.ro/prefectul-vrea-pod-peste-iza-la-barsana-la-moisei-a-verificat-stadiul-lucrarilor-la-monumentul-martirilor/

http://www.actualmm.ro/prefectul-vrea-pod-peste-iza-la-barsana-la-moisei-a-verificat-stadiul-lucrarilor-la-monumentul-martirilor/

http://www.ziarmm.ro/izolati-locuitorii-din-barsana-ar-putea-avea-un-pod-peste-valea-izei/

http://www.ziarmm.ro/izolati-locuitorii-din-barsana-ar-putea-avea-un-pod-peste-valea-izei/

23.09.2013

ecologizare riscul potential de producere a unor accidente tehnice a crescut semnificativ.In cazul producerii unor astfel de evenimente vor fi afectati factorii de mediu, asezarile umane si in unele cazuri se pot produce poluari majore cu impact transfrontalier”, cum se arata intr-un document semnat de Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor (MMGA) si Ministerul Economiei si Finantelor (MEF).Desi pentru fiecare obiectiv a fost elaborat un Plan de Incetare a Activitatii (PIA), procedura e in „stand-by” de luni bune din cauza lipsei de fonduri. Din estimarile Ministerului Mediului si a Directiei pentru Siguranta Barajelor si Cadastrul Apelor reiese ca ecologizarea iazurilor din Maramures ar costa 295.505.205 RON, adica circa 91 de milioane de euro.Ori, in prezent, nu sunt fonduri nici macar pentru asigurarea monitorizarii si securizarii acestor obiective. Reprezentantii Remin spun ca in acest an n-au primit niciun leu pentru astfel de activitati si ca, daca „robinetul” cu fonduri nu se va deschide nici in aceasta luna, vor fi nevoiti sa redisponibilizeze personalul care se ocupa de securizare si monitorizare.Mega inspectie Recent, iazurile de decantare de la patru companii miniere au fost inspectate in cadrul unui mega-control desfasurat la nivel national. Pe lista obiectivelor verificate s-au numarat si 8 iazuri de decantare ale Remin Baia Mare.Echipa care a luat “in vizor” iazurile a fost formata din reprezentanti ai MMGA, Directiei pentru Siguranta Barajelor si Cadastrul Apelor (DSBCA), Garzii Nationale de Mediu (GNM), Administratiei Nationale Apele Romane, Agentiei pentru Protectia Mediului, Directiei Apelor Somes-Tisa, Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures (SGA), MEF, Directiei Generale Resurse Minerale (DGRM), Conversmin si Remin.Problemele generale semnalate in urma controlului national au fost: • din cele 25 de iazuri, 16 sunt amplasate pe vaile unor paraie ridicand si cele mai dificile probleme privind gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor si siguranta constructiilor hidrotehnice, prin urmare deosebit de grave in cazul unor potential, accidente mai ales pe perioada dupa sistarea depozitarii sterilului rezultat din statiile de flotatie.In ceea ce priveste stabilitatea structurala a constructiilor hidrotehnice exista situatii critice la unele iazuri, care necesita interventii urgente.S-au semnalat ravene si a treptelor de inaltare ale iazurilor si lipsa lucrarilor de dirijare a apelor de pe suprafata unor iazuri, care produc instabilitati locale si deteriorari ale structurii, antreneaza in atmosfera particule de praf

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

23.09.2013

si pot duce in final la cresterea riscului de accidente minere. Constructiile si instalatiile pentru evacuarea apelor medii si mari din bazinul hidrografic amonte, de pe versantii adiacenti iazului si de pe suprafata iazurilor de decantare, care reprezinta o problema-cheie in asigurarea stabilitatii barajelor, digurilor si depozitelor de steril, prezinta in unele situatii lucrari subdimensionate, starea precara, pericolul inundarii, colmatarii, iar in multe cazuri inexistenta cel putin a unora dintre lucrarile si masurile necesare, lucrari conexe necorespunzatoare.Situatia iazurilor de decantare la care depunerea trebuia sistata pana in 31.12.2006 este critica in perioada cuprinsa intre sistarea efectiva a depozitarii si deschiderea finantarii pentru lucrarile de inchidere, in special la companiile miniere CN Remin SA Baia Mare si CN MINVEST Deva care in prezent se confrunta cu probleme serioase de asigurare a personalului pentru supravegherea iazurilor si interventii in caz de forta majora, legate implicit de asigurare fondurilor necesare acestui scop etc. Constatari Calin Crisan, comisar- sef al Comisariatului Judetean Maramures din cadrul GNM, a enumerat lista constatarilor la iazurile din Maramures: „la Iazul Tautii de Sus.Constatari: stare baraj si diguri corespunzatoare, respectarea pantei si integritatii calotului, panta este de 19 grade fata de cea proiectata 18 grade. E diferenta de un grad. Datorita conditiilor meteo, lungi precipitatii si lipsa vegetatiei, iazul prezinta ravene. Digul de coronament are inaltime de circa 1 metru, fiind intr-o stare corespunzatoare.S-a remarcat stadiul de sustragere masa lemnoasa si lipsa pe platforma superioara. Alte aspecte: nu exista rampa de acces la sol… si nu exista iluminat pe iaz. Este asigurata in schimb paza permanenta si telefon mobil. Nu este actualizat regulamentul de exploatare, conform conditiilor actuale, adica, sistarea depozitarii.Conform HG 349, depozitarea pe iazul Tauti este oprita, asa ca orice versiune de reluare e unei activitati pe acest iaz poate declansa proceduri de infrigement daca se obtin derogari. Deocamdata nu s-au obtinut derogari”. Problemele sunt similare si pentru Iazul Bloja-Baiut, unde s-a sistat depunerea in 31 octombrie 2006: „panta 19 grade fata de proiectat 28.Iazul prezinta pe taluzul aval ravenari. S-a constatat existenta exfiltratiilor 1 litru pe secunda cu continut ridicat fier si mangan la digul principal aval. Nu este actualizat regulamentul de functionare”.Potrivit autoritatilor, la acest obiectiv a existat in anii trecuti o investitie pentru prelungirea canalului de sub iaz, dar aceasta n-a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

23.09.2013

fost finalizata din cauza eternei lipse de fonduri. Astfel ca, exista riscul ca torentul Bloaja sa distruga si lucrarile executate pana acum.3 milioane de euro pentru Novat Potrivit unui document al MMGA si DSBCA principalele probleme semnalate la Iazul Novat sunt: ravene pe taluzul de panta, panta taluzului este peste limita normala, plaja este necorespunzatoare, nu exista autorizatie de functionare in siguranta si nici regulament de exploatare actualizat etc.Mai mult, in urma cu circa o luna s-au furat 50 de metri liniari din descarcatorul de siguranta. Calin Crisan a spus ca „o conducta de 630 de mm 5 cm in perete si in partea de aval a fost trasa cu taful, taiata cu drujba si s-a gasit in Viseu de Sus la un cetatean taiata la 4 metri deja si facute poduri. Inca nu s-a pus la loc. Daca avem ape mari si ploua mult va fi periclitata siguranta iazului”. La acest obiectiv, se afla in derulare un proiect derulat prin DGRM si cifrat la 3 milioane de euro. Dar deocamdata, lucrarile propriu-zise nu au inceput. Mai mult, in paralel, Conversmin a intocmit un PIA si incearca sa obtina finantare pentru acelasi iaz.Crisan a spus ca: „de 2 ani is bani (la proiectul derulat prin DGRM) si s-au facut tot felul de sedinte si intalniri, dar inca n-au facut nimic. Saptamana trecuta a fost o intalnire la Borsa si-au propus proiectul cu lucrarile pe care pot sa le execute. In paralel, Conversmin a intocmit PIA tot pe Novat, dar pe diferenta de lucrari care trebuie executata pentru ca iazul sa fie in siguranta. DGRM propune asfaltare, realizare casetare vale peste iaz, in varianta in care debitul e foarte mare si trebuie sa treaca peste iaz, mutarea masei de steril din versantul stang in versantul drept, ca sa-i dea o inclinare in forta naturala a terenului. Restul lucrarilor cu acoperiri si nu stiu ce, urmeaza sa le faca Conversmin.Dar cel putin, noi mergem pe ideea sa existe un singur proiect care sa primeasca aviz de la mediu, ape si DSBCA si apoi acel proiect general sa fie rupt la masuri in cate vor”. In caz contrar, in situatia in care finantarea lucrarilor propuse prin PIA este amanata si ras-amanata, exista riscul ca celelalte lucrari sa se deterioreze pana cand va incepe proiectul Conversmin-ului. Derogare pentru Iazul Bozanta La Iazul Plopis, principalele „baiuri” sunt: lipsa vegetatiei, care in perioada secetei duce la raspandirea sterilelor si in zona locuita si pe terenurile agricole, ravene intense, exfiltratii in corpul iazului, santul de garda si bazinele deversoare sunt colmatate, nu exista regulament de exploatare etc.In schimb, la Iazul Bozanta situatia e ceva mai aparte. GAZETA de Maramures a mai scris

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

23.09.2013

despre faptul ca acesta este singurul obiectiv pe care se mai depun namoluri de la statia de epurare a Baii Mari si de la statiile de epurare ale Conversmin, desi, potrivit unei hotarari de guvern aceste activitati trebuiau sistate la finele anului trecut.Insa, nu demult, a fost obtinuta o derogare de la MMGA pana la finele lui 2008. Crisan a spus ca: „s-a obtinut derogare in baza unui aviz eliberat de Comisia Transilvania, parte CONSIB Romania, care precizeaza ca pentru a putea proceda la inchidere, datorita suprafetei foarte mari, este necesar pentru nivelare sa se depoziteze sterile si namol in cantitate de circa 0,8 milioane tone.Din punct de vedere al inspectiei avem doua sonde inverse in functiune si un descarcator de ape mari care functioneaza prin sifonare. Statia de epurare chimica nu functioneaza la parametrii proiectati intentionandu-se transferul acesteia catre Romaltin. Nu exista rampa de acces la sondele inverse.O problema majora asupra factorilor de mediu este antrenarea de catre vant a prafului la distante mari, mai ales pe timp secetos”.La iazurile D2 si D3 din Borsa s-a constatat lipsa vegetatiei pe taluze superioare, nu functioneaza decat o sonda inversa care deserveste ambele iazuri, zidurile de sprijin de la contactul cu Cisla sunt erodate si sunt necesare 9 praguri de fund pentru reducerea vitezei raului Cisla.Si la Colbu I si II sunt ravene mari, lipsa de vegetatie si taluzul aval nu are o panta apropiata de cea normala, nu exista regulament de exploatare actualizat etc. Crisan spune ca, o alta problema e faptul ca: „pe vreo 15 metri raul este intubat si sta efectiv in aer. S-a dus punctul de sprijin, daca nu se intervine rapid iar e o problema”.“Exista oricand riscul de accident ecologic” Mega-inspectia va continua si la alte iazuri de decantare si in final, va fi intocmit un raport national, urmat de concluzii si propuneri. Numai ca, in conditiile instabilitatii de pe scena politica, nimeni nu poate baga mana in foc ca obiectivele vor fi pastrate si dupa o eventuala schimbare a guvernului.Asta, desi toata lumea e de acord ca singura solutie e finantarea lucrarilor de ecologizare. Si inginerul sef al SGA Maramures, Vlaicu Pop, crede ca: „solutia de rezolvare a tuturor problemelor in minerit, nu numai pe iazuri, este finantarea lucrarilor de inchidere”.Iar comisarul sef Calin Crisan a avertizat ca „in conditiile in care nu se deruleaza urgent lucrarile de inchidere si ecologizare exista oricand riscul de accident ecologic. Ce ar insemna un posibil accident ecologic? O ruptura la iazul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

23.09.2013

Colbu 1 poate afecta intreg cartierul Baia Borsa si cursul vaii Cisla; o ruptura la Bozanta poate avea efect transfrontalier.Pot aparea suspensii de steril cu continut de metal (plumb, cupru, zinc). Ionii metalici dauneaza florei si faunei acvatice. Rupturile pot aparea la iazuri din cauza unei defectiuni la sistemele de evacuare a apelor in caz de ploi, deci o sonda inversa infundata sau rupta si nedepistata la timp.De asemenea, exista iazuri care au in apropiere cursuri de apa care pot eroda digul: Colbu 1 are Cisla, iazul Bozanta are Raul Sasar si Lapus, Plopis-Rachitele are raul Cavnic, Bloaja are Lapusul, iar daca sistemul de evacuare al apelor meteorice nu este functional sau se deterioreaza pot aparea probleme”. Mai mult, si dupa o mult-asteptata deblocare a banilor, problemele ar putea continua. Motivul? Urmeaza licitatia pentru elaborarea proiectului tehnic, apoi elaborarea propriu-zisa a proiectului (care se poate intinde pe cateva luni din cauza completarilor repetate), licitatia pentru executia lucrarilor etc. Si, la fel ca in cazul lucrarilor pentru ecologizarea perimetrelor miniere si aceste proiecte pot generate dispute dure. Doar vorbim de 91 de milioane de euro, nu?Pentru Bozanta avem un accept de depunere a 800 de tone pentru doi ani de zile, pentru celelalte avem nevoie de finantare pe programul de securizare avizat inca de anul trecut de minister. Numai pentru iazuri nu va pot spune exact sumele, dar numai pentru securizare, in afara de unitati in care se incepe productia, sunt necesare in jur de 25 de miliarde de lei lunar pentru toata compania Remin.Asta inseamna numai lucrari de securizare, monitorizare si paza pana cand se aproba proiectele tehnice de inchidere efectiva si ecologizare a zonelor miniere. Banii pentru aceste activitati nu s-au primit deloc pe 2007. Am facut adresa la minister pentru ca suntem intr-o situatie destul de delicata: daca incepand cu luna iunie nu se aloca bani pentru conservare si securizare vom fi obligati sa redisponibilizam personalul pentru ca nu vom avea posibilitatea sa mentinem securitatea zonelor miniere.”Poluarea, in parlamentIn urma cu cateva saptamani, deputatul Ioan Hoban a aratat intr-o interventie ca: „Zona Baia Mare si perimetrele limitrofe – datorita activitatii de metalurgie neferoasa si iazurilor de (pulberi, metale grele) – prezinta probleme grave privind calitatea aerului, in special la indicatorii pulberi in suspensie, plumb, cadmiu si sporadic la dioxid de sulf.La fel raurile Sasar, Lapus, Cavnic si Cisla – datorita activitatilor miniere, metalurgia neferoasa, prepararea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

23.09.2013

minereurilor neferoase (metale grele, cianuri) constituie zone critice din punct de vedere al poluarii.Sunt critice din punct de vedere al poluarii, apele subterane din zona Baia Mare si perimetrele iazurilor de decantare – datorita activitatii de metalurgie neferoasa si preparare a minereurilor neferoase (metale grele) si de depozitare a deseurilor industriale provenite din aceste activitati.Zonele iazurilor de decantare in conservare si a haldelor de steril de mina sunt zone critice care necesita reconstructie ecologica”. /HotNews, http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1704460-exploatarile-miniere-trec-iazurile-decantare-raman.htm /Lumea lui Arm, http://lumealuiarm.wordpress.com/2013/09/18/iazurile-de-decantare/

INFORMARE HIDROLOGICA.Sursa: Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, Bucuresti. Ziua/luna/anul: 18.09.2013 Ora: 12:30.Catre:Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, Administratia Nationala Apele Romane, Ministerul Administratiei si Internelor, mass-media, S.C. Hidroelectrica S.A., Administratiile Bazinale de Ape: Somes-Tisa.TEXTUL MESAJULUI:Avand in vedere situatia hidrometeorologica actuala din bazinele hidrografice: Viseu, Iza (judetul Maramures), Tur (judetul Satu Mare), Somes (judetele Bistrita Nasaud, Maramures si Cluj), Crasna (judetele Salaj si Satu Mare) - niveluri sub COTELE DE ATENTIE - si prognoza pentru urmatoarele 24 de ore, se ridica incepand cu data de 18.09.2013 ora 12:30 ATENTIONAREA HIDROLOGICA Nr. 75 (COD GALBEN) emisa in data de 17.09.2013 ora 13:30. /Bistrita News, http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=26&article=10089

Cod galben de inundatii pe raul CrasnaDupa ce, incepand de ieri, judetul nostru se afla sub atentionare de cod galben de ploi insemnate cantitativ, descarcari electrice si intensificari ale vantului, asa cum a transmis

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=26&article=10089

http://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=26&article=10089

http://lumealuiarm.wordpress.com/2013/09/18/iazurile-de-decantare/

http://lumealuiarm.wordpress.com/2013/09/18/iazurile-de-decantare/

http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1704460-exploatarile-miniere-trec-iazurile-decantare-raman.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1704460-exploatarile-miniere-trec-iazurile-decantare-raman.htm

23.09.2013

Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) a anuntat cod galben de inundatii pe raul Crasna, de ieri seara de la ora 20.00, pana astazi, la ora 20.00. Conform datelor emise de INHGA, „se instituie cod galben incepand din data de 17.09.2013, ora 20.00, pe raurile din bazinele: Viseu, Iza (judetul Maramures), Tur (judetul Satu Mare), Somes (judetele Bistrita Nasaud, Maramures si Cluj), Crasna (judetele Salaj si Satu Mare)”. Fenomenele vizate sunt: scurgeri importante pe versanti, torenti si parauri, cresteri de debite si niveluri pe unele rauri din bazinele hidrografice mentionate, cu efect de inundatii locale si posibile depasiri ale cotelor de atentie. Se mentioneaza ca aceste fenomene se pot produce si pe afluenti de grad inferior ai acestor rauri si pe cursurile de apa necadastrate. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/cod-galben-de-inundatii-pe-raul-crasna-a-36916

Teme similareACTUALIZARE - DECIZIE - Tribunalul Maramures a respins cererea Romaltyn de suspendare a hotararii care reglementeaza regimul economic al zonei in care functioneaza uzinaTribunalul Maramures a respins astazi, 18 septembrie, cererea Romaltyn prin care societatea cerea suspendarea Hotararii nr. 120 a Consiliului Local al municipiului Baia Mare, din aprilie 2013, care reglementeaza regimul economic al zonei cuprinse intre bulevardele Independentei, Decebal si Victoriei, din municipiul Baia Mare, unde societatea Romaltyn isi dorea reluarea activitatii, chiar daca aceasta nu mai functiona de aproximativ un deceniu. Directorul Directiei Juridice din cadrul Primariei Baia Mare considera ca decizia luata de magistrati este una normala, in conditiile in care instanta nu avea niciun motiv sa suspende hotararea consiliului local. „Astazi completul doar a pronuntat respingerea cererii de suspendare formulata de Romaltyn si, in acelasi timp, a admis cererea de interventie a unor intervenienti pe parcursul procesului si a respins de asemenea exceptia de nelegalitate a angajarii aparatorului Consiliului Local. Ne asteptam sa le respinga cererea de suspendare, pentru ca admiterea unei astfel de cereri trebuie sa fie motivata si justificata de catre cei care solicita suspendarea unui act

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://www.graiulsalajului.ro/cod-galben-de-inundatii-pe-raul-crasna-a-36916

http://www.graiulsalajului.ro/cod-galben-de-inundatii-pe-raul-crasna-a-36916

23.09.2013

administrativ. Ori nu exista niciun motiv ca sa se admita o asemenea cerere“, a aratat Aurica Todoran, director Directia Juridica, Administratie Publica Locala. In urma acestei decizii, societatea Romaltyn nu va putea sa isi reia productia de extragere a aurului prin metoda cianurarii pe teritoriul municipiului Baia Mare, aceasta fiind obligata sa-si desfasoare activitatea in afara orasului, ca urmare a hotararii Consiliului Local. In zona cuprinsa intre bulevardele Independentei, Decebal si strada Victoriei ar urma sa existe doar servicii si locuinte. Incantat de hotararea instantei, primarul municipiului Baia Mare, Catalin Chereches, a spus ca decizia este una in spiritul legii si in favoarea cetatenilor. „Nu comentez deciziile instantei, doar le respect si apreciez faptul ca s-a facut dreptate. S-a apreciat intr-un mod corect ceea ce autoritatea locala, Consiliul Local, a facut prin faptul ca a emis aceasta Hotarare 120, prin care reglementam destinatia perimetrului dintre bulevardul Independentei - strada Victoriei - bulevardul Decebal, zona in carea dorea si Romaltynul sa functioneze. Este absolut clar ca in centrul orasului nu pot sa existe astfel de functiuni industriale cu impact asupra mediului.Este absolut clar ca decizia de dezvoltare si modul in care dorim sa dezvoltam orasul apartine cetatenilor si alesilor cetatenilor si nu unor entitati private care au strictul interes de a face profit, de multe ori in detrimentul cetatenilor, pentru ca vorbim aici de un accident ecologic in anul 2000, vorbim despre faptul ca nu castiga nimic comunitatea, sau vorbim de faptul ca exista pericole de viitoare accidente ecologice“, a aratat edilul. Primarul a mai spus ca se arata increzator si in decizia magistratilor care vor urma sa judece dosarul in care societatea Romaltyn cere anularea hotararii Consiliului Local. „Saptamana viitoare vom avea celalalt proces, cu privire la anularea hotararii. Sunt convins ca asa cum si domnul prefect a apreciat ca nu trebuie atacata in contencios si instanta va cantari aceste lucruri si va decide ca autoritatea locala are dreptul sa isi decida intr-un fel modul in care genereaza dezvoltarea intr-o anumita zona, iar investitorii sunt invitati sa respecte intru totul legile care guverneaza in Romania, in municipiul Baia Mare si sa ne gandim in primul rand la cetateni si la destinul acestui oras“, a mai spus edilul. Decizia luata astazi de Tribunalul Maramures nu este definitiva, Romaltyn avand la dispozitie cinci zile de la data comunicarii pentru a face recurs. Pana la aceasta ora

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

23.09.2013

reprezentantii societatii Romaltyn nu au putut fi contactatipentru a-si exprima opinia in legatura cu hotararea luata de magistratii Tribunalului Maramures. /EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/87603/ACTUALIZARE-DECIZIE-Tribunalul-Maramures-a-respins-cererea-Romaltyn-de-suspendare-a-hotararii-care-reglementeaza-regimul-economic-al-zonei-in-care-functioneaza-uzina-VIDEO-

Teme de mediuZiua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon – Data de 16 septembrie 2013 a marcat 26 de ani de la semnarea Protocolului de la Montreal, încununând 26 de ani de progres în efortul depus pentru protecția stratului de ozon. „Agenția pentru Protecția Mediului Maramureş a programat în data de 16 septembrie, la sediul instituției, o acțiune de conştientizare a tineretului, pe tema: «Protejați stratul de ozon, salvați viața pe pământ!» Să nu uităm că viitorul Planetei depinde de noi, de gradul nostru de implicare directă sau indirectă, prin conduita pe care o avem față de problemele de mediu. La această acțiune au participat elevii clasei a VI-a - diriginte prof. Vancea Delia - de la Şcoala Gimnazială «Nichita Stănescu» din Baia Mare”, a precizat Ioana Trifoi, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Maramureş. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/ziua-internationala-pentru-protectia-stratului-de-ozon-2-1

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU23 septembrie 2013Teme ABACamelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu, intervenție telefonică -emisiune Radio Oltenia, sambată, 21 sept 2013 – expediția JDS 3 – ce înseamnă această expediție internațională pe Dunăre, participarea specialiștilor români și cum se desfășoară o zi de cercetare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

http://www.infomm.ro/ro/detalii/ziua-internationala-pentru-protectia-stratului-de-ozon-2-1

http://www.infomm.ro/ro/detalii/ziua-internationala-pentru-protectia-stratului-de-ozon-2-1

http://www.emaramures.ro/stiri/87603/ACTUALIZARE-DECIZIE-Tribunalul-Maramures-a-respins-cererea-Romaltyn-de-suspendare-a-hotararii-care-reglementeaza-regimul-economic-al-zonei-in-care-functioneaza-uzina-VIDEO-



23.09.2013

Ecologizare în Defileul JiuluiServiciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj va iniția o acţiune de ecologizare a râului Jiu, pe tronsonul cuprins între Mănăstirea Lainici şi pârâul Polatişte. Evenimentul face parte din cea de-a patra ediţie a campaniei „Let’s do it, România!“, care va avea loc pe 28 septembrie. 70 de voluntari, angajaţi ai SGA Gorj, elevi şi... /Gorj exclusiv, http://www.gorjexclusiv.ro/social/93556.html

“Let’s Do It, Romania!” ia startul şi în Gorj Cel mai mare proiect naţional de ecologizare şi implicare socială ia startul şi în judeţul Gorj, pe data de 28 septembrie. Toţi gorjenii sunt invitaţi să participe activ la ecologizarea mediului şi să ia contact cu toate acţiunile care pot duce la un mediu mai curat şi mai verde. Potrivit organizatorilor, până acum, în cele trei ediţii desfăşurate în Gorj peste 35.000 de voluntari au participat la Ziua Naţională a Curăţeniei. Mii de gorjeni sunt aşteptaţi să participe la Ziua Naţională a Curăţeniei, eveniment organizat pe data de 28 septembrie. Printre organizatori se numără Institutul Român pentru Dezvoltarea Tinerilor, Consiliul Judeţean Gorj şi Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Gorj. Potrivit organizatorilor, până acum, în cele trei ediţii desfăşurate în Gorj peste 35.000 de voluntari au participat la Ziua Naţională a Curăţeniei. Şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj este implicat în proiectul „Let’s Do It Romania!” Acţiunea se desfăşoară pe râul Jiu în zona Defileu, pe sectorul Vişina-Polatişte şi pe râul Tismana –Mănăstirea Tismana- coada lacului Tismana aval. SGA Gorj va participa cu personal TESA şi muncitori ce vor fi echipaţi adecvat. Procurarea sacilor şi mănuşilor se va face de către SGA Gorj. Sacii cu deşeurile vor fi transportaţi la depozitul ecologic al municipiului Târgu-Jiu cu mijloace de transport ale unităţii. La acţiune participă şi reprezentanţii primăriilor Bumbeşti-Jiu şi Tismana. Şi în instituţiile publice şi unităţile-administrativ teritoriale din judeţ au început pregătirile pentru această zi. Sarcinile au fost împărţite, necesarul echipamentelor s-a făcut aşa că nu mai rămâne nimic de făcut decât să înceapă ecologizarea. /Impact ]n Gorj – Social

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.gorjexclusiv.ro/social/93556.html

23.09.2013

20 septembrie 2013Teme ABAMarin Talău – director A.B.A Jiu participă în această seara, joi -19 sept. 2013, ora 19.00, la emisiunea “Regionalia”- TVR Craiova. Alti invitați vor fi reprezentanți ai Prefecturii Dolj, ISU Dolj și Crucea Rosie. Tema dezbătuta inundațiile, lucrări împotriva inundațiilor...

Echipa nationala din cadrul Expeditiei Dunarii a ajuns aproape de Calarasi A.B.A Jiu a întărit echipa națională cu doi chimiștiIeri, 18 septembrie, echipa nationala a Romaniei, din cadrul Expeditiei comune pentru supraveghere a Dunarii (JDS3), a prelevat probe fizico-chimice din aval Zimnicea -Giurgiu, de pe Dunare, iar echipa de pesti a recoltat ihtiofauna din zona Chiciu, aproape de localitatea Calarasi. Timp de 10 zile, de cand echipa nationala a inceput sa-si desfasoare activitatea, paralel cu cea internationala a JDS 3, s-au prelevat probe chimice, biologice si de pesti, din sectiunile Bazias, Koronin si Simian (doar pesti), Gruia, Pristol, aval Kozlodui (doar pesti) si aval Zimnicea. Ancorarea navelor pe Dunare s-a facut cu dificultate, datorita nivelului scazut al Dunarii din aceasta perioada. Începând de ieri alți doi specialişti din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu, chimiştii Daniela Marcu şi Ştefan Stănculescu s-au alăturat echipei naționale. Totodată, amintim faptul că Administrația Bazinală de Apă Jiu mai are în echipa națională, încă de la intrarea în țară a Expediției JDS3, un specialist în peşti, biologul Cristian Dumitraşcu, iar în echipa internațională pe dna. chimist Mary Crăciun. Programul de lucru al echipei nationale incepe la 6 dimineata si cateodata dureaza si 24 de ore. Echipa de pesti preleveaza atat ziua, cat si noaptea, intrucat anumite specii de pesti sunt active doar pe timpul noptii.In sectiunile care au fost monitorizate pana in prezent, pe Dunare, indicatorii fizico-chimici in situ (adica luati la fata locului, ph, oxigen, temperatura, conductivitate) se situeaza in limitele normale. Fauna piscicola este relativ diversa. In sectiunile Koronin si Simian, biologii din cadrul A.N. Apele Romane au remarcat prezenta mai multor specii de guvizi (din familia Gobiidae). In sectiunile aval Kozlodui si aval Zimnicea, echipa de pesti a identificat si cateva specii de pesti care se gasesc mai rar in apele Dunarii,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

23.09.2013

intrucat traiesc pe fundul apei si sunt active in special pe timpul noptii. Astfel, au fost gasite specii de pesti bentonice, Bentophilus Stellatus, zis popular „umflatura” si Zingel zingel, zis popular „pietrar”. De asemenea, macrofitele acvatice (adica mai multe specii de alge etc.) sunt bine reprezentate, atat printr-o diversitate specifica mare, cat si printr-o dezvoltare cantitativa a unor specii, cum ar fi Lemna Sp. Trapa natans. Astăzi, echipa nationala prelevează probe fizico-chimice si biologice din raul Arges si in aval de confluenta cu Dunarea, urmand ca, sambata, 21 septembrie, echipa de pesti sa se deplaseze la Braila, pentru a lua probe din Dunare. Pe 22 septembrie, echipa nationala va preleva probe din ceilalti doi afluenti ai Dunarii, Siret si Prut. Incepand cu 23 septembrie-25 septembrie, echipa nationala, precum si cea internationala vor fi la Tulcea si in Delta Dunarii, iar, pe 26 septembrie, va avea loc o conferinta de presa, la care au confirmat deja prezenta Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura si Vasile Pintilie, director general al A.N. Apele Romane. La conferinta de presa, vor fi prezente ambele echipe, atat cea internationala a JDS 3, cat si echipa nationala a Romaniei, din cadrul A.N. „Apele Romane”. Pentru mediatizarea Expediției, Administrația Națională ”Apele Române” are ca parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, epochtimes.ro, Radio România Actualități, Ştirile TVR.ro şi revista de mediu Green Report. /Oltenasul, http://www.oltenasul.ro/echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi-a-b-a-jiu-a-intarit-echipa-nationala-cu-doi-chimisti/

Echipa naţională din cadrul Expediţiei Dunării a ajuns aproape de CălăraşiEchipa naţională din cadrul Expediţiei Dunării a ajuns aproape de Călăraşi. ABA “Jiu” a întărit echipa naţională cu doi chimişti. Echipa naţională a României din cadrul Expediţiei comune pentru supraveghere a Dunării (JDS3) a ajuns miercuri, 18 septembrie, aproape de Călăraşi, prelevând probe fizico-chimice din aval Zimnicea - Giurgiu, de pe Dunăre, iar echipa de peşti a recoltat ihtiofauna din zona Chiciu, aproape de localitatea Călăraşi. Timp de 10 zile, de când echipa naţională a început să-şi desfăşoare activitatea, paralel cu cea internaţională a JDS 3, s-au prelevat probe chimice, biologice şi de peşti din secţiunile Baziaş, Koronin şi Şimian (doar peşti), Gruia, Pristol, aval Kozlodui (doar peşti)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

http://www.oltenasul.ro/echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi-a-b-a-jiu-a-intarit-echipa-nationala-cu-doi-chimisti/



23.09.2013

şi aval Zimnicea. Ancorarea navelor pe Dunăre s-a făcut cu dificultate, din cauza nivelului scăzut al Dunării din această perioadă. Mai mult, alţi doi specialişti din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă “Jiu”, chimiştii Daniela Marcu şi Ştefan Stănculescu, s-au alăturat echipei naţionale. Totodată, Administraţia Bazinală de Apă “Jiu” mai are în echipa naţională, încă de la intrarea în ţară a Expediţiei JDS3, un specialist în peşti, biologul Cristian Dumitraşcu, iar în echipa internaţională pe chimistul Mary Crăciun.Programul de lucru al echipei naţionale începe la 6 dimineaţa şi câteodată durează chiar şi 24 de ore. Echipa de peşti prelevează atât ziua, cât şi noaptea, întrucât anumite specii de peşti sunt active doar pe timpul nopţii.În secţiunile care au fost monitorizate până în prezent pe Dunăre, indicatorii fizico-chimici în situ (adică luaţi la faţa locului, ph, oxigen, temperatură, conductivitate) se situează în limitele normale. Fauna piscicolă este relativ diversă. În secţiunile Koronin şi Şimian, biologii din cadrul AN “Apele Române” au remarcat prezenţa mai multor specii de guvizi (din familia Gobiidae). În secţiunile aval Kozlodui şi aval Zimnicea, echipa de peşti a identificat şi câteva specii de peşti care se găsesc mai rar în apele Dunării, întrucât trăiesc pe fundul apei şi sunt active în special pe timpul nopţii. Astfel, au fost găsite specii de peşti bentonice: Bentophilus Stellatus, zis popular “umflătura”, şi Zingel Zingel, zis popular “pietrar”.De asemenea, macrofitele acvatice (adică mai multe specii de alge) sunt bine reprezentate, atât printr-o diversitate specifică mare, cât şi printr-o dezvoltare cantitativă a unor specii, cum ar fi Lemna Sp. Trapa Natans. Miercuri, echipa naţională a prelevat probe fizico-chimice şi biologice din râul Argeş şi în aval de confluenţa cu Dunărea, urmând ca azi echipa de peşti să se deplaseze la Brăila, pentru a lua probe din Dunăre. Pe 22 septembrie, echipa naţională va preleva probe din ceilalţi doi afluenţi ai Dunării, Siret şi Prut. În perioada 23 - 25 septembrie, echipa naţională, precum şi cea internaţională vor fi la Tulcea şi în Delta Dunării, iar pe 26 septembrie va avea loc o conferinţă de presă, la care şi-au confirmat deja prezenţa Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, şi Vasile Pintilie, director general al AN “Apele Române”. De asemenea, vor fi prezente ambele echipe, atât cea internaţională a JDS 3, cât şi echipa naţională a României, din cadrul AN “Apele Române”. /Ediție Specială,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

23.09.2013

http://www.editie.ro/articole/actualitate//echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi.html

Echipa națională din cadrul Expediției Dunării a ajuns aproape de Călărași – A.B.A Jiu a întărit lotul cu doi chimiștiIeri, 18 septembrie, echipa națională a României, din cadrul Expediției comune pentru supraveghere a Dunării (JDS3), a prelevat probe fizico-chimice din aval Zimnicea – Giurgiu, de pe Dunăre, iar echipa de peşti a recoltat ihtiofauna din zona Chiciu, aproape de localitatea Calaraşi. Timp de 10 zile, de cand echipa nationala a inceput sa-si desfasoare activitatea, paralel cu cea internationala a JDS 3, s-au prelevat probe chimice, biologice si de pesti, din sectiunile Bazias, Koronin si Simian (doar pesti), Gruia, Pristol, aval Kozlodui (doar pesti) si aval Zimnicea. Ancorarea navelor pe Dunare s-a facut cu dificultate, datorita nivelului scazut al Dunarii din aceasta perioada. Începând de ieri alți doi specialişti din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu, chimiştii Daniela Marcu şi Ştefan Stănculescu s-au alăturat echipei naționale. Totodată, amintim faptul că Administrația Bazinală de Apă Jiu mai are în echipa națională, încă de la intrarea în țară a Expediției JDS3, un specialist în peşti, biologul Cristian Dumitraşcu, iar în echipa internațională pe dna. chimist Mary Crăciun. Programul de lucru al echipei nationale incepe la 6 dimineata si cateodata dureaza si 24 de ore. Echipa de pesti preleveaza atat ziua, cat si noaptea, intrucat anumite specii de pesti sunt active doar pe timpul noptii.In sectiunile care au fost monitorizate pana in prezent, pe Dunare, indicatorii fizico-chimici in situ (adica luati la fata locului, ph, oxigen, temperatura, conductivitate) se situeaza in limitele normale. Fauna piscicola este relativ diversa. In sectiunile Koronin si Simian, biologii din cadrul A.N. Apele Romane au remarcat prezenta mai multor specii de guvizi (din familia Gobiidae). In sectiunile aval Kozlodui si aval Zimnicea, echipa de pesti a identificat si cateva specii de pesti care se gasesc mai rar in apele Dunarii, intrucat traiesc pe fundul apei si sunt active in special pe timpul noptii. Astfel, au fost gasite specii de pesti bentonice, Bentophilus Stellatus, zis popular „umflatura” si Zingel zingel, zis popular „pietrar”. De asemenea, macrofitele acvatice (adica mai multe specii de alge etc.) sunt bine reprezentate, atat printr-o diversitate specifica mare, cat si printr-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62



23.09.2013

o dezvoltare cantitativa a unor specii, cum ar fi Lemna Sp. Trapa natans. Astăzi, echipa nationala prelevează probe fizico-chimice si biologice din raul Arges si in aval de confluenta cu Dunarea, urmand ca, sambata, 21 septembrie, echipa de pesti sa se deplaseze la Braila, pentru a lua probe din Dunare. Pe 22 septembrie, echipa nationala va preleva probe din ceilalti doi afluenti ai Dunarii, Siret si Prut. Incepand cu 23 septembrie-25 septembrie, echipa nationala, precum si cea internationala vor fi la Tulcea si in Delta Dunarii, iar, pe 26 septembrie, va avea loc o conferinta de presa, la care au confirmat deja prezenta Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura si Vasile Pintilie, director general al A.N. Apele Romane. La conferinta de presa, vor fi prezente ambele echipe, atat cea internationala a JDS 3, cat si echipa nationala a Romaniei, din cadrul A.N. „Apele Romane”. /Ora de Dolj, http://oradedolj.oradestiri.ro/echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi-a-b-a-jiu-a-intarit-lotul-cu-doi-chimisti/economie/2013/09/19/

Expediţia Dunării se apropie de finalÎn doar o săptămână, „Expediţia Dunării”, un proiect ambiţios ce a reunit specialiştii din ţările riverane fluviului, se va încheia după ce navele echipei internaţionale de cercetare vor ajunge în Deltă. Săptămâna aceasta, echipa naţională a României, din cadrul Expediţiei comune pentru supraveghere a Dunării (JDS3), a prelevat probe fizico-chimice din aval Zimnicea -Giurgiu, de pe Dunăre. Timp de 10 zile, de când echipa naţională a început să-şi desfăşoare activitatea, paralel cu cea internaţională a JDS 3, s-au prelevat probe chimice, biologice şi de peşti, din secţiunile Baziaş, Koronin şi Şimian (doar peşti), Gruia, Pristol, aval Kozlodui (doar peşti) şi aval Zimnicea. Ancorarea navelor pe Dunăre s-a făcut cu dificultate, datorită nivelului scăzut al apelor fluviului. Începând de miercuri alţi doi specialişti din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, chimiştii Daniela Marcu şi Ştefan Stănculescu s-au alăturat echipei naţionale care mai are în componenţă, încă de la intrarea în ţară a Expediţiei JDS3, un specialist în peşti, biologul Cristian Dumitraşcu, iar în echipa internaţională pe chimistul Mary Crăciun. Programul de lucru al echipei naţionale începe la 6 dimineaţa, însă au fost şi situaţii în care specialiştii au lucrat 24 de ore, întrucât anumite specii de peşti sunt active doar pe timpul nopţii.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://oradedolj.oradestiri.ro/echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi-a-b-a-jiu-a-intarit-lotul-cu-doi-chimisti/economie/2013/09/19/

http://oradedolj.oradestiri.ro/echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi-a-b-a-jiu-a-intarit-lotul-cu-doi-chimisti/economie/2013/09/19/

23.09.2013

Echipele de specialişti au prelevat probe din apele fluviuluiÎn secţiunile care au fost monitorizate până în prezent, pe Dunăre, indicatorii fizico-chimici in situ (adică luaţi la faţa locului – ph, oxigen, temperatură, conductivitate) se situează în limitele normale. Fauna piscicolă este relativ diversă. În secţiunile Koronin şi Şimian, biologii din cadrul A.N. Apele Române au remarcat prezenţa mai multor specii de guvizi. În secţiunile aval Kozlodui şi aval Zimnicea, specialiştii au identificat şi câteva specii de peşti care se găsesc mai rar în apele Dunării, întrucât trăiesc pe fundul apei şi sunt active în special pe timpul nopţii. Astfel, au fost găsite specii de peşti bentonice, Bentophilus Stellatus, şi Zingel zingel, zis popular „pietrar”. Până la finalul expediţiei vor fi prelevate probe şi din râul Argeş, aval Argeş, Chiciu, aval Brăila, râul Siret şi râul Prut, Isaccea, şi pe braţele Dunării (Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe). La sfârşitul expediţiei, fiecare ţară va realiza un raport care va include rezultatele probelor obţinute de echipa naţională. Expediţia propriu-zisă se va încheia pe 25 septembrie, la Tulcea. Toate costurile legate de deplasarea şi dotarea echipei, transportul şi echiparea navelor, precum şi analizele care se vor efectua la nivelul laboratoarelor ANAR sunt suportate din sursele proprii ale instituţiei şi, până în acest moment, eforturile financiare sunt cuantificate la un nivel de peste 50.000 de euro.Expediţia a început în urmă cu mai bine de o lună, în GermaniaExpediţia Dunării a început pe 13 august a.c., când 18 experţi şi oameni de ştiinţă din Europa au pornit de la Regensburg, de la izvoarele Dunării, călătoria urmând să se încheie săptămâna viitoare. Aceasta este cea mai mare expediţie din lume care se desfăşoară de-a lungul unui curs de apă, ca şi la celelalte două ediţii (din anii 2001 şi 2007), obiectivul JDS3 fiind acela de a strânge noi informaţii cu privire la parametrii de calitate ai Dunării care nu sunt acoperiţi de monitorizarea desfăşurată permanent de către toate ţările riverane Dunării. În acelaşi timp, expediţia are ca scop colectarea unor date uşor comparabile pentru tot cursul de apă. /Cuvantul Libertății, http://www.cvlpress.ro/20.09.2013/expeditia-dunarii-se-apropie-de-final/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://www.cvlpress.ro/20.09.2013/expeditia-dunarii-se-apropie-de-final/

23.09.2013

Echipa nationala din cadrul Expeditiei Dunarii a ajuns aproape de Calarasi A.B.A Jiu a întărit echipa națională cu doi chimiștiIeri, 18 septembrie, echipa nationala a Romaniei, din cadrul Expeditiei comune pentru supraveghere a Dunarii (JDS3), a prelevat probe fizico-chimice din aval Zimnicea -Giurgiu,de pe Dunare, iar echipa de pesti a recoltat ihtiofauna din zona Chiciu, aproape de localitatea Calarasi. Timp de 10 zile, de cand echipa nationala a inceput sa-si desfasoare activitatea, paralel cu cea internationala a JDS 3, s-au prelevat probe chimice, biologice si de pesti, din sectiunile Bazias, Koronin si Simian (doar pesti), Gruia, Pristol, aval Kozlodui (doar pesti) si aval Zimnicea. Ancorarea navelor pe Dunare s-a facut cu dificultate, datorita nivelului scazut al Dunarii din aceasta perioada. Începând de ieri alți doi specialişti din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu, chimiştii Daniela Marcu şi Ştefan Stănculescu s-au alăturat echipei naționale. Totodată, amintim faptul că Administrația Bazinală de Apă Jiu mai are în echipa națională, încă de la intrarea în țară a Expediției JDS3, un specialist în peşti, biologul Cristian Dumitraşcu, iar în echipa internațională pe dna. chimist Mary Crăciun. Programul de lucru al echipei nationale incepe la 6 dimineata si cateodata dureaza si 24 de ore. Echipa de pesti preleveaza atat ziua, cat si noaptea, intrucat anumite specii de pesti sunt active doar pe timpul noptii.In sectiunile care au fost monitorizate pana in prezent, pe Dunare, indicatorii fizico-chimici in situ (adica luati la fata locului, ph, oxigen, temperatura, conductivitate) se situeaza in limitele normale. Fauna piscicola este relativ diversa. In sectiunile Koronin si Simian, biologii din cadrul A.N. Apele Romane au remarcat prezenta mai multor specii de guvizi (din familia Gobiidae). In sectiunile aval Kozlodui si aval Zimnicea, echipa de pesti a identificat si cateva specii de pesti care se gasesc mai rar in apele Dunarii, intrucat traiesc pe fundul apei si sunt active in special pe timpul noptii. Astfel, au fost gasite specii de pesti bentonice, Bentophilus Stellatus, zis popular „umflatura” si Zingel zingel, zis popular „pietrar”. De asemenea, macrofitele acvatice (adica mai multe specii de alge etc.) sunt bine reprezentate, atat printr-o diversitate specifica mare, cat si printr-o dezvoltare cantitativa a unor specii, cum ar fi Lemna Sp. Trapa natans. Astăzi, echipa nationala prelevează probe fizico-chimice si biologice din raul Arges si in aval de confluenta cu Dunarea, urmand ca, sambata, 21 septembrie, echipa de pesti sa se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

23.09.2013

deplaseze la Braila, pentru a lua probe din Dunare. Pe 22 septembrie, echipa nationala va preleva probe din ceilalti doi afluenti ai Dunarii, Siret si Prut. Incepand cu 23 septembrie-25 septembrie, echipa nationala, precum si cea internationala vor fi la Tulcea si in Delta Dunarii, iar, pe 26 septembrie, va avea loc o conferinta de presa, la care au confirmat deja prezenta Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura si Vasile Pintilie, director general al A.N. Apele Romane. La conferinta de presa, vor fi prezente ambele echipe, atat cea internationala a JDS 3, cat si echipa nationala a Romaniei, din cadrul A.N. „Apele Romane”. Pentru mediatizarea Expediției, Administrația Națională ”Apele Române” are ca parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, epochtimes.ro, Radio România Actualități, Ştirile TVR.ro şi revista de mediu Green Report. /Craiova forum, http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi-a-b-a-jiu-a-intarit-echipa-nationala-cu-doi-chimisti.html

Echipa națională din cadrul Expediției Dunării a ajuns aproape de Călărași ABA Jiu a întărit echipa națională cu doi chimiștiIeri, 18 septembrie, echipa nationala a Romaniei, din cadrul Expeditiei comune pentru supraveghere a Dunarii (JDS3), a prelevat probe fizico-chimice din aval Zimnicea -Giurgiu, de pe Dunare, iar echipa de pesti a recoltat ihtiofauna din zona Chiciu, aproape de localitatea Calarasi. Timp de 10 zile, de cand echipa nationala a inceput sa-si desfasoare activitatea, paralel cu cea internationala a JDS 3, s-au prelevat probe chimice, biologice si de pesti, din sectiunile Bazias, Koronin si Simian (doar pesti), Gruia, Pristol, aval Kozlodui (doar pesti) si aval Zimnicea. Ancorarea navelor pe Dunare s-a facut cu dificultate, datorita nivelului scazut al Dunarii din aceasta perioada. Începând de ieri alți doi specialişti din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu, chimiştii Daniela Marcu şi Ştefan Stănculescu s-au alăturat echipei naționale. Totodată, amintim faptul că Administrația Bazinală de Apă Jiu mai are în echipa națională, încă de la intrarea în țară a Expediției JDS3, un specialist în peşti, biologul Cristian Dumitraşcu, iar în echipa internațională pe dna. chimist Mary Crăciun. Programul de lucru al echipei nationale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi-a-b-a-jiu-a-intarit-echipa-nationala-cu-doi-chimisti.html



23.09.2013

incepe la 6 dimineata si cateodata dureaza si 24 de ore. Echipa de pesti preleveaza atat ziua, cat si noaptea, intrucat anumite specii de pesti sunt active doar pe timpul noptii.In sectiunile care au fost monitorizate pana in prezent, pe Dunare, indicatorii fizico-chimici in situ (adica luati la fata locului, ph, oxigen, temperatura, conductivitate) se situeaza in limitele normale. Fauna piscicola este relativ diversa. In sectiunile Koronin si Simian, biologii din cadrul A.N. Apele Romane au remarcat prezenta mai multor specii de guvizi (din familia Gobiidae). In sectiunile aval Kozlodui si aval Zimnicea, echipa de pesti a identificat si cateva specii de pesti care se gasesc mai rar in apele Dunarii, intrucat traiesc pe fundul apei si sunt active in special pe timpul noptii. Astfel, au fost gasite specii de pesti bentonice, Bentophilus Stellatus, zis popular „umflatura” si Zingel zingel, zis popular „pietrar”. De asemenea, macrofitele acvatice (adica mai multe specii de alge etc.) sunt bine reprezentate, atat printr-o diversitate specifica mare, cat si printr-o dezvoltare cantitativa a unor specii, cum ar fi Lemna Sp. Trapa natans.Astăzi, echipa nationala prelevează probe fizico-chimice si biologice din raul Arges si in aval de confluenta cu Dunarea, urmand ca, sambata, 21 septembrie, echipa de pesti sa se deplaseze la Braila, pentru a lua probe din Dunare. Pe 22 septembrie, echipa nationala va preleva probe din ceilalti doi afluenti ai Dunarii, Siret si Prut. Incepand cu 23 septembrie-25 septembrie, echipa nationala, precum si cea internationala vor fi la Tulcea si in Delta Dunarii, iar, pe 26 septembrie, va avea loc o conferinta de presa, la care au confirmat deja prezenta Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura si Vasile Pintilie, director general al A.N. Apele Romane. La conferinta de presa, vor fi prezente ambele echipe, atat cea internationala a JDS 3, cat si echipa nationala a Romaniei, din cadrul A.N. „Apele Romane”. Pentru mediatizarea Expediției, Administrația Națională ”Apele Române” are ca parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, epochtimes.ro, Radio România Actualități, Ştirile TVR.ro şi revista de mediu Green Report. /Ponturi despre..., http://www.ponturidespre.ro/actualitate/echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi-aba-jiu-a-intarit-echipa-nationala-cu-doi-chimisti/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://www.ponturidespre.ro/actualitate/echipa-nationala-din-cadrul-expeditiei-dunarii-a-ajuns-aproape-de-calarasi-aba-jiu-a-intarit-echipa-nationala-cu-doi-chimisti/



23.09.2013

A.B.A Jiu a întărit echipa națională cu doi chimiști Ieri, 18 septembrie, echipa naţională a României, din cadrul Expediţiei comune pentru supraveghere a Dunării (JDS3), a prelevat probe fizico-chimice din aval Zimnicea -Giurgiu, de pe Dunăre, iar echipa de peşti a recoltat ihtiofauna din zona Chiciu, aproape de localitatea Călăraşi. Timp de 10 zile, de când echipa naţională a început să-şi desfăşoare activitatea, paralel cu cea internaţionala a JDS 3, s-au prelevat probe chimice, biologice şi de peşti, din secţiunile Baziaş, Koronin şi Simian (doar peşti), Gruia, Pristol, aval Kozlodui (doar peşti) şi aval Zimnicea. Ancorarea navelor pe Dunăre s-a facut cu dificultate, din cauza nivelului scazut al fluviului din această perioadă. Începând de ieri alți doi specialişti din cadrul Administrației Bazinale de Apă Jiu, chimiştii Daniela Marcu şi Ştefan Stănculescu s-au alăturat echipei naționale. Administrația Bazinală de Apă Jiu mai are în echipa națională, încă de la intrarea în țară a Expediției JDS3, un specialist în peşti, biologul Cristian Dumitraşcu, iar în echipa internațională pe chimist Mary Crăciun. Programul de lucru al echipei naţionale începe la 6 dimineaţa şi câteodată durează şi 24 de ore. Echipa de peşti prelevează atât ziua, cât şi noaptea, întrucât anumite specii de peşti sunt active doar pe timpul nopţii. /Lupa, http://www.lupamea.ro/articol.php?id=19920&titlu=ABA-Jiu-a-întărit-echipa-națională-cu-doi-chimiști

19 septembrie 2013Teme similareSe apropie Ziua de Curăţenie NaţionalăEchipa de coordonare a proiectului „Let’s Do It, Romania!“ din județul Dolj a mers ieri la acțiunea de cartare a zonelor care vor fi curățate în timpul campaniei. Această campanie de ecologizare va avea loc pe 28 septembrie, odată cu Ziua de Curățenie Națională. Voluntarii doljeni, împreună cu partenerii proiectului şi reprezentanți ai Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu, ai Agenției de Mediu Dolj şi ai Ocolului Silvic Dolj, vor identifica gunoaiele din zonele limitrofe Craiovei. Voluntarii pot veni cu maşina, dar şi cu bicicleta, pentru a putea explora mai uşor zonele unde accesul pe… /Gazeta de Sud,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=19920&titlu=ABA-Jiu-a-%C3%AEnt%C4%83rit-echipa-na%C8%9Bional%C4%83-cu-doi-chimi%C8%99ti

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=19920&titlu=ABA-Jiu-a-%C3%AEnt%C4%83rit-echipa-na%C8%9Bional%C4%83-cu-doi-chimi%C8%99ti

23.09.2013

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-09-19/Se+apropie+Ziua++de+Curatenie+Nationala

Dolj: Compania de Apă “Oltenia” extinde reţeaua de canalizare şi apă curentă în Dăbuleni, Călărași și BechetCetățenii din cele trei localități doljene se vor putea branşa la sistemele de apă şi canalizare implementate de Compania de Apă Oltenia (CAO) în aproximativ 12 luni, durata de execuție a lucrărilor fiind de un an. Contractul de Lucrări având ca obiect Surse de apă, extinderi rețea de apă şi rețea nouă de canalizare în Dăbuleni, Călăraşi şi Bechet, a fost semnat pe 12 septembrie, cu un consorțiu format din FIN CONSTRUCT SRL – OPRA CONSTRUZIONI SRL. Contractul are o valoare de circa 35 de milioane de lei, fără TVA, şi o durată de execuție de 12 luni, începând cu data semnării contractului. Investițiile derulate în cadrul CL11, în domeniul alimentării cu apă, vizează extinderea rețelei de distribuție a apei potabile în Călăraşi, pe o lungime de aprox. 11 km, fiind prevăzute 383 de noi branşamente la consumatori. In cadrul aceluiaşi contract, sistemul centralizat de canalizare menajeră va fi extins în oraşul Dăbuleni pe o lungime totală de aprox. 45 de km, reprezentând un număr de 1.496 de racorduri la consumatorii finali. În localitatea Călăraşi, rețeaua de canalizare a apelor uzate menajere va fi extinsă pe o lungime de aproape 20 de km, fiind prevăzute 254 de noi racorduri, iar în localitatea Bechet rețeaua se va extinde pe o distanță de 15 km, urmând a fi executate 409 racorduri. (Ana-Maria Gebăilă -18 septembrie 2013 16:07)

Teme de mediu27şi 28 septembrie, campanie de colectare a deşeurilor electricePrimăria Municipiului Craiova organizează în zilele de 27 şi 28 septembrie 2013, la nivel local, campania de Colectare a Deşeurilor de Echipamente Electrice şi Electronice (DEEE), conform prevederilor HG 1037/2010. Primăria Municipiului Craiova, prin S.C. Salubritate Craiova S.R.L, organizează această campanie după următorul program:- între orele 08:00 – 10:00, deținătorii de DEEE-uri care locuiesc la bloc le vor depozita lângă platformele gospodăreşti, iar cei care locuiesc la casă le vor depozita

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69



23.09.2013

în fața porții, anunțând în prealabil dispeceratul S.C. Salubritate Craiova S.R.L., la numărul de telefon 0251/422733;- Dispeceratul S.C. Salubritate Craiova S.R.L va prelua apelurile vârstnicilor, ale persoanelor cu probleme de sănătate şi ale celor care dețin deşeuri voluminoase sau în cantități mari;- colectarea DEEE-urilor de la agenții economici se va realiza în baza unei solicitări scrise (cu specificarea deşeurilor deținute şi a persoanei de contact), adresată operatorului S.C. Salubritate Craiova S.R.L., până la data de 27 septembrie 2013. După ora 10:00 va avea loc colectarea şi transportul deşeurilor către centrele de colectare. /Oltenasul –Administratie

Salubritatea ridică deşeurile electroniceLa sfârşitul săptămânii viitoare, pe 27 şi 28 septembrie, se vor colecta deşeuri şi echipamente electrice şi electronice (DEEE). Campania este organizată de Primăria Craiova, prin SC Salubritate SRL, după următorul program: între orele 8.00 şi 10.00, deținătorii de DEEE-uri care locuiesc la bloc le vor depozita lângă platformele gospodăreşti, iar cei care locuiesc la casă le vor depozita în fața porții, anunțând în prealabil dispeceratul Salubrității, la numărul de telefon 0251/422.733. Dispeceratul va prelua apelurile vârstnicilor, ale persoanelor cu probleme de sănătate şi ale celor care dețin deşeuri voluminoase sau în cantități mari. Colectarea DEEE-urilor de la agenții economici se va realiza în baza unei solicitări scrise (cu specificarea deşeurilor deținute şi a persoanei de contact), adresată operatorului până la data de 27 septembrie. După ora 10.00, va avea loc colectarea propriu-zisă şi transportul deşeurilor către centrele de colectare. /Cuvantul Libertății-Actualitate

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

23.09.2013

23 septembrie 2013Teme ABAEchipa naţională din cadrul Expediţiei Dunării a ajuns aproape de CălăraşiMiercuri, 18 septembrie, echipa naţională a României, din cadrul Expediţiei comune pentru supraveghere a Dunării (JDS3), a prelevat probe fizico-chimice din aval Zimnicea -Giurgiu, de pe Dunăre, iar echipa de peşti a recoltat ihtiofauna din zona Chiciu, aproape de localitatea Călăraşi. Timp de 10 zile, de când echipa naţională a început să-şi desfăşoare activitatea, paralel cu cea internaţională a JDS 3, s-au prelevat probe chimice, biologice şi de peşti, din secţiunile Bazias, Koronin şi Simian (doar peşti), Gruia, Pristol, aval Kozlodui (doar peşti) şi aval Zimnicea. Ancorarea navelor pe Dunăre s-a făcut cu dificultate, datorită nivelului scăzut al Dunării din această perioadă. Programul de lucru al echipei naţionale începe la 6 dimineaţa şi câteodată durează şi 24 de ore. Echipa de peşti prelevează atât ziua, cât şi noaptea, întrucât anumite specii de peşti sunt active doar pe timpul nopţii. În secţiunile care au fost monitorizate până în prezent, pe Dunăre, indicatorii fizico-chimici în situ (adică luaţi la faţa locului, ph, oxigen, temperatură, conductivitate) se situează în limitele normale. Fauna piscicolă este relativ diversă. În secţiunile Koronin şi Simian, biologii din cadrul A.N. Apele Române au remarcat prezenţa mai multor specii de guvizi (din familia Gobiidae). În secţiunile aval Kozlodui şi aval Zimnicea, echipa de peşti a identificat şi câteva specii de peşti care se găsesc mai rar în apele Dunării, întrucât trăiesc pe fundul apei şi sunt active în special pe timpul nopţii. Astfel, au fost găsite specii de peşti bentonice, Bentophilus Stellatus, zis popular „umflătura” şi Zingel zingel, zis popular „pietrar”. De asemenea, macrofitele acvatice (adică mai multe specii de alge etc.) sunt bine reprezentate, atât printr-o diversitate specifică mare, cât şi printr-o dezvoltare cantitativă a unor specii, cum ar fi Lemna Sp. Trapa natans. Echipa naţională va preleva probe fizico-chimice şi biologice din râul Argeş şi în aval de confluenţă cu Dunărea, urmând ca, sâmbătă, 21 septembrie, echipa de peşti să se deplaseze la Brăila, pentru a lua probe din Dunăre. Pe 22 septembrie, echipa naţională a prelevat probe din ceilalţi doi afluenţi ai Dunării, Siret şi Prut. Începând de azi, 23 septembrie şi până pe 25 septembrie, echipa naţională,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

23.09.2013

precum şi cea internaţională vor fila în Tulcea şi în Delta Dunării, iar, pe 26 septembrie, va avea loc o conferinţă de presă, la care au confirmat deja prezenţa Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură şi Vasile Pintilie, director general al A.N. Apele Române. La conferinţa de presă, vor fi prezente ambele echipe, atât cea internaţională a JDS 3, cât şi echipa naţională a României, din cadrul A.N. „Apele Române”. /Timpul de Valcea, http://www.timpuldevalcea.net/?p=2597

Teme similareSEMN GENEROS DE SOLIDARITATE CU SINISTRAŢII DIN JUDEŢUL GALAŢIÎntre localităţile din judeţul Galaţi care au avut cel mai mult de suferit din cauza inundaţiilor catastrofale de la jumătatea acestei luni s-a numărat şi comuna Costache Negri. Torenţii care s-au format în urma precipitaţiilor uriaşe au devastat localitatea, fiind afectate 341 de case, din care 220 nu mai pot fi locuite, iar 700 de oameni au rămas fără acoperiş şi fără resurse pentru hrana zilnică. „Am fost puternic impresionat de soarta acestor oameni loviţi fără milă de nenorocirea puhoaielor care s-au abătut asupra gospodăriilor lor şi, după ce ne-am consultat cu domnul Ştefan Luca, primarul comunei Costache Negri, am hotărât să le întindem o mână de ajutor, mai ales în alimente – a declarat dr.ing. Ion CÎLEA, preşedintele Organizaţiei Judeţene Vâlcea a PSD. La apelul nostru şi-au exprimat solidaritatea şi întreaga disponibilitate numeroşi oameni de omenie, membri şi simpatizanţi ai organizaţiei noastre. Împreună am reuşit să colectăm peste 3.100 kg de făină, 1000 kg cartofi, 6.102 borcane cu tocană de legume, 900 borcane cu gem de caise, 480 litri ulei, 2.120 cutii cu mazăre conservată şi alte însemnate cantităţi de mălai, zahăr, orez, pateu de ficat, apă minerală etc.” Toate aceste produse alimentare au fost încărcate în TIR, care a pornit spre sinistraţii din comuna Costache Negri în dimineaţa zilei de vineri, 20 septembrie. Din momentul plecării de la Rm.Vâlcea şi până la sosirea ajutoarelor la sinistraţi, secretarul general al Organizaţiei Judeţene Vâlcea a PSD, Dumitru PERSU, a ţinut permanent legătura cu însoţitorii transportului, precum şi cu autorităţile locale din comuna sinistrată, de unde primarul localităţii, Ştefan Luca, a mulţumit în numele celor care au beneficiat de ajutorul generos al vâlcenilor. /Timpul de Valcea, http://www.timpuldevalcea.net/?p=2594

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

http://www.timpuldevalcea.net/?p=2594

http://www.timpuldevalcea.net/?p=2597

23.09.2013

Teme de mediuControale de la Garda de Mediu În perioada 1-15 august, Garda de Mediu Vâlcea a efectuat 16 controale planificate la agenţii cu impact major asupra factorilor de mediu şi 29 controale neplanificate. În urma acestor verificări a fost dată o amendă contravenţională în valoare de 50.000 lei pentru încălcarea legislaţiei în vigoare şi anume nerealizarea obligaţiilor stabilite referitoare la protecţia mediului conform OUG nr. 195/2005. La ora actuală, comisarii Gărzii de Mediu verifică operatorii economici care desfăşoară activităţi de exploatare forestieră şi prelucrarea materialului lemnos. Astfel, se verifică modul de gestionare a deşeurilor rezultate în urma exploatării forestiere, modul de transport al materialului lemnos către rampa primară, dar şi autorizaţiile de mediu. Totodată, Garda de Mediu continuă verificarea măsurilor cuprinse în programul de conformare, anexe la autorizaţia de mediu, precum şi a investiţiilor de mediu la agenţii economici cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Aceste informaţii ne-au fost oferite de către Ilie Amuzan, comisarul şef al Gărzii de Mediu Vâlcea. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/19263-controale-de-la-garda-de-mediu.html

19 septembrie 2013Teme ABAAngajatii ABA Olt si SGA Vâlcea, prezenti la actiunea "Lets Do It România" Administratia Bazinala de Apa Olt si SGA Vâlcea vor participa si anul acesta cu toti salariatii la actiunea de curatenie „Lets Do It, World! Evenimentul va avea loc in data de 28 septembrie la nivelul intregii tari. “La aceasta actiune vor participa toate sistemele de gospodarire a apei din bazinul hidrografic Olt, mai precis: SGA-Olt, SGA-Sibiu, SGA-Brasov, SGA-Covasna si SGA Harghita. „Lets Do It, World!” este cea mai mare miscare sociala organizata vreodata in lume, reusind sa mobilizeze peste sapte milioane de voluntari in numeroase actiuni de curatenie si educatie. Obiectivul il constituie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/19263-controale-de-la-garda-de-mediu.html

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/48-prima-pagin/19263-controale-de-la-garda-de-mediu.html

23.09.2013

cresterea procentului de reciclare a deseurilor colectate fata de anul anterior. Proiectul isi propune curatarea arealelor naturale de pe teritoriul intregii tari intr-o singura zi.”, a spus Mihaela Coca, responsabil comunicare in cadrul Administratiei Bazinale de Apa Olt. /Monitorul, http://www.monitoruldevalcea.ro/actualitate/39963//Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/19208--aba-olt-i-sga-valcea-la-aciunea--lets-do-it-romania-.html/Curierul, http://www.curierul.ro/index.php?/administratie/angajaii-aba-olt-i-sga-valcea-vor-fi-prezeni-i-in-acest-an-la-aciunea-lets-do-it-romania.html

Teme similareSe apropie Ziua de Curăţenie Naţională Echipa de coordonare a proiectului „Let’s Do It, Romania!“ din județul Dolj a mers ieri la acțiunea de cartare a zonelor care vor fi curățate în timpul campaniei. Această campanie de ecologizare va avea loc pe 28 septembrie, odată cu Ziua de Curățenie Națională. Voluntarii doljeni, împreună cu partenerii proiectului şi reprezentanți ai Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu, ai Agenției de Mediu Dolj şi ai Ocolului Silvic Dolj, vor identifica gunoaiele din zonele limitrofe Craiovei. Voluntarii pot veni cu maşina, dar şi cu bicicleta, pentru a putea explora mai uşor zonele unde accesul pe patru roți nu este posibil, cum ar fi cărările din păduri sau malurile lacurilor şi râurilor. Toți cei care vor să contribuie la realizarea Hărții Deşeurilor pot încărca imagini cu mormanele de gunoi identificate în afara oraşelor, accesând aplicația proiectului http://app.letsdoitromania.ro, secțiunea Adaugă gunoi. /Gazeta de Olt, http://www.gds.ro/Actualitate/2013-09-19/Se+apropie+Ziua++de+Curatenie+Nationala

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74



http://www.curierul.ro/index.php?/administratie/angajaii-aba-olt-i-sga-valcea-vor-fi-prezeni-i-in-acest-an-la-aciunea-lets-do-it-romania.html

http://www.curierul.ro/index.php?/administratie/angajaii-aba-olt-i-sga-valcea-vor-fi-prezeni-i-in-acest-an-la-aciunea-lets-do-it-romania.html

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/19208--aba-olt-i-sga-valcea-la-aciunea--lets-do-it-romania-.html

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/19208--aba-olt-i-sga-valcea-la-aciunea--lets-do-it-romania-.html

http://www.monitoruldevalcea.ro/actualitate/39963/

23.09.2013

23 septembrie 2013Teme ABAHunedoara spune „Let’s do it!”Voluntari din toate colţurile judeţului se mobilizează la finele acestei săptămâni pentru a participa la cea mai mare acţiune de ecologizare - „Let’s do it! Romania”. Deşi mai este aproximativ o săptămână până la marea curăţenie, sute de participanţi şi-au anunţat deja prezenţa. Sâmbătă, 28 septembrie. Judeţul Hunedoara spune „Let’s do it!” pentru al patrulea an consecutiv. Şi de data aceasta, în atenţia voluntarilor sunt cele mai „sensibile” zone ale judeţului, ticsite de mormane de gunoi. La acţiune şi-au anunţat participarea voluntari din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, în atenţia cărora se află Pădurea Bejan şi Dealul Cetăţii. Angajaţii Apelor Române - Administraţia Bazinală Mureş vor acţiona în partea de nord a judeţului cu 400 de voluntari dintre care 60 de angajaţi, iar restul elevi. Aceştia vor curăţa afluenţii râului Mureş din zonele Haţeg, lacul Cinciş, satul Dobra, Geoagiu, Batiz – Tâmpa. În Valea Jiului instituţia va curăţa malurile râului Maleia. La acţiune şi-au anunţat participarea şi Penitenciarul Bârcea Mare, asociaţii şi fundaţii care vor mobiliza sute de voluntari pentru a curăţa zona oraşelor Simeria şi Hunedoara (zona Hăşdat), precum şi în toate localităţile din Valea Jiului. Organizatorii acţiunilor, responsabili cu fiecare zonă în parte, vor pune la dispoziţia voluntarilor mănuşi şi saci menajeri. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Hunedoara-spune-%E2%80%9ELet%E2%80%99s-do-it!%E2%80%9D_19_14975.html

Teme similareHunedorenii participă la ziua de curăţenie naţionalăHunedorenii sunt invitați să strângă deşeurile în cadrul acțiunii “Let’s Do It, România!”. Sâmbătă, 28 septembrie, voltunarii care s-au înscris în acest proiect vor curăța județul. În municipiul Hunedoara, acţiunea se va desfăşura în zona poligonului din Hăşdat (DJ 687A Hăşdat-Silvaş), începând cu ora 10.30. Locul de întâlnire este poligonul,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://www.mesagerulhunedorean.ro/hunedorenii-participa-la-ziua-de-curatenie-nationala

http://www.glasul-hd.ro/Hunedoara-spune-%E2%80%9ELet%E2%80%99s-do-it!%E2%80%9D_19_14975.html



23.09.2013

iar înscrierile se pot face la adresa de email [email protected], sau telefonic, la numărul 0745026261. De asemenea, înregistrările se pot face şi la faţa locului.În Deva, voluntarii vor merge la curăţenie în Pădurea Bejan şi la Dealul Cetăţii. În partea de nord a judeţului, vor fi curăţaţi afluenţii râului Mureş din zonele Haţeg, lacul Cinciş, satul Dobra, Geoagiu şi Batiz-Tâmpa. Cei care doresc să afle mai multe detalii, îl pot contacta pe coordonatorul echipei judeţului, Andrei Miu-0748 043 837. Proiectul “Let’s do it” a fost iniţiat de Estonia în anul 2008, iar România participă din anul 2010. Acesta îşi propune curăţarea gunoaielor generate de oameni în zonele naturale, într-o singură zi. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/hunedorenii-participa-la-ziua-de-curatenie-nationala

Let's do it, Hunedoara! Voluntarii se apucă de treabăIntreaga ţară face curat într-o singură zi. „Let's do it, Romania!” va avea loc anul acesta sâmbătă, 28 septembrie. Hunedorenii vor să arate că le pasă şi nu stau cu mâinile în sân. Au însă nevoie de tine. Zeci de voluntari au anunţat deja că vor participa la eveniment, care în municipiul Hunedoara va avea loc în zona poligonului din Hăşdat, pe Drumul Judeţean 687A. Voluntarii se vor aduna la ora 10.30 şi vor sta acolo până când gunoaiele vor dispărea. Doritorii se pot înscrie printr-un e-mail la adresa [email protected] sau sunând la 0745.026.261, dar şi la faţa locului. Proiectul „Let's do it” a fost iniţiat în Estonia, în anul 2008, iar în 2010 a fost organizat şi în România, Portugalia şi Slovenia. /HunedoaraMea.ro HD, http://www.hunedoaramea.ro/article/lets-do-it-hunedoara-voluntarii-se-apuc%C4%83-de-treab%C4%83

“Let`s Do It, Romania!” a dat startul înscrierilor şi la TurdaEchipa “Let`s Do It, Romania!” a dat startul înscrierilor pentru Marea Curățenie de pe 28 septembrie! Pentru cel de-al patrulea an consecutiv, românii se vor uni din nou pentru o cauză comună: curățarea României de deşeuri! Turdenii nu fac excepție nici în acest an.Peste 400 de elevi turdeni au confirmat participarea la cel mai mare proiect de voluntariat din România. Acțiunea se derulează în două etape: ecologizarea zonei Băile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/12852-lets-do-it-romania-a-dat-startul-inscrierilor-i-la-turda

http://www.hunedoaramea.ro/article/lets-do-it-hunedoara-voluntarii-se-apuc%C4%83-de-treab%C4%83

http://www.hunedoaramea.ro/article/lets-do-it-hunedoara-voluntarii-se-apuc%C4%83-de-treab%C4%83

mailto:[email protected]



mailto:[email protected]

23.09.2013

Sărate Turda, Salina Turda, Ştrand Durgău – etapa I şi ecologizarea zonei Malul Răul Arieş Turda – etapa a II-a. În calitate de organizator, Primăria Municipiului Turda va asigura transportul în zonele stabilite, iar împreună cu Holcim România, punct de lucru Turda, care este partenerul principal al acțiunii va asigura copiilor gustări şi apă. Un alt partener al proiectului este Compania de Apă Arieş care va asigura premiile pentru concursurile interactive din cadrul acțiunii de ecologizare a municipiului Turda.Sponsori: Alis Grup- (transportul elevilor în zonele stabilite), Apele Române- Sistemul Hidrotehnic Arieş – Turda, Compania de Apă Arieş Turda, S.C. Prival Ecologic Servis S.A.- saci menajeri, mănuşi (400 buc.), Inter Arte Info. „Let’s Do It, Romania!” este cel mai mare proiect de implicare socială din România, care îşi propune curățarea deşeurilor din arealele naturale într-o singură zi. În 2010, 2011 si 2012, în cele 3 ediții organizate până în prezent, peste 650 000 de voluntari au participat în Ziua de Curățenie Națională, adunând peste 1.6 milioane de saci de deşeuri. “Let`s Do It, Romania!” face parte din inițiativa globală Let`s Do It World!, alături de alte 96 de țări din întreaga lume, care vor organiza o zi de curățenie generală în 2013./Ziarul 21 CJ, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/12852-lets-do-it-romania-a-dat-startul-inscrierilor-i-la-turda

Elevii turdeni participă ca voluntari la acţiunea naţională de ecologizarePeste 400 de elevi turdeni au confirmat participarea la cel mai mare proiect de voluntariat din România: “Let`s Do It, Romania!” Acțiunea se derulează în două etape: ecologizarea zonei Băile Sărate Turda, Salina Turda, Ştrand Durgău – etapa I şi ecologizarea zonei Malul Răul Arieş Turda – etapa a II-a. În calitate de organizator, Primăria Municipiului Turda va asigura transportul în zonele stabilite, iar împreună cu Holcim România, punct de lucru Turda, care este partenerul principal al acțiunii va asigura copiilor gustări şi apă. Un alt partener al proiectului este Compania de Apă Arieş care va asigura premiile pentru concursurile interactive din cadrul acțiunii de ecologizare a municipiului Turda. Turdenii participă pentru cel de-al patrulea an consecutiv la campania națională de ecologizare! /Radio Transilvania CJ,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77



23.09.2013

http://radiotransilvania.ro/elevii-turdeni-participa-ca-si-voluntari-la-actiunea-nationala-de-ecologizare/

Încă puţin până la aflarea investitorului de la Termocentrala MintiaData de 26 septembrie este termenul limită până la care orice companie interesată să investească în retehnologizarea grupului 4 şi realizarea instalaţiei de desulfurare la grupurile 3 şi 4 de la Termocentrala Mintia, o poate face, depunând oferte. Oferta este postată pe SEAP şi deocamdată, singura societate interesată pare să fie Compania Naţională de Electricitate şi Inginerie din China. „Aşteptăm cu interes, data de 26 septembrie. Atunci putem vedea clar, câţi au depus oferte şi câţi se califică pentru etapa a doua. Este un demers prioritar, deoarece după anul 2016, în acest fel nu vom mai avea probleme legate de mediu, iar costurile de producţie vor scădea”, a declarat inginerul Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara (CEH). De precizat că investiţia necesară la Termocentrala Mintia, parte componentă a CEH, are o valoare de aproximativ 220 de milioane de euro. Dacă va câştiga compania din China, ea va realiza toate lucrările vizate, din bugetul propriu, restituirea banilor urmând a se face de către CEH, într-o perioadă de 20 de ani şi cu o dobândă aplicată, de două procente. De asemenea, se pare că reprezentanţii Companiei Naţionale de Electricitate şi Inginerie din China sunt interesaţi să investească şi într-o micro-hidrocentrală pe Râul Mureş, în vederea obţinerii certificatelor energetice. Pentru a tatona întreg terenul, ei au făcut deja două vizite de lucru la societatea energetică, iar ministrul Energiei, Constantin Niţă, şi directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, au fost plecaţi şi ei în China, pentru a dezbate aceleaşi subiecte investiţionale. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/inca-putin-pana-la-aflarea-investitorului-de-la-termocentrala-mintia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

http://www.mesagerulhunedorean.ro/inca-putin-pana-la-aflarea-investitorului-de-la-termocentrala-mintia





23.09.2013

Teme de mediuValeriu Zgonea la Alba Iulia, despre proiectul Roşia Montană: Avem nevoie de locuri de muncă, dar trebuie să votăm în cunoştinţă de cauzăPreşedintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea a susținut în această seară o conferință la Prefectura Alba, fiind însoțit de Mircea Titus Dobre, deputat din Constanța şi preşedintele PSD Alba, deputatul Ioan Dîrzu. Acesta a vorbit despre proiectul minier de la Roşia Montană susținând că cel mai important este ca Parlamentul să ia o decizie în cunoştință de cauză, gândindu-se în primul rând la crearea locurilor de muncă, precum şi la protecția mediului înconjurător. Al treilea om din stat a spus că dacă proiectul minier nu va începe, datoria lor este să găsească altă modalitate ca oamenii din acea zonă să aibă locuri muncă. Valeriu Zgonea consideră că din punct de vedere economic pentru județul Alba ar fi bine să înceapă proiectul, dar nu fără o documentare prealabilă. El va merge duminică, 22 septembrie, la Roşia Montană. „Mâine o sa fac o deplasare, este important pentru noi să fim foarte documentați. Săptămâna viitoare, marți sau miercuri, membrii comisiei speciale vor fi prezenți la fața locului. Toate grupurile politice care doresc să meargă acolo vor avea posibilitatea”, a spus preşedintele Camerei Deputaților. Valeriu Zgonea doreşte ca protestatarii şi susținătorii proiectului să ajungă la un consens. „Fiecare roman vrea sa aibă un loc de muncă. Trebuie rezolvate problemele unde şomajul este ridicat. O familie de mineri trebuie să aibă un loc de muncă, dar sunt preocupat şi de protecția mediului. Am credința că membrii comisiei speciale vor fi în stare să aducă consens între cei care vreau proiectul şi cei care sunt contra. Trebuie să investim pentru a le oferi şi celorlalți şansa de a-si găsi un loc de muncă”, a explicat Zgonea. Preşedintele Camerei Deputaților a mai spus că membrii Parlamentului trebuie să ia o decizie în cunoştință de cauză, după ce s-au dus la fața locului, nu din fotoliu privind la televizor. „Avem obligații internaționale, am câştigat alegerile şi acum trebuie să le dăm oamenilor un loc de muncă, să le asigurăm un viitor, dar trebuie ascultați si cei care nu doresc demararea proiectului”, a spus preşedintele criticând dur modul în care cei din PDL votau în anii 2009 – 2012, atunci când, spune acesta s-au pierdut un milion de locuri de muncă. „Guvernarea are întotdeauna şi opoziție, întotdeauna când ai plecat din opoziție ai speranța să ajungi la guvernare. Este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

23.09.2013

foarte bine că, în 2013, sunt voci împotriva proiectului. Pentru noi este important să convingem pe toți că am găsit cea mai bună soluție, dialog şi consens după ce i-am ascultat pe toți”, a spus mai spus Zgonea, la Alba Iulia, care vrea de această dată ca românii să decidă pentru că Parlamentul reprezintă voința poporului român şi unica putere legiuitoare. Chiar şi protestatarii din Piața Universității sunt invitați la Roşia, să vadă situația. „Se găsesc resurse pentru a asigura deplasarea celor care vor să meargă la fața locului”. Acesta spus că Victor Ponta şi Crin Antonescu au dat asigurări înainte de câştigarea alegerilor că angajamentele internaționale ale statului român vor fi respectate, iar preşedintele Traian Băsescu a îndemnat parlamentarii să voteze în cunoştință de cauză şi să asculte toate părerile pro şi contra. Întrebat de jurnalişti despre despăgubirile la care ar putea fi supus statul român, Zgonea a spus că este prematur să vorbim despre aşa ceva, dar aceia care au semnat contractul trebuie să plătească în fața statului, pentru că nu putem lua decizii emoționale, acestea trebuie luate cât mai corecte şi raționale. „Aştept primul raport al comisiei speciale. Nu trebuie să discutăm doar de componenta ecologică, descărcarea arheologică, avizul construcției care aduce sume importante. Dacă România are capacitatea de a răscumpăra acest proiect, dacă am reuşi să o facem cu banii noştri nu e nicio problemă. Pierderea unui milion de locuri de muncă în 2009 – 2012 ar trebui sa ne facă să fim mai reținuți”, a spus acesta, care a lăudat apoi grupurile politice din acest Parlament pentru dezbaterile intensive cu privire la anumite proiecte de lege. Zgonea a mai spus că trebuie evitate migrările masive ale tinerilor pentru că se investeşte foarte mult în sistemul de educație, pentru a pierde generații întregi când în România se pot face locuri de muncă. Preşedintele Băsescu a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea referendumului. Valeriu Zgonea consideră acest lucru un abuz şi un joc politic. La finalul conferinței Valeriu Zgonea a spus că preşedintele Băsescu a abuzat de dreptul pe care îl are prin faptul că a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea referendumului.Preşedintele României a sesizat, sâmbătă, Curtea Constituțională, cu privire la Legea Referendumului, acuzând că actul normativ conține prevederi care “înfrâng” principii constituționale legate de exercitarea suveranității de către popor. Traian Băsescu susține că ar trebui ca legea să prevadă că pentru validarea referendumului este necesar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

23.09.2013

un cvorum de 50% plus unu. Valeriu Zgonea crede că prin aceasta preşedintele vrea să întârzie intrarea în vigoare a legii referendumului. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/valeriu-zgonea-la-alba-iulia-despre-proiectul-rosia-montana-avem-nevoie-de-locuri-de-munca-dar-trebuie-sa-votam-in-cunostinta-de-cauza-216579.html/Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/presedintele-camerei-deputatilor-valeriu-zgonea-viziteaza-rosia-montana-1_523c24b8c7b855ff56a50d60/index.html

Academician, despre Roşia Montană: Şi dacă va fi un cutremur sau o rupere de nori la lacul cianurat?Academicianul Augustin Buzura a declarat că o problemă fără răspuns din partea companiei RMGC cu privire la exploatarea minieră de la Roşia Montană priveşte scenariul unui cutremur sau a unei ruperi de nori in zona lacului cianurat, sau chiar riscul infiltrarii cianurii prin roci, pana la panza freatica. "Patru tari ar fi in situatia de a fi lovite foarte rau, plus Delta Dunarii", a avertizat Buzura. "Cunosc relativ bine studiile Academiei (pe tema proiectului RMGC). Pe mine m-au convins, dar chiar daca nu m-ar fi convins, sunt cateva lucuri fara raspuns. Nimeni nu poate garanta ca, in imensitatea aia de lac cianurat, ca nu va fi un cutremur, o rupere de nori, ca nu se va inflitra cianura ajungand la panza freatica. Patru tari ar fi in situatia de a fi lovite foarte rau, plus Delta Dunarii. Nimeni nu garanteaza ca nu se infiltreaza prin rocile respective. Tot de la Academie citire: economic nu e un castig, miliardele alea sunt impartite in foarte multi ani. Nu am nicio garantie ca mediul va fi asanat, si nici nu pot sa-mi imaginez cum vor fi Muntii Apuseni fara patru munti", a declarat Buzura. /Time4News CJ, http://www.time4news.ro/ultima-ora/academician-despre-rosia-montana-si-daca-va-fi-un-cutremur-sau-o-rupere-de-nori-la-lacul-cianurat.html

Ticăloşie criminală!Exista alternativa nepoluantă pentru Roşia Montană, ignorată intenționat de Gold Corporation! De pe site-ul PetitieOnline.ro, aflăm că există posibilitatea de a se extrage metalele prețioase de la Roşia Montană fără cianurile propuse de Gold Corporation, fără

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

http://www.time4news.ro/ultima-ora/academician-despre-rosia-montana-si-daca-va-fi-un-cutremur-sau-o-rupere-de-nori-la-lacul-cianurat.html




http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/presedintele-camerei-deputatilor-valeriu-zgonea-viziteaza-rosia-montana-1_523c24b8c7b855ff56a50d60/index.html

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/presedintele-camerei-deputatilor-valeriu-zgonea-viziteaza-rosia-montana-1_523c24b8c7b855ff56a50d60/index.html

http://www.ziarulunirea.ro/valeriu-zgonea-la-alba-iulia-despre-proiectul-rosia-montana-avem-nevoie-de-locuri-de-munca-dar-trebuie-sa-votam-in-cunostinta-de-cauza-216579.html



23.09.2013

contractele oneroase şi dezastruoase pentru români, însoțite de comisioane grase încasate, de amar de ani postdecembrişti, de politicieni corupți perindați pe la putere! Într-o petiție adresată Parlamentului, Guvernului şi societății civile, se precizează că dr. ing. Jack Goldstein, unul dintre cei care a fondat, în 1990, Societatea Inventatorilor din România (SIR) şi a înființat filiala SIR de la Baia Mare, împreună cu un colectiv de cercetători ai fostului Institut de Metale Neferoase din Baia Mare, a pus la punct metoda extragerii fără cianuri a aurului şi argintului, invenție brevetată în peste 100 de țări! Brevetul de invenție 126480, din 2012, descrie metoda asfel: "Un procedeu ecologic de obținere a aurului şi argintului din minereuri. Procedeul costă în solubilizarea aurului şi argintului într-o soluție de tiosulfat de sodiu în prezența cuprului drept catalizator. Aurul şi argintul solvit se extrag din soluție pe cale electrochimică sub formă de nămol, care se purifică obținându-se aur şi argint pur”. În mod evident, atât Gold Corporation, cât şi guvernanții au primit, în acest sens, toate informările şi întreaga documentație, firma canadiană refuzând însă să ia în considerație utilizarea acestui procedeu! Ce ticăloşie! Un articol pe această temă semnează şi Ionuț Popescu, în cotidianul.ro. Eu am semnat petiția şi îi îndemn să-mi urmeze gestul pe toți cei cărora le pasă ce se poate întâmpla cu țara asta şi cu generațiile viitoare. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=72683

Fostul avocat al poporului: Proiectul Roşia Montană, vădit neconstituţional şi ilegalProiectul Guvernului privind Roşia Montană ar trebui retras pentru că este vădit ilegal şi neconstitutional, afirma profesorul de drept constitutional, Gheorghe Iancu, fost avocat al poporului. Prof. Iancu apreciaza ca noua comisie speciala constituita pentru Rosia Montana are ca singura menire ingroparea responsabilitatii guvernului: "Cand vrei sa ingropi o actiune, sa nu mai ai niciun fel de responsabilitate, transferi problema unei comisii. Si cu cat comisia e mai mare, e mai greu sa gasesti vinovatul, ca doar nu poti sa-i tragi la raspundere pe toti". "Ce vrea sa faca Guvernul in chestiunea Rosia Montana este vadit neconstitutional. Prin acest proiect de lege guvernul incearca sa pacaleasca Parlamentul, daca nu cumva acesta se lasa pacalit, pentru a transfera unele atributii ale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

http://www.time4news.ro/ultima-ora/fostul-avocat-al-poporului-proiectul-rosia-montana-vadit-neconstitutional-si-ilegal.html


http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=72683

23.09.2013

statului unei companii private, in vederea exproprierii terenurilor necesare exploatarii miniere. Nu ai voie sa faci o asemenea operatiune de trecere a atributiilor constitutionale ale statului catre o entitate privata. CCR s-a pronuntat deja cu privire la o lege care trecea unele atributii ale Ministerului Justitiei catre Camera de comert si industrie a Romaniei, in legatura cu incasarea si stabilirea unor taxe, si a stabilit ca asa ceva este neconstitutional", a spus Gheorghe Iancu. /Time4News CJ, http://www.time4news.ro/ultima-ora/fostul-avocat-al-poporului-proiectul-rosia-montana-vadit-neconstitutional-si-ilegal.html

Asociaţia Alburnus Maior refuză comisia parlamentară privind proiectul Roşia MontanăAsociația Alburnus Maior, principala organizație care se opune proiectului minier de la Roşia Montană, refuză să participe la lucrările comisiei parlamentare care urmează să dezbată legea propusă de Guvern. Reprezentanții asociației susțin că rolul comisiei este acela de a ”cosmetiza” unele puncte ale legii prin amendamente. ”În esența ei, legea va rămâne aceeaşi şi va avea acelaşi scop: să deroge de la acele prevederi legale existente care reprezintă impedimente esențiale pentru realizarea proiectului minier. Întreg demersul ținteşte să creeze un cadru legal special în favoarea companiei miniere care doreşte exploatarea aurului la Roşia Montană pentru ca aceasta să poată începe şi desfăşura proiectul minier. Alburnus Maior a pus la dispoziția fiecărui parlamentar care va da un vot în plen analize critice întocmite atât de experți juridici, cât şi de experți în domeniul protecției patrimoniului cultural, mediului sau al impactului socio-economic. Prin aceste studii se demonstreză că propunerea legislativă este neconstituțională şi că proiectul minier are un impact destructiv ireversibil asupra Roşiei Montane şi a unor vaste zone înconjurătoare”, se afirmă într-un comunicat de presă al asociației Alburnus Maior, inițiatoarea campaniei ”Salvați Roşia Montană”. Potrivit asociației ”actualul discurs al Guvernului şi al unor parlamentari, conform căruia scopul promovării acestui proiect de lege în Parlament este acela de a crea o dezbatere reală şi democratică în jurul exploatării propuse la Roşia Montană, este fals şi propagandistic”. „Oricâte comisii va mai convoca Ponta, proiectul nu devine viabil. Tot insistând pe marginea dezbaterii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83



23.09.2013

lui, Ponta devine ridicol încercând să schimbe atenția de la problemele de fond pentru care această exploatare minieră nu se poate face: regimul proprietății, distrugerea patrimoniului, afectarea ireversibilă a mediului şi neconformitatea sa cu o serie întreagă de directive europene şi convenții internaționale. Protestele continuă pentru că revendicările străzii au fost sfidate de cei cărora le erau adresate”, a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior. Comisia parlamentară privind proiectul Roşia Montană va efectua o vizită în comuna din Munții Apuseni, săptămâna viitoare, în perioada 25 - 26 septembrie 2013. /Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/asociatia-alburnus-maior-refuza-comisia-parlamentara-privind-proiectul-rosia-montana-1_523c4b83c7b855ff56a60296/index.html

Platformă online cu privire la proiectul de exploatare de la Roşia MontanăComisia specială a Parlamentului va pune la dispoziția cetățenilor o platformă online pentru exprimarea opiniei în legătură cu proiectul de exploatare de la Roşia Montană. Scopul este de a integra astfel părerile pro şi contra în raportul final, care analizează proiectul de lege privind mineritul din zonă. Site-ul va fi disponibil cel mai probabil începând de săptămâna viitoare. Potrivit calendarului propus de parlament, comisia specială ar urma să înainteze celor două camere un raport pe tema exploatării de la Roşia Montană până în 20 octombrie, iar o decizie finală ar urma să vină în jurul datei de 1 noiembrie. /Radio Cluj CJ, http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/platforma-online-cu-privire-la-proiectul-de-exploatare-de-la-rosia-montana.html

„Să exploatăm aurul, dar nu neapărat prin cianuri”. Cum rezolvă cei 19 „experţi” din Parlament cea mai grea problemă de la Roşia MontanaDintre cei 19 membri, niciunul nu s-a declarat in favoarea proiectului in forma in care a venit de la Guvern, insa noua dintre cei 15 membri care au raspuns solicitarii gandul sustin o exploatare a zacamintelor de la Rosia Montana, „dar nu neaparat prin cianuri". Doi membri ai comisiei, fostul ministru al Mediului Attila Korodi si deputatul liberal Mircea Dolha au fost destul de evazivi privind o eventuala exploatare miniera in zona respectiva, in timp ce patru dintre ei (Ioan Dirzu, Darius Valcov, Gabriela Firea si Dian

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

http://www.time4news.ro/ultima-ora/sa-exploatam-aurul-dar-nu-neaparat-prin-cianuri-cum-rezolva-cei-19-experti-din-parlament-cea-mai-grea-problema-de-la-rosia-montana.html


http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/platforma-online-cu-privire-la-proiectul-de-exploatare-de-la-rosia-montana.html

http://www.radiocluj.ro/ro/detalii/stire/platforma-online-cu-privire-la-proiectul-de-exploatare-de-la-rosia-montana.html

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/asociatia-alburnus-maior-refuza-comisia-parlamentara-privind-proiectul-rosia-montana-1_523c4b83c7b855ff56a60296/index.html



23.09.2013

Popescu) s-au abtinut sa-si exprime o anumita pozitie. De principiu, pentru exploatarea aurului de la Rosia Montana, daca s-ar putea fara cianuri, s-au pronuntat "pentru" Andrei Dominic Gerea (PNL), Ioan Moldovan (PC), Tudor Ciuhodaru (PPDD), Haralambie Vochitoiu (PPDD), Gheorghe Emacu (PSD), Florin Iordache (PSD), Toni Grebla (PSD), Ioan Chelaru (PSD) si Alexandru Vegh (UDMR). /Time4News CJ, http://www.time4news.ro/ultima-ora/sa-exploatam-aurul-dar-nu-neaparat-prin-cianuri-cum-rezolva-cei-19-experti-din-parlament-cea-mai-grea-problema-de-la-rosia-montana.html

Roșia Montană: Pentru două ore, cei 33 de mineri au coborât din nou în subteran, cerând locuri de muncă Cei 33 de mineri din Roşia Montană, care au stat blocați în subteran săptămâna trecută, cinci zile şi patru nopți în condiții dificile, au reluat astăzi, la ora 18.00, protestul în subteran, pentru alte două ore. Ei au invitat presa să li se alăture pentru a vedea condițiile din galeria minieră. Prin acest gest, minerii doresc ca toată țara să vadă că în subteran, în galeria Cătălina-Monuleşti, condițiile sunt dure: la un 1 kilometru sub pământ, temperatura este de maximum 6 grade, umiditatea este extrem de ridicată, nu există lumină naturală iar nivelul de oxigen este foarte scăzut. ”În aceste condiții au hotărât cei 33 de ortaci să îşi rişte viața săptămâna trecută, în semn de protest, disperați că-şi pot pierde locurile de muncă. Din nou, facem un apel la solidaritatea românilor să ni se alăture astăzi în acțiunile noastre şi ne exprimăm speranța că mesajul nostru pentru o viață mai bună şi pentru locuri de muncă va fi auzit de toată țara”, a spus Cristian Albu, preşedintele sindicatului ”Viitorul Mineritului” Roşia Montană. În Roşia Montană s-au adunat duminică după-amiază câteva sute de oameni care protestează pentru locuri de muncă din minerit. Potrivit liderului de sindicat, până seara sunt aşteptați să sosească peste 2.000 de oameni din localități cu tradiție minieră – Zlatna, Abrud, Bucium, Baia de Arieş, dar şi din zone mai îndepărtate proiectului minier cum ar fi Albac, Vidra, Mogoş, Avram Iancu, Întregalde. ”Mii de oameni din întreaga zonă a Munților Apuseni au răspuns apelului de solidaritate lansat de Sindicatul Viitorul Mineritului în lupta pentru locuri de muncă! Oamenii au înțeles că nu este vorba doar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85




23.09.2013

despre locuri de muncă la Roşia Montană, ci despre zeci de mii de locuri de muncă în întreaga zonă a munților Apuseni – de la confecții, la alimente, de la piatră şi lemn pentru uzină la servicii, de la minerit la turism – zeci de activități economice se vor dezvolta în toată zona Munților Apuseni, odată cu deschiderea minei la Roşia Montană. Disperarea şi foamea ne împinge la gesturi extreme. Ne dorim să purtăm un dialog cu protestatarii din Piața Universității pe care îi invităm la să intre în direct cu noi după ce ieşim din subteran, prin intermediul televiziunilor, să îi vadă şi să le vorbească minerilor, măcar de la distanță, oamenilor pe care ei vor să îi lase fără locuri de muncă, prin protestele lor la Bucureşti împotriva proiectului minier. În Apuseni oamenii îşi doresc locuri de muncă şi sunt solidari cu noi”, a mai spus Cristian Albu. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/fotorosia-montana-pentru-doua-ore-cei-33-de-mineri-au-coborat-din-nou-in-subteran-cerand-locuri-de-munca-216728.html/Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/rosia-montana-protest-subteran-1_523f313bc7b855ff56b24e10/index.html/Alba24 AB, http://alba24.ro/live-video-din-subteran-proteste-la-rosia-montana-cei-33-de-ortaci-au-intrat-cu-ziaristii-in-mina-sa-vada-ca-n-am-stat-la-cinci-stele-236245.html

Nu pot ei arunca gunoi cât putem noi strânge! Tone de gunoi adunate din canalul Parcului Dendrologic din SimeriaPeste 100 de oameni au venit sâmbătă în Parcul Dendrologic din Simeria. Elevi, însoţiţi de profesori, bunici şi părinţi, oameni fără nicio obligaţie, sportivi, prieteni din cadrul Asociaţiei „Familia Verde” din Timişoara, administraţia parcului şi toţi cei care au aflat de pe Facebook că e rost muncă şi de făcut curat au venit alături de Grupul voluntar de sprijin al arboretumului. Scopul a fost acela de a aduna gunoaiele din canalul care traversează parcul. De la ora 13 a început lupta cu gunoiul. Toţi voluntarii s-au aliniat pe malurile canalului şi, înarmaţi cu sape, greble, căngi, saci menajeri şi bine îmbrăcaţi pentru a face faţă ploii care ameninţa să înceapă au pornit la adunat pet-uri, sticle, cauciucuri, spray-uri şi tot felul de deşuri aruncate la întâmplare. „Considerăm că e momentul să tragem şi un semnal de alarmă cu privire la anumite atitudini mai puţin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

http://alba24.ro/live-video-din-subteran-proteste-la-rosia-montana-cei-33-de-ortaci-au-intrat-cu-ziaristii-in-mina-sa-vada-ca-n-am-stat-la-cinci-stele-236245.html



http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/rosia-montana-protest-subteran-1_523f313bc7b855ff56b24e10/index.html

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/rosia-montana-protest-subteran-1_523f313bc7b855ff56b24e10/index.html

http://www.ziarulunirea.ro/fotorosia-montana-pentru-doua-ore-cei-33-de-mineri-au-coborat-din-nou-in-subteran-cerand-locuri-de-munca-216728.html

http://www.ziarulunirea.ro/fotorosia-montana-pentru-doua-ore-cei-33-de-mineri-au-coborat-din-nou-in-subteran-cerand-locuri-de-munca-216728.html

23.09.2013

lăudabile şi să subliniem faptul că acest parc este un bun naţional. Iar dacă unii nu-l apreciază pentru valoarea lui dendrologică, suntem convinşi că el poate fi respectat pentru ceea ce oferă necondiţionat tuturor, şi anume oxigen”. Cu o astfel de motivare venită din partea organizatorilor a început ziua de muncă. A fost greu, frumos şi multe zâmbete în jur. Pe măsură ce se curăţa zona, aceasta părea că este alta. Şi chiar aşa era! Era o zonă mai frumoasă, mai curată şi cu care ne putem mândri toţi hunedorenii. Iniţiativa acestei acţiunii a avut-o Zoard Bocăniciu, cel care a fost şi sufletul acţiunii, ceilalţi participanţi fiind „mâinile” lui. Nu a contat vârsta, sexul şi nici funcţiile celor prezenţi, acolo toţi au fost oameni care iubesc natura, mediul curat şi respectă viaţa. De aceea, organizatorii ţin să mulţumească tuturor celor care au fost prezenţi, dar şi celor care ne-au sprijinit de acasă, celor care din motive obiective nu au reuşit să ajungă în parc. „Considerăm că reuşita unei asemenea acţiuni nu constă în cantitatea de gunoi adunată, deşi discutăm astăzi despre tone întregi de deşeuri strânse, ci în mesajul pe care împreună reuşim să îl transmitem. Nu putem să ne lăsăm invadaţi de gunoaiele aruncate la întâmplare. Trebuie să învăţăm că gunoiul are locul lui unde ne putem debarasa de el, iar mediul, la rândul lui, are şi el locul lui, în sufletele noastre. Suntem convinşi că oamenii vor arunca din ce în ce mai puţine deşeuri în mediu pe măsură ce vom fi tot mai mulţi care să le adunăm”, au fost de părere organizatorii zilei de curăţenie în parcul de la Simeria. La finalul zilei peste patru tone de deşeuri au fost scoase din canalul care traversează parcul. Va mai fi nevoie de încă un efort pentru a se finaliza acţiunea pe întregul curs de apă. Suntem convinşi că împreună cu toţi prietenii noştri o să reuşim acest lucru. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Nu-pot-EI-arunca-gunoi-c%C3%A2t-putem-noi-str%C3%A2nge!-Tone-de-gunoi-adunate-din-canalul-Parcului-Dendrologic-din-Simeria_19_14983.html

Peste patru tone de gunoi au fost strânse din Parcul DendrologicSâmbătă, peste 100 de persoane s-au prezentat în Parcul Dendrologic din Simeria, pentru a strânge ceea ce alții aruncă la voia întâmplării. În cadrul acestei acțiuni, peste patru tone de gunoi au fost adunate de pe malurile canalului care traversează parcul. Grupul Voluntar de Sprijin al Arboretumului Simeria (GVSAS) a dat sfoară-n județ, cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

http://www.mesagerulhunedorean.ro/peste-patru-tone-de-gunoi-au-fost-stranse-din-parcul-dendrologic

http://www.glasul-hd.ro/Nu-pot-EI-arunca-gunoi-c%C3%A2t-putem-noi-str%C3%A2nge!-Tone-de-gunoi-adunate-din-canalul-Parcului-Dendrologic-din-Simeria_19_14983.html



23.09.2013

ajutorul Facebook-ului, că toți cei care iubesc natura sunt aşteptați, sâmbătă, la o acțiune de strângere a gunoaielor din Parcul Dendrologic Simeria, vizat fiind Canalul Strei. Dovedindu-se încă o dată că iubirea pentru natură nu ține cont de vârstă sau de funcție, peste 100 de persoane care au spus prezent la inițiativa lui Zoard Bocăniciu, de la GVSAS, au muncit fără întrerupere, mai multe ceasuri, să curețe cursul apei. Copiii alături de părinți şi bunici, sau elevii împreună cu profesorii, au lucrat cot la cot cu cei de la Asociația „Familia Verde” din Timişoara, de la GVSAS, dar şi de cei din administrația parcului. PET-uri, sticle, cauciucuri, spray-uri şi tot felul de deşeuri aruncate la întâmplare au fost strânse de către prietenii naturii, în total, adunându-se peste patru tone de gunoi. „Considerăm că reuşita unei asemenea acțiuni nu constă în cantitatea de gunoi adunată, deşi discutăm astăzi despre tone întregi de deşeuri strânse, ci în mesajul pe care împreună reuşim să îl transmitem. Nu putem să ne lăsăm invadați de gunoaiele aruncate la întâmplare. Trebuie să învățăm că gunoiul are locul lui, unde ne putem debarasa de el, iar mediul, la rândul lui, are şi el locul lui, în sufletele noastre. Suntem convinşi că oamenii vor arunca din ce în ce mai puține deşeuri în mediu, pe măsură ce vom fi tot mai mulți care să le adunăm”, au spus organizatorii, la finalul zilei. Chiar dacă voluntarii nu au terminat de curățat tot cursul Canalului Strei, o nouă acțiune va duce la final ceea ce a fost început sâmbătă. /Mesagerul Hunedoarean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/peste-patru-tone-de-gunoi-au-fost-stranse-din-parcul-dendrologic/HunedoaraMea.ro HD, http://www.hunedoaramea.ro/article/peste-patru-tone-de-gunoaie-str%C3%A2nse-din-parcul-dendrologic-din-simeria-galerie-foto

20 septembrie 2013Teme ABAApa de la izvoarele din Deva este potabilă sau nu?Se spune că apa este izvorul vieții, dar ce te faci când aceasta nu este potabilă? Apei care curge din cele patru izvoare de pe raza municipiului Deva, Bejan 1 şi 2, Căprioara şi Decebal – nu i s-a mai făcut analiza chimică şi microbiologică de către specialiştii de la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

http://www.mesagerulhunedorean.ro/apa-de-la-izvoarele-din-deva-este-potabila-sau-nu

http://www.hunedoaramea.ro/article/peste-patru-tone-de-gunoaie-str%C3%A2nse-din-parcul-dendrologic-din-simeria-galerie-foto

http://www.hunedoaramea.ro/article/peste-patru-tone-de-gunoaie-str%C3%A2nse-din-parcul-dendrologic-din-simeria-galerie-foto



23.09.2013

Direcția de Sănătate Publică de ani de zile, iar cu toate astea, oamenii continuă să consume apa fără nici o problemă. Apa de izvor este cea mai bună? Foarte mulţi deveni preferă să nu bea apă de la robinet, aşa că merg zilnic la izvoarele amintite. Unul dintre cele mai căutate este cel de lângă Pădurea Bejan. Sunt zile când lumea se aşază la coadă pentru a-şi umple sticlele sau bidoanele cu apă de la acest izvor. Ceea ce nu ştiu însă oamenii, sau poate că ignoră, este faptul că atât izvorul de la Bejan, cât şi celelalte trei amintite au fost declarate nepotabile, cu câţiva ani în urmă, de către autorităţile sanitare, cei care consumă apa de aici riscând să se aleagă cu probleme serioase de sănătate. Când am ajuns noi la izvorul de la Bejan, am găsit un bărbat care tocmai îşi umplea bidoanele. El ne-a mărturisit că bea de ani de zile apă de acolo şi până acum, nu a păţit nimic. Singura nemulţumire ar fi că apa nu mai are debitul aşa mare ca înainte.Nu au mai fost făcute teste de şase ani. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara, ultima prelevare de probe din apele izvoarelor devene s-a făcut în anul 2007 şi de atunci, nimeni nu a mai solicitat acest lucru. „La ultima analiză realizată, asta fiind acum şase ani, rezultatul nu a fost unul îmbucurător, apele fiind declarate nepotabile. În acel moment, am cerut primăriei să amplaseze atenţionări prin care să se spună că apa nu este bună de băut, în acest fel, oamenii ştiind la ce pericol se expun”, ne-a declarat Violeta Petruţ, asistent de igienă în cadrul DSP Hunedoara. Se pare că aceste plăcuţe au fost montate, însă au dispărut la scurt timp după amplasarea lor. Persoanele care consumă o astfel de apă se pot alege cu boli digestive serioase sau cu activarea virusului E.coli. Tot cei de la DSP Hunedoara ne-au precizat că potrivit HG 974/2004, art. 50, fiecare primărie are obligaţia de a monitoriza, cel puţin o dată pe an, fântânile şi izvoarele publice de pe teritoriul său. Ca urmare, DSP Hunedoara a trimis anual adrese către primăriile din judeţ, prin care le reamintea această obligaţie, însă foarte puţine – inclusiv Primăria Deva – s-au conformat, probabil din cauză că administraţiile locale trebuie să suporte costul acestor analize. Totuşi, de cine aparţin izvoarele? „Izvoarele amintite de pe raza municipiului Deva nu aparţin de primărie, ci de Apele Române. Deşi cei de acolo trebuie să se ocupe de ele, în momentul de faţă, izvoarele sunt în curs de amenajare de către noi”, a declarat Andrei Nistor, purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva. Însă, Grigorie Burjan, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

23.09.2013

ne-a declarat că Administraţia Naţională Apele Române administrează numai râurile cadastrale, astfel de surse de apă, cum sunt izvoarele de pe raza municipiului Deva, neintrând în atribuţiile lor. Deci, totuşi, cine se ocupă până la urmă de monitorizarea acestor izvoare? /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/apa-de-la-izvoarele-din-deva-este-potabila-sau-nu

Teme similareRomânia primeşte 3,5 miliarde dolari din exploatarea aurului la CertejExtracția aurului în cadrul Proiectului aurifer de la Certej, o investiție de peste 300 milioane de dolari, se va derula pe o perioadă de 16 ani de la demararea ei. Taxe tot mai mari. Potrivit reprezentanţilor societăţii Deva Gold, se estimează că de la Certej se vor scoate peste 50 de tone de aur. Exploatarea respectivă va aduce statului român suma de 3,5 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 70 la sută din totalul investiţiei proiectului aurifer de la Certej. Din datele înregistrate, din anul 1999 şi până în prezent, Deva Gold a plătit statului român pentru licenţele de exploatare a aurului de aici 1,5 milioane de dolari, în condiţiile în care nu s-a scos un gram de aur din pământ. Banii au fost viraţi vistieriei statului în fiecare lună decembrie, pentru anul viitor, astfel că nu s-a pus problema neachitării acestor taxe. Asta, în condiţiile în care taxele de exploatare, explorare şi de prospecţiune au crescut de la an la an, conform Legii minelor. Astfel, dacă în anul 1998, se percepea 500 de lei/km pătrat, taxă de exploatare, în iulie 2013, aceasta a crescut la 32.000 de lei/km pătrat. În cazul explorării, taxa a săltat de la 2 lei/km pătrat, la 1.280 de lei/km pătrat. Pe de altă parte, în 1 octombrie, la Tribunalul Bucureşti va avea loc procesul intentat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului societăţii Deva Gold, privind anularea avizului de mediu acordat în vederea demarării exploatării aurului în perimetrul de la Certej. De precizat că la Certej, în faza de exploatare nu se vor folosi cianuri. Exploatarea de la Certej cuprinde un perimetru de 450 de hectare, unde compania urmează să proceseze 45 de milioane de tone de minereu. Investiţia de aici se ridică la peste 300 de milioane de dolari. În faza de construcţii, vor fi angajaţi 800 de oameni, pe o perioadă de doi ani. Apoi, în faza de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

http://www.mesagerulhunedorean.ro/romania-primeste-35-miliarde-dolari-din-exploatarea-aurului-la-certej



23.09.2013

exploatare, vor fi 550 de salariaţi, pe o perioadă de 15 ani şi încă alţi patru ani pentru închidere. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/romania-primeste-35-miliarde-dolari-din-exploatarea-aurului-la-certej

Toamna se numără realizările în Şoimuş, urmează investiţii în infrastructura de apă şi canalÎn curând va fi semnat contractul de începere a lucrărilor la reţeaua de apă în şase sate aparţinătoare comunei, iar de luna viitoare începe branşarea gospodăriilor la reţeaua de canalizare din satul Şoimuş. Introducerea reţelei de apă în cele şase localităţi este o investiţie de anvergură ce va fi susţinută din bugetul local. Lucrările se vor desfăşura în satele Şoimuş, Bălata, Boholt, Chişcădaga, Păuliş şi Bejan. „Această investiţie este necesară pentru comuna noastră. Oamenii merită să beneficieze de condiţii de trai decente. Proiecte au mai fost, au fost plătite lucrări care s-a dovedit că nu sunt executate, dar Curtea de Conturi şi instituţiile abilitate vor verifica aceste lucruri. Important este să demarăm proiectul, pe care l-am refăcut şi acum am prevăzut şi branşamentele gospodăriilor. Costurile vor fi suportate de primărie”, a adăugat edilul Comunei Şoimuş, Mihai Gabriel Irimie. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Toamna-se-num%C4%83r%C4%83-realiz%C4%83rile-%C3%Aen %C5%9Eoimu%C5%9F-%C5%9Ecoal%C4%83-nou%C4%83-pentru-elevii-din-comun%C4%83-urmeaz%C4%83-investi%C5%A3ii-%C3%AEn-infrastructura-de-ap%C4%83-%C5%9Fi-canal_29_14927.html

Teme de mediuComoara ascunsă din Valea Ierii şi-a găsit stăpân Cine caută raiul pe pământ se poate opri pe Valea Ierii. La doar 30 de kilometri de Cluj-Napoca, comuna ascunde o adevărată comoară. Valea Ierii nu se deosebeşte de celelalte zone doar prin frumusețe, ci şi prin istoricul ei. Printre primii locuitori ai satului s-au numărat şi trădătorii lui Horea, care au fugit împreună cu familiile lor din Mătişeşti,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

http://www.glasul-hd.ro/Toamna-se-num%C4%83r%C4%83-realiz%C4%83rile-%C3%AEn%20%C5%9Eoimu%C5%9F-%C5%9Ecoal%C4%83-nou%C4%83-pentru-elevii-din-comun%C4%83-urmeaz%C4%83-investi%C5%A3ii-%C3%AEn-infrastructura-de-ap%C4%83-%C5%9Fi-canal_29_14927.html





23.09.2013

județul Alba, fiindu-le frică de răzbunarea răsculaților de la 1784. Aceştia au trecut muntele, s-au aşezat în amonte de actualul sat Valea Ierii, în locul numit Dâmbul Cucului, unde şi-au construit bordeie de pământ. Satul Valea Ierii a fost atestat documentar în anul 1840. În prezent, peisajul sălbatic şi bogăția pădurilor impresionează trecătorul. Zona este cunoscută şi ca arie protejată, dar nu şi-a găsit până acum un stăpân, care să o întrețină aşa cum se cuvine. În acest sit se regăsesc şase habitate de interes comunitar, dintre care unul este prioritar. Starea naturală a habitatelor forestiere permite prezența carnivorelor mari, iar ecosistemele acvatice găzduiesc vidra, mai multe specii de amfibieni şi peşti, toate de interes comunitar. Situl se suprapune cu rezervația naturală peisagistică Valea Ierii. „Aici, în Valea Ierii, aria adăposteşte specii de interes comunitar cum ar fi carnivorele mari, ursul, lupul, râsul, dar şi habitate de fag, carpen şi molid”, a declarat Roxana Stoian, consilier superior în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. ANPM a făcut până acum tot posibiliul ca aria să îşi găsească un custode. Ba mai mult, a fost implementat un proiect amplu, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Proiectul poartă numele SINCRON şi în el au fost incluse nouă arii protejate din întreaga țară, printre care şi Valea Ierii. Toate sunt arii orfane, însă autoritățile vor realiza pentru fiecare un plan menit să îmbunătățească măsurile de conservare a diversității naturale, a faunei şi a florei. „Este foarte importantă existența unui plan de management pentru că astfel comunitatea poate afla ce resticții sunt sau în ce condiții poate desfăşura o activitate acolo. Şi atunci am ales nouă arii protejate, pentru care au fost realizate planuri de management. A fost realizată, de asemenea, o bază de date în care să fie introduse informații în aceste planuri de management, să poată fi aflată în timp util, informația despre ce se întâmplă pe teren”, a mai spus Roxana Stoian.Problema nu va fi însă rezolvată pe deplin, în România existând mai multe arii protejate fără custode. Cifrele indică un adevăr crunt, pe care autoritățile județene şi naționale trebuie să-l înfrunte.„Există foarte multe arii protejate care nu au un custode care să se ocupe de administrarea ariilor respective şi din nefericire această sarcină grea este responsabilitatea APM Cluj. Mai precis, din 27 de arii naturale de interes comunitar cum este cea de aici, Valea Ierii, doar 13 sunt date în custodie, iar din cele 24 de arii de interes national, tot 13 au un custode”, a precizat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

23.09.2013

Adina Maier purtător de cuvânt APM Cluj. Pentru Valea Ierii apar primele semnale pozitive. Administrația locală a făcut deja demersuri pentru a deveni custodele ariei. Aleşii locali speră că vor face față provocării, mai ales că în viitor zona ar putea să se dezvolte peste aşteptări, având în vedere potențialul turistic. „Această arie protejată nu este dată în custodie. Împreună cu agenția de mediu şi cu un ONG dorim preluarea în custodie a acestei arii. Este dificil, dar este un lucru bun pentru că şi la nivel național o să se promoveze turismul în zonă şi, credeți-mă, pentru noi acest lucru este prioritar”, a declarat Gabriel Duma, primarul comunei Valea Ierii. Oficialii de la Bucureşti spun că turismul poate salva, de altfel, zona. Pentru asta, localnicii sunt sfătuiți să protejeze fauna şi flora, dar şi să-şi promoveze ținuturile. „Comunitățile locale trebuie să îşi dezvolte afaceri în care să îşi pună un brand. Toate produsele pot avea un astfel de brand. Este asumarea celor care trăiesc într-o zonă arie protejată”, mai spune Roxana Stoian. Primarul comunei Valea Ierii este sigur că există lanse mari ca instituția pe care o conduce să devină custode. „Împreună cu Agenția de Mediu şi cu Facultatea de mediu dorim crearea unui parteneriat. Vrem să promovăm turismul, un turism controlat, nu haotic şi o să respectăm regulile întocmai”, spune Gabriel Duma. Chiar dacă a fost „orfană”, aria Valea Ierii a atras întotdeauna turişti. Proprietarii pensiunilor din zonă sunt mulțumiți şi fac tot posibilul să-şi primească oaspeții aşa cum se cuvine. Astfel, turiştii care ajung pe Valea Ierii se pot bucura nu doar de peisajele sălbatice pe care această arie le oferă, ci şi de pensiunile din zonă la care se pot caza. Acestea le oferă mese tradiționale, dar şi drumeții la Muntele Rece care se află la doar şase kilometri distanță. „Turiştii vin la noi în primul rând pentru zona care este foarte frumoasă. Vin turişti din toate colțurile României, dar şi de peste hotare. Zona este foarte ozonată, foarte frumoasă, cu păduri multe. Suntem înconjurați de păduri şi într-adevăr ne ajută”, a declarat Dana Şoiom, proprietar de pensiune. Mâncarea este şi ea un aspect foarte important. „Pregătim mâncare tradițională, la cererea oamenilor. Dacă sunt străini pregătim şi din bucătăria internațională, tot la cererea lor. Gătim de toate, pentru toate tipurile de oameni”, spune Marcela Fărcaş, bucătăreasă la o pensiune. Reprezentanții Agenției Județene pentru Protecția Mediului spun că demersurile lor pentru conservarea şi promovarea ariilor protejate nu se opresc aici. De curând, agenția a mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

23.09.2013

câştigat alte două proiecte, la rândul lor importante pentru clujeni. Mesajul celor de la Bucureşti, pentru fiecare român, dar şi pentru străinii care ajung pe Valea Ierii sau în alte arii protejate este unul simplu. „Este bine ca de câte ori ieşim în natură să nu facem ce ne trăzneşte prin cap, să nu aprindem focul oriunde, să nu rupem florile pe care le găsim, să nu omorâm gândacii care ne sperie pentru că nu ştim pe cine omorâm şi după aia ce facem. Să conştientizăm că lângă noi este un întreg univers de ființe mici, care stau ascunse şi datoria noastră este să le lăsăm să existe, pentru că ele ne asigură o calitate a vieții mai bună”, a subliniat Roxana Stoian. /CityNews CJ, http://citynews.ro/eveniment/foto-comoara-ascunsa-din-valea-ierii-si-gasit-stapan-1250473

Primarii şi-au dat acordul. Deponeul ecologic hunedorean poate primi finanţarea!Un proiect vital promovat de Consiliul Județean Hunedoara se apropie în sfârşit de un final fericit. Momentul vine după ce ani de zile, acest proiect a trebuit amânat din cauza opoziției unor persoane, care din interese politice, necunoaştere sau prostie, i s-au opus. De acum însă, construirea deponeului ecologic al județului Hunedoara a intrat în linie dreaptă. Primarii hunedoreni au semnat ieri în sala mare a CJ Hunedoara „documentul de poziție”. O poziție favorabilă. Acum, 70 de milioane de euro sunt aşteptate să vină de la Bruxelles ca să ne aducă Hunedoara în secolul XXI în materie de gestiune a deşeurilor. Proiectul de investiţii în Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor a primit girul reprezentanţilor administraţiilor locale din judeţ. A fost ultimul pas înainte ca proiectul să fie trimis la Comisia Europeană, pentru a primi finanţare. Judeţul Hunedoara are toate şansele să beneficieze în următorii ani de o infuzie de 70 de milioane de euro, de la Uniunea Europeană. Fondurile vor fi investite în funcţionalizarea unui sistem ecologic de management al deşeurilor. Deponeurile actuale din judeţ vor fi închise, iar deşeurile vor fi procesate într-un deponeu ecologic ultramodern, care va fi înfiinţat pe fonduri europene, în zona localităţii Băcia.Au semnat pentru deponeu. Pentru ca investiţia să fie posibilă, reprezentanţii tuturor administraţiilor locale din judeţ, aflate în Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară, au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

http://zhd.ro/fonduri-europene-acord-pentru-proiectul-deponeului-ecologic-de-70-de-milioane-de-euro/

http://zhd.ro/fonduri-europene-acord-pentru-proiectul-deponeului-ecologic-de-70-de-milioane-de-euro/

http://citynews.ro/eveniment/foto-comoara-ascunsa-din-valea-ierii-si-gasit-stapan-1250473

http://citynews.ro/eveniment/foto-comoara-ascunsa-din-valea-ierii-si-gasit-stapan-1250473

23.09.2013

fost chemaţi să îşi dea acordul. În cursul zilei de joi, primarii şi juriştii care au reprezentat peste 60 de localităţi hunedorene au parafat documentele de depoziţie asupra investiţiei. “După semnarea documentului de poziţie, următorul pas este semnarea aplicaţiei de finanţare a acestui proiect de 70 de milioane de euro. Documentele sunt semnate de toţi reprezentanţii comunelor, oraşelor şi municipiilor hunedorene aflate în Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară. El stă la baza aplicaţiei de finanţare care, prin hotărârea Consiliului Judeţean Hunedoara, va lua drumul către Bruxelles. Sperăm ca acesta să fie ultimul pas în implementare proiectului Sistemului Integrat de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Hunedoara”, a declarat Ioan Prip, reprezentant al Asociaţiei de Dezvoltare Intracomunitară şi al Consiliului Judeţean Hunedoara. Proiect important pentru comunitate. Ioan Rus, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a declarat că proiectul este deosebit de important pentru judeţul Hunedoara şi, chiar dacă au fost unele controverse legate de construirea deponeului ecologic în judeţ, spiritele s-au inflamat în special anul trecut, când miza a fost una electorală, iar apoi ele s-au liniştit. De aceeaşi părere este şi primarul oraşului Simeria, Emil Rîşteiu. Într-o zonă apropiată Devei, Simeriei şi Hunedoarei va funcţiona deponeul ecologic. “Trebuie să ne reevaluăm poziţiile politice şi să luăm în considerare opiniile specialiştilor, privind acest sistem de management al deşeurilor”, a spus Emil Râşteiu. Primarul Simeriei a solicitat ca locuitorii oraşului Simeria şi ai comunei Băcia să beneficieze de gratuitate la preluarea şi transportul deşeurilor menajere. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://www.glasul-hd.ro/Academia-Rom%C3%A2n%C4%83-avertizeaz%C4%83-Barajul-de-la-Ro%C5%9Fia-Montan%C4%83-ar-putea-avea-efecte-catastrofale-%C5%9Fi-pentru-Deva_19_14949.html/Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/inca-un-pas-inainte-in-proiectul-deponeul-ecologic/HunedoaraMea.ro HD, http://www.hunedoaramea.ro/article/primarii-chema%C8%9Bi-s%C4%83-semneze-pentru-construirea-deponeului-de-la-b%C3%A2rcea-mare-13-au-lipsit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95

http://www.hunedoaramea.ro/article/primarii-chema%C8%9Bi-s%C4%83-semneze-pentru-construirea-deponeului-de-la-b%C3%A2rcea-mare-13-au-lipsit



http://www.mesagerulhunedorean.ro/inca-un-pas-inainte-in-proiectul-deponeul-ecologic

http://www.mesagerulhunedorean.ro/inca-un-pas-inainte-in-proiectul-deponeul-ecologic

http://www.glasul-hd.ro/Academia-Rom%C3%A2n%C4%83-avertizeaz%C4%83-Barajul-de-la-Ro%C5%9Fia-Montan%C4%83-ar-putea-avea-efecte-catastrofale-%C5%9Fi-pentru-Deva_19_14949.html



23.09.2013

Infracţiuni şi contravenţii constatate de pădurarii hunedoreniSilvicultorii hunedoreni încă au bătăi de cap cu cei care nu se pot abține să exploateze lemn după bunul plac şi după propria lege. Aşa că nici consecințele nu întârzie să apară.“De la începutul anului şi până la finele lunii trecute, s-au constatat 10 infracțiuni şi 30 de contravenții cu o valoare totală a amenzilor de 26.200 lei şi 88 mc de material lemnos confiscat. Nu dispunem însă de informații referitoare la ocoalele silvice private şi la proprietarii de păduri cu care nu avem încheiate contracte de administrare, respectiv prestări servicii. Cât priveşte Direcția Silvică Hunedoara, la nivel de județ pot spune că sunt încheiate 1.399 contracte de prestări servicii pentru o suprafață de 36.405 hectare şi 36 de contracte de administrare pentru o suprafață de 12.617 hectare”, a precizat Radu Crişan, şeful Direcției Silvice Hunedoara. Conform lui, probleme există cu precădere în rândul pădurilor ai căror proprietari nu au încheiate astfel de contracte, deşi legea îi obligă să le încheie. Aceştia nu pot fi controlați decât pe traseu, atunci când transportă lemne tăiate ilegal, cerându-li-se documentele de proveniență. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/infractiuni-si-contraventii-constatate-de-padurarii-hunedoreni

19 septembrie 2013Teme ABAFoşti şi actuali şefi de la ABA Mureş trimişi în judecată de DNABancrută frauduloasă, fals, uz de fals şi abuz în serviciu la Apele Române Mureş. După o cercetare care s-a întins pe mai durata a mai bine de un an, procurorii anticorupție au decis la sfârşitul săptămânii trecute trimiterea în judecată a mai multor persoane din fosta şi actual conducere a Administrației Bazinale de Apă Mureş. Acuzațiile aduse inculpaților sunt deosebit de grave, iar Tribunalul Mureş este instanța de judecată care a fost sesizată de procurori şi care trebuie să decidă dacă acuzațiile formulate de aceştia sunt sau nu fundamentate. Procurorii anticorupție de la Târgu-Mureş au dispus trimiterea în judecată a fostului director, a fostului director tehnic, a directorului economic şi a şefului Biroului de Investiții de la Administrația Bazinală de Apă (ABA)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

http://www.mesagerulhunedorean.ro/infractiuni-si-contraventii-constatate-de-padurarii-hunedoreni



23.09.2013

Mureş, dar şi a patronului unei societăți comerciale şi a persoanei juridice. Potrivit anchetatorilor, Giurgea Teodor, director la Administrația Bazinală de Apă (A.B.A.) Mureş la data faptelor, Orban Laszlo Levente, director tehnic la Administrația Bazinală Mureş la data faptelor, Pătraşcu Maria, director economic la Administrația Bazinală Mureş şi Popa Ioan, şef Birou Investiții ABA Mureş, sunt acuzați de săvârşirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, uz de fals, în formă continuată şi complicitate la infracțiunea de bancrută frauduloasă, în formă continuată.Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2011, cei patru, cu încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice, au avizat două contracte de cesiune încheiate de SC Laurențiu H SRL Negreşti Oaş, firmă reprezentată de inculpatul Huja Laurențiu Manuel, cu societatea S.C. Globe Trotters S.R.L. Tîrgu Mureş, societate aflată în procedura insolvenței. “În continuare, inculpații reprezentanți ai A.B.A. Mureş au încheiat cu SC Laurențiu H SRL trei contracte de investiții având ca obiect efectuarea unor lucrări de amenajare şi regularizare a unor ape din județul Mureş. În această modalitate, aceste lucrări, inițial atribuite S.C. Globe Trotters S.R.L. şi nefinalizate, au fost încredințate direct către SC Laurențiu H SRL, consecința fiind prejudicierea creditorilor S.C. Globe Trotters S.R.L., firmă aflată în procedura insolvenței şi, ulterior, în procedura falimentului. Ulterior, pe baza unor documente justificative fictive ce atestau în mod nereal că lucrările au fost executate de S.C. Laurențiu H S.R.L, inculpații Giurgea Teodor, Orban Laszlo Levente, Pătraşcu Maria şi Popa Ioan au avizat la plată contravaloarea acestor lucrări în sumă totală de 1.014.000 lei, executate anterior încheierii acestor contracte de către S.C. Globe Trotters S.R.L. Târgu Mureş. În baza unor contracte de subcontractare, suma de 1.014.000 lei a ajuns, după reținerea unui comision, în conturile inculpatei SC Ancora Cons SRL Sâncraiu de Mureş, societate comercială care era administrată în fapt de reprezentantul S.C. Globe Trotters S.R.L. Tîrgu Mureş. Pentru că această sumă de bani nu a mai intrat în patrimoniul societății aflate în stare de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

23.09.2013

insolvență, această situație a condus la prejudicierea creditorilor acestei societăți comerciale, în rândul cărora se află inclusiv Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureş”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupție în care se mai specific şi faptul că lichidatorul judiciar s-a constituit parte civilă în numele SC Globe Trotters Cons SRL cu suma de 1.014.000 lei. În dosar a fost trimis în judecată şi Huja Laurențiu Manuel, director tehnic la SC Laurențiu H SRL Negreşti Oaş, în sarcina căruia s-au reținut săvârşirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată şi complicitate la infracțiunea de bancrută frauduloasă, în formă continuată, dar şi persoana juridică SC Ancora Cons SRL. La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofițeri din cadrul Serviciului Român de Informații. /24 de ore mureșene MS, http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/fosti-si-actuali-sefi-de-la-aba-mures-trimisi-in-judecata-de-dna.html

Teme similareJudeţul Hunedoara are risc ridicat de inundaţiiHunedorenii din mai multe părți ale județului sunt obişnuiți ca apele să le invadeze periodic gospodăriile. Autorităile din aceste zone au investit, mai mult sau mai puțin, ajutate şi de la nivel central, pentru lucrări de îndiguire. Totuşi, riscul de inundații rămâne ridicat pentru județul Hunedoara. Galațiul a fost deja lovit puternic în acest an, iar pierderile sunt masive. Potrivit unei hărţi obţinute şi prezentate de capital.ro, de la Pool-ul de Asigurări Împotriva Dezastrelor, în ceea ce priveşte inundaţiile, judeţul Hunedoara stă cel mai rău în comparaţie cu vecinii săi. Judeţele Arad, Timiş şi Caraş-Severin prezintă un risc mediu, Alba şi Vâlcea un risc mediu spre mic, în timp ce Gorjul are un risc mic de producere a inundaţiilor. /HunedoaraMea.ro HD, http://www.hunedoaramea.ro/article/jude%C5%A3ul-hunedoara-are-risc-ridicat-de-inunda%C5%A3ii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

http://www.hunedoaramea.ro/article/jude%C5%A3ul-hunedoara-are-risc-ridicat-de-inunda%C5%A3ii


http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/186600.html


http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/fosti-si-actuali-sefi-de-la-aba-mures-trimisi-in-judecata-de-dna.html

http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/fosti-si-actuali-sefi-de-la-aba-mures-trimisi-in-judecata-de-dna.html

23.09.2013

Canalele din Micălaca, la reparat Au curs râuri de cerneală în ziare despre râurile de apă ce curg prin Micălaca la fiecare ploaie mai puternică. Ultimele inundații de sub pasajul de cale ferată din zona Billa s-au lăsat cu scandaluri între Compania de Apă, Primăria Arad şi Consiliul Județean Arad. S-a cerut capul directorilor de la Apă, aceştia au arătat cu degetul spre Primărie care comandă lucrări slabe. Într-un final, parcă pentru a îngropa securea războiului, administrația locală a scos la licitație reabilitarea sistemului de canalizare pluvială în Micălaca. Peste 2,5 milioane de lei este dispusă să dea Primăria pentru a rezolva problema. Chiar dacă a fost organizată o licitație în acest sens, cel mai probabil lucrarea va fi realizată tot de către Compania de Apă Arad, cea care deține monopolul pe acest segment. Aşa că circul ar putea fi înăbuşit de această mişcare: Compania de Apă mai câştigă o lucrare, Primăria împacă cetățenii care se plâng la fiecare ploaie. Şi lucrările.Potrivit licitației, pe lângă lucrările efective la sistemul de canalizare, schimbarea tubulaturii şi a racordurilor, se va reabilita şi stația de pompare numărul 5, cea care, teoretic, ar trebui să preia toată apa pluvială şi să o transporte prin sistemul de canalizare. Documentele care însoțesc licitația arată că firma care va semna contractul va trebui să îndeplinească trei obiective. Primul dintre acestea este reabilitarea a 553 de metri de conducte, 25 de cămine de vizitare, 40 de guri de scurgere, stația de pompare, camera de retenție, împrejmuire, porți şi acces în incinta stației, toate acestea în zona Bulevardului Nicolae Titulescu – strada Cetinei. Cel de al doilea obiectiv se referă la reabilitarea a 540 de metri de conducte, 15 cămine de vizitare şi 21 de guri de scurgere în zona strada Cetinei – Bulevardul Nicolae Titulescu – strada Cornel Radu. În final, al treilea obiectiv se referă la instalații hidraulice şi electrice noi în stația de pompare. 12 luni Licitația va fi câştigată de societatea care va oferi cel mai bun preț. Lucrarea va trebui finalizată în termen de 12 luni de la semnarea contractului, iar Primăria va reține o parte din sumă ca şi garanție de bună execuție. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/canalele-din-micalaca-la-reparat/1334581

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

http://www.aradon.ro/canalele-din-micalaca-la-reparat/1334581

23.09.2013

Mai multe adăposturi construite ilegal pe strada Renaşterii au fost demolatePoliția Locală Arad a anunțat că în cursul zilei de marți au fost demolate mai multe anexe construite ilegal pe domeniul public, Măsura a fost luată după ce la sediul instituției au fost depuse numeroase reclamații provenite de la locuitorii de pe străzile Renaşterii şi Marginei, din cartierul Micălaca. „La sfârşitul lunii august, Serviciul «Disciplina în construcții şi afişaj stradal», din cadrul Poliției Locale, a aplicat o amendă contravențională familiei P. G., care a construit pe domeniul public, fără să aibă acest drept, în zona inundabilă, mai multe adăposturi ilegale pentru animale. Aceste animale însă erau lăsate nesupravegheate şi distrugeau spațiile verzi ale locatarilor din zonă, pomii fructiferi şi parcurile celor din imediata vecinătate. Din păcate însă, nici după nenumăratele somații primite de contravenienți, dar nici după amenda primită, aceştia nu au găsit o cale să demoleze cotețele construite fără a avea vreo autorizație în acest sens”, a declarat Eugenia Crainic, purtătorul de cuvânt al Poliției Locale Arad.Acțiunea de demolare a fost efectuată de Serviciul „Edilitar” din cadrul Direcției Tehnice a Primăriei Arad. „Având în vedere numărul amplasamentelor ilegale şi faptul că familia contravenientă nu şi-a adăpostit animalele în altă parte nici măcar în momentul în care autoritățile au trecut la demolarea efectivă a adăposturilor, acțiunea va continua şi în zilele următoare, urmând a fi finalizată până la sfârşitul lunii”, a mai afirmat Eugenia Crainic. /NEWS AR, http://www.newsar.ro/stiri-locale/mai-multe-adaposturi-construite-ilegal-pe-strada-renasterii-au-fost-demolate/Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/adaposturi-ilegale-de-pe-strada-renasterii-daramate/1334894

Teme de mediuAu început pregătirile pentru Let’s Do It România! Pe 28 septembrie, medieşenii şi nu numai ei sunt aşteptați să participe la o acțiune de igienizare de mare amploare în zone cu probleme din oraş, dar şi din afara acestuia. Organizatorii proiectului au demarat deja pregătirile şi au identificat o serie de parteneri. De asemenea, aceştia au lansat un apel către toți cei care doresc să sprijine

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

http://www.monitoruldemedias.ro/2013/09/au-inceput-pregatirile-pentru-lets-do.html

http://www.aradon.ro/adaposturi-ilegale-de-pe-strada-renasterii-daramate/1334894

http://www.aradon.ro/adaposturi-ilegale-de-pe-strada-renasterii-daramate/1334894

http://www.newsar.ro/stiri-locale/mai-multe-adaposturi-construite-ilegal-pe-strada-renasterii-au-fost-demolate

http://www.newsar.ro/stiri-locale/mai-multe-adaposturi-construite-ilegal-pe-strada-renasterii-au-fost-demolate

23.09.2013

această acțiune cu orice consideră de cuviință. „Avem deja o serie de parteneri cu care lucrăm la acest proiect, însă ne dorim ca un număr cât mai mare de firme, ONG-uri să vină alături de noi şi să ne sprijine. În perioada imediat următoare vom merge şi noi pe teren, pentru a vedea zonele cu probleme în care vom interveni“, a menționat Cristina Pustai, coordonatorul local. /Monitorul de Mediaș SB, http://www.monitoruldemedias.ro/ /Nova TV SB, http://novatv.ro/2013/09/video-au-inceput-pregatirile-pentru-editia-din-acest-an-a-lets-do-it-romania/#more-49698

Let's Do It Romania 2013 - 28 septembrie Pregatirile pentru editia din acest an a Let’s Do It România, eveniment programat pe 28 septembrie, sunt in plina desfasurare. Organizatorii proiectului au identificat deja, in colaborare cu operatorul de salubritate, mai multe zone in care sunt necesare actiuni de igienizare. Totodata a fost lansat si un apel catre toti cei care doresc sa sprijine aceasta actiune cu orice considera de cuviinta, dupa cum a declarat Cristina Pustai, organizator al proiectului Let's Do It Romania. Actiunea de igienizare de mare amploare, Let Do It Romania 2013, se va desfasura pe data de 28 septembrie. /Radio Mediaș 725 SB, http://www.radiomedias.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=8003:lets-do-it-romania-2013-28-septembrie&catid=136:stiri-septembrie-2013&Itemid=80

Academia Română avertizează: Barajul de la Roşia Montană ar putea avea efecte catastrofale şi pentru DevaMunicipiul Deva precum şi alte oraşe importante din țară şi de peste hotare ar putea fi grav afectate în urma derulării proiectului Roşia Montană. Cel puţin aşa susţine Academia Română într-o analiză a riscurilor privind mediul şi dezvoltarea durabilă a zonei. Pericolul este de fapt barajul de acumulare înalt de 180 de metri care ar putea ceda în orice moment, spun specialiştii care au întocmit analiza. Pe măsură ce se apropie momentul în care Guvernul şi Parlamentul vor trebui să ia o decizie tranşantă cu privire la demararea sau blocarea Proiectului Roşia Montană, tot mai multe instituţii, consilii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

http://www.radiomedias.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=8003:lets-do-it-romania-2013-28-septembrie&catid=136:stiri-septembrie-2013&Itemid=80




http://novatv.ro/2013/09/video-au-inceput-pregatirile-pentru-editia-din-acest-an-a-lets-do-it-romania/#more-49698

http://novatv.ro/2013/09/video-au-inceput-pregatirile-pentru-editia-din-acest-an-a-lets-do-it-romania/#more-49698

http://www.monitoruldemedias.ro/

23.09.2013

ştiinţifice sau ONG-uri prezintă argumente pro sau contra exploatării. Cel mai important for ştiinţific din România a făcut publică o analiză cu privire la riscurile demarării acestui proiect. Academia Română s-a pronunţat împotriva exploatării. Un „baraj cu greutate”În analiza Academiei Române riscul major asupra mediului, precum şi asupra numeroase localităţi este barajul ce urmează să fie construit din rocă sterilă şi care „nu prezintă garanţii în situaţii extreme”. Barajul urmează să fie construit în valea Corna şi „se sprijină pe formaţiuni geologice dominant argilo-marnoase şi detritice care ar deveni instabile”. Academia Română mai precizează în analiză: „Consecinţele "cedării" acestui baraj sub presiunea reziduurilor cianurate şi toxice acumulate în spatele lui ar însemna o catastrofă enormă pentru Valea Arieşului, a Mureşului, a Tisei inferioare şi a Dunării, de la Belgrad până în Deltă. Oraşe importante precum Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad şi toate oraşele în lungul Dunării de la Porţile de Fier până în Deltă ar suferi distrugeri însemnate”. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Academia-Rom%C3%A2n%C4%83-avertizeaz%C4%83-Barajul-de-la-Ro%C5%9Fia-Montan%C4%83-ar-putea-avea-efecte-catastrofale-%C5%9Fi-pentru-Deva_19_14949.html

Mină de aur romană, comoara din adâncurile Roşiei Montane, descoperită în 1970Martor ocular al importantei descoperiri a fost inginerul Aurel Sântimbrean, fostul geolog şef de la Intreprinderea minieră de la Roşia Montană. El şi ortacii săi au avut privilegiul de a păşi în urmă cu 43 de ani, în locul în care nu mai intrase nimeni de aproape două milenii, nici măcar aerul. Când telefonul inginerului Aurel Sîntimbrean a sunat în zorii zilei de 16 mai 1970, se prevestea o urgență extremă la Roşia Montană, la intreprinderea minieră unde activa geologul. La celălalt capăt al firului țipa unul dintre maiştri: „Veniți, tovarăşul inginer şef, s-a crăpat pământul şi s-a prăbuşit tavanul galeriei peste vagoneți, iar şuvoaiele de nămol şi apă vin peste noi în cascadă, cu buşteni, crengi şi frunze, nu's ce poate fi...". Mina de la 140 de metri adâncime, oglindă a tehnicii miniere romane Maistrul vorbea de ceva ce se petrecea la 140 de metri adâncime.Fostul geolog de la exploatarea minieră de stat de la Roşia Montană şi-a dat seama, după o serie de investigații amănunțite, că minerii care-l alertaseră făcuseră o descoperire

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102




23.09.2013

arheologică de pomină. Din adâncurile masivului Orlea se arăta o mină de aur intactă! Inițial, echipa care a intrat în adâncuri a mizat pe o mină veche de câteva sute de ani, cel mult de pe vremea austriecilor, cei care s-au implicat în exploatraea bogatului zăcământ de aici, mai ales în vremea împărătesei Maria Tereza. „ În 16 mai 1970, am intrat unde, timp de aproape două milenii, nu mai intrase nimeni, nici măcar aerul...Pot să spun că am fost un norocos, că am dat peste minele antice, de care doar auzisem. Aveam în față tuneluri în formă de trapez, construite cu dalta şi ciocanul, vedeam urmele de daltă de pe tavan, chiar şi firidele în care minerii îşi agățau opaițele pe vremea romanilor. Am găsit bandaje de lemn, care însă s-au pulverizat, în contact cu aerul“, aşa descrie Aurel Sîntimbrean descoperirea minei, din vremea când aurul Roşiei Montane era scos de romani. Cu alte cuvinte, Sîntimbrean şi ortacii săi făceau cunoştință cu toată tehnica romană a mineritului: galerii în formă de trapez, cât şi în formă de triungi, unice în Europa. În total, au fost eliberați 420 de metri de galerie de mină, pe două niveluri. Descoperirea minei de aur romană le-a dat avânt geologului şi ortacilor săi, în căutarea altor urme de minerit, antice şi de pe vremea austriecilor. Aşa, au mai ieşit la iveală galerii în formă de triungi în masivul Ţarina. „Imediat ne-am gândit că le-am putea uni, printr-un tunel de aproximativ 200 de metri, cu galeriile minei de aur romane“.mai spune geologul. Numai că, elanul le-a fost curmat de şefii de la Bucureşti pe motiv că „nu sunt bani“. Aşa că, în final, a trebuit să se mulțumească cu amenajarea a ceea ce ieşise din adâncurile masivului Orlea, proces care a durat 6 ani, tot datorită faptului că banii veneau cu țârâita. Mina de stat de la Roşia Montană, închisă în 2006 Exoloatraea bogățiilor subsolului Roşiei Montane s-a făcut din anii 1970, la suprafață, în carieră deschisă (mină) în masivul Cetate. A fost închisă în 2006. Motivul oficial: nu mai era rentabilă! Cea mai veche menține despre Roşia Montană este datată 6 februarie 131, când un jurist cu nume italic, Valerius Firmus, a „zgârâiat“ pe ceara moale a unei tăblițe cerate un contract de închiriere a forței de muncă într-o mină de aur din Roşia Montană. Fără să ştie, Firmus a redactat certificatul de naştere al anticului Alburnus Maior. În ultimii 16 ani, cele mai frecvente întrebări despre Roşia Montană, care au împărțit țara în două tabere, sunt: Să scoatem sau nu aurul din adâncuri? Cât de periculoasă va fi exploatarea pentru mediu? Cât câştigă statul român din afacerea propusă de compania

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

23.09.2013

canadiană care vrea să exploateze bogățiile din subsolul Roşiei Montane? /Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/mina-aur-romana-comoara-adancurile-rosiei-montane-descoperita-1970-1_5239631cc7b855ff5697a5a9/index.html

Liderul de sindicat anunţă noi proteste la Roşia Montană, dacă până vineri nu va veni comisia specialăMinerii care au protestat în subteran la Roşia Montană şi localnicii care susțin proiectul minier vor relua acțiunile de protest dacă comisia specială nu va merge până vineri la Roşia Montană, anunță liderul sindical al ortacilor. Liderul Sindicatului “Viitorul Mineritului” de la Roşia Montană, Cristian Albu, a declarat, miercuri, că minerii şi localnicii care susțin proiectul minier au suspendat pentru moment protestele şi aşteaptă ca membrii comisiei speciale să vină la Roşia Montană şi să vadă la fața locului ce va presupune noua exploatare. Albu a spus că aceasta a fost una dintre solicitările protestatarilor de la Roşia Montană şi ale minerilor care s-au blocat în subteran. El a adăugat că premierul Victor Ponta le-a promis că membrii comisiei vor veni la Roşia Montană şi acesta a fost motivul pentru care minerii şi localnicii au suspendat protestele. Albu a afirmat că protestele au fost suspendate până vineri, inclusiv, şi se aşteaptă o decizie din partea comisiei, iar în cazul în care parlamentarii vor decide să nu vină la Roşia Montană, minerii şi localnicii care susțin exploatarea sunt hotărâți să reînceapă acțiunile de protest. “E foarte important să vină la fața locului şi să vadă ce va însemna proiectul în teren. Trebuie să îşi facă o idee, dacă nu, vor fi subiectivi şi vor vedea doar protestele din Piața Universității”, a spus Albu. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/liderul-de-sindicat-anunta-noi-proteste-la-rosia-montana-daca-pana-vineri-nu-va-veni-comisia-speciala-216009.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

http://www.ziarulunirea.ro/liderul-de-sindicat-anunta-noi-proteste-la-rosia-montana-daca-pana-vineri-nu-va-veni-comisia-speciala-216009.html

http://www.ziarulunirea.ro/liderul-de-sindicat-anunta-noi-proteste-la-rosia-montana-daca-pana-vineri-nu-va-veni-comisia-speciala-216009.html

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/mina-aur-romana-comoara-adancurile-rosiei-montane-descoperita-1970-1_5239631cc7b855ff5697a5a9/index.html

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/mina-aur-romana-comoara-adancurile-rosiei-montane-descoperita-1970-1_5239631cc7b855ff5697a5a9/index.html

23.09.2013

20 septembrie 2013Teme ABAPrietenie româno-sârbă pe bicicletăProiectul privind amenajarea malurilor râului Bega va continua dincolo de frontiera cu Serbia. În prezent se lucrează la complexul turistic al râului Bega, atât pentru Timişoara, cât şi pentru ceea ce este în aval de oraş, până la graniţa cu Serbia a declarat Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş. Se doreşte realizarea unui tronson de 37 de km de pistă de biciclete, o punte între România şi Serbia. Actuala etapă a proiectului vizează redarea râului Bega circuitului naval de agrement, iar după decolmatarea cursului de apă de către sârbi, va fi posibil şi transportul comercial uşor. /RADIO RESITA, http://www.radio-resita.ro/prietenie-romano-sarba-pe-bicicleta/

Cu un an întârziere, la Timişoara începe amenajarea pistei de cicloturism. Vom ajunge cu bicicleta în Serbia!TIMIŞ. Va mai trece ceva vreme până când timişenii vor putea ajunge pe două roţi în Serbia. Proiectul desfăşurat de autorităţile timişene împreună cu cele din ţara vecină prevăd realizarea unei piste de cicloturism de-a lungul Canalului Bega, ce se va întinde pe 37 de kilometri, de la Podul Modoş până la graniţa cu Serbia, iar traseul va include localităţile Sânmihaiu Român, Uivar şi Otelec. Lucrările ar fi trebuit să demareze la începutul acestui an, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Anunţat în urmă cu mai bine de doi ani, proiectul `Valorificarea potenţialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara` a început oficial, miercuri, când reprezentanţii părţilor implicate în proiect, Administraţia Bazinală de Apă Banat, Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Zrenjanin s-au întâlnit la Palatul Administrativ din Timişoara. Până la sfârşitul anului proiectul va fi contractat. Sperăm ca lucrările să înceapă la primăvară şi să fie terminate în totalitate în 2015. Sper ca această pistă să se alieze cu posibilităţile de turism din localităţile Uivar, Otelec şi Sânmihai. Sper ca anul viitor să înceapă şi lucrările la nodul hidritehnic de la Sânmihai şi ca partea sârbă să realizeze decolmatarea Begăi astfel încât să putem relua circulaţia turistică pe Bega, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin. Bugetul proiectul se ridică la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

http://www.radio-resita.ro/prietenie-romano-sarba-pe-bicicleta/

23.09.2013

aproape 2,4 milioane de euro, iar cea mai mare parte din bani, 85%, este nerambursabilă. Proiectul a fost câştigat în cadrul programului transfrontalier de cooperare România–Serbia, IPA 2007-2013 de către Administraţia Bazinală de Apă Banat, Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Zrenjanin. Pista va avea doi metri lăţime şi va permite circulaţia în ambele sensuri. Pista pentru biciclişti va începe în Timişoara, în apropierea Podului Modoş, va continua pe Splaiul Sofocle, Parcul Industrial Freidorf, Utvin, Uivar, Otelec care este ultima localitate din România şi va continua în Serbia până în localitatea Zrenjanin. Nu trebuie să fie neapărat un proiect în oglindă. Partea sârbă nu e pregătită să facă pista de biciclete, dar va încerca să acceseze fonduri europene pentru investiție, a precizat Mihaela Madar, şef Birou Implementare proiecte şi relații internaționale la Administrația Bazinală de Apă Banat, manager de proiect. În cadrul proiectului comun, Primăria Zrenjanin lucrează la un studiu de fezabilitate pentru ca pista să continue şi după graniţa cu Serbia. Ne pregătim pentru încheierea contractului cu constructorului. Asta înseamnă că am încheiat proiectarea şi aşteptăm caietul de sarcini. Desfăşurăm acţiuni de întreţinere a locurilor pe care se va construi pista anul viitor, a mai spus managerul de proiect Mihaela Madar. /ORA DE TIMIS, http://oradetimis.oradestiri.ro/cu-un-an-intarziere-la-timisoara-incepe-amenajarea-pistei-de-cicloturism-vom-ajunge-cu-bicicleta-in-serbia/actualitate/2013/09/18/

Teme similareA fost terminată reconstrucţia podului peste canalul Behela de la Uzina de Apă Vechiul pod peste canalul Behela de la Uzina de Apă din Timişoara, vechi de peste o sută de ani, s-a surpat în urma unor inudaţii. Podul s-a construit peste canalul Behela şi face legătura între strada Uzinei şi strada Rozelor, în Ghiroda. Vechiului pod, afectat în urma inundaţiilor, a fost demolat. Noul pod are o structură din dale de beton cu grinzi metalice înglobate, parte carosabilă şi trotuar. Lungimea podului este de 16,84 m, gabaritul său este de 10,74 m, cu două benzi de circulaţie, o bandă de ghidare, o zonă de siguranţă şi un trotuar. A fost concepută şi o structură rutieră nouă a părţii carosabile şi a racordului cu vechiul sector de stradă pentru a permite accesul la proprietate, au fost

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

http://oradetimis.oradestiri.ro/cu-un-an-intarziere-la-timisoara-incepe-amenajarea-pistei-de-cicloturism-vom-ajunge-cu-bicicleta-in-serbia/actualitate/2013/09/18/

http://oradetimis.oradestiri.ro/cu-un-an-intarziere-la-timisoara-incepe-amenajarea-pistei-de-cicloturism-vom-ajunge-cu-bicicleta-in-serbia/actualitate/2013/09/18/

23.09.2013

montate rigole şi receptori. De asemenea, a fost montat parapetul podului, au fost montate indicatoare de semnalizare şi executate marcajele. Rezistenţa podului este proiectată la o capacitate de până la 80 de tone. Valoarea lucrării a fost de aproape 1.5 milioane lei. Durata lucrării a fost de zece luni (cu sistare în perioada de iarnă) şi termen de finalizare în luna septembrie 2013. Lângă noul pod va fi realizat şi un teren de baschet. /ADEVARUL/TIMIS, http://adevarul.ro/locale/timisoara/a-fost-terminata-reconstructia-podului-canalul-behela-uzina-apa-1_523ae2b0c7b855ff569eff45/index.html#

Teme de mediuRetim relanseaza campania de constientizare a populatiei asupra necesitatii si obligatiei colectarii selective a deseurilorSocietatea de salubritate Retim relansează campania de colectare selectivă a deşeurilor. Efortul companiei de a creşte procentul de deşeuri ce se pot recupera va fi susţinut de co campanie pe toate fronturile, o campanie cu o denumire mai mult decât sugestivă: Logic, Eco-Logic. În acest moment Retimul colectează selectiv 10% din totalul deşeurilor menajere produse, mulţumită efortului tuturor cetăţenilor. În 2014 se doreşte ca această valoare să ajungă la 20%, iar în 2016 la 40%. Colectarea selectivă nu este doar un moft al celor ce se ocupă de gunoiul oraşului, dar este şi o prevedere legală. “Trebuie să diminuăm cu 15% cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile supuse eliminării definitive prin depozitare, conform legislaţiei în vigoare”, a declarat Marcel Petrişor, directorul general al Retim. Din fericire, timişorenii sunt oameni conştiincioşi şi deja au învăţat ce înseamnă să nu arunce plasticul sau sticla în aceiaşi pubelă cu cojile de ceapă. “Până acum noi am oferit la clienţi pubele de culoare neagră pe care am lipit autocolante prin care îi anunţam pe clienţi că acolo se depun materialele reciclabile. În general, timişorenii au respectat colectarea selectivă. Acum vom aplica o nouă strategie. În locul pubelelor de culoare neagră vom oferi pentru reciclabile pubele colorate în galben, să fie clar vizibile, să nu mai fie probleme. De asemenea, la case am oferit saci de culoare galbenă care erau utilizaţi de mai multe ori până se stricau. Am schimbat strategia şi aici, în sensul că vom oferi oamenilor de la gospodăriile individuale saci de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107

http://adevarul.ro/locale/timisoara/a-fost-terminata-reconstructia-podului-canalul-behela-uzina-apa-1_523ae2b0c7b855ff569eff45/index.html#



23.09.2013

unică folosinţă. Fiecare client va primi un set de asemenea saci şi îi va folosi”, a mai declarat Petrişor.Ce înseamnă pentru cetăţeni această colectare selectivă? Va însemna de fapt păstrarea tarifelor la un nivel acceptabil fără scumpiri prea mari. Noile gropi de gunoi au costuri mai mari de operare, gunoiul trebuie transportat pe distanţe mari până la deponeu, toate acestea înseamnă şi costuri de operare mai mari. Prin recuperarea unui procent cât mai mare din aceste gunoaie se vor putea păstra în limite decente costurile de operare, deci preţurile pentru acest serviciu. “Deşeurile pe care le selectăm vor fi reciclate şi vor deveni produse noi, economisind materii prime. Astfel, reducem volumul de deşeuri la deponeu garantând un viitor mai bun urmaşilor noştri respectăm mediul înconjurător”, a spus Marcel Petrişor. Campania LOGIC, ECO-LOGIC a demarat în toamna acestui an şi este prezentă pe mai multe planuri. Este o campanie de proporţii, care doreşte să trezească şi să sensibilizeze timişorenii de toate vârstele, firul principal fiind legat de colectarea selectivă a deşeurilor. „Prin intermediul campaniei LOGIC, ECO-LOGIC dorim să aducem informaţiile necesare tuturor timişorenilor astfel încât să ne bucurăm împreună de un oraş mai curat” a declarat Marcel Petrişor, director general Retim Ecologic Service.În cadrul acestei campanii a fost editat şi distribuit un pliant care să atragă atenţia populaţiei asupra necesităţii civice de a folosi la maximum reciclarea deşeurilor. În jur de 25.000 pliante au fost deja distribuite în perioada 01- 18 septembrie. De asemenea, a fost elaborat „Ghidul pentru colectare selectivă”, care prezintă în detaliu tot ceea ce este necesar să cunoască cetăţenii legat de aceste aspecte. Pentru toţi timişorenii care locuiesc la casă a fost editat un flyer dedicat sacilor galbeni, de unică folosinţă, pe care societatea Retim îl foloseşte în acest proces de colectare selectivă a deşeurilor. Noua modalitate de colectare a fost aplicată începând cu zona delimitată de străzile Circumvalațiunii, Bogdăneştilor, Dunărea, Nera. Trebuie spus că cei mai conştiincioşi cetăţeni în ceea ce priveşte colectarea selectivă sunt exact cei de la case. Pentru a avertiza cetăţenii asupra aruncării necorespunzătzoare a gunoiului a fost editat şi produs un autocolant cu inscripţia “Conţinut necorespunzător”, care din 1 octombrie 2013 va fi lipit de oamenii Retim acolo unde se constată aruncarea unor materiale recuperabile în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

23.09.2013

publele cu deşeuri umede. Scopul acţiunii este de atenţionare asupra colectării selective. Tot în cadrul campaniei au fost re-etichetate toate “clopotele”, acele recipiente mari instalate pe stradă pentru colectarea de sticlă, astfel ca mesajele sa fie intuitive, iar colectarea să se poată face în condiţii optime. În parcarea din Piaţa 700 şi la sediul RETIM de lângă Pădurea Verde au fost amplasate panouri outdoor care vorbesc despre importanţa colectării selective şi despre ceea ce se întâmplă cu deşeurile reciclabile în procesul transformării acestora în obiecte noi. /TION, http://www.tion.ro/retim-relanseaza-campania-de-constientizare-a-populatiei-asupra-necesitatii-si-obligatiei-colectarii-selective-a-deseurilor/1335401

19 septembrie 2013Teme ABA Un dig mai înalt cu 30 de centimetri şi pistă pentru biciclişti pe malul Begăi, până la sârbi, din 2015In curând vom merge cu bicicleta până la sârbi. 37 de kilometri, de la Podul Modoş, îi vom parcuge pe două roți, fără motor, până la granița cu Serbia. Acolo va fi un punct de trecere, cel mai probabil, până când Serbia va intra în Uniunea Europeană. Va fi o pistă în lățime de doi metri, cu toate amenajările necesare, iar digul se va supraînălța cu 30 de centimetri. Practic, va fi un traseu neîntrerupt până la grasnița cu Serbia, deoarece urmează cursul râului. „Până la sfârşitul anului, proiectul va fi contractat. Noi sperăm ca proiectul să fie realizat până în anul 2015. Sper ca anul viitor să înceapă şi lucrările la nodul hidrotehnic Sânmihai”, a spus Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş.Pistă de biciclete căutată şi frecventată„Va fi o pistă de biciclete căutată şi frecventată, pentru că nu are nici o intersecție cu alte drumuri. Încep să prindă viață şi proiecte care au fost o dată doar în glumă discutate”, spune Bojin. Pista va începe de la Podul Modoş şi va fi accesibilă. Digul va fi consolidat cu încă 30 de centimetri, cu balastru, piatră şi asfalt. Conform datelor din proiect, aceste piste de cicloturism vor trebui să fie realizate până în toamna anului 2014, de aceea s-a specificat ca o dată sigură de finalizare anul 2015. Administrația Bazinală de Apă Banat, în parteneriat cu Consiliul Județean Timiş şi cu Municipalitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

http://www.tion.ro/retim-relanseaza-campania-de-constientizare-a-populatiei-asupra-necesitatii-si-obligatiei-colectarii-selective-a-deseurilor/1335401

http://www.tion.ro/retim-relanseaza-campania-de-constientizare-a-populatiei-asupra-necesitatii-si-obligatiei-colectarii-selective-a-deseurilor/1335401

23.09.2013

Zrenjanin din Republica Serbia implementează proiectul intitulat “Valorificarea potențialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara” – Cod MIS ETC 1378, finanțat prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia.De la Podul Modoş în SerbiaBugetul total al acestui proiect este de 2.346.495 Euro din care suma de 1.994.520,75 Euro (85%) reprezintă fonduri IPA, iar suma de 273.026 Euro reprezintă cofinanțarea nerambursabilă de la bugetul de stat al României. Diferența este constituită din contribuția proprie a partenerilor români - 42.004 Euro şi a partenerului sârb - 36.944,25 Euro. Durata prevăzută a proiectului este de 18 luni, activitățile derulându-se în perioada 29.03.2013 – 29.09.2014. Proiectul a fost depus în cadrul Axei prioritare 1 “Dezvoltare economică şi socială”, Măsura 1.2.”Dezvoltarea sectorului turistic, inclusiv întărirea identității regionale a zonei transfrontaliere ca şi destinație turistică”. Obiectivul urmărit este de a stimula activitatea turistică din zona transfrontalieră româno-sârbă, prin oferirea unei alternative de transport ecologice, sportive şi recreative, care va facilita în acelaşi timp cooperarea economică şi socială dintre membrii comunității române şi sârbe din regiunea de graniță. Finanțarea va asigura construirea unei piste de biciclete cu lungimea de 37 km, de-a lungul râului Bega, pornind din Timişoara (Podul Modoş) până la granița comună cu Republica Serbia, pe traseul Sânmihaiu Român, Uivar, Otelec. Partenerul sârb (Municipalitatea Zrenjanin) va elabora Studiul de fezabilitate pentru continuarea pistei pe teritoriul vecin, de-a lungul râului Bega, cu începere din localitatea Klek, situată lângă Zrenjanin, şi până la frontiera cu România. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/41977-un-dig-mai-inalt-cu-30-de-centimetri-i-pist-pentru-bicicliti-pe-malul-begi-pan-la-sarbi-din-2015.html/ZIARE TIMISOARA, http://www.ziaretimisoara.ro/component/content/article/49-ziua-de-vest/69379-un-dig-mai-%C3%AEnalt-cu-30-de-centimetri-%C5%9Fi-pist%C4%83-pentru-bicicli%C5%9Fti-pe-malul-beg%C4%83i-p%C3%A2n%C4%83-la-s%C3%A2rbi-din-2015/ACTUALITATI, http://www.actualitati.net/local-timis/inalt-centimetri-pista-biciclisti-malul-begai-pana-sarbi-1086347

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

http://www.actualitati.net/local-timis/inalt-centimetri-pista-biciclisti-malul-begai-pana-sarbi-1086347

http://www.actualitati.net/local-timis/inalt-centimetri-pista-biciclisti-malul-begai-pana-sarbi-1086347

http://www.ziaretimisoara.ro/component/content/article/49-ziua-de-vest/69379-un-dig-mai-%C3%AEnalt-cu-30-de-centimetri-%C5%9Fi-pist%C4%83-pentru-bicicli%C5%9Fti-pe-malul-beg%C4%83i-p%C3%A2n%C4%83-la-s%C3%A2rbi-din-2015



http://ziuadevest.ro/actualitate/41977-un-dig-mai-inalt-cu-30-de-centimetri-i-pist-pentru-bicicliti-pe-malul-begi-pan-la-sarbi-din-2015.html

http://ziuadevest.ro/actualitate/41977-un-dig-mai-inalt-cu-30-de-centimetri-i-pist-pentru-bicicliti-pe-malul-begi-pan-la-sarbi-din-2015.html

23.09.2013

Cu bicicleta pe malul Begăi, până la sârbi, din 2015Pista de biciclete pe malul canalului Bega până la granița cu sârbii va deveni realitate până în anul 2015. Proiectul prevede construirea unei psite de biciclete din Timişoara până în Serbia, pe coronamentul canalului Bega, şi a demarat din 2006, când s-a purces la întocmirea studiului de fezabilitate. Este vorba de un proiect sprijinit de Consiliul Județean Timiş, având finanțare din fonduri Phare. O pistă de biciclete de 37 de kilometri, de la Timişoara până la frontieră. Lățimea părții carosabile va fi pe 2 metri, pe coronamentul digului existent. La sfârşitul acestui proiect pista va fi disponibilă pentru bicilişti, dar doar pentru biciclişti, nu pentru maşini, pentru că nu e permisă distrugerea digului cu utilaje grele. S-a încheiat contractul de proiectare şi se aşteaptă proiectul tehnic şi caietul de sarcini. „Este vorba de un proiect pentru pista de cicloturism de-a lungul canalului Bega în aval de Timişoara. 2.346.000 de euro este bugetul total al proiectului. Până la sfârşitul anului, proiectul va fi contractat. Noi sperăm ca, în funcție de oferta care va fi câştigătoare, proiectul să fie realizat până în anul 2015, în totalitate. Sper ca anul viitor să înceapă şi lucrările la nodul hidrotehnic Sânmihai. Am discutat de posibilitatea decolmatării Begăi şi la sârbi”, a spus Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş. În acest proiect intră şi biciclete, care vor putea fi închiriate, şi alte amenajări pentru o pistă ca în palmă. La graniță se va găsi o soluție pentru trecerea bicicletelor, până când sârbii vor intra în UE. „Cred că va fi o pistă de biciclete căutată şi frecventată, pentru că nu are nicio intersecție cu alte drumuri, realizarea proiectului fiind făcută pe digul din dreapta Begăi. Cred eu că va fi o linie a Begăi, pe lângă navigație. Prin următorul proiect ce-l vom realiza împreună cu Primăria Timişoara şi achiziționarea unor vaporaşe. Încep să prindă viață şi proiecte care au fost odată doar în glumă discutate. Pista va începe de la Podul Modoş, va fi suficient de accesibilă. Digul va fi consolidat cu încă 30 de centimetri cu balastru, piatră şi asfalt”, a spus Bojin. /TION, http://www.tion.ro/cu-bicicleta-pe-malul-begai-pana-la-sarbi-din-2015/1334885

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

http://www.tion.ro/cu-bicicleta-pe-malul-begai-pana-la-sarbi-din-2015/1334885

23.09.2013

Pistă de biciclete din Timişoara până în Serbia, pe digul canalului Bega Proiectul european în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro a demarat în luna martie, iar până la sfârşitul lunii septembrie 2014, ar trebui să putem pedala pe malulul Begăi, până la frontiera cu Serbia. Pista de biciclete va avea o lungime de 37 de kilometri, de la Podul Modoş până la granință, trecând prin trei localități: Sânmihaiul Român, Uivar şi Otelec. Liderul proiectului este Administrația Bazinală a Apelor Banat. 85 la sută din fonduri sunt asigurate de Uniunea Europeană, Consiliul Județean Timiş va aloca 42.000 de euro, Statul Român vine cu 273.000 de euro, iar partea sârbă, Primăria din Zrenjanin, cu 32.000 de euro. “Această pistă de biciclete face parte dintr-un proiect mai vast. Se vor face lucările de la nodul hidrografic de la Sânmihai, apoi se va decolmata Bega pe teritorul sârbesc, pentru a se putea circula pe Bega. Sunt două proiecte paralele. Primăria Timişoara, a început deja realizarea şi amenajarea malurilor din oraş. Totul va reprezenta o întreagă ofertă turistică, economică, dar şi posibilitatea de a bucura ochii şi sufletul bănățenilor şi a vizitatorilor”, a spus Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş. Revenind la pista de biciclete, ideea a pornit încă din 2006, când s-au consolidat digurile în urma inundațiilor. În 2009 s-a realizat studiul de fezabilitate şi depunerea proiectului pentru obținere de finanțare pe IPA România-Serbia. În martie 2013 s-a semnat acordul între beneficiari şi finanțatori. “Se urmăreşte dezvoltarea economică şi socială a zonelor, cât şi a turismului transfrontalier. Obiectivul este îmbunătățirea calității vieții comunităților din regiune. Durata proiectului este de 18 luni", a spus Mihaela Madar, managerul de proiect. Porneşte pe stânga şi se încheie pe dreapta. Pista de biciclete va porni pe partea stângă a malului Bega, de la Podul Modoş din Timişoara, şi va merge până la Uivar. De aici se va traversa podul de lemn peste Bega. Drumul va continua pe partea dreaptă a digului şi va trece prin Sânmihaiul Român şi Otelec, localități care vor avea ocazia să profite de pe urma turiştilor biciclişti. Lățimea părții carosabile este de doi metri, vor fi amenajate refugii pe partea dreaptă a pistei, acolo unde platforma digului permite. Pista se va opri la granița cu Serbia. De partea cealaltă, sârbii sunt deocamdată în stadiul de studiu de fezabilitate. Ei vor avea de realizat o pistă de aproximativ 30 de kilometri, din localitatea Klek, până la Zrenjanin.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

112

23.09.2013

În acest timp, Poliția de Frontieră va avea de construit un punct de trecere a graniței. În primă fază aici se va amenaja o vamă mobilă, din containere speciale. Biciliştii vor putea trece în Serbia cu buletinul, la fel ca la orice alt punct vamal cu statul vecin. Lucrările la realizarea pistei au fost deja întârziate destul de mult, în perioada următoare fiind aşteptată numele firmei de construcți care a câştigat licitația. /ADEVARUL/TIMIS, http://adevarul.ro/locale/timisoara/pista-bicicilete-timisoara-serbia-digul-canalului-bega-1_5239854dc7b855ff5698720d/index.html

Proiectul pistelor de biciclete până-n Serbia, lansat de Bojin “bântuit” de Ostaficiuc. Care va fi traseul ce unește două țăriSedință excepțională la Consiliul Județean Timiş astăzi pentru lansarea proiectului care prevede amenajarea de piste de biciclete care să unească România cu Serbia. Proiectul în valoare de peste 2,3 milioane de euro, bani europeni, este pe punctul de a fi licitat. Nu mai puțin de 40 de kilometri de piste de biciclete urmează să fie amenajați de-a lungul râului Bega. Pista va avea o lățime de doi metri şi va permite circulația în ambele sensuri. În Timişoara traseul se va întinde de la podul Modoş, de la Solventul, şi va continua pe splaiul Sofocle, urmând ruta parcul Industrial Freidorf – Utvin – Uivar – Otelec, de unde se va trece granița şi se va continua în Serbia, până la Zrenjanin. Deşi proiectul prevede ca pistele să fie gata în 2014, şeful Consiliului Județean Timiş Titu Bojin a explicat că „abia din 2015 o să ne putem căra cu bicicleta, pentru că se lucrează la amenajarea malurilor Begăi de către administrația locală”. Pe toată durata interviului acordat presei, şeful CJT a fost „bântuit” de fostul preşedinte al insituției, Constantin Ostaficiuc, al cărui chip apărea de pe o plasmă cu foşti conducători ai județului. Ca o coincidență, proiectul a fost votat pe vremea lui Ostaficiuc. /PRESS ALERT, http://www.pressalert.ro/2013/09/proiectul-pistelor-de-biciclete-pana-n-serbia-lansat-de-bojin-bantuit-de-ostaficiuc-care-va-fi-traseul-ce-uneste-doua-tari/

În Serbia, cu bicicletaTimişorenii vor putea merge pe două roți la vecinii sârbi, însă abia din 2015. Lucrările la pista de cicloturism de-a lungul canalului Bega, care să facă legătura între Timişoara şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

113

http://www.pressalert.ro/2013/09/proiectul-pistelor-de-biciclete-pana-n-serbia-lansat-de-bojin-bantuit-de-ostaficiuc-care-va-fi-traseul-ce-uneste-doua-tari/

http://www.pressalert.ro/2013/09/proiectul-pistelor-de-biciclete-pana-n-serbia-lansat-de-bojin-bantuit-de-ostaficiuc-care-va-fi-traseul-ce-uneste-doua-tari/

http://adevarul.ro/locale/timisoara/pista-bicicilete-timisoara-serbia-digul-canalului-bega-1_5239854dc7b855ff5698720d/index.html

http://adevarul.ro/locale/timisoara/pista-bicicilete-timisoara-serbia-digul-canalului-bega-1_5239854dc7b855ff5698720d/index.html

23.09.2013

Serbia, vor începe în primăvara anulului viitor. Traseul va avea o distanță de aproape 40 de kilometri şi va porni de la podul Modoş. Va continua prin localitățile Sânmihaiu Român, Uivar şi Otelec urmând să se oprească în oraşul sârb Zrenjanin. Autoritățile județene împreună cu cele sârbe au pus bazele unui proiect care prevede realizarea unui piste de biciclete care să facă legătura între Timişoara şi Serbia. Traseul va avea o lungime de 37 de kilometri, iar iubitorii sportului pe două roți vor putea ajunge până în oraşul sârb Zrenjanin. În plus, pista va avea o lățime de doi metri, iar circulația va fi posibilă în ambele sensuri. „Pista va porni de la Podul Modoş, va trece prin trei loaclități din județul Timiş.” Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş.Cel mai probabil însă, timişorenii vor putea ajunge cu bicicleta în Serbia abia în anul 2015. „Până la sfârşitul anului vom avea o firmă care se va ocupa de lucrări, iar din primăvara anului viitor noi săerăm să înceapă lucrările propriu-zise.” Mihaela Madar, manager de proiect. Obiectivul principal al acestui proiect este de a întrări relațiile de cooperare dintre România şi Serbia, dar şi de a dezvolta turismul în cele două țări. „Proiectul este foarte important deoarece presupune crearea unor legături mai strânse între Serbia şi România în domeniul economic, turistic şi în alte domenii. Serbia acordă o importanță deosebită proiectelor transfrontaliere şi va suține şi următoarele proiecte se acest gen. În plus, Timişoara este unul dintre oraşele importante şi Europa, este un centru economic şi cultural al acestei regiuni şi sperăm că va primi titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.” Lazăr Manojlovic, consul general al Republicii Serbia. Valoarea totală a proiectului se ridică la peste două milioane de euro, iar cea mai mare parte din bani sunt fonduri nerambursabile. /TVT’89, http://tvt89.bridgeman.ro/stiri.php?istire=21536

Cu bicicleta pana in SerbiaCei care iubesc sportul si natura au motive de bucurie. Autoritatile judetene promit construirea unei piste de biciclete de 37 de kilometri, care va ajunge pana la granita cu Serbia. Vorbim de un proiect transfrontalier in valoare de 2 milioane de euro. Vezi detalii: /TELE EUROPA NOVA, http://telenova.ro/stiri/2013/09/cu-bicicleta-pana-in-serbia/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

114

http://telenova.ro/stiri/2013/09/cu-bicicleta-pana-in-serbia/

http://telenova.ro/stiri/2013/09/cu-bicicleta-pana-in-serbia/

http://tvt89.bridgeman.ro/stiri.php?istire=21536

23.09.2013

Pista pentru biciclete pana in Serbia mai intarzie. Cand putem circula pe doua roti in tara vecinaTimisorenii care vor sa ajunga pana in Serbia cu bicicleta, mai au de asteptat. Asta pentru ca abia a fost finalizat proiectul obiectivului, iar in perioada urmatoare va incepe licitatia de atribuire a lucrarii. Lucrarile ar putea demara abia la inceputul anului viitor, atunci cand autoritatile judetene estimeaza ca va fi finalizata licitatia. Vorbim despre o investitie de peste doua milioane de euro, din fonduri europene, care va lega Timisoara de municipiul Zrenjanin din Serbia, printr-o pista destinata bicicletelor. Aceasta pista trebuia terminata pana in octombrie 2014, insa in momentul de fata nici nu a fost lansata licitatia. Pana cand se va stabili un constructor vor mai trece cel putin trei luni, dar pentru ca atunci va fi iarna, lucrarile vor incepe la primavara viitoare. Titu Bojin, presedintele Consiliului Judetean: “Speram ca lucrarile sa inceapa pana la primavara si sa fie terminate in totalitate pana in 2015”. Pe teritoriul Romaniei, pista va avea o lungime de 37 de kilometri. De la podul Modos va fi amenajata pe malul stang al raului Bega, iar de la Utvin se va continua pe malul drept pana la frontiera. Vor fi amenajate refugii pe partea dreapta a pistei, vor fi montate indicatoare de semnalizare si bariere in dreptul drumurilor laterale, pentru a bloca accesul autovehiculelor. /PRO TV TIMISOARA, http://stirileprotv.ro/stiri/timis/pista-pentru-biciclete-pana-in-serbia-mai-intarzie-cand-putem-circula-pe-doua-roti-in-tara-vecina.html

Teme de mediuSenatorul Ehegartner: „Proiectul Rosia Montana e prost in forma actuala”Senatorul liberal Petru Ehegartner este singurul parlamentar de Timiş membru al nou înființatei comisii speciale pentru analizarea proiectului Roşia Montană. Comisia are 21 de membri şi va fi condusă de senatorul PSD Darius Vâlcov. PDL a refuzat să facă propuneri pentru comisia creată la nivel de parlament. Petru Ehegartner nu face notă discordantă față de poziția oficială a PNL, împotriva actualei forme a proiectului minier de la Roşia Montană. Comisia are rolul de a face un raport, vizavi de situația creată la Roşia Montană, care va fi dezbătut apoi în plenul parlamentului. „Va fi o documentare in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

115

http://stirileprotv.ro/stiri/timis/pista-pentru-biciclete-pana-in-serbia-mai-intarzie-cand-putem-circula-pe-doua-roti-in-tara-vecina.html

http://stirileprotv.ro/stiri/timis/pista-pentru-biciclete-pana-in-serbia-mai-intarzie-cand-putem-circula-pe-doua-roti-in-tara-vecina.html

23.09.2013

extenso. Proiectul Roşia Montană este prost şi nu poate să treacă în forma actuală. Acele resurse vor trebui exploatate cândva, dar nu în orice formă. Emoțional, real şi în deplină cunoştință de cauză, în acest moment, sunt convins că proiectul nu poate să treacă în această formă. Sunt prea multe inadvertențe şi neclarități”, ne-a declarat senatorul liberal. Oficial, până la 1 octombrie, senatorii şi deputații pot depune amendamente la Comisia specială privind Roşia Montană. 20 octombrie este termenul limită până la care comisia va elabora un raport asupra proiectului de lege propus de guvern. O zi mai târziu, raportul Comisiei speciale urmează să intre în dezbaterea senatului, iar până la 1 noiembrie va fi votat. „Noi sperăm ca documentarea să se termine în maximum două-trei săptămâni”, susține, optimist, Ehegartner. Săptămâna trecută, senatorul liberal a mers la Roşia Montană pentru a se edifica despre proiect la fața locului. Întors de acolo, Ehegartner părea mai deschis pentru exploatarea auriferă. „Suntem pentru acest acord doar dacă condițiile de mediu sunt respectate. Eu sunt în favoarea unei decizii pragmatice. Nu o să ieşim din sărăcie prin acțiuni pasive. Doar prin muncă vom reuşi să ieşim din zona sărăciei”, susținea atunci Petru Ehegartner. /DE BANAT, http://www.debanat.ro/2013/09/petru-ehegartner-membru-in-comisia-rosia-montana-proiectul-este-prost-in-forma-actuala/

Ce vor să-i spună susținătorii mișcării “Salvați Roșia Montană” senatorului Ehegartner, proaspăt ales în comisia specială pentru cea mai controversată lege din RomâniaComisia parlamentară care va avea sarcina de a elucida “misterele” contractului de la Roşia Montană privind exploatarea aurului de către Roşia Montană Gold Corporation a fost oficial constituită astăzi. Printre aleşii cu rol de detectiv se numără şi senatorul de Timişoara, Petru Ehegartner. La finele săptămânii trecute acesta declara că dacă ar fi să voteze proiectul în forma care se află, ar fi împotrivă, din cauza faptului că nu toate documentele sunt publice, iar afacerea nu este una cu maximum de profit pentru statul român. După vizită efectuată la Roşia Montană Ehegartner a înțeles că zona nu poate deveni un obiectiv turistic şi că oamenii de acolo sunt condamnați la sărăcie, astfel că totuşi ceva trebuie făcut. „Am vrut să văd cu ochii mei care este situația. De acolo s-au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

116

http://www.debanat.ro/2013/09/petru-ehegartner-membru-in-comisia-rosia-montana-proiectul-este-prost-in-forma-actuala/

http://www.debanat.ro/2013/09/petru-ehegartner-membru-in-comisia-rosia-montana-proiectul-este-prost-in-forma-actuala/

23.09.2013

aruncat în spațiul public o serie de informații care sunt exagerate şi îmbrăcate într-o haină excesiv politică”, declara senatorul vinerea trecută. Florin Arhire, voluntar al Asociației Alburnus Maior care luptă de 16 ani împotriva RMGC, spune că protestatarii din Timişoara vor să discute cu senatorul liberal ca să îi prezinte toate acțiunile întreprinse de asociație şi să-i arate acestuia toate ilegalitățile din cadrul proiectului. Cel mai probabil, protestarii vor merge la sediul PNL să discute personal cu Ehegartner, având în vedere că liberalii sunt la numai câțiva paşi de corturile protestarilor din Piața Unirii. Arhire spune că RMGC nu poate obține aviz de mediu în actuala legislație şi că în fond acesta este cel mai important aspect al problemei. Până la luarea unei decizii, protestele la Timişoara vor continua în acest weekend prin workshop-uri şi manifestații în stradă duminică. /PRESS ALERT, http://www.pressalert.ro/2013/09/ce-vor-sa-spuna-sustinatorii-miscarii-salvati-rosia-montana-senatorului-ehegartner-proaspat-ales-comisia-speciala-pentru-cea-mai-controversata-lege-din-romania/

Acuzaţii urât mirositoare la adresa celei mai mari fabrici de anvelope din vestul ţării"Timişoara miroase a cauciuc", se plâng locuitori din mai multe cartiere ale oraşului. Oamenii spun că aerul a devenit irespirabil şi cer autorităților publice să controleze activitatea celei mai mari fabrici de anvelope din vestul țării. Edilii oraşului răspund că o astfel de companie nu ar trebui să se găsească în zonele de locuit, în timp ce reprezentanții multinaționalei susțin că respectă normele de poluare. Maria a venit pe lume în urmă cu un an şi jumătate. Părinții ei spun că au ajuns în spital din cauza poluării: ”Nu poți să aeriseşti, nu poți să respiri, e îngrozitor. Anul trecut, când o plimbam pe micuță, pe pătură era negru de fum. Din 2003 merg la salină, am o rinită alergică, care se accentuează din cauza asta. Şi vorbesc nazal, vocea e modificată. Şi s-a agravat. Un copil sănătos, şi sănătos s-a născut, ce-o să fie cu el?”. Fabrica de anvelope, de la care, spun oamenii, provine mirosul, a fost construită în apropierea Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeş". Medicii de aici confirmă faptul că mirosul intens îl resimt chiar şi pacienții. Medicul Virgil Musta ne spune că ”poluarea este un factor care predispune la slăbirea imunității locale şi predispune la infecții vara, când este cald şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

117

http://www.pressalert.ro/2013/09/ce-vor-sa-spuna-sustinatorii-miscarii-salvati-rosia-montana-senatorului-ehegartner-proaspat-ales-comisia-speciala-pentru-cea-mai-controversata-lege-din-romania/



23.09.2013

când sunt anumiți curenți, se mai simte un miros aparte”.Nemulțumiți de atitudinea autorităților, mai mulți timişoreni încearcă să atragă atenția opiniei publice, prin diverse metode. S-au reunit într-un grup, pe o rețea de socializare, iar în fiecare săptămână, începând din această vară, organizează un protest tacit, cu măşti, în centrul oraşului. Reprezentanții Directiei de Mediu din Timişoara recunosc faptul că, periodic, ajung la instituție plângeri din partea timisorenilor, referitoare la poluarea din oraş.Adrian Bere, director al Direcției de Mediu Timişoara, a precizat pentru Digi24 Timişoara: ”În momentul de față, am făcut adrese către organele în drept să oprească sau nu funcționarea, în funcție de ceea ce se constată la fața locului”. ”A fost o eroare, după părerea mea, atunci cand s-a aprobat, de către autoritățile locale şi de către Guvernul României, instalarea unei fabrici de cauciucuri atât de aproape de zonele rezidențiale pentru că nu ne putem aştepta ca în jurul unei fabrici de cauciucuri să miroase a Chanel. Avem stabilită o întâlnire cu conducerea companiei Continental în zilele următoare”, afirmă Nicolae Robu, primarul Timişoarei. În timp ce autoritățile locale admit că este o problemă şi dau vina pe vechea administrație, reprezentanții fabricii de anvelope declară că respectă legea în vigoare. Ioan Purdea, coordonator relații publice, Continental Anvelope Timişoara, ne transmite: "Continental Anvelope Timişoara investeşte constant în tehnologie de ultimă generație, care este în conformitate cu cerințele Uniunii Europene privind protecția mediului şi sănătatea populației. Toate măsurătorile demonstrează că fabrica respectă reglementările Uniunii Europene şi ale României privind protecția mediului". Timişorenii care au participat la proteste față de poluarea din Timişoara în ultima perioadă spun că nu au de gând să se oprească. /DIGI 24 TIMISOARA, http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Acuzatii+urat+mirositoare+la+adresa+celei+mai+mari+fabrici+

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

118

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Acuzatii+urat+mirositoare+la+adresa+celei+mai+mari+fabrici

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Timisoara/Stiri/Acuzatii+urat+mirositoare+la+adresa+celei+mai+mari+fabrici

23.09.2013

20 septembrie 2013Teme similare Nechifor îl acuză pe Flutur că a ales un teren inundabil pentru construcţia centrului de transport intermodalCătălin Nechifor: „l-am mai spus că e Petrică cu lupul, acum plimbă ursu. Tot ne jucăm aşa de-a politica"■ Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, îl cheamă pe Gheorghe Flutur să-i explice de ce a ales pentru construcția acestui centru un teren cu risc mare de inundațiiPreşedintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, s-a dezlănțuit ieri, acuzându-l pe liderul PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, că atunci când se afla la conducerea administrației județene a ales greşit locația pentru centrul de transport intermodal de transport marfa de la Dărmăneşti, acesta urmând să fie construit pe un teren inundabil. Nechifor a făcut aceste precizări după ce Flutur a solicitat USL şi conducerii județului să se implice mai mult în realizarea acestui centru de transport intermodal. „Vreau să-l somez pe domnul Flutur. Nu mă interesează cât e de verde el. E treaba lui. Şi cred că are cine să-l vadă dacă e verde sau nu. Dar eu vreau să-l somez să-şi lase fularul portocaliu jos. Şi cred că nu are treabă, că nu e ocupat, dar la un moment dat ajunge la o limită. Şi vreau să-i spun să vină să-mi explice, ca fost preşedinte de Consiliu Județean, mie, ca cetățean al Sucevei, de ce mama mă-sii a ales o zonă inundabilă ca locație pentru un centru intermodal. Că am mai aflat şi eu una, alta", a declarat Nechifor. El a arătat că în conformitate cu strategia europeană în domeniul transporturilor, în România ar urma să fie construite cinci centre principale de transport intermodal şi şase centre secundare, unul dintre acestea din urmă fiind şi în județul Suceava. Preşedintele CJ Suceava a arătat că în primul rând vor fi construite centrele principale intermodale, şi apoi cele secundare, şi acestea fiind extrem de importante. „Dar să-mi explice Gheorghe Flutur de ce au ales o zonă cu risc de inundații la Dărmăneşti. Că eu ştiu că de fapt decizia a luat-o Flutur, considerând că la Dărmăneşti are un primar PDL, şi nu la Dorneşti, acolo unde orice om cu cap ar fi trebuit să aleagă. Dar la Dorneşti atunci era primar PNL", a arătat Cătălin Nechifor, care a precizat că la Dorneşti exista infrastructura feroviară necesară pentru construcția unui astfel de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

119

23.09.2013

centru. Nechifor despre Flutur: „Văd că practică o hârjoneală de parcă am fi băietani de mergem la fete". Şeful administrației județene a subliniat că, dacă s-ar păstra actuala locație pentru centrul de transport intermodal, CJ Suceava ar trebui să găsească o soluție pentru ca din bugetul propriu să realizeze lucrări pentru eliminarea riscului de inundații sau pentru diminuarea lui. „Şi atunci îi spun domnului Flutur: lasă-ți, domnule, fularul acasă şi hai să-mi explici mie, ca cetățean, şi tuturor, şi după aia discutăm. Că aşa văd hârjoneala pe care o practică el, de parcă am fi băietani de mergem la fete. Nu suntem în măsura asta. E cu treaba lui, îl înțeleg, e preocupat, are competiție în partid, şi să fie sănătos. Dar lucrurile trebuie tranşate şi spuse cu acuratețe în conformitate cu adevărul. I-am mai spus că e Petrică cu lupul, acum plimbă ursu. Tot ne jucăm aşa de-a politica. E uşor să faci acuzații. Dar dacă e bărbat, şi dacă e verde, ar trebui să ne explice lucrurile acestea, pentru că sunt extrem de serioase", a mai spus Nechifor. El a spus că Flutur „a dinamitat cu bună ştiință" proiectul pentru construcția centrului de transport intermodal atunci când a ales ca acesta să fie făcut la Dărmăneşti. „Alegi o locație improprie şi după aia să urli că cineva nu face stație intermodală. Păi ce vrea Flutur? Ca acolo să descărcăm direct în vapor?", a mai precizat preşedintele CJ Suceava. Nechifor a afirmat că din punctul său de vedere şi şoseaua de centură a Sucevei este construită pe o locație greşită în zona Hagigadar. El a spus că o porțiune din terenul pe care e construită această şosea este afectată de alunecări de terenuri, iar lucrările suplimentare de stabilizare au făcut ca prețul investiției să crească cu 62%, de la 220 la 350 de milioane de lei. „La şoseaua de centură aceeaşi chestie. Cine mama mă-sii a ales acea locație la Hagigadar? Printr-un deal care se duce la vale şi printr-un hlei care nu stă", a încheiat Nechifor. /Monitorul de Suceava

Şeful CJ Suceava cere rezolvarea problemei mirosului neplăcut la viitoarea stație de epurare din FălticeniPreşedintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a inspectat în cursul zilei de ieri lucrările de extindere şi modernizare a rețelelor de apă şi canalizare din Fălticeni şi cele pentru construcția unei noi stații de epurare a acestui municipiu. Nechifor a spus că pe şantierul unde se lucrează la noua stație de epurare le-a solicitat constructorilor,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

120

23.09.2013

proiectantului şi operatorului regional de apă şi canalizare, SC ACET SA Suceava, să ia toate măsurile care se impun în aşa fel încât să nu se ajungă în situația din Suceava, acolo unde mirosurile de la stația de epurare au fost împrăştiate în tot oraşul. „Şi locația stației de epurare de la Fălticeni este similară cu cea din Suceava. La Fălticeni e lunca Şomuzului, într-o zonă de curenți, şi dacă nu suntem atenți vor exista dificultăți, în sensul emanării în atmosferă a unui miros neplăcut care să strice confortul fălticenenilor”, a declarat Nechifor. În cadrul vizitei de lucru de la Fălticeni, Cătălin Nechifor a discutat cu primarul Gheorghe Cătălin Coman, senatorul Ovidiu Donțu, directorul SC ACET SA, Ştefan Groza, proiectanții şi constructorii care realizează stația de epurare şi modernizarea şi extinderea rețelelor de apă şi canalizare. Proiectul pentru construcția stației de epurare are o valoare de aproape 37,53 milioane de lei, în timp ce valoarea investițiilor în modernizarea şi extinderea rețelelor de apă şi canalizare se ridică la 23,66 milioane de lei. Cătălin Nechifor a amintit că municipiul Fălticeni mai beneficiază de un alt contract, „Reabilitarea frontului de captare de puțuri Baia 1 şi 2", cu o valoare contractuală de 2,54 milioane de lei. Şeful administrației județene a precizat că lucrările la investiția de modernizare şi extindere a rețelelor de apă şi canalizare înregistrează întârzieri, fiind realizate în proporție de 7%. Nechifor a declarat că reprezentanții constructorilor i-au dat asigurări că aceste întârzieri vor fi recuperate. „Este vorba de un proiect cu o finanțare importantă, iar pentru că România se află la final de programare multianuală, 2007 - 2012, nu putem să avem nici măcar o singură zi întârziere şi nici să avem adiționale la contract care să prevadă şi termene suplimentare", a spus Cătălin Nechifor. El le-a cerut antreprenorilor să comunice cu autoritățile falticenene atunci când există dificultăți care trebuie rezolvate, dar mai ales să respecte graficele de lucrări. „Cei care lucrează în construcții se plâng că nu sunt bani, că decontările sunt întârziate, că s-au acumulat arierate. În situația de față bani sunt, nu avem o problemă de finanțare. Ne interesează ca la Fălticeni să fie realizat un proiect de calitate care să țină ani buni de acum înainte", a spus Cătălin Nechifor. Pe de altă parte, directorul SC ACET SA Suceava, Ştefan Groza, a ținut să aprecieze relațiile bune dintre operatorul județean de apă şi canalizare şi administrația locală de la Fălticeni. /Monitorul de Suceava

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

121

23.09.2013

19 septembrie 2013Teme similare Mai puţin de 10.000 de clădiri au asigurări obligatoriiIn luna august 9.843 de locuințe aveau asigurări obligatorii, cu peste 2.000 mai mult decat în iulie şi cu 4.000 peste cifrele din 2013 Asigurarea obligatorie a locuințelor a fost introdusă după ce autoritățile au plătit ajutoare uriaşe persoanelor afectate de inundațiile din 2005. Acum, potopul din Galați, soldat cu nouă victime, a readus din nou în atenția opiniei publice dezastrele provocate de calamități naturale. Premierul Victor Ponta a anunțat că Guvernul îi va ajuta pe oamenii care au avut de suferit. În mod normal, asemenea despăgubiri ar fi trebuit acordate prin asigurările obligatorii ale locuințelor. Legea 260/2008 nu a avut însă efectul scontat şi puțini dintre proprietarii de imobile sunt acoperiți la ora actuală. În Vrancea sunt încheiate în acest moment doar 9.843 de polițe de asigurare. Dintre acestea, 6.462 sunt în mediul rural, iar restul în cele cinci oraşe din județ. Situația se prezintă, totuşi, mai bine decat în urmă cu un an, cand la nivel de județ erau încheiate 5.601 de poliție, potrivit statisticilor prezentate pe site-ul Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor. În luna august, polițile obligatorii au înregistrat un salt de circa 2.000 în comparație cu celelalte luni din 2013, cand numărul asigurărilor s-a ridicat în jurul cifrei de 7.400 în fiecare lună. 20% din amenzi merg la primării Potrivit Legii 260/2008, locuințele sunt clasificate în două categorii. Pentru cele încadrate în categoria A prima de asigurare este de 20 de euro pe an, iar valoarea despăgubirilor este de 20.000 de euro. La locuințele tip B prima este de 10 euro, iar despăgubirile de 10.000 euro. Calamitățile naturale acoperite prin aceste asigurări sunt cutremurile, inundațiile şi alunecările de teren. Toate firmele de asigurări au în portofoliul lor asigurări obligatorii la pachet cu asigurări şi împotriva altor riscuri, cum ar fi incendiile. Nerespectarea obligativității încheierii polițelor se sancționează cu amenzi de la 100 lei la 500 de lei. Este posibil ca numărul de polițe de asigurare foarte mic de anul trecut să aibă legătură cu campaniile electorale. Pentru a nu pierde voturi, aproape

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

122

23.09.2013

toți primarii s-au ferit să-i sancționeze pe cetățeni în an electoral. Aceasta cu toate că 20% din sancțiunile contravenționale merg la bugetele locale. Restul sumei este împărțită în mod egal între bugetul statului şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/97463-mai-putin-de-10-000-de-cladiri-au-asigurari-obligatorii.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD19 septembrie 2013Teme ABASituaţie incredibilă la Galaţi/ Un sat inundat a fost uitat de autorităţi Satul Lupele, aflat în componenţa comunei Pechea, a fost lovit crunt de viiturile de miercurea trecută. Cele câteva case din sat, toate locuite de bătrâni, au fost distruse de ape şi de nămolul adus de viitură. Mai mult, în noaptea dezastrului, oamenii au stat în apă o noapte întreagă, fără să aibă cui să ceară o mână de ajutor. În ciuda faptului că şi-au văzut munca de-o viaţă distrusă, sătenii nu au avut curajul să ceară nimic. Nici măcar o sticlă de apă potabilă. Le găsesc scuze autorităţilor şi spun că la ei se ajunge greu şi că, probabil, alţii au avut nevoi mai mari. Şi primarul din Pechea, Mihăiţă Măncilă, recunoaşte că nu s-a ajuns în satul Lupele decât la aproape o săptămână de la viitură, din cauza „drumului impracticabil. A fost acolo un tab imediat după inundaţii, dar oamenii au refuzat să-şi părăsească locuinţele. Abia ieri au ajuns 38 de jandarmi acolo”, ne-a declarat primarul. Cei care au intervenit la Lupele nu au fost însă jandarmi, ci pompieri, iar drumul la care face referire edilul este în grija Primăriei Pechea. Ieri, angajaţii ISU dădeau la lopată nămolul, astfel încât să se poată crea o alee de acces între case şi drumul principal. Tot pompierii lucrau de zor la scoaterea nămolului din case. Primarul Mihăiţă Măncilă a promis în faţa ziariştilor că astăzi va trimite şi utilaje pentru a-i ajuta pe cei câţiva bătrâni aflaţi la capătul lumii. Oamenii din Lupele nu mai cred însă în promisiuni. Ei vor ca cineva să-i ajute la curăţarea fântânilor, pline de nămol, şi să le aducă, contra cost, butelii. „Sunt bolnavă şi am nevoie de hrană caldă. Vreau să îmi gătesc o ciorbă cu proviziile care au mai scăpat din apă”, ne-a spus o localnică.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

123

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/97463-mai-putin-de-10-000-de-cladiri-au-asigurari-obligatorii.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/97463-mai-putin-de-10-000-de-cladiri-au-asigurari-obligatorii.html

23.09.2013

Disperarea se vede la tot pasul. În colţul satului, o casă stă să se dărâme. Pompierii încearcă să mai salveze ce se poate. Nu mai au însă mare lucru de făcut. Tot gunoiul venit de la Cuca s-a oprit în casa omului. „Aici e nevoie de un utilaj”, ne-a şoptit unul dintre pompieri. Chiar dacă nu au avut unde dormi, oamenii au preferat să rămână în locuinţele lor, de frica hoţilor. Marţi au primit paturi de campanie, iar faptul că pot pune capul pe o saltea uscată li se pare o minune. Au mare nevoie de ajutor, dar nu îndrăznesc să ceară. Din fericire, un echipaj al Crucii Roşii a ajuns ieri în localitate cu ajutoare suplimentare. Bătrânilor însă le-a fost jenă să stea la rând să primească câteva kilograme de făină, de zahăr, ulei şi câteva conserve. Consideră că alimentele pe care le-au adus marţi pompierii sunt mai mult decât suficiente. S-au obişnuit cu puţin, în satul lor aflat parcă la capătul lumii. Până şi ideea că au fost uitaţi de autorităţi li se pare că face parte din normalitate. /Viata Libera

Fermele din lunca Brateşului sunt în continuare grav afectate de inundaţii. Pagubele sunt uriaşeAgricultorii se chinuie să scoată apa din zona calamitată, însă utilajele de pompare nu fac faţă * Recoltele sunt distruse aproape în totalitateChiar dacă apele s-au retras de câteva zile din localităţile afectate de viituri, există o zonă a judeţului în care lucrurile sunt în continuare deosebit de grave. Este vorba despre Brateşul de Nord (partea de şes aferentă comunelor Frumuşiţa şi Folteşti), acolo unde sute de hectare de culturi agricole care încă nu au fost recoltate (în special floarea soarelui şi porumb) se află sub ape, iar producţia este practic distrusă. Fermierii din zonă se chinuie să scoată de pe câmp uriaşa cantitate de apă care a năvălit acolo din cauza ruperii digului de apărare de pe râul Chineja, însă în ciuda faptului că s-au adus utilaje de mare capacitate efortul pare zadarnic. Pe câmp sunt miliarde de litri de apă, iar canalele de desecare nu mai fac faţă situaţiei. Agricultorii ale căror culturi sunt afectate ne-au spus că situaţia este deosebit de gravă şi cu bătaie pe termen lung, pentru că nu le-a fost compromisă doar recolta acestui an - pagubele sunt de ordinul milioanelor de euro - ci este sub semnul întrebării şi producţia din anii viitori: din cauza băltirii şi mlăştinirii solului, probabil că nu se va putea ara decât în vara viitoare. Asociaţiile profesionale ale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

124

23.09.2013

fermierilor gălăţeni cer Guvernului României să declare stare de calamitate în zonele din judeţul Galaţi afectate de viituri, în cursul lunii septembrie, având în vedere că pagubele au fost produse de ruperea digului de apărare şi nu de fenomene naturale. /Viata Libera

25 de milioane de lei - prima evaluare a pagubelor produse de inundaţii în judeţul Galaţi. Guvernul va elibera de urgenţă aceste fonduriGuvernul va acoperi pagubele rezultate în urma recentelor inundaţii din Galaţi, estimate într-o primă fază la circa 25 milioane lei, dar acest gest nu reprezintă un semnal de încurajare a proprietarilor pentru a nu-şi încheia asigurarea obligatorie a imobilelor, a declarat premierul Victor Ponta citat de Mediafax. Potrivit evaluărilor specialiştilor Inspectoratului de Stat în Construcţii, au fost identificate 227 de locuinţe distruse de inundaţii, din care 15 deja prăbuşite, restul cu risc imediat de prăbuşire, după cum urmează: Cudalbi – 86, Costache Negri – 84, Slobozia Conachi – 13, Pechea – 12, Corod – 9, Cuza Vodă – 6, Corni – 5, Băneasa – 4, Frumuşiţa – 2, câte una la Cuca, Folteşti, Măstăcani, Oancea, Smulţi, Valea Mărului. Fişele de evaluare au fost completate de specialişti, în prezenţa proprietarilor, apoi au fost avizate de primari. Concomitent, distrugerile înregistrate la drumurile judeţene, săteşti şi la podeţe au fost evaluate la peste şapte milioane de lei, din care 2,4 milioane reprezintă numai costurile refacerii drumurilor judeţene. Ţinând cont de aceste evaluări, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de urgenţă a împuternicit aseară prefectul judeţului Galaţi, Emanoil Cătălin Bocăneanu, şi preşedintele Consiliului judeţului Galaţi, Nicolae Dobrovici Bacalbaşa, să fundamenteze proiectele de hotărâri care urmează a fi adoptate în şedinţa de Guvern de astăzi, privind alocarea unor sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013, pentru lucrările de refacere a caselor prăbuşite sau cu risc imediat de prăbuşire, precum şi pentru refacerea infrastructurii din zonele afectate. Întrucât bună parte din locuinţele afectate de inundaţii sunt din chirpici, există probablitatea ca, în timp, numărul caselor ce se vor prăbuşi să crească. În ceea ce priveşte restul locuinţelor inundate, dar care nu prezintă risc de prăbuşire, acestea vor fi evaluate în perioada următoare, în vederea acordării sprijinului cu materiale de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

125

23.09.2013

construcţii. De asemenea, de astăzi au început şi anchetele sociale în localităţile care au fost inundate, pentru a identifica exact numărul persoanelor afectate, şi care urmează a primi ajutoare financiare de urgenţă (1.000 de lei/familie). Premierul a precizat că ajutoarele vor fi alocate inclusiv din Fondul de Intervenţii de Urgenţă şi, în forma în care au nevoie autorităţile locale - materiale de construcţii sau alte bunuri - vor ajunge cât mai repede la sinistraţi.Premierul a arătat însă în acelaşi timp că asigurarea obligatorie a imobilelor este o prevedere legală foarte bună, pe care proprietarii trebuie să o respecte. „N-aş vrea ca mesajul să fie «Nu vă faceţi asigurare că intervine Guvernul totdeauna». Intervine Guvernul când poate şi când sunt situaţii cu totul şi cu totul speciale”, a spus Ponta. Prim-ministrul a adăugat că în comunele afectate de inundaţii şi vizitate de el nu au mai fost efectuate amenajări hidrologice şi nici nu a mai fost decolmatat vreum pârâu încă „de pe vremea lui Ceauşescu”. /Adevarul de Galati

Teme similarePedeliştii gălăţeni vor demisia prefectului şi preşedintelui CJPreşedintele PDL Galaţi, Doru Resmeriţă, alături de consilierul judeţean Ion Ştefan, au susţinut ieri o conferinţă de presă în care au criticat modul în care s-a acţionat în cazul inundaţiilor abătute peste o serie de localităţi din judeţul Galaţi, inundaţii soldate şi cu pierderea a 9 vieţi omeneşti. Doru Resmeriţă a criticat faptul că miniştrii sau alţi politicieni s-au înghesuit să viziteze zonele afectate cu mass-media după ei, transformând totul într-un spectacol mediatic în scopul de a atrage cât mai multe voturi. „Mass-media s-a concentrat cel mai mult pe vizita domnilor miniştri sau a domnilor politicieni, care nu era nevoie să vină la Galaţi, ci puteau coordona acţiunile de la Bucureşti, precum şi pe subiectul acordării de ajutoare, iar moartea celor 9 oameni a trecut aproape nebservată, ceea ce nu este normal. Din punctul meu de vedere şi potrivit informaţiilor care mi-au fost spuse de reprezentanţii PDL din mediul rural, procedurile în astfel de situaţii nu au fost respectate cum ar fi trebuit în anumite cazuri, iar pentru modul în care s-a acţionat cer demisia prefectului şi a preşedintelui CJ”, a declarat Doru Resmeriţă. La rândul său, consilierul judeţean Ion Ştefan s-a arătat nemulţumit de faptul că ar fi fost adoptată în cadrul unei şedinţe de îndată o hotărâre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

126

23.09.2013

de CJ care prevedea alocarea unei anumite sume de bani pentru diminuarea efectelor inundaţiilor, fără să se precizeze clar ce localităţi vor primi banii şi care vor fi sumele. „A trecut mai bine de o săptămână de la aprobarea acelei hotărâri, dar la primari nu a ajuns niciun leu, bani care ar trebui folosiţi pentru repararea drumurilor, a podurilor sau la alte lucrări. Nu este normal aşa ceva”, susţine Ion Ştefan. /Monitorul de Galati

Teme de mediuHotãrârile de CL privind interzicerea exploatãrii gazelor de sist, considerate ilegale de instantãConsiliile locale din judetul Vaslui care au interzis explorarea si exploatarea gazelor de sist trebuie sã anuleze aceste hotãrâri, a decis Tribunalul Vaslui, în urma proceselor intentate de cãtre Prefecturã. Considerate ilegale pe motiv cã a fost încãlcat articolul din Constitutie cu privire la bogãtiile subsolului, hotãrârile au fost atacate în instanta de contenciosadministrativ de cãtre Prefectura Vaslui. Cererile de chemare în judecatã au fost formulate dupã ce consiliile locale au refuzat sã anuleze hotãrârile, la solicitarea Prefecturii Vaslui. Pânã la aceastã datã, sase din cele 11 autoritãti locale date în judecatã în 4 iulie au pierdut procesele intentate de Prefecturã, celelalte cinci cauze similare fiind pe rolul Tribunalului Vaslui, având termene fie la sfârsitul acestei luni, fie la începutul lunii octombrie. De mentionat cã deciziile Tribunalului Vaslui, care a admis cererile Prefecturii, de anulare a hotãrârilor CL privind interzicerea explorãrii si exploatã rii gazelor de sist, nu sunt definitive. Un numãr de 14 consilii locale din judetul Vaslui, inclusiv douã din cele trei pe teritoriul cãrora compania Chevron are luate în concesiune suprafete de teren, au interzis, prin hotãrâri adoptate în plen, explorarea si exploatarea gazelor de sist pe teritoriul comunelor respective. Deciziile au fost luate dupã ce Consiliul Judetean Vaslui a eliberat, în decembrie 2012 si ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de sist în trei perimetre din judetul Vaslui, respectiv Pãltinis (Bãcesti), Popeni (Gãgesti) si Silistea (Pungesti). Din cele 14 consilii locale, 11 au fost date în judecatã de Prefecturã dupã ce au refuzat sã revoce hotãrârile de interzicere a explorãrii si exploatãrii gazelor de sist pe teritoriul unor comune, considerate ilegale si anticonstitutionale de Prefecturã. “Institutia Prefectului Vaslui a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

127

23.09.2013

solicitat tuturor celor 14 consilii care au adoptat hotãrâri privind interzicerea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist sã comunice întreaga documentatie care a stat la baza adoptãrii acestor acte normative. Ulterior, în functie de documentatia înaintatã Prefecturii, s-a constatat cã sunt încãlcate prevederile legale în materie. În acest context, s-a solicitat autoritãtii emitente sã reanalizeze si sã se revoce hotãrârile respective. Întrucât 11 consilii locale nu au revocat acele acte normative, Prefectura a promovat actiuni la instanta de contencios administrativ, solicitând instantei sã se pronunte asupra legalitãtii hotã- rârilor adoptate. De la data introducerii actiunii la Tribunalul Vaslui, hotãrârile atacate sunt suspendate de drept si nu produc efecte pânã la solutionarea irevocabilã a cauzei”, declara purtãtorul de cuvânt al Prefecturii Vaslui, Maria Costea. În actul transmis în teritoriu, Prefectura Vaslui sustinea cã zãcãmintele din subsolul României sunt proprietate publicã a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra acestora. /Monitorul de Vaslui

18 septembrie 2013Teme ABAPericol de epidemii mortale în satele gălăţene inundate. Mii de haznale s-au revărsat, iar vidanjarea lor încă nu a începutMiile de haznale peste care a trecut tăvălugul de ape dau pe-afară, iar autoritățile nu au găsit încă soluții pentru vidanjare * Mai sunt în satele gălățene mii de tone de gunoaie şi sute de cadavre neridicate de animale şi păsăriDupă ce apele s-au retras şi eventualitatea producerii unor noi viituri a devenit destul de scăzută, oamenii din localitățile gălățene afectate de inundații se confruntă cu iminența unor epidemii dintre cele mai grave. Situația îngrijorătoare este cauzată de faptul că majoritatea haznalelor amplasate în curțile gospodăriilor au fost inundate, iar în numeroase cazuri, conținutului gropilor săpate în pământ pe post de WC-uri a fost scos la suprafață şi împrăştiat de ape prin curți. Acestea au devenit adevărate focare de infecție, punând în pericol atât sănătatea localnicilor, cât şi a jandarmilor, pompierilor şi militarilor trimişi pentru remedierea situației.Cudălbenii, mai mult spectatori

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

128

23.09.2013

Una dintre cele mai alarmante situații se înregistrează în Cudalbi, localitatea cel mai grav afectată de inundații. Potrivit lui Ştefan Drugan, primarul comunei, vidanjele nu pot intra în majoritatea gospodăriilor, din cauza spațiului îngust sau a felului în care a fost construită curtea. "Am găsit două maşini aparținând unei firme private, care a fost de acord să curețe haznalele din curți. În multe locuri, accesul nu este însă posibil, deoarece WC-ul e tocmai în fundul curții. Plus că terenul este încă moale şi ar rămâne împotmolite", spune Ştefan Drugan. Probleme apar chiar şi acolo unde vidanjarea s-a putut face. Din cauza faptului că pânza freatică se află încă foarte sus, toaletele abia golite se umplu iar cu apă venită din subteran. Toată operațiunea trebuie astfel reluată.La neajunsurile şi dramele inerente cauzate de astfel de catastrofe naturale se adaugă uneori şi reaua-credință, nepăsarea sau lipsa de spirit civic a oamenilor. "Au fost situații în care unii au venit şi ne-au spus că li s-au cerut bani pentru vidanjare, deşi ştiu sigur că acest lucru nu s-a întâmplat. Nu înțeleg astfel de comportamente. Plus că sunt în jur de 200 de oameni din alte comune care au venit pentru a da o mână de ajutor. În tot acest timp, unii locuitori se mulțumesc să fie simpli spectatori", a mai spus primarul. În Cudalbi au fost aduse zilele trecute zece toalete ecologice pentru elevii şi angajații uneia dintre cele două şcoli din comună.În Pechea, mai e nevoie de cel puţin o vidanjăChiar dacă aseară locuitorii din Pechea au putut folosi cele cinci toalete ecologice amplasate în apropierea pieței, situația WC-urilor inundate din gospodării dă şi aici dureri de cap autorităților. "Există o vidanjă care goleşte unele dintre toaletele inundate. Gospodăriile aflate în această situație sunt însă destul de multe, astfel încât am mai avea nevoie de încă un utilaj. Pânza freatică foarte crescută ne cauzează însă cele mai mari probleme, pentru că inundă toaletele care abia au fost golite. În unele gospodării accesul până la WC nici nu este posibil", ne-a declarat ieri la prânz primarul Mihăiță Măncilă.Cinci maşini cerute, doar una primităContactat telefonic în cursul zilei de ieri, primarul din Slobozia Conachi, Ion Neculau, ne-a spus că şi locuitorii de aici se confruntă cu aceleaşi probleme. "În urma analizării situației de după retragerea apelor, am solicitat luni de la Apă Canal cinci vidanje. Deşi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

129

23.09.2013

ne-au răspuns cu promptitudine, ne-au explicat că nu ne pot trimite decât o maşină. Oricum, în majoritatea cazurilor nu se poate interveni, din cauza modului în care sunt amplasate toaletele şi a faptului că terenul este îmbibat cu apă", a explicat Ion Neculau.Deoarece se află la cea mai joasă altitudine dintre toate comunele şi satele afectate de inundații, apele au adus în Slobozia Conachi toate cadavrele de animale şi restul deşeurilor preluate de şuvoaie din celelalte localități.Sfaturi pentru a evita îmbolnăvirilePotrivit directorului DSP Galați, dr. Valentin Boldea, dintre cele peste 1.000 de kilograme de substanțe dezinfectante trimise de către DSP Galați primăriilor din localitățile inundate, o parte ar trebui folosite şi pentru dezinfectarea toaletelor aflate în curți. Acest lucru este posibil însă abia după ce va fi scos noroiul şi deşeurile aflate încă în multe curți.Iată ce sfaturi trebuie să urmați pentru a evita apariția unor facere de epidemii:- spălați-vă pe mâini cu săpun înainte de fiecare masă. Microbii care trăiesc în latrine pot fi transmişi pe cale orală;- spălați foarte bine fructele şi legumele;- gătiți mâncarea mai mult decât de obicei;- nu umblați desculți prin noroi;- pentru îndepărtarea noroiului, a mizeriei sau a cadavrelor de animale folosiți mănuşi şi măşti de protecție;- verificați termenul de valabilitate al conservelor. Cutiile de conserve nu trebuie să fie degradate, umflate sau să aibă scurgeri. /Viata Libera

Teme similareO nenorocire nu vine niciodată singură! Poveştile cutremurătoare ale unor sinistraţi ajunşi la Spitalul de UrgenţăMai mulți sinistrați din județul Galați, loviți de soartă şi de furia naturii zilele trecute, când apele le-au luat agoniseala de-o viață sau, în unele cazuri, chiar ființe dragi, trec acum prin noi chinuri. Cu casele la pământ, cu ogrăzile încă mustind de nămol şi doar cu hainele de pe ei, unii bat la uşa camerei de gardă a Spitalului de Urgență. Au fost răniți

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

130

23.09.2013

în timpul viiturii sau în zilele următoare şi încarcă să-şi repare sănătatea şubrezită pentru a putea să mai dreagă ce a stricat viitura.La spital, după înmormântareEcaterina şi Grigore Pâslaru din Cudalbi sunt, probabil, cele mai nenorocite victime pe care le-a lăsat în urmă calamitatea care a lovit comuna joia trecută. În vâltoarea apelor, încercând să se salveze, şi-au pierdut unica fiică, pe Bianca, de 8 ani, smulsă de ape din brațele tatălui, care a încercat cu disperare să o protejeze. În nenorocirea care i-a lovit, soții Grigore n-au mai dat atenție propriilor răni. Bărbatul a fost lovit de o butelie în timp ce încerca să-şi salveze copila, iar soția sa s-a ales cu răni adânci la ambele picioare. Abia acum, după ce şi-au dus copilul la groapă, oamenii au ajuns la spital ca să-şi oblojească rănile. "Ne-a luat apa pe amândoi. Pe mine m-a lovit o butelie în spate, mă dor coastele. Dar cu nenorocirea asta, nu am mai simțit nimic", ne-a spus marți Grigore Pâslaru. Alături de el, la uşa camerei de gardă, soția sa ne arată rănile de pe picioare. "Am picioarele umflate, pline de răni. Fac injecții cu antibiotice, mă dor de nu mai pot", ne spune femeia. Oamenii, profund marcați de moartea unicului copil, şi-au făcut timp să vină la spital, lăsându-şi la Cudalbi casa încă pe jumătate înnămolită. S-au chinuit să curețe cât de cât, cu ajutorul unor oameni trimişi de Primărie, dar mai au mult de treabă şi sănătatea nu le permite. "Trebuiau să vină oamenii şi azi, dar noi am venit la spital, că nu mai puteam. Am primit o saltea, nişte apă şi două baxuri de conserve de la ajutoare. Plus nişte bani pentru înmormântarea fetiței", ne spune Ecaterina Pâslaru.Nimeni nu vrea să rămână internatNu departe de ei, la Ortopedie, se află o femeie din Costache Negri. Ţine în brațe un tânăr cu înfățişare de adolescent. Aflăm că are 37 de ani, suferă de un handicap, şi este nepotul femeii. Elena Radu abia mai poate vorbi. Apa i-a năruit casa, iar nămolul adunat în curte a fost capcană pentru cel de care trebuie să aibă grijă. "A ieşit în curte, a alunecat şi şi-a fracturat mâna. Asta ne mai lipsea. Noroc cu un om din sat, care ne-a adus cu maşina. Casa mea stă să se dărâme, m-au mai ajutat copiii să mai curăț, dar suntem tare necăjiți", ne spune femeia cu glas abia simțit. Investigați, cu un tratament şi o rețetă în buzunar, sinistrații nici nu se gândesc să rămână în spital. Vor să se întoarcă cât mai repede acasă. Urmele viiturii sunt extrem de prezente, atât în casele cât şi în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

131

23.09.2013

sufletele lor şi orice clipă în care şi-ar putea permite să-şi lingă rănile e un lux care acum nu-şi are locul. /Viata Libera

Sute de hectare de teren agricol din comuna Frumuşiţa, distruse de apeSolidaritatea oamenilor şi a primarului din Frumuşița a adus un dram de speranță pentru sinsitrații din Cuca. Două zile la rând, 100 de persoane care beneficiază de venitul minim garantat şi trei utilaje au lucrat pentru scoaterea nămolului din casele afectate de inundații din Cuca. Asta în ciuda faptului că şi comuna Frumuşița a fost afectată de ape. În această comună au fost inundate trei case, drumurile comunale au fost distruse, iar rigolele au fost colmatate la maximum. „De mâine (n.r. miercuri), ne vom ocupa şi de comuna noastră. La noi au fost afectate câteva sute de hectare de culturi agricole, dar, din fericire, nu am avut nici pierderi de vieți omeneşti şi nici case cu apă în ele. O singură locuință a fost în pericol, dar am pus saci cu nisip pentru a evita să fie inundată. Este adevărat că sunt pagube însemnate la culturile agricole. Vorbim de munca de aproape un an a oamenilor. Acum, când urmau să îşi culeagă roadele, nu mai au ce”, ne-a declarat Nelu Munteanu, primarul comunei Frumuşița. În această localitate, apele au distrus 105 hectare de floarea soarelui, 180 de hectare de porumb, 406 hectare de rapiță, 10 hectare de lucernă şi 50 de hectare de păşune. Şi asta doar la o primă evaluare. Este posibil ca pagubele în acest domeniu să fie mult mai mari. /Viata Libera

Aproape 7.000 de hectare de culturi agricole au fost măturate de apePloile torențiale de acum o săptămână au produs pagube substanțiale în județul Galați, zeci de hectare de culturi agricole fiind şi acum sub ape. Conform evaluărilor preliminare efectuate de specialiştii Direcției pentru Agricultură Galați, până acum au fost afectate de viituri peste 6.800 de hectare de culturi agricole, de la 50% până la 100%. Cea mai mare suprafață afectată de ape este cultivată cu rapiță, fiind vorba de 3.381 de hectare, urmată de floarea soarelui (1.841 de hectare) şi porumb (1.007 hectare). Cele mai mari pagube s-au produs la Folteşti, unde au ajuns sub ape 255 de hectare de floarea soarelui, 359 de hectare de porumb, 269 de hectare de rapiță şi 107 hectare de lucernă. Agricultorii au suferit pierderi mari şi la Frumuşița, unde au fost lovite de ape 406

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

132

23.09.2013

hectare de rapiță, 180 de hectare de porumb şi 105 hectare de floarea soarelui. Pierderi mari sunt şi la Băleni, unde au fost distruse în proporție de 70-80% circa 400 de hectare de rapiță, iar la Rediu ploile torențiale au afectat aproape total aproximativ 320 de hectare de rapiță.Mii de păsări şi animale moarteReprezentanții Direcției pentru Agricultură Galați nu au reuşit până la această dată să facă o evaluare totală a pagubelor provocate de viituri deoarece apele nu s-au retras încă complet din anumite zone, după cum ne-a declarat Daniel Răzvan Olaru, directorul instituției. O astfel de situație se înregistrează la Pechea, Rediu şi Valea Mărului, unde acțiunea de identificare a suprafețelor cu culturi afectate nu a fost posibilă din cauza drumurilor impracticabile. La Cudalbi au fost identificate 253 de hectare în intravilanul localității ca fiind afectate de ploile torențiale şi 820 de hectare în extravilan, dar situația pe culturi va fi transmisă ulterior din motivele amintite mai sus. Gălățenii care locuiesc în cele 26 de localități afectate de ape au suferit pagube importante şi în ceea ce priveşte animalele şi păsările deținute în gospodăriile proprii. Astfel, conform estimărilor preliminare au murit înecate peste 500 de animale şi 15.000 de păsări, fiind distruse şi 383 de familii de albine. /Monitorul de Galati

După viitură sinistraţii ajung la spitalÎn zonele sinistrate nu doar distrugerea reprezintă o problemă, ci şi bolile. Încet-încet, după ce au ieşit din starea de şoc, oamenii ajung la spitale îmbolnăviți de griji sau din cauza viiturii. În ultimele zile, la camerele de gardă ale Spitalului de Urgență Galați au ajuns mai multe persoane din zonele sinistrate care fie aveau traumatisme căpătate în timp ce luptau cu viitura, fie au suferit atacuri de panică.La camera de gardă a Spitalului de Urgență a ajuns ieri dimineață şi familia Pâslaru, părinții fetiței omorâte de viitură la Cudalbi. „Am o durere la coaste. Nu ştiu dacă e rupt ceva, dar mă doare de atunci, de când m-am ținut de un copac când mă luptam cu apa. Am avut înmormântare şi altele pe cap, aşa că nu de mine mi-a păsat”, spunea, încă marcat de suferință, Grigore Pâslaru. Soția lui, Ecaterina, are şi ea echimoze pe picioare şi infecții. „Tot atunci când mă luptam cu apa am pățit şi eu asta. Mi s-a şi umflat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

133

23.09.2013

piciorul, dar abia acum am ajuns la spital. Nu de mine mi-a păsat. Nu vrem să ne interneze, că noi trebuie să ajungem la cimitir, la fată, în fiecare zi”, ne-a spus Ecaterina Pâslaru. De la Costache Negri, la Spitalul de Urgență Galați a ajuns şi Elena Radu cu băiatul ei. Tânărul are o problemă de sănătate şi a căzut rău în nămolul de după viitură.„Am încercat eu să îl țin, dar apa era mare, la fel şi nămolul, şi a căzut. Acum medicii mi-au zis să îl internez şi că îl vor opera. Vai de capul nostru, că noi nu mai avem nici casă, nimic. Numai asta ne trebuia...”, a spus Elena Radu. Medicii gălățeni spun că în ultima perioadă la camerele de gardă ale spitalului vin continuu persoane din zonele sinistrate. „Au suferințe dintre cele mai diverse. Au atacuri de panică, probleme cu tensiunea deoarece nu şi-au mai luat medicamentele, dar au şi afecțiuni traumatice, cum ar fi contuzii după ce au fost loviți de diverse obiecte în ziua viiturii. La fel, mai sunt şi persoane care au suferit fracturi ale oaselor mâinilor sau picioarelor alunecând în noroiul adus de apă”, a precizat dr. Lucica Grigorică de la Spitalul de Urgență Galați. /Monitorul de Galati

Cod galben de furtuni şi în estul ţării Administratia Nationala de Meteorologie a emis un cod galben ce vizeaza ploi insemnate cantitativ, descarcari electrice si intensificari ale vantului, valabil in intervalul 17 septembrie, ora 15:00 - 18 septembrie, ora 3:00, in Crisana, Maramures, Transilvania, in dealurile Banatului si ale Olteniei, precum si in zona montana. Miercuri, precipitatiile vor fi prezente in Maramures, Moldova, estul Transilvaniei, Carpatii Orientali si estul Carpatilor Meridionali, unde instabilitatea atmosferica va fi accentuata. In intervalul 17 septembrie, ora 15 - 18 septembrie, ora 3:00, instabilitatea atmosferica se va accentua treptat in Crisana, Maramures, Transilvania, in dealurile Banatului si ale Olteniei, precum si in zona montana. Se vor semnala averse, ce vor avea si caracter torential, descarcari electrice si vor fi conditii de grindina. Cantitatile de apa vor depasi pe arii extinse 20...25 l/mp si izolat 50 l/mp. Vantul se va intensifica temporar. In judetele Arad si Timis se vor inregistra in general cantitati de apa de 10...15 l/mp. In intervalul 18 septembrie, orele 3:00 - 15:00, in Maramures, Moldova, estul Transilvaniei, Carpatii Orientali si estul Carpatilor Meridionali instabilitatea atmosferica va fi accentuata. Se vor semnala averse,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

134

23.09.2013

ce vor avea si caracter torential, descarcari electrice, intensificari temporare ale vantului si vor fi conditii de grindina. Cantitatile de apa vor depasi pe arii extinse 20...25 l/mp si izolat 50 l/mp, iar in centrul si sudul Moldovei se vor incadra, in general, intre 10 si 15 l/mp. /Jurnalul de Botosani

Teme de mediuHotărârile de Consiliului Local privind interzicerea exploatării gazelor de şist, considerate ilegale de Tribunalul VasluiÎn urma unor procese intentate de către instituția Prefectului, Tribunalul Vaslui a decis, în cursul zilei de ieri, să anuleze hotărârile de Consiliu Local luate în 6 comune din județ.Cererile de chemare în judecată au fost formulate după ce consiliile locale au refuzat să anuleze hotărârile la solicitarea Prefecturii Vaslui, care le-a atacat în contencios administrativ. Până în prezent, autoritățile din comunele Puieşti, Dumeşti, Tutova, Vinderei, Coroieşti şi Ghergheşti au pierdut procesul. Alte cinci comune aştepată sentința până la sfârşitul lunii septembrie. Un număr de 14 consilii locale din județul Vaslui, inclusiv două din cele trei pe teritoriul cărora compania Chevron are luate în concesiune suprafețe de teren, au interzis, prin hotărâri adoptate în plen, explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor respective. Deciziile au fost luate după ce Consiliul Județean Vaslui a eliberat, în decembrie 2012 şi ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de şist în trei perimetre din județul Vaslui, respectiv Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti).Din cele 14 consilii locale, 11 au fost date în judecată de Prefectură după ce au refuzat să revoce hotărârile de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist pe teritoriul unor comune, considerate ilegale şi anticonstituționale de Prefectură.În actul transmis în teritoriu, Prefectura Vaslui susținea că zăcămintele din subsolul României sunt proprietate publică a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra acestora. Deciziile Tribunalului Vaslui, care a admis cererile Prefecturii, de anulare a hotărârilor CL privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist, nu sunt definitive. /Adevarul de Vaslui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

135

23.09.2013

La Gãgesti, oamenii nu vor gaze de sist!Murgeni si municipiul Bârlad au spus duminicã NU Chevron si NU explorãrii si exploatãrii gazelor de sist. Desi primarul Costicã Stupu se declarã împotriva gazelor de sist si a exploatãrii acestora în Gãgesti, el este bãnuit de oamenii din comunitate cã face un joc dublu, favorizând Chevron pe ascuns, contra unei tablete si a unor “sponsorizãri” nedeclarate de primar de la acelasi Chevron! George Epurescu, presedintele Asociatiei “România Fãrã Ei”, a trimis la cotidianul nostru un mesaj pentru manifestantii din Bârlad, Vaslui si Gãgesti, mesaj în care acesta declarã cã “suntem gata sã ne luãm tara înapoi”. Gãgesti este comuna unde Chevron se pregãteste sã instaleze prima sondã de explorare din judetul Vaslui. Ca urmare, unul din consilierii locali, învãtãtorul Ion Crãciun a organizat, cu acordul primarului Costicã Stupu, un miting de protest, unde au fost circa 200 de oameni la începerea protestului si cam 350 dupã ce s-au început discursurile. Au fost prezenti de la Grupul de Initiativã al Societãtii Civile (GISC) Ovidiu Tiron si Cristina Cânepã, iar de la CARP Bârlad, un grup de peste 40 de persoane, veniti din Bârlad cu un autocar. Din comuna Suletea a participat primarul Ciprian Tamas, cu 25 de suleteni iar de la Murgeni circa 10 persoane, în frunte cu medicul veterinar Dan Cain. Organizatorul Ion Crãciun a dat cuvântul invitatilor, iar cel mai interesant a fost prezentarea fãcutã de ing. Ovidiu Tiron, de la GISCB, a dezavantajelor exploatãrii gazelor de sist în România. “Am dorit sã le fac participantilor o informare despre pericolele pe care le vor avea de înfruntat pentru cã am constatat cã Guvernul nu s-a obosit prea mult sã o facã. Le-am adus la cunostintã faptul cã în România spiritul civic a început sã se manifeste din ce în ce mai mult si cã nu trebuie sã le mai fie fricã de a-si apãra viata lor si a copiilor în cunostintã de cauzã si, dacã ei considerã cã nu trebuie sã aibã loc aceastã explorare, sã se opunã din rãsputeri si noi vom fi alãturi de ei si nu vom permite aceastã activitate în România, nu numai aici, si de fapt în România, pentru cã ce nu-i bun la Gãgesti nu e bun nicãieri în tarã. Dacã guvernantii nu vor tine cont de doleantele lor, sã fie hotãrâti sã-si apere viata prin toate mijloacele posibile, sã nu permitã amplasarea acestor sonde, pentru cã pe urmã va fi prea târziu”, a spus Ovidiu Tiron. Cetãtenii prezenti au ascultat si s-au manifestat împotriva Chevron si a fracturãrii hidraulice, fluierând si strigând din rãsputeri: “Chevron, go home!” Interesant a fost faptul cã numai la simpla pronuntare a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

136

23.09.2013

numelor lui Victor Ponta si Dumitru Buzatu, oamenii huiduiau din toate puterile, asta însemnând cã guvernantii nostri i-au dezamãgit profund.Primarul Stupu face joc dublu?Unii oameni din Gãgesti ne-au precizat cã primarul Costicã Stupu face joc dublu, fiind pe ascuns de partea Chevron. “Acum câtva timp primarul a fost la o întâlnire cu cei de la Chevron la Vaslui, unde au mai fost si alti primari din comunele unde vor sã bage sondele. A fost un fel de informare, primarilor prezenti fiindu-le fãcutã prezentarea pe câte o tabletã ce le-a fost pusã la dispozitie. La plecare cei de la Chevron le-au dat tableta cadou si, de bucurie, primarul Stupu a venit acasã cu masina celor de la Chevron, nu cu masina cu care se dusese la întâlnire. Si apoi sponsorizãrile fãcute de cei de la Chevron – tricouri, sepci, pachete suspecte cu mâncare…. la Ziua satului s-a dat de mâncare pe rupte – au fost toate cu bani de la Chevron. Asta de ce nu spune primarul? Ce joc face? Totul este fals, ne vom trezi cu sonda în coaste fãrã sã se tinã cont de noi!”, a spus unul dintre cetãtenii comunei Gãgesti!“România s-a trezit!”Prezent la marele miting de la Bucuresti ce a avut loc pe 15 septembrie în Bucuresti si unde 30 000 de oameni au mãrsãluit pentru a se scãpa de corporatii, de cianuri si de gaze de sit si exploatarea lor, George Epurescu, presedintele Asociatiei “România Fãrã Ei” a adresat un mesaj celor din Gãgesti. “România s-a trezit! Nu mai acceptãm minciuna, coruptia. Manipularea si învrãjbirea nu mai tin, pentru cã nu mai putem fi pãcãliti, stim exact cu cine avem de-a face. Avem de-a face cu o gascã de politicieni care nu mai au nimic sfânt, au ales sã se închine numai banului. Da, România s-a trezit, scânteile de la Bârlad, de la Rosia Montanã si din Bucuresti s-au înmultit si tãvãlugul indignãrii cetãtenilor nu mai poate fi oprit. Actiunile noastre comune si protestele de stradã din fiecare zi de duminicã ne vor aduce izbânda. De data asta cetãtenii sunt cei care vor avea ultimul cuvânt. Nu noi am vrut aceastã luptã, noi am vrut un trai decent, sã respectãm si sã fim respectati deopotrivã, dar nu, ei s-au crezut mai presus de oameni, mai presus de lege, s-au crezut stãpâni si pe noi ne-au crezut slugi! Gata! Pânã aici! Ne luãm tara înapoi! Lupta o vom duce fiecare dintre noi si toti împreunã pentru un Gãgesti fãrã ei, Bârlad si Vaslui fãrã ei si România fãrã ei! Solidaritatea este cheia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

137

23.09.2013

victoriei! Uniti salvãm Rosia Montanã si tara de fracturare hidraulicã!”, sunã mesajul lui George Epurescu. /Vremea Noua

Cum ne tãiem singuri craca de sub picioare!Hotãrârile consiliilor locale de interzicere a exploatãrii gazelor de sist, considerate ilegale de Tribunalul VasluiSENTINTÃ Hotãrârile consiliilor locale de interzicere a explorãrii si exploatãrii a gazelor de sist, emise de o serie de comune vasluiene, sunt considerate ilegale de instantã, magistratii Tribunalului Vaslui admitînd cererile de chemare în judecatã ale Prefecturii, care a solicitat autoritãtilor anularea actelor respective. La sase din cele 11 Consilii Locale atacate de Prefecturã în Contencios Adminsitrativ, hotãrârile date au fost declarate ilegale si anume: Puiesti, Gherghesti, Dumesti, Coriesti, Tutova si Vinderei. Restul de hotãrâri ale celorlate cinci Consilii locale si anume Pogana, Perieni, Pochidia, Bãcani si Alexandru Vlahutã urmeazã a fi declarate ilegale în urmãtoarele zile. Consiliile locale din judetul Vaslui care au interzis explorarea si exploatarea gazelor de sist vor trebui sã anuleze aceste hotãrâri, a decis Tribunalul Vaslui, în urma proceselor intentate de cãtre Prefectura Vaslui la Contengiosul Adminstrativ. Considerate ilegale pe motiv cã s-a încãlcat articolul din Constitutie cu privire la bogãtiile subsolului, hotãrârile au fost atacate în instanta de contencios-administrativ de cãtre Prefectura Vaslui. Cererile de chemare în judecatã au fost formulate dupã ce Consiliile Locale au refuzat sã anuleze hotãrârile la solicitarea Prefecturii Vaslui. Pânã la aceastã datã, din cele 11 autoritãti locale date în judecatã pe data de 4 iulie sase au pierdut procesele intentate de Prefecturã (Puiesti, Gherghesti, Dumesti, Coriiesti, Tutova si Vinderei), alte cinci cauze similare (Pogana, Perieni, Pochidia, Bãcani si Alexandru Vlahutã) fiind pe rol, având termene fie la sfârsitul lui septembrie, fie la începutul lui octombrie. „Institutia Prefectului Vaslui a solicitat tuturor celor 14 consilii care au adoptat hotãrâri privind interzicerea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist sã comunice întreaga documentatie care a stat la baza adoptãrii acestor acte normative. Ulterior, în functie de documentatia înaintatã Prefecturii, s-a constatat cã sunt încãlcate prevederile legale în materie. În acest context, s-a solicitat autoritãtii emitente sã reanalizez si sã se revoce hotãrârile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

138

23.09.2013

respective. Întrucât 11 consilii locale nu au revocat acele acte normative, Institutia Prefectului a promovat actiuni la instanta de contencios administrativ, solicitând instantei sã se pronunte asupra legalitãtii hotãrârilor adoptate. De la data introducerii actiunii la Tribunalul Vaslui, hotãrârile atacate sunt suspendate de drept si nu produc efecte pânã la solutionarea irevocabilã a cauzei”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Prefecturii Vaslui, Maria Costea.ExplicatiiÎn actul transmis în teritoriu, Prefectura Vaslui le explica autoritãtilor cã zãcãmintele din subsolul României sunt proprietate publicã a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra bogãtiilor subsolului. Un numãr de 14 consilii locale din judetul Vaslui, inclusiv douã din cele trei pe teritoriul cãrora compania Chevron are luate în concesiune suprafete de teren, au interzis, prin hotãrâri adoptate în plen, explorarea si exploatarea gazelor de sist pe teritoriul comunelor respective. Deciziile au fost luate dupã ce Consiliul Judetean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie 2012 si ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de sist în trei perimetre din judetul Vaslui, respectiv Pãltinis (Bãcesti), Popeni (Gãgesti) si Silistea (Pungesti). Practic, prin hotãrârile adoptate în plenul consiliilor locale, „se interzice eliberarea de avize, certificate de urbanism si autorizatii de construire în vederea amplasãrii de constructii, sonde de extractie pe teritoriul comunei”.REACTIE„Justitia se dovedeste a fi subordonatã politic”Cristian Lungu, primarul comunei Coroiesti a precizat asearã, dupã ce a aflat de deciazia Tribunalului Vaslui, cã «Cine mai spune cã justitia nu este subordonatã politic greseste. Pentru cã în acest caz Prefectura Vaslui cam este prinsã la colt, cãci la Iana, pe acceasi hotãrâre si în acelasi temei legal a dat aviz favorabil de legalitate, iar la restul, nu ! Cum se poate asa ceva ? Vom face oricum contestatie, pentru cã decizia Tribunalului este cu termen de recurs, însã se vede clar comanda politicã datã judecãtorilor». Toate cele sase sentinte date de Tribunalul Vaslui vor fi atacate cu recurs de cãtre consiliile locale aferente comunelor respective. /Vremea Noua

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

139

de pres/Revista presei/Revista... · Web viewDar nu sa avem ce avem astazi mostenire!” a punctat...

Documents

Transcript of de pres/Revista presei/Revista... · Web viewDar nu sa avem ce avem astazi mostenire!” a punctat...