Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

37
Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Transcript of Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Page 1: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Page 2: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

2

Cuprins

1 Despre proiectul ISEMOA ......................................................................... 3

2 Acccesibilitatea – de ce avem nevoie de ea ........................................... 4

2.1 ACCESIBILITATEA ESTE IMPORTANTĂ – DAR PENTRU CINE? .............................................. 4 2.2 ACCESIBILITATEA ESTE IMPORTANTĂ – DAR DE CE? ......................................................... 9

3 Nevoi obişnuite şi piedici frecvente ....................................................... 11

3.1 BARIERE ALE ACCESIBILITĂŢII ....................................................................................... 11

4 Accesibilitate pentru toţi – dar cum ? .................................................... 24

4.1 RECOMANDĂRI DE BAZĂ PENTRU INFORMAŢII ŞI COMUNICĂRI MAI ACCESIBILE .................. 27 4.2 RECOMANDĂRI DE BAZĂ PENTRU SPAŢII PUBLICE MAI ACCESIBILE ................................... 28 4.3 RECOMANDĂRI DE BAZĂ PENTRU O ACCESIBILITATE MAI BUNĂ LA TRANSPORTUL PUBLIC .. 30 4.4 RECOMANDĂRI DE BAZĂ PENTRU SERVICII PUBLICE MAI ACCESIBILE ................................ 32 4.5 RECOMANDĂRI DE BAZĂ PENTRU O ACCESIBILITATE MAI BUNĂ A CONTACTULUI CU CLIENŢII,

DUPĂ CĂLĂTORIE .................................................................................................................... 33

5 Accesibilitatea nu este doar un concept ci este o chestiune de atitudine! 34

Page 3: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

3

1 DESPRE PROIECTUL ISEMOA

ISEMOA este un proiect de 3 ani, susţinut de către Comisia Europeană în cadrul

programului IEE. Scopul ISEMOA este de a ajuta autorităţile locale şi regionale

din Europa la creşterea eficienţei energetice în transporturi prin îmbunătăţirea

accesibilităţii lanţului de mobilitate de tip uşă-la-uşă şi astfel să permită tuturor

cetăţenilor şi vizitatorilor (inclusiv persoanelor cu mobilitate redusă (PMR)) să adopte

un stil de viaţă mai puţin dependent de maşină. În plus, îmbunătăţirea accesibilităţii

spaţiilor publice şi a transportului public va creşte calitatea şi atractivitatea

transportului public şi va contribui la creşterea siguranţei pentru pietoni şi biciclişti.

Pentru a atinge acest obiectiv, ISEMOA dezvoltă scheme personalizate de

management de calitate pentru îmbunătăţirea continuă a accesibilităţii lanţului de

mobilitate de tip uşă-la-uşă în municipiile, oraşele şi regiunile Europei. În centrul

schemelor ISEMOA stă un audit care ajută factorii locali şi regionali interesaţi să

evalueze nivelul de accesibilitate a spaţiului lor public şi a transportului public din

zona lor şi să dezvolte strategii şi măsuri pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii

accesibilităţii.

Mai multe informaţii despre ISEMOA pot fi găsite la www.isemoa.eu. Coordonatorul

proiectului: Centrul Austriac de Cercetare a Mobilităţii FGM-AMOR, Michaela Kargl,

[email protected]

Exonerare de răspundere legală: Responsabilitatea asupra conţinutului acestei

broşuri aparţine în exclusivitate autorilor săi. Aceasta nu reflectă în mod obligatoriu

opinia Uniunii Europene. Comisia Europeană nu este responsabilă de utilizarea

informaţiilor conţinute aici.

Această broşură a fost realizată prin proiectul european ISEMOA – Accesibilitate şi

mobilitate eficientă energetic pentru toţi, în octombrie 2011

ISEMOA este cofinanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului IEE 2009

STEER.

Page 4: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

4

2 ACCCESIBILITATEA –

DE CE AVEM NEVOIE DE EA

2.1 Accesibilitatea este importantă – dar pentru cine?

Acesta este Tobias. Are 11 ani. După ce-şi

termină lecţiile îi place să-şi viziteze prietenii.

Adesea merge la ei cu trotineta sau cu placa,

pentru că este mai amuzant şi economiseşte timp.

Când doreşte să-şi viziteze colegii de clasă care

sunt la 15 km distanţă, Tobias foloseşte autobuzul.

Dânsa este doamna G. Are 85 de ani. În fiecare zi

iese afară la o scurtă plimbare pentru mişcare şi

aer curat. Merge singură folosindu-şi bastonul, dar

se simte mult mai comfortabil când este cineva

alături care să o susţină. Până anul trecut îi plăcea

să joace cărţi dar de când i-a slăbit vederea nu mai

poate juca.

Page 5: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

5

Acesta este domnul M. Acum patru luni el a

devenit tatăl unui băieţel simpatic. Îi place meseria

sa de tâmplar, dar este nerăbdător să ajungă

acasă să petreacă timp cu soţia şi cu fiul său. În

special la sfârşit de săptămână îi place să iasă la

plimbare cu fiul său.

Acesta este domnul R. Este tatăl a doi copii, o

fată de patru ani şi un băiat de doi ani. Este

bucuros că acum ambii copii pot merge la aceeaşi

grădiniţă. Asta face viaţa mai uşoară şi

economiseşte şi timp, ducându-şi dimineaţa copii

cu tricicleta, apoi merge la serviciu, fără a face un

ocol prea mare.

Dânsa este domişoara O. Recent a absolvit

facultatea de geografie iar acum lucrează în

turism. Ca multor femei tinere, îi place să meargă

la cumpărături şi să iasă la plimbare seara. În

vacanţe îi place să viziteze ţări străine. Foloseşte

un scaun cu rotile de mai bine de 10 ani.

Page 6: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

6

Dânsul este domnul S., care lucrează ca om de

ştiinţă la Institutul de Cercetări Spaţiale. Când ţine

prelegeri la universitate merge cu transportul

public. Este orb şi de aceea este bucuros că acum

există informaţii audio pentru pasageri, în

autobuze, ceea ce-i conferă mai multă încredere

că va coborî la staţia dorită.

Dânsa este doamna W. cu nepoata ei Elena care

este elevă la şcoala primară. Amândouă vor ca

Elena să meargă la şcoală singură, dar acest lucru

este prea periculos deoarece trebuie să traverseze

străzi prea aglomerate. Doamna W. nu conduce o

maşină, dar îi place să meargă pe jos pe distanţe

scurte cum ar fi când merge la cumpărături sau

când o duce pe Elena la şcoală.

Dânsul este domnul K. Este deja pensionat dar

destul de ocupat cu treburile din casă şi grădină şi

cu hobiurile sale: îi plac plimbările, iar împreună cu

soţia sa face parte din clubul local de dans.

Domnul K. nu aude prea bine şi de aceea poartă

un aparat auditiv de câţiva ani.

Page 7: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

7

Aceştia sunt câţiva dintre vecinii noştri.

La prima vedere nu prea au multe în comun.

Totuşi, toţi întâmpină aceleaşi dificultăţi când utilizează spaţiul sau transportul public

şi astfel toţi fac parte din grupul persoanelor cu mobilitate redusă – PMR

Grupul PMR cuprinde nu doar persoane cu dizabilităţi, vârstnici (în special aceia cu

vârste peste 75/80 de ani), copii şi pe însoţitorii lor, dar şi persoane cu dificulţăţi

cognitive, persoane care duc bagaje grele sau voluminoase, persoane care nu au

statura medie (sunt prea înalţi sau prea scunzi), oameni care nu cunosc bine limba

locală, persoane care au probleme de orientare / mentale / psihologice, daltonişti,

analfabeţi, oameni care suferă de artrită sau au probleme cu şoldul, cei cu probleme

coronariene, persoane în convalescenţă în urma unei operaţii sau a unei boli, sau

persoane cu dizabilităţi temporare, cum ar fi cei care şi-au rupt un picior, etc.

Page 8: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

8

Potrivit estimărilor experţilor1 mai mult de o treime din populaţia Europei cuprinde

persoane cu mobilitate redusă (PMR) care se confruntă cu obstacole atunci când

merg pe jos sau cu bicicleta în spaţiile publice sau călătoresc cu transportul public.

Totuşi, atunci când luăm în considerare condiţiile “pe termen scurt” cum ar fi când

cărăm bagaje grele, când suntem în recuperare după o boală sau o operaţie, când

vizităm o ţară străină, etc, cu toţii constatăm că avem o mobilitate redusă, la un

moment dat.

Noi toţi experimentăm uneori situaţii în care diverse obstacole ne împiedică să

mergem pe jos sau cu bicicleta în spaţiul public sau când folosim transportul

public. Frecvenţa şi severitatea cu care ne constrâng acele obstacole, ne

diferenţiază unii de alţii.

1 Access and Inclusion – Improving Transport Accessibility for All, CEMT/CM(2006)7FINAL, p. 3.

Page 9: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

9

2.2 Accesibilitatea este importantă – dar de ce?

Mobilitatea este o parte integrantă a vieţii noastre – indispensabilă pentru a ne

îndeplini obligaţiile, dar şi pentru a ne petrece timpul liber. În fiecare zi suntem

“mobili”: trebuie să mergem la şcoală sau la muncă, la doctor, să facem comisione –

dar şi să ne vedem prietenii, să mergem la un restaurant, la o sală de gimnastică sau

la cinema, sau pur şi simplu avem chef de o plimbare pe jos sau să facem un tur cu

bicicleta ...

Accesibilitatea înseamnă să ajungem acolo unde vrem ... uşor

Fiecare călătorie este compusă din mai multe elemente care pot fi descrise ca “lanţul

mobilităţii”. Acest lucru este ilustrat de următorul grafic, care arată elementele lanţului

de mobilitate – înainte, în timpul şi după călătorie:

De obicei, oamenii încep o călătorie atunci când sunt siguri că fiecare element al

lanţului de mobilitate va funcţiona în mod corespunzător, astfel încât ei să poată

ajunge la destinaţia dorită.

ÎNAINTEA CĂLĂTORIEI

ÎN TIMPUL CĂLĂTORIEI

DUPĂ CĂLĂTORIE

planificarea călătoriei

orientare indicatoare

schimbarea mijlocului de

călătorie manevrarea

bagajelor parcarea

vehiculelor furnizarea reacţiilor

organizare

rezervare

deplasarea de-a lungul rutei

selectate

găsirea locurilor de odihnă, de băut, de mâncat, a toaletelor

depozitarea echipamentelor

ajutătoare

magazia obiectelor

pierdute şi găsite

Page 10: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

10

Dacă un singur element al lanţului de mobilitate nu funcţionează corespunzător,

adică există un obstacol într-unul din elementele lanţului de mobilitate, atunci lanţul

de mobilitate, în întregul său, nu va funcţiona. Prin urmare este extrem de important

ca tot lanţul de mobilitate să fie accesibil pe întreg parcursul său.

Acest lucru este valabil în special pentru PMR pentru care o inaccesibilitate a unuia

din elementele lanţului de mobilitate nu reprezintă doar o supărare ci se dovedeşte a

fi o problemă severă.

De exemplu:

dacă există o singură stradă aglomerată, care nu poate fi traversată de un copil în

condiţii de siguranţă, întregul traseu este inaccesibil pentru copil;

dacă o persoană în vârstă nu se poate opri din loc în loc, să se odihnească,

atunci întregul traseu este inaccesibil pentru persoana în vârstă;

dacă rezervarea unui loc în autobuz nu poate fi făcută decât telefonic în limba

locală, atunci un vizitator străin nu poate accesa călătoria cu autobuzul;

dacă esistă o singură piatră de bordură care nu poate fi trecută, atunci tot traseul

este inaccesibil pentru un utilizator al unui scaun cu rotile;

dacă esistă o singură treaptă care nu poate fi trecută, atunci tot traseul este

inaccesibil pentru o persoană ce duce un cărucior de cumpărături grele.

În scopul de a face spaţiile şi transportul public mai accesibile şi de a permite

tuturor persoanelor să utilizeze modurile durabile de transport public (cum ar fi

mersul pe jos, cu bicicleta şi cu transportul public) pentru călătoriile lor zilnice,

trebuie luate în considerare nevoile tuturor oamenilor atunci când sunt

planificate, proiectate, implementate şi întreţinute spaţiile şi transportul public,

iar barierele trebuie evitate sau eliminate.

Page 11: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

11

3 NEVOI OBIŞNUITE ŞI PIEDICI FRECVENTE

3.1 Bariere ale accesibilităţii

La o privire mai atentă, nevoile comune pot fi identificate în toate etapele

lanţului de mobilitate:

înainte de a face o călătorie, este esenţial pentru toţi oamenii să obţină informaţii

actualizate, de încredere, complete şi suficient de detaliate, într-un format

accesibil: toată lumea are nevoie de informaţii despre rute posibile şi

recomandate, despre serviciile disponibile, despre reţeaua de transport public,

orare de circulaţie, reguli locale de utilizare, informaţii despre accesibilitatea

traseului.

în timpul călătoriei, toţi oamenii au nevoie de orientări clare / indicatoare de

direcţie, de informaţii care să le permită să se deplaseze în siguranţă de-a lungul

traseului.

uneori, după efectuarea călătoriei, unele persoane doresc să contacteze

operatorul de transport public sau autoritatea locală pentru a le cere ajutorul (spre

exemplu atunci când şi-au pierdut bunurile în mijloacele de transport public), sau

pentru a le transmite aprecierea modalităţii de călătorie – feedback (de exemplu

să-şi povestească experienţa de călătorie, să se plângă sau să ofere sugestii de

îmbunătăţire).

Ori de câte ori aceste nevoi comune nu sunt luate în considerare în

planificarea, proiectarea, implementarea, organizarea şi întreţinerea spaţiului şi

transportului public, vor exista constrângeri (bariere) pe tot parcursul lanţului

de mobilitate.

Page 12: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

12

Exemple de bariere comune ce fac adesea dificilă planificarea şi organizarea unei

călătorii:

Informaţiile necesare nu sunt disponibile sau nu sunt

accesibile.

Serviciul clienţi nu este adaptat nevoilor PMR.

Exemple de obstacole obişnuite care fac adesea mersul pe jos, cu bicicleta sau cu

transportul public, dificil sau chiar imposibil pentru PMR:

Trotuarele sau staţiile transportului public sunt ocupate

sau prea înguste.

Page 13: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

13

Scările fixe sau cele rulante sunt singurele moduri de

acces şi nu există căi alternative cum ar fi rampe sau

lifturi.

Treptele, rampele, sau alte obstacole nu sunt suficient de

bine marcate.

Balustradele sunt prevăzute doar pe o parte a rampelor

sau scărilor sau chiar lispsesc cu totul.

Culoarea balustradelor nu este în contrast cu cea a

fundalului.

Căile de evacuare au pante transversale, sau pante

longitudinale lungi şi abrupte.

Page 14: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

14

Căile de acces au suprafeţe accidentate, cu bolovani, sau

alunecoase.

Întreţinerea infrastructurii pietonale nu este o prioritate.

Nu există repere tactile, cum ar fi pereţi, garduri, borduri,

sau sisteme de îndrumare tactile aflate pe trotuare, sau

dacă există, acestea sunt blocate (de ex. de biciclete

parcate, zăpadă, sau frunze uscate).

Nu există nici o diferenţă de nivel sau o diferenţă tactilă

între trotuar şi carosabil / pista de biciclete.

Page 15: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

15

Sunt borduri înalte la trecerile de pietoni.

Există semafoare care nu sunt accesibile pentru toţi.

Nu există treceri de pietoni care să asigure traversarea în

siguranţă a pietonilor .

Nu sunt suficiente locuri de odihnă accesibile / sau

adăposturi.

Page 16: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

16

Nu sunt suficiente toalete publice accesibile.

Pietonii sunt obligaţi să facă ocoluri (de exemplu datorită

infrastructurii pietonale astfel concepută, indicatoare

inadecvate, lipsa scurtăturilor pietonale ....).

Există situaţii de teamă cum ar fi aglomerările sau

vehiculele care trec în viteză pe lângă pietoni.

Există zone în care oamenii nu se simt în siguranţă şi

confortabil ca pietoni. Astfel de locuri “periculoase” pot fi

trecerile pietonale subterane, staţiile de transport public

subterane şi zonele unde sunt foarte puţini oameni sau

respectivele zone sunt slab luminate.

Page 17: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

17

Serviciile zilnice (în special supermarketurile, stadioanele,

cinematografele) nu sunt proiectate şi pentru clienţii care

sosesc pe jos, cu bicicleta sau transportul public.

Infrastructura nu este proiectată şi pentru biciclete cu

remorcă, triciclete, biciclete-tandem, etc.

În staţiile transportului public nu există informaţii

accesibile şi uşor de înţeles pentru pasageri.

Orientarea şi găsirea sensului de mers sunt dificile

datorită staţiilor de transport public mari şi complicate.

Page 18: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

18

Obţinerea unui bilet de transport public de la o maşină

automată este o provocare.

Este dificil de recunoscut vehiculul “potrivit” în staţiile de

unde pleacă mai multe mijloace de transport public.

Numărul liniei şi destinaţia finală a vehiculului de transport

public nu pot fi citite uşor datorită luminii care se reflectă

în geam, sau a iluminării slabe, a murdăriei şi prafului.

Urcatul sau coborâtul din vehiculul de transport public

este dificil din cauza spaţiului / înălţimii prea mari dintre

platforma staţiei şi vehicul, sau când vehiculul are trepte.

Page 19: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

19

Vehiculele de transport public opresc prea departe de

bordură, fie din cauză că şoferului nu-i pasă, fie că

accesul la staţie este obstrucţionat de maşini parcate sau

de alte obstacole.

Ocuparea unui loc înainte ca vehiculul să se pună în

mişcare nu este garantată.

Spaţiul pentru scaune cu rotile sau landouri este limitat.

Nu este uşor să ajungi la un mâner sau la o bară de

susţinere în interiorul vehiculului de transport public.

Page 20: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

20

Vehiculele de transport public sunt încă utilizate în mod

frecvent, deşi unele dispozitive tehnice cum ar fi rampele,

lifturile, difuzoarele sau ecranele cu informaţii pentru

pasageri, sau toaletele din spaţiile publice, etc. nu sunt

funcţionale.

Informaţiile în timp real, oferite pasagerilor sunt transmise

fie numai vizual, vie numai auditiv sau, nu sunt oferite nici

un fel de informaţii în timp real.

Există teama de a nu fi capabil să contactezi personalul

de bord dăcă ai avea nevoie de asistenţă în timpul

călătoriei.

Persoanlul de bord din transportul public fie nu este

conştient de nevoile specifice ale PMR, fie nu ştie cum să

răspundă mai bine acestor nevoi. Ca urmare, pot apare

neînţelegeri şi interpretări greşite ale comportamentului

atât la personalul de bord cât şi la pasageri, ceea ce duce

la situaţii de incertitudine şi disconfort.

Page 21: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

21

În cazul unei abateri neaşteptate sau a unei întreruperi a

unei rute obişnuite (spre exemplu drumul cunoscut către

spital a fost blocat) se impune existenţa unor informaţii

clare privitoare la o rută de urgenţă, care să ia în calcul

importanţa accesibilităţii.

Stresul, cauzat de ritmul rapid care este specific în mod

inerent începerii şi sfârşirii unei călătorii cu transportul

public este considerat ca o barieră a accesibilităţii.

In punctele de interschimb modal, timpul între sosiri şi

plecări este prea mic pentru persoanele care au un ritm

de mers mai lent.

Când se proiectează un serviciu de transport public, se

prevede prioritizarea acestuia pentru a minimiza timpul de

călătorie, neglijându-se faptul că mulţi pasageri au nevoie

de un timp mai mare să se urce sau să coboare din

vehicul. Acest lucru pune o presiune mare pe şoferi care

încearcă să respecte cu stricteţe orarul de parcurs. În

consecinţă, aceşti şoferi nu au răbdarea şi considerarea

necesare pentru a trata pasagerii PMR cu respect.

Page 22: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

22

Nu există spaţii speciale, destinate depozitării bagajelor,

în staţii şi puncte de interschimb.

Unele dintre barierele cele mai obişnuite care apar după călătorie sunt:

Nu există informaţii clare şi accesibile privind pe cine să

contactezi când vrei să faci o plângere sau sugestii de

îmbunătăţire referitoare la spaţiile publice sau la

transportul public.

Personalul care lucrează la ghişeul service clienţi sau la

cel privind obiecte pierdute-şi-găsite nu este pregătit să

răspundă la problemele de accesibilitate şi să comunice

cu PMR.

Nu există informaţii clare şi accesibile cu privire la locul

unde se pot duce şi cui trebuie înmânate lucrurile găsite şi

cum se poate ajunge acolo. În plus, locul unde se

presupune că ar trebui să fie depuse obiectele găsite

este, în multe cazuri, inaccesibil.

Page 23: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Nevoi obişnuite şi piedici frecvente

23

Angajaţii care se ocupă de obiectele găsite pot fi

contactaţi doar personal. Acest fapt este o barieră pentru

mulţi oameni, în special dacă acel ghişeu este departe de

locuinţa lor sau dacă locaţia ghişeului de obiecte pierdute-

şi-găsite nu este accesibilă.

Personalul de la ghişeul de obiecte pierdute-şi-găsite nu

poate fi contactat rapid în scris prin SMS, email sau fax.

Page 24: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

24

4 ACCESIBILITATE PENTRU TOŢI – DAR CUM ?

Este foarte important să eliminăm barierele în spaţiile publice şi în transportul public,

pentru a îmbunătăţi accesibilitatea pasagerilor, cicliştilor şi pietonilor, care au sau nu

dispozitive ajutătoare, pentru mobilitate zilnică la / de la cumpărături, grădiniţe,

serviciu, sport, agrement.

Există o mulţime de ghiduri pentru a proiecta spaţiile publice, clădirile, infrastructura

de transport şi vehiculele astfel ca acestea să nu aibă restricţii (bariere). În cele mai

multe ţări europene sunt disponibile norme tehnice şi standarde pentru accesibilitatea

spaţiilor publice, a clădirilor, a infrastructurii de transport şi a vehiculelor. Totuşi

aceste standarde tehnice şi recomandări nu sunt la fel peste tot în Europa – ele

diferă de la ţară la ţară.

Această broşură vă oferă câteva recomandări de bază în ceea ce priveşte evitarea

barierelor mai frecvente întâlnite de-a lungul lanţului de mobilitate. Sunt oferite şi

câteva idei de acţiune. Când veţi folosi această broşură, vă rog să luaţi în calcul

următoarele:

Nu există o reţetă universală care să specifice în detaliu cum pot fi făcute

accesibile spaţiile şi transportul public: în cele mai multe dintre situaţii sunt

posibile mai multe soluţii pentru îndepărtarea sau înlăturarea anumitor bariere şi

este esenţial ca soluţia aplicată să fie adaptată condiţiilor locale.

Aceste “liste de verificare”, cum este cea care urmează, nu pot fi niciodată

complete şi atotcuprinzătoare.

Aceste recomandări nu înlocuiesc nici un standard tehnic (cum ar fi lăţimea

minimă a trotuarului, panta maximă, etc.); pentru aceste valori vă rog să consultaţi

normele naţionale şi standardele tehnice în vigoare.

Page 25: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

25

Îmbunătăţirea accesibilităţii nu este problema găsirii unor soluţii speciale

pentru câţiva, ci este mai degrabă crearea mobilităţii mai uşoare pentru toţi.

Toate măsurile de îmbunătăţire a accesibilităţii trebuie să aibă la bază

principiile unei proiectări universale!

Pentru îmbunătăţirea cu succes a accesibilităţii spaţiilor şi transportului public,

este extrem de important să nu luăm în calcul doar nevoile unui grup specific

de utilizatori, ci să fie aplicate principiile unei “Proiectări universale / pentru

toţi”, astfel încât spaţiile şi transportul public să poată fi folosite de toţi

oamenii, cât mai mult posibil, fără să mai fie nevoie de adaptări sau proiectări

speciale. Pentru a atinge acest ţel, ar trebui luate în considerare următoarele

şapte principii ale unei Proiectări Universale:

Proiectul pus în operă trebuie să fie utilizabil de toţi oamenii, cu nivele diferite de

abilitate

Proiectul trebuie să înglobeze o gamă largă de preferinţe şi abilităţi individuale

Proiectul implementat trebuie să fie uşor de înţeles, indiferent de experienţa

utilizatorului, de cunoştinţele, competenţele lingvistice sau de nivelul de

concentrare curent al acestuia

Proiectul implementat trebuie să comunice utilizatorului toate informaţiile

necesare, în mod eficient, indiferent de condiţiile ambientale sau de abilităţile

senzoriale ale utilizatorului

Proiectul implementat trebuie să minimizeze riscurile şi consecinţele negative ale

unor acţiuni accidentale sau neintenţionate

Proiectul implementat trebuie să poată fi utilizat eficient şi confortabil, cu minimum

de oboseală

Trebuie prevăzute dimensiuni şi spaţii potrivite pentru abordarea, manipularea şi

utilizarea spaţiului şi transportului public, indiferent de dimensiunea corpului,

postura sau mobilitatea utilizatorului.

Page 26: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

26

Prin aplicarea principiilor proiectului universal, pot fi

găsite soluţii pentru situaţii conflictuale cum ar fi

înălţimea pietrelor de bordură la intersecţii: de exemplu

“Peria în T”, care este o combinaţie între banda tactilă

pentru nevăzători la nivelul de traversare, permite

tuturor să traverseze strada în siguranţă şi confortabil

Amintiţi-vă că problemele de siguranţă şi perceperea riscurilor de siguranţă

sunt unele dintre acele bariere care-i fac pe oameni să nu meargă pe jos sau cu

bicicleta în spaţiile publice sau să nu folosească transportul public.

Pentru a depăşi aceste obstacole este necesar a se proiecta, planifica, construi

şi întreţine spaţiile şi transportul public în aşa fel încât riscul de siguranţă

pentru toate persoanele incusiv pentru PMR să fie minimizat.

Este de asemenea necesar a se implementa măsuri de instruire şi de

sensibilizare, în scopul de a informa toţi cetăţenii, în special PMR despre

soluţiile puse în aplicare, în scopul de a depăşi temerile şi de a creşte

încrederea în folosirea spaţiilor şi transportului public.

Page 27: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

27

4.1 Recomandări de bază pentru informaţii şi comunicări mai

accesibile

□ oferiţi întotdeauna informaţii în aşa fel încât acestea să poată fi accesate în cel

puţin 2 moduri diferite: de ex.: aceeaşi informaţie în format audio şi vizual, sau

vizual şi tactil, după caz

□ oferiţi întotdeauna mai multe canale de comunicaţie (de ex. internet / email,

telefonic, centre de informaţii) pentru contactarea clienţilor (cum ar fi rezervarea

locurilor, impresii după călătorie, solicitări de informaţii, etc.)

□ folosiţi un limbaj comun, uşor de înţeles (de ex. evitaţi propoziţiile lungi sau

complicate, termeni tehnici, cuvinte împrumutate din alte limbi, abrevieri,

subjonctive, ...)

□ structuraţi clar informaţia

□ folosiţi grafice şi desene uşor de înţeles

□ oferiţi informaţiile vizuale contrastante (ţineţi cont că această condiţie trebuie

îndeplinită pe toată perioada zilei şi în orice condiţii meteo)

□ oferiţi informaţiile vizuale cu litere suficient de mari (ţineţi cont că mărimea

fonturilor trebuie să crească o dată cu distanţa de la care informaţia este citită!)

□ evitaţi combinaţiile roşu – verde

□ nu utilizaţi culorile ca singurul mod de oferire a informaţiei (de ex. la hărţi, grafice,

diagrame, tabele, sisteme de ghidare, etc.)

□ la cerere, oferiţi informaţii repetate (audio şi vizuale)

□ asiguraţi-vă că informaţiile online sunt accesibile în conformitate cu standardele

WAI (Iniţiativa de accesibilitate web)

□ la birourile de informaţii şi servicii pentru clienţi oferiţi: amplificatoare (bucle de

inducţie – pentru persoanele care folosesc proteze auditive), personal care să

cunoască limbajul semnelor, personal care să cunoască limbi străine.

Disponibilitatea acestor servicii speciale ar trebui indicată cu pictograme.

□ consultaţi reprezentanţii diferitelor grupe de PMR atunci când pregătiţi materialele

de informare şi îmbunătăţiţi-le în concordanţă cu punctul lor de vedere;

Page 28: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

28

4.2 Recomandări de bază pentru spaţii publice mai accesibile

Următoarea imagine ilustrează spaţiul minim necesar persoanelor care folosesc

echipamente specifice pentru deplasări

Figura 1: Spaţiul minim necesar pentru deplasarea PMR care folosesc echipamente

specifice

(Surse: Stadt Graz: Barrierefreies Bauen für alle Menschen; Schweizerische Fachstelle für behindertengerechtes Bauen:

Obstacle free traffic areas – Demands of people with disabilities, UK Department for Transport: Inclusive mobility)

Page 29: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

29

□ spaţiul necesar pentru deplasare trebuie menţinut în permanenţă liber de orice

obstacole

□ proiectaţi şi construţi infrastructura pentru pietoni astfel încât două persoane cu

dizabilităţi să poată trece una pe lângă cealaltă cu uşurinţă şi în siguranţă

□ în sate, comune şi oraşe, prevedeţi trotuare pe ambele părţi ale străzilor

aglomerate

□ asiguraţi-vă că există întotdeauna o rampă sau un lift accesibil, ca opţiune

alternativă la scări simple sau rulante

□ prevedeţi mână curentă pe ambele părţi ale scărilor şi rampelor

□ asiguraţi-vă că pantele longitudinale nu sunt prea abrupte (de preferat ≤ 6%)

□ evitaţi pantele transversale

□ evitaţi trecerile pietonale subterane

□ marcaţi marginile trotuarelor atât vizual cât şi tactil

□ asiguraţi iluminare suficientă de-a lungul infrastructurii pietonale

□ asiguraţi traversări pietonale sigure (în special în cazul străzilor aglomerate)

□ asiguraţi-vă că nu există borduri înalte la traversări (înălţimea maximă a bordurii

este de 3 cm)

□ asiguraţi suficiente bănci pentru odihnă (recomandat: o bancă la cel puţin 300 m)

□ asiguraţi suficiente toalete publice

□ asiguraţi sisteme tactile de ghidare, acolo unde nu există ghidaje tactile

“naturale”, cum ar fi pereţii, gardurile vii, etc.

□ asiguraţi semafoare acustice şi tactile la traversările pietonale

□ asiguraţi întreţinerea frecventă a infrastructurii pietonale şi de biciclete (măturare,

îndepărtarea zăpezii, prevenirea formării de polei, repararea suprafeţelor

deteriorate, curăţarea băncilor, golirea coşurilor de gunoi, controlul iluminării, ...)

Page 30: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

30

□ instalaţi sisteme de ghidare specifice pentru pietoni şi biciclişti

□ atunci când proiectaţi infrastructura pentru biciclete, luaţi în considerare biciclete

cu remorcă, triciclete, biciclete tandem, care de obicei necesită benzi mai largi,

spaţiu de manevră mai mare şi o rază mai mare la curbe decât bicicletele

obişnuite

□ oferiţi spaţii de parcare suficiente, care să fie potrivite şi bicicletelor tandem, a

celor cu remorcă şi a tricicletelor

□ implicaţi întotdeauna reprezentanţi ai diferitelor grupe de PMR în planificarea,

implementarea şi evaluarea tuturor măsurilor referitoare la noile dezvoltări şi

reconstrucţii; îmbunătăţiţi măsurile în concordanţă cu feedback-ul lor

□ asiguraţi-vă că PMR sunt implicate în procesul de participare a cetăţenilor, încă

de la începutul planificării şi dezvoltării soluţiilor “spaţiilor comune” din spaţiile

publice, astfel ca nevoile şi cerinţele lor să fie luate în considerare.

4.3 Recomandări de bază pentru o accesibilitate mai bună la

transportul public

□ aveţi grijă ca toate staţiile transportului public să fie accesibile şi pentru oamenii

care au dificultăţi în a folosi scările, dar şi pentru cei care nu pot folosi un lift

□ în staţiile şi platformele transportului public, asiguraţi locuri şi adăposturi /

protecţie pentru vremea rea

□ asiguraţi informaţii accesibile şi uşor de înţeles la fiecare staţie de transport public

□ aveţi grijă ca în fiecare staţie de transport public să fie spaţiu suficient pentru

manevrarea unui cărucior cu rotile, a unui cadru pentru mers sau pentru a putea

împinge un cărucior, în siguranţă

□ proiectaţi staţiile transportului public astfel ca suprafeţele lor să fie libere şi bine

structurate

Page 31: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

31

□ asiguraţi sisteme de ghidare vizuale şi tactile clare şi uşor de înţeles în staţiile de

transport public şi în punctele de interschimb

□ asiguraţi-vă că automatele de vândut bilete sunt accesibile pentru toţi

□ oferiţi alternative la automatele de vândut bilete

□ asiguraţi-vă că reţeaua de transport public, orarul de circulaţie şi sistemul de

tarifare sunt uşor de înţeles şi reţinut

□ aveţi grija ca rutinele (regulile de urmat în caz) de urgenţă sunt comunicate în

mod clar la toţi pasagerii într-un format accesibil

□ asiguraţi-vă că rutinele de urgenţă iau în considerare aspectele de accesibilitate

□ aveţi grijă ca informaţiile din vehiculele de transport public, privind traseul şi

destinaţia, să fie uşor de citit indiferent de condiţiile meteo şi la orice oră din zi

□ echipaţi toate vehiculele de transport public cu dispozitive care să ajute PMR să

trecă bine peste golurile orizontale şi verticale dintre intrarea în vehicul şi

platformă

□ daţi aceeaşi prioritate întreţinerii şi reparării “dispozitivelor de accesibilitate” (cum

ar fi informaţiile în timp real pentru pasageri, rampele, lifturile pentru pasageri, ...)

cu a celor pentru întreţinerea şi repararea altor părţi funcţionale ale infrastructurii

şi vehiculelor

□ organizaţi instruiri regulate pentru personalul angajat, cu privire la problemele de

accesibilitate

□ instauraţi restricţii de parcare în staţiile de transport public

□ asiguraţi locuri speciale lângă intrarea în vehiculele de transport public, pentru

PMR

□ asiguraţi-vă că există mână curentă, bare verticale de sprijin, mânere de susţinere

în interiorul vehiculelor de transport public şi că acestea sunt uşor de recunoscut

(cu un contrast vizual mare faţă de interiorul vehicului) uşor de ajuns la ele, uşor

de folosit de către toţi pasagerii

Page 32: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

32

□ asiguraţi-vă că în interiorul vehicului este spaţiu suficient pentru scaune cu rotile,

landouri şi spaţiu de manevră în jurul lor

□ oferiţi pasagerilor informaţii în timp real, în format vizual şi audio

□ aveţi grijă ca personalul de bord să poată fi contactat uşor de pasagerii care au

nevoie de ajutor

□ când planificaţi programul serviciilor de transport public, luaţi în considerare faptul

că PMR se deplasează mai încet

□ aveţi grijă ca distanţele către staţiile de transport public să nu fie prea lungi şi că

staţiile transportului public sunt accesibile în siguranţă pentru pietoni

□ oferiţi instruire privind mobilitatea pentru diferitele grupuri de PMR

□ implicaţi reprezentanţii tuturor grupelor de PMR în planificarea, implementarea şi

evaluarea măsurilor de îmbunătăţire referitoare la accesibilitate la transportul

public

4.4 Recomandări de bază pentru servicii publice mai accesibile

□ instruiţi pe cei ce planifică administrarea oraşului, pe cei ce planifică transportul,

autorităţile locale şi regionale, directorii firmelor imobiliare, referitor la importanţa

accesibilităţii la serviciile de zi cu zi (cum ar fi centre comerciale, supermarketuri,

magazine alimentare, centre de sport şi recreere, şcoli, grădiniţe, centre de

îngrijire a sănătăţii, centrele comunitare, etc.) pentru pietoni, ciclişti şi utilizatori ai

transportului public

□ integraţi accesibilitatea pentru pietoni, ciclişti, şi utilizatori ai transportului public în

ceea ce priveşte serviciile zilnice, ca o cerinţă pentru acordarea autorizaţiilor de

construcţie

□ integraţi accesibilitatea pentru serviciile de zi cu zi pentru pietoni, ciclişti, şi

utilizatori ai transportului public ca principiu pentru planificarea utilizării zonale

Page 33: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitate pentru toţi – dar cum?

33

□ creşteţi sensibilizarea publicului general cu privire la importanţa accesibilităţii la

serviciile de zi cu zi fără autoturism, în concordanţă cu selectarea / stabilirea

locului lor de reşedinţă.

4.5 Recomandări de bază pentru o accesibilitate mai bună a

contactului cu clienţii, după călătorie

□ stabiliţi un punct de contact pentru colectarea părerilor clienţilor despre

obstacolele din spaţiile publice şi din transportul public

□ stabiliţi un birou accesibil pentru obiecte-pierdute-şi-găsite

□ asiguraţi-vă că personalul angajat care lucrează la punctul de contact pentru

colectarea părerilor clienţilor şi la birou pentru obiecte-pierdute-şi-găsite este

instruit cu privire la problemele de accesibilitate

□ oferiţi informaţii clare şi accesibile privind modul cum se poate ajunge la punctul

de contact pentru colectarea părerilor clienţilor şi la biroul pentru obiecte-pierdute-

şi-găsite; distribuiţi această informaţie prin mai multe canale cum ar fi de exemplu

adrese de Internet ale oraşului şi ale operatorului de transport public, presa

locală, informaţii tipărite despre transportul public, o notificare în buletinul

informativ al autorităţii locale şi în staţiile de transport public, ...

□ aveţi grijă ca biroul pentru obiecte-pierdute-şi-găsite şi punctul de contact pentru

colectarea părerilor clienţilor să poată fi contactate prin mai multe canale cum ar fi

email, poştă, site (formular on-line), telefon, fax şi contact personal

□ aveţi grijă ca părerile clienţilor să poată ajunge direct la persoanele responsabile

din primărie sau de la operatorul de transport public

□ aveţi grijă ca acel client să primească răspunsul, prompt într-un format accesibil.

Page 34: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea este o problemă de atitudine!

34

5 ACCESIBILITATEA NU ESTE DOAR UN CONCEPT CI

ESTE O CHESTIUNE DE ATITUDINE!

Argumentul principal împotriva accesibilităţii este că de obicei aceasta costă prea

mult şi că nu sunt fonduri.

Da, este adevărat că multe măsuri de îmbunătăţire a accesibilităţii nu sunt “gratuite”

– iar măsurile care împlică în special reconstrucţia infrastructurii pot fi foarte

costisitoare.

Totuşi, iată cinci sfaturi

pentru cunoscătorii preţurilor

fnice.deu

1. Aveţi în vedere ca accesibilitatea să devină o tendinţă generală şi un

concept binecunoscut în rândul tuturor persoanelor

O mare parte, poate chiar majoritatea obstacolelor din spaţiile publice şi din

transportul public derivă din lipsa sensibilizării şi a cunoaşterii nevoilor PMR.

Barierele apar urmare unor acţiuni nechibzuite şi a celor “bine-intenţionate” dar

neinformate, atât din partea publicului larg cât şi a persoanelor care lucrează

în planificare, construcţii şi întreţinerea spaţiilor publice şi a transportului

public.

Creşterea gradului de conştientizare şi asigurarea instruirii despre

accesibilitate sunt paşi eficienţi şi esenţiali pe drumul accesibilităţii pentru toţi!

Page 35: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea este o problemă de atitudine!

35

2. Evitaţi “rezolvarea problemelor greşite”.

Implicarea utilizatorilor (inclusiv a tuturor grupurilor de PMR) în dezvoltarea

unei strategii şi a unui program pentru accesibilitate vă ajută să identificaţi

problemele “reale”, să vă fixaţi corect priorităţile şi să dezvoltaţi o strategie

care aduce cu sine îmbunătăţiri durabile ale accesibilităţii, sprijinite de public.

Implicarea utilizatorilor (inclusiv a tuturor grupurilor PMR) în dezvoltarea

strategiei şi programului de accesibilitate este un mod efectiv de a evita

aberaţiile şi a aspira la îmbunătăţirea durabilă a accesibilităţii.

3. Aveţi grijă ca nevoile utilizatorului (inclusiv cele ale tuturor grupurilor PMR)

să fie luate în considerare în faza de planificare a tuturor măsurilor.

Implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor de utilizatori în planificare,

implementare şi evaluare este o strategie bună pentru a evita greşeli şi măsuri

corective costisitoare.

Implicarea utilizatorului în toate stadiile planificării, implementării şi evaluării

vă ajută să economisiţi bani prin evitarea greşelilor costisitoare.

4. Aveţi grijă ca soluţiile dezvoltate şi implementate să dea posibilitatea utilizării

spaţiului şi transportului public de către cât mai mulţi oameni, fără să existe

bariere.

Aplicând principiile proiectării universale veţi obţine rezultate mult mai bune şi

soluţii mai puţin costisitoare decât dezvoltând soluţii speciale care iau în

considerare doar nevoile unui număr limitat de oameni. Instruirea “Proiectare

pentru toţi” este recomandată pentru proiectanţi, arhitecţi, planificatori,

personalul din construcţii şi pentru echipele de întreţinere.

Aplicarea principiilor Proiectării Universale aduce cu sine

soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor şi care

îmbunătăţesc efectiv accesibilitatea pentru toţi.

Page 36: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea este o problemă de atitudine!

36

5. Aveţi grijă ca accesibilitatea să fie integrată în toate achiziţiile, construcţiile,

reconstrucţiile şi activităţile de renovare începând chiar de la stadiul de

planificare.

Dacă problemele de accesibilitate sunt luate în calcul încă de la început,

atunci economisiţi o mulţime de bani. În multe situaţii, accesibilitatea nu

implică de loc costuri suplimentare dacă o integraţi încă de la început. Dar

este mult mai scump să elimini bariere şi să îmbunătăţeşti accesibilitatea într-

un stadiu ulterior.

Luarea în considerare a aspectelor legate de accesibilitate începând cu stadiul

de planificare a oricăror activităţi de achiziţii publice, de reconstrucţie şi

renovare vă ajută să economisiţi bani!

Investiţiile în accesibilitate, siguranţă, infrastructură pentru pietoni, biciclişti,

transport public şi servicii vă răsplătesc (îşi scot costurile).

Investiţiile în accesibilitate, siguranţă, infrastructura confortabilă pentru pietoni,

biciclişti, transport public şi servicii vă răsplătesc în ceea ce priveşte:

costurile de mediu – din moment ce accesibilitatea le permite tuturor oamenilor

(inclusiv PMR) să folosească modurile durabile de transport public şi astfel să

economisească bani, energie, spaţiu şi să reducă emisiile dăunătoare

costurile sociale – din moment ce accesibilitatea le permite tuturor oamenilor

(inclusiv PMR) să acceseze independent serviciile de zi-cu-zi, iar mobilitatea

independentă este o precondiţie esenţială pentru a lua parte la viaţa zilnică

costurile de sănătate – din moment ce accesibilitatea le permite tuturor oamenilor

(inclusiv PMR) să se deplaseze zilnic în mod activ cum ar fi mersul pe jos şi cu

bicicleta şi astfel să rămână în formă şi agili

Page 37: Accesibilitatea – de ce avem nevoie de ea

Accesibilitatea este o problemă de atitudine!

37

Investiţiile în accesibilitate

reprezintă o contribuţie efectivă la o economie a unei societăţi

durabile şi o măsură foarte bună pentru a face faţă provocărilor

prezente şi viitoare care rezultă din schimbările demografice,

cum ar fi creşterea numărului de imigranţi sau a populaţiei de

vârsta a treia