Louise Lambert-Lagacein colaborare cu

Jos6e Thibodeau

CUM 5T-II HRANE5TI,t(0Pltur

De lo laptele moternla diversificore

Traducere: Gina Belabed

NICULESCU

CUPRINS

lntroducere

Cum sa foloseSti aceostd carte

Capitolul 1: Alimentalia ;i sinitatea

5

7

Hrinirea corectd a copilului nu mai line de tradilie 9

Hrdnirea corecti a copilului incepe chiar inainte de sarcind 10

Hrdnirea corectd a copilului nu se referd doar la alimente 11

Hrinirea corectd a copilului nu inseamnd cd trebuie si fim perfecli 1 1

Hrinirea corectd a copilului inseamni selectarea unor alimentede calitate 1 1

Hrdnirea corectd a copilului scade riscul apariliei problemelorde sdndtate in primele 12 luni

Hrdnirea corectd a copilului nu inseamnd sd il supui unui regimHrdnirea corecti a copilului nu inseamnd evitarea grisimilor;i

a colesteroluluiHrinirea corectd a copilului reduce problemele gastrointestinaleHrinirea corectd a copilului poate preveni anemiaHrdnirea corecte a copilului previne cariile dentareHrdnirea corecti a copiluluiinseamni un pas spre sdndtate

Capitolul 2: Alimentalia inseamni plicere;i respect

Alimentele, sursd de amintiriAlimentele nu rezolvd toate problemeleRespectarea apetitului se invald in,doiRefuzul este un mesaj permisNu este vorba doar despre alimenteDorinla de autonomie se manifesti foarte devremeCdnd alimentele sdndtoase devin o plicereCiocolata devine un aliment tabu?

Capitolul 3: De ce si alegi taptele matern?

Este maisimplu si aldpteziLaptele matern este mai mult dec6t un alimentLaptele matern il iniliazd pe copilin lumea aromelorLaptele matern este adaptat nevoilor nou-ndsculilorLaptele matern are o valoare nutrilionali unicdLaptele matern protejeazd impotriva infecliilorLaptele matern conline mulli anticorpi

12

12

13

1414

14'15

17

17

18

19

19

2021

2222

25

25262727283o'31

307

La ptele matern protejeaze im potriva a lerg i ilorUn lapte adaptat fiecdrei specii de animaleNatura s-a gdndit la toateFiinla umani beneficiazd de acest fenomen miraculos

Capitolul4: Nu polisi aliptezi?Ais6niimiciAi mameloane inversate sau foarte plateAi suferit o intervenlie chirurgicald la sdniNu vrei ca sdnii tdi si se lase

Te ingrijoreazd greutatea taTe simli st6njenitd la g6ndul ci aldpteziin fala altor persoane

Vrei si ili pistrezi libertateaBebeluqultdu s-a ndscut prematurAgtepligemeniCopilultdu are icteri1i este teamd de depresieTrebuie sd nagti prin cezarianil1i este teami de epuizarei1i este teamd cd laptele tdu nu este bunSuferi de o boald gravilei anumite medicamenteFumeziTe droghezi

Capitolul 5: AlSptarea se invaliCauti alialiAcordd-li o lund pentru a te recupera gi a te adapta la noua ta vialiPregdtegte-te incd din timpul sarciniiAlSpteazd chiar din prima jumitate de ordAldpteazd la cerereG6segte pozilia cea mai confortabilSLasa-li copilul sd sug6 c5t doregte56nii tai sunt foarte sensibiliNu iida copilului nimic altceva dec6t lapteNu te descuraja: reflexul de coborire a laptelui se poate lSsa a;teptatNu ai destul lapte?Oare cregterea copilului este normali?Mameloanele tale sunt fisurate, dureroase, cripateDin c6nd in c6nd, vrei sd sari peste un aliptatVrei sd ili mulgi lapteleAi s6niitari gi umflaliEgti epuizatd gifaci febrdBebelugul tdu are coliciNu ai gdsit nicio solulie

$tiai cd...?

308

32333434

37

3738383939404041

42434344454545464647

49

49505051

51

5252525353545455

56565657575960

Capitolul 6: Alimentafia in timpul aliptiriiF5-!i c6teva proviziiinainte de nagtereAlimente benefice, pe toatd durata zileiSchimbS ritmul gicere ajutor!Poli slibi pulin, intr-un ritm lentBea suficiente lichideConsumul de cafeaConsumul de alcoolConsumul de grisimiLaptele matern nu este ferit de poluanliPoluanliiAlimentele-problemdAlergiileMedicamenteleSuplimentele de vitamineAlimentalia indicati in timpul al6ptirii

Capitolul 7: Meniuri pentru a reveni la formade dinainte de a rim6ne insircinati

Ai griji de alimentalia ta, fie cd aliptezi sau nuLista de cumpdrdturi

Capitolul 8: lntoarcerea la serviciu ;i alSptareaPlanifi c5-!i intoarcerea la serviciuAlege formula de alaptare care ili convineAi grijd de alimentalia tainva!5 sd ili mulgi lapteleFd-!i rezerve de lapte maternAvertizeaza-li bona in legdturd cu aspectul laptelui maternincalze;te biberonulinvald-l pe bebelug sa bea din biberonStabile;te impreuni cu bona un modus vivendiPlanificS-ti cu griji alSptarea atunci c6nd te intorci acasd

Un bun exemplu de reugitd la loculde munci

Capitolul9: Formulele de lapte

in lipsa laptelui matern, ce lapte si aleg de la nagtere pdnd la 6 luni?Lichid concentrat, lapte praf sau gata preparat?Ce cantitate de lapte trebuie sd pun in biberon?C6t de des trebuie si il hrinesc pe bebelug?Ce temperaturd trebuie sd aibd laptele?Cum pistrez formula de lapte?Ce formuld de lapte si aleg dupi 6 luni?C6ndtrebuiesiiintroduclapteledevaciintegral?Biuturile pe baz5 de soia pentru adulliBduturile pe bazd de orez sau de migdale

63

636465

65

66676969697071

72727374

77

7778

87878888899091

91

91

929292

95

95

9899

100100't00

100

101

102103

309

Laptele potrivit la momentul potrivitC6nd trebuie si schimbi laptele?

Capitolul 10: Suplimentele de vitamine;i de mineraleBebelugul tdu s-a ndscut cu rezerve de vitamine gi mineraleRolul suplimentelorFolosirea suplimentelor variazi in funclie de circumstanleC6nd copilul mdn6ncd de toateAtenlie la exceseAtenlie la comprimatele cu fierSuplimentele de probiotice

Capitolul 1 1: lnlircarea bebeluguluiExistd mai multe modalitali de intdrcare a bebeluguluiMomentul potrivitAcceptarea biberonuluiBiberonul poate ugura tranziliaO inlSrcare blSnddO inlSrcare timpurie sau pripitiCine hotSr6gte momentul c6nd trebuie si inceapi inlircarea?lntroducerea paharului sau a cdniiBiberonul nu este un tovardg de vialdlntroducerea alimentelor solide

Capitolul 12: Introducerea alimentelor solidein alimentalia bebelugului

103104

107

107107

1415

15

16

16

119119120120121

122122123124124125

127Alimentele solide nu inlocuiesc laptele 12gAlimentele solide nu induc somnul ngBebeluqul trebuie sd poatS inghili alimentele solide 129Alimentele solide trebuie digerate in mod adecvat 130Alimentele solide suprasolicitd sistemul renal 130lntroducerea treptatd a alimentelor solid'e respecti nevoile copilului 130BebeluSul gtie sd ili spund,,m-am siturat" 130Copilul tdu este pregdtit pentru alimentele solide 131Cum si ii oferi bebelugului alimentele solide 131Nu agtepta dupd vArsta de 6 luni 82incepe cu alimentele bogate in fier ,l33

Legumele vin pe locul al doilea 135Fructele vin pe locul al treilea B6Sucurile de fructe la pahar 137Urmeazd celelalte alimente 137Oul intreg 138laurtul ;i brdnzeturile proaspete 139Alimente care trebuie evitat'e 140Alimente cu care bebelugul se poate sufoca 141Af imente indicate pentru dentilie U1Ce este de fiicut dacd bebelugul refuzd alimentele solide? 142

Capitolul 13: Cerealele pentru bebelu;iPrima etapS: un singur tip de cerealelntroducerea cerealelor de g16u

A doua etapd: cerealele mixteCelelalte tipuri de cereale pentru bebelugiBiscuiliidin cerealeC6teva cereale crocante pentru bebelu;, de la v6rsta de 12 luniAlte cereale uscate gata de consum, pentru adulliCereale de preparat, pentru adulliCereale integrale, proaspit mdcinateRezumat

Capitolul 14: Piureuri preparate in casiAvantajele piureurilor preparate in casS

Piureurile preparate in casd sunt mai ieftineTu controlezi calitatea piureurilorAlegerea alimentelor este mai complexdO metod5 care 9i-a dovedit eficacitateaCdteva reguli de igiendProcurd-!i ustensilele de care ai nevoieGdte;te alimentele rapidNu adduga nici sare, nici zahirPune piureulin tdvile pentru ghealaincdlze;te piureurile chiar inainte de servireFi-!i rezerve doar pentru 4-6 siptam6niCarne, pegte, leguminoase;i tofuLegumeFructe

Capitolul 15: Alimentele la borcinel ;i piureurile congelatepentru bebelugi

Piureurile de legume la borcdnel sau congelatePiureurile de fructe si deserturile cu fructelaurturileSucurile de fructePiureurile cu carneAspecte privind valoarea nutritivS, gustul 9i costul

Capitolul 16: C6teva probleme frecvente

Bebelu;ul tdu regurgiteazdBebelugul tdu pl6nge intruna. Are colici?Bebelu;ultdu vomitaBebelugul t6u are diareeBebelugul tdu are gastroenteritdBebelugul tdu este constipatBebelu;ultdu refuzd sd mindnce

145

145146146147

1481481491s0150

150

153

153

154155

155

156

156156157

157157

158

159160

167

177

183

185

186

187

187

188

188

191

191

192193194195196198

3l I

Alimentele cel mai des refuzateBebelugul tdu suferi de anemieFaci parte dintr-o familie in care existd cazuri de alergii

Capitolul 17: Provocarea alimentari dupi virsta de 9luniO cregtere mai lentdUn apetit schimbdtorO atitudine care se inva!5Opera!iu nea,,decodaj"Acceptarea alimentelor noiUn mediu favorabilAptitudinile motrice 9i socialeOrarul meselorAlimentele de bazi 9i numdrul de porlii pe ziAlimentele care trebuie evitateAlimente pe care bebelugul le poate m6nca singurUn aspect legat de cantitate

Capitolul 18: Meniuri ;i retete dupi v5rsta de 9 luniMeniu pentru o siptdm6nd cu carneMeniu pentru o siptdmdnd lacto-ovo-vegetarianiRelete pentru micul dejun sau cindSupeSalati gi sosuriPreparate vegetarienePreparate din pegtePreparate cu carneDeserturi

Capitolul 19: Vegetarianismul gi sinitatea bebeluguluiDiferitele tipuri de vegetarianismEfectul asupra cregterii ;i sdndtdliicopilului micPrincipalele indicatii pentru bebelu;ul lacto-vegetarian

sau lacto-ovo-vegetarianPrincipalele indicalii pentru bebelugul veganAlimente folositoare pentru bebelugul veganSuplimentele

Capitolul 20: Alte aspecte importanteUn bebelug trebuie si mdnAnce mai puline grdsimi?Bebelu;ul tiu este bucdlatCrega - probleme gi soluliiMasa la restaurant

Apendice

BibliografieMuffumiri

312

199200202

207

207208210211212212213214215220221221

2252282302322342362392492s2257

265265266

267267268270

273273275277279

282292305

-;"---"'t +. ;: :

.'E1.-#il

-€.n'

i,,i: ,

-:, , ..,.E,'

&LE$V3ffiruY&EE&

5E Seru&E&Tffi&$

Hrari..u corecti a copilului poate perea o rnare provocare pen-

tru orice. Ca proaspit pirinte, ai mereu speranfe gi nelinigti. i1i pui miide intreb[ri. Noliunile gi cunogtinfele tale despre nutrilie sunt depiEite

atunci cAnd este vorba despre nevoile unui nou-niscut.

Recomand[rile medicului nu coincid mereu cu sfaturile pe care [i le

di asistenta medicali din spital, o revisti o contrazice pe alta sau o carte

este diferiti de alta. in aceasti situalie, nu mai gtii in cine sd ai incredere.

Linigtegte-te, cici hrinirea corecti a copilului este un lucru foarte natu-

ral, deloc atAt de complicat pe cAt pare. Daci te simli confuzl, trmeazicalea bunului-sim( gi respecti doui reguli de aur: ofer[-i copilului tiualimentul care !i se pare cil are cea mai buni calitate nutri(ional[ gi la-

s6-1 si m[nAnce dupi pofta lui. Nu uita niciodati ci bunele obiceiuri

alimentare ale copilului se dobdndesc progresiv datorit[ contactului cu

alimentele sinitoase qi atitudinii tale pozitive.

HRANIREA CORECTA A COPILULUINU MAITINE DE TRADITIE

Stribunica mea nu a consultat niciodati vreo carte despre nutriliacopiilor. Ea se bucura insl de avantajul de a locui aproape de mama gi

de m[tugile ei, care ii transmiteau zilnic sfaturi legate de alimentafia

celor mici. Stribunica mea alipta fhra a-gi pune prea multe intrebiri gi

pe atunci nu gisea pe piafi niciun aliment pentru bebeluEi. A avut mai

mulli copii gi a improvizat mult, Iisdndu-se in voia sorfii. insl vremu-

rile s-au schimbat mult.

Fiica mea, |anique, care a devenit mami in anul L994, nu a mai be-

neficiat de acest mediu tradilional. Locuia la o distan{i de 500 de kilo-

metri de mine qi de 300 de kilometri fa[[ de socrii ei. A ales si alipteze,

dar a fost coplegiti de mullimea de informafii despre formulele de lapte

pentru sugari gi a primit o mullime de egantioane de alimente pentru

copii. in timpul sarcinii, a citit multe cir[i gi a ciutat informaliile cele

mai pertinente. Nu voia si improvizeze qi consider ci aceasti atitudine

este una normali.in prezent, cunoagtem efectul primelor alimente asupra sanitilii

copiilor. $tim ci metabolismul acestora funclioneazl cu vitezi maxi-

mi, pentru a favoriza dezvoltarea gi hrlnirea lesuturilor noi. $tim, de

asemenea, ci nevoile nutritive sunt imense Ei c[ o deficienfi lasi rapid

urme.

Aceasti carte se inspir[ din cercetlri relevante ln domeniu gi linecont de mai multe recomandiri formulate de organizalii intbrnalionale

de s[nltate qi mai ales de pediatrie.

Prin urmare, cercetarea gtiinlifici aduce mereu noi rlspunsuri, iar,

peste numai c61iva ani, aceasti carte va trebui reactualizat[.

HRANIREA CORECTA A COPILULUIincrpe cHrAR ituRlnre DE sARctNA

in urmi cu cAliva ani, am fost consultati de un cuplu de tineri care

doreau si-gi imbunlti{easci alimentalia, Pentru ci voiau s6-9i inteme-

ieze o familie gi si Ie transmiti copiilor lor cel mai bun exemplu posibil.

Aceasti atitudine este remarcabili, ins[ extrem de rar intilniti.Chiar dac[ nu toate cuplurile se g6ndesc mereu la asta, anumite fe-

mei ar trebui s[ se pregiteascl din punct de vedere nutrilional inainte

de a rimAne insircinate. Studiile gtiinlifice recente subliniazi vulnera-

bilitatea femeilor foarte slabe gi a celor care nu se hrinesc suficient de

bine. Cu 3 pinl la 6 luni inainte de a rimine insircinate, ele ar trebui

s[ ajungi Ia o greutate normali, si diminueze consumul de cafea, sd

igi refacd rezervele de vitamina Bu, afectate de pilula anticoncepfio-

nali, gi si ia un supliment de multivitamine care si conlin[ acid folic.

10 curu sA-1t HRANESTI coPlLUL

Astfel, ele ii redau corpului elementele necesare unei bune evolutii a

sarcinii gi asigurl sinitatea viitorului lor copil.

HRANIREA CORECTA A COPILULUINU SE REFERA DOAR LA ALIMENTE

Crezi c6, a-[i hr[ni bine copilul consti in a-i oferi cele mai bune ali-mente la momentul potrivit, in a-i respecta nevoile nutrifionale, ca-

pacitilile digestive, preferinfele Ei tendinla de respingere a anumitor

alimente. Aceasta inseamni deja un progres notabil, dar nu este totul!

A-fl hrini bine copilul inseamn[, in egall mdsurd, sd ii dezvolli o atitu-

dine pozitivi fa[[ de alimente. Modul in care i le prezin[i, buna dispozi-

fie pe care o afiEezi la ora meselor, respectul pentru apetitul, refuzul sau

capriciile sale formeazi o parte esenliall a artei de a-l hrlni bine.

Aceasti reguli este ugor de citit, dar este greu de aplicat atunci c6nd

incep s[ apari primele mofturi ale bebelugului!

HRANIREA CORECTA A COPILULUINU iNSEAMNA cA TREBUTE sA FtM PERFECTI

Ca proasp[t pirinte, egti plin de bune intenfii qi vrei si urmezi in-tocmai, zi dupir zi, luni dupi luni, programul alimentar ideal. Dar ni-meni nu poate fi perfect tot timpul. Uneori, meniul copilului tiu poate

fi mai pufin hrinitor decAt meniul-model. Este firesc. Aceste neajunsuri

temporare nu diuneazl sinitilii copilului. Rutina zilnicir este cea care

formeazdbunele obiceiuri alimentare. Deci, nu 1$ face prea multe grijiin legiturd cu aceste abateri ocazionale.

HRANIREA CORECTA A COPILULUIiruseRuruA SeITcTRREA UNOR ALIMENTE DE CALITATE

Spre sfirgitul anilor'20 Ei inceputul anilor'30, dr. Clara M. Davis

a fost unul dintre primii medici care Ei-au manifestat interesul fa[[ de

influenla calitilii alimentelor asupra creEterii 9i dezvoltirii copilului.

Unul dintre studiile sale a fost experimentat pe un egantion de trei be-

belugi spitalizali pe termen lung, care nu mAncaseri pini atunci niciunaliment solid. Dr. Davis a urmirit acegti copii pe o perioadi cuprins[

ALIMENTATIA 5I SANATATEA II

intre 6 qi 12luni. Personalul medical ii oferea zilnic fiecirui copil 33 de

alimente diferite, neprelucrate, nerafinate gi neasezonate. Fiecare be-

beluq minca afirt citt dorea. La sfArgitul perioadei de cercetare, cei treicopii crescuseri tofi in mod normal.

Formula de succes, in acest caz, ntJ are nicio legituri cu instinctulbebelugilor, ci sebazeazl pe alegerea gi pe calitatea alimentelor oferite.

Copiii nu puteau gregi, deoarece nu aveau in fali decAt alimente foarte

hrinitoare, pe care le puteau mAnca dupl poftl. Desigur, !i-ar fi aproa-

pe imposibil s[ urmezi acasi un asemenea demers, pentru ci nu este

ugor si ii dai copilului tiu atAt de multe alimente diferite in fiecare zi!

HRANIREA CORECTA A COPILULUI scADE RISCUL APARITIEIPROBLEMELOR DE SANATATE iN PRIMELE 12 LUNI

Daci vei alege laptele matern, vei introduce progresiv alimentele so-

lide gi vei amina cAt mai mult introducerea laptelui de vaci, ii vei prote-ja sinitatea copilului tiu in timpul primelor 12 luni de viali. Bebelugii

al[ptali nu numai ci sunt mai bine hrinifi, dar sunt gi mai rezistenli lainfec{iile care pot apireain primul lor an de via![. in plus, conform stu-

diilor lui Susan Sullivan de la Universitatea din Illinois, ei vor accepta

mai ugor alimentele noi, comparativ cu acei copii hrinili cu formulede lapte pentru sugari, pentru ci au gustat deja din savoarea meniuluimamei prin intermediul laptelui matern.

Atunci cdnd introduci lent gi treptat alimentele solide, in jurul vArstei

de 4-6luni, vei facilita procesul de digestie gi vei reduce riscurile de aler-

gie. Atunci cAnd amani introducerea laptelui de vaci sau de capr[ dupivArsta de 9luni, vei reduce, printre altele, gi riscul de anemie (vezip. L4).

HRANIREA CORECTA A COPILULUINU INSEAMNA sA iI SUPUI UNUI REGIM

in comparalie cu perioada din urml cu 20 de ani, astizi vedem maimul1i copii dolofani qi obezi, ins[ in 90% dintre cazuri nu existi niciolegituri intre problema legati de greutate gi kilogramele lor de la naE-

tere. Un nou-ndscut durduliu la nagtere nu va deveni neapirat gras la

vArsta de I an, iar un bebeluq rotofei la 1 an nu va deveni neapirat unadult obez.

12 CUM sA-TI HRANESTI CoPILUL

Unii copii, ai clror pirin[i sunt obezi, se ingragi chiar dacl nu mI-ninci mai mult decit copiii cu greutate normali. Copilul care are unpirinte sau ambii plrinli obezi trebuie, agadar, urmdrit cu foarte mare

atenlie.

Cu toate acestea, nu trebuie si supunem copilul unui regim. Diminu-

area numirului de calorii gi chiar consumul de lapte degresat inainte de

vArsta de2 anipot provoca deficienfe nutrifionale, sciderea temperaturii

corpului, precum gi o slibire a sistemului imunitar al copilului.

Cea mai buni modalitate de a preveni ingr[garea excesivi a copi-

lului este aceea de a nu-l obliga si mindnce gi de a-l stimula si facd

mai multi miqcare. Alte misuri pot fi luate intre 1 gi 2 ani, cu rezultate

foarte bune asupra regimului de viali al intregii familii.

HRANIREA CORECTA A COPILULUI NU iTSENNAUAEVTTAREA GRASTMILOR tl A COLESTEROLULUI

Fobia colesterolului a luat astizi proporlii at6t de mari, incAt mullipdrinli bine intenlionali nu mai gtiu ce si faci. insi normele de preve-

nire a bolilor cardiovasculare care se aplici adullilor nu sunt valabile qi

in cazul copiilor.

Laptele matern este bogat in grisimi qi colesterol, chiar daci ali-

mentalia riramei nu confine dec6t foarte pu{ine grdsimi, pentru ci el

rdspunde nevoilor sugarului gi ii permite si definitiveze procesul de

dezvoltare a creierului gi a sistemului hormonal.

Atunci cdnd ii oferim copilului mic un aliment sirac in grisimi,precum laptele degresat, nu ii mai respectim nevoile nutritive, fiindciuitim c[ bebeluqul are nevoie de mai multe grisimi in primele 12 luni

decAt in tot restul viefii sale. De aceea, diminuarea semnificativi a con-

linutului de grdsimi din alimente poate provoca probleme asemini-

toare cu cele pe care le putem observa atunci cAnd ii dim lapte degresat

mai devreme de vdrsta de 24 de luni (vezi p. 101). Prin urmare, intro-

ducerea laptelui sau a produselor lactate degresate nu este recomandati

in prima copilirie (de la 1 la 3 ani). De asemenea, adiugarea in meniul

unui copil mic a unor produse, precum untul sau uleiul, cu scopul de a

rezolva acest tip de probleml, nu este o solulie rezonabili. Copiii nogtri

minAnci deja, in mod obignuit, destul de gras.

ALIMENTATIA 5I SANATATEA 13

care nu

, car-

mazate,

mele a

SI

folic. Aidin agri-

tre-

fruCte

sau Pur

de puiurile

sunf

sau de

a celor

al aces-

i trebuie

t nou.

,DUfraged

sau al

-zis,

dife-

economr-

reurilor

pentru bebelugi pe care le giseEti in comer!. Vei face economii 9i mai

semnificative utilizdnd legumele si fructele de sezon din pia{i.

TU CONTR OLEZI CALITATEA PI U REU RI LOR

Daci vei respecta indicafiile.de mai jos, piureurile pregitite de tine

vor fi mai bune decAt cele din comer! din toate punctele de vedere.

Alege alimente de cea mai buni calitate, deoarece calitatea final[ a piu-reului depinde in mare misuri de calitatea alimentelor alese. Aceastd

reguli se aplicd tuturor refetelor, dar este gi mai importanti in caztil

celor pentru bebeluqi.

ALEGEREA ALIMENTEIOR ESTE MAI COMPLEXA

Alege de preferinli fructe gi legume de sezon, bine coapte, dar incitari. Nu cumpira decAt fructe gi legume care par foarte proaspete. Dac[,

la nevoie, trebuie sd Ie inlocuieqti, foloseqte fructe congelate fard, zahdr

sau legume congelate firi sare, fbri sos sau asezonare.

DacI vrei si reduci la minimum prezenla reziduurilor de pesticide,

poli alege fructe gi legume provenite din agricultura biologici. Din ca-

uza greutllii lor foarte mici, bebelugii sunt mai sensibili la poluan[i gi la

alte substanfe nocive din mediul inconjurltor. in comparalie cu adu[ii,ei inmagazineazd mai multe alimente pentru fiecare kilogram si, deci,

mai multe substanle nocive. Daci nu pofi si ifi procuri alimente pro-venite din cultura biologici sau daci sunt prea scumpe, spal6 cu grijlfructele gi legumele proaspete gi decojegte-le inainte de a le giti.

Uiti de conservele de fructe qi legume, pentru c[ ele nu sunt potri-vite pentru piureuri. Degi anumite fructe gi legume sunt comercializate

ftrd adaos de zahitr sau de sare, tratarea termicd pe care au suferit-oatunci cAnd au fost puse in conservi le-a redus con{inutul de vitaminegi minerale. Atunci cind pregiteEti piureuri in casi, principalul obiectiveste acela de a obline un produs sinitos qi nutritiv, nu contrariul.

Este indicat si ii oferi bebelugului carne proaspdt[ sau congelati,alegind buci[ile slabe. Nu se recomandi niciun tip de carne afumatd

sau procesati.

PIUREURI PREPARATE lN CASA 155ICOPILUL