De la Zamolxe la Iisus Hristos (Pr. Dumitru Balasa)De la Zamolxe la Iisus Hristos (Pr. Dumitru Balasa)

DE LA ZAMOLXE LA ISUS HRISTOSPr. DUMITRU BALASAN ATENTIA CITITORILOR

Parintele Dumitru Balasa e cunoscut n tara si strainatte pentru cercetarile sale de istorie concretizate n mai multe carti si o puzderie de articole si studii. Lucrarea de fata e un scurt rezumat dntr-un volum impresionant, n care au fost adunate roadele unor ndelungi cercetari din cele mai diverse domenii: istorie, mitologie, religie, parapsihologie, etc. Ideea centrala ce ne-o transmite n mod convingator lectura acestor pagini e aceea ca poporul roman are nu numai o vechime si o permanenta multimilenara pe aceste locuri, ci si o cultura populara cu adnci radacini n timp si ramificatii n spatiu. Parintele D. Balasa sustine, pe baza documentelor de care dispune, ca stramosii nostri au creat valori spirituale, care au constituit baza medicinei, dreptului si filosofiei europene. Din punct de vedere religios supune atentiei noastre ipoteze surprinzatoare privind demonologia populara, moroii ,strigoii, farmecele si vrajitoriile, zodiile si incinerarile, vindecarile prin bioenergie, etc. Pna la publicarea integrala a lucrarii, paginile difuzate prin editura noastra strnesc curiozitatea si interesul cititorilor, mbogatindu-le universul spiritual si ntarindu-le credinta n Adevaratul Dumnezeu .

Pr. Al. STANCIULESCU-BIRDA ZAMOLXISInvata ca nici el, nici adeptii sai, nici unul din urmasii acestora nu vor muri, ci vor merge ntr-un loc anume, unde vor trai pururi si vor avea parte de toate bunataturile lumii (Fontes, I, 49)Zamolxis, la Geti le-a ntocmit legile (), convingndu-i ca sufletul e nemuritor () si le-a scris legile (Fontes, i ,19)Pliroma : mparatia luminii, a tuturor bunurilor eterne .

IISUS HRISTOSnvata : Cel ce crede n Mine, chiar de va muri, va trai (). Eu le dau viata vesnica si nu vor pieri niciodata .Dar : cei rai vor merge la osnda vesnica, iar dreptii la viata vesnica (Ev. Matei, 25, 46)mparatia Cerurilor : Cele ce ochiul nu a vazut, urechea nu a auzit si la mintea omului nu s-a suit, aceea gateste Dumnezeu celor ce-L iubesc pe el (I. Corint, 2, 9).

VECHEA EUROPASe istoriseste ca e o tara pe care oamenii de stiinta, prntre care Marija Gimbutas din Los Angeles, au numit-o VECHEA EUROPA. Aceasta era odinioara, demult, frumoasa si bogata : paduri imense cu pomi roditori, cu vnat de tot felul cu ape si ruri, care din cnd n cnd varsau la maluri bucati de aur. Aveau locuitorii Vechii Europe scaune de aur, cum nu avea nici o alta tara de pe lume. Se dusese vestea despre ea peste noua tari si noua mari.

CETATEA MUIERIISi mai frumos era faptul ca tara aceasta era condusa de o regina fecioara. Cetatea ei de resedinta se numea cum se numeste si azi, CETATEA MUIERII. Drumul pe care ea se plimba de la munte pna la mare, prntr-un cmp de flori, se numeste si azi DRUMUL MUIERII.Pestera n care se adapostea iarna pe cumplitele geruri, se numeste si azi PESTERA MUIERII. Unii nestiutori ai trecutului multimilenar o numesc PESTERA MUIERILOR. Aceasta muiere minunata da legi si conducea regatul feminin n Vechea Europa. Barbatii si toate celelalte muieri ascultau de glasul si dispozitiile ei.

HESTIA-(VESTA)Documentele literare ale trecutului ndepartat al Vechii Europe, dintre multele regine care au condus acest regat feminin nu ne-au pastrat dect un singur nume acela al Hestiei sau Histiei, pe care altii au numit-o, mai trziu Vesta.Era tnara regina, o fata frumoasa. Dect ea alta mai mndra nu se vazuse. Obrajii ei erau mai curati dect floarea crinului. Dupa gropitele din obraji parea ca ntotdeauna e vesela, desi de multe ori avea de rezolvat probleme grele.Ochii ei erau albastri ca cerul si parul ce-i ascundeau umerii era mai frumos dect borangicul si dect aurul Alutului sau Crisurilor care adapau gradinile din tara sa. Tnara Hestia era nalta si cu mijlocul ca inelul. Vorbele ei domoale erau mai dulci dect mierea fagurilor de albine. Cntecele ei treceau peste cmpii si rasunau prntre crestele muntilor. n zilele de sarbatoare, dupa ruga catre Zeul Soare, mergeau pe un podis plin de margaritar si n jurul Hestiei se strngeau toate fetele si feciorii, gramada. Se dusese vestea n ntreaga lume despre farmecul ei si toti ar fi voit sa le fie mireasa, sa asculte de glasul ei si chiar sa-l slujeasca n cetate si n Sfat. Dar mama Hestiei al carei nume cartile nu ni l-au pastrat, ntr-o zi s-a mbolnavit. n zadar frumoasa printesa s-a rugat la Zeul Soare, caci ntr-o zi mama ei si-a luat zborul spre alte zari, lasnd cenusa ca o simpla amintire. I se parea ca o aude pe marea regina ca o striga din cnd n cnd : Hestia, Histia, Istia, Vesta, cum o alintasera prietenele ei de joaca, n muntii Carpatilor, pe dealuri sau chiar pe malurile Istrului.

HESTIA (HISTIA, ISTIA, VESTA) CEA DINTI REGINA CUNOSCUTA NOMINAL A STRAMOSILOR GETO-DACILOR (ANTE 2000, .d.Hr.)Se obisnuise cu colegele si cu colegii de joaca. Toate-i ziceau Regina noastra. Acum era destul de mare si admirata pentru ntelepciunea si priceperea ei. Ceva mai mult : Sfatul Muierilor chiar a ales-o ca sa le conduca tara n locul mamei sale. Zadarnic a ncercat sa ramana fara griji multe si fara povara de regina. Batrnele, Babele cum li se zicea obisnuit pe atunci (si nici una nu se supara de aceasta), ajutau tnara regina. Nu era usor sa formulezi niste precepte de conduita, pe vremea cnd numai cteva stiau sa scrie si sa citeasca. Dar pe atunci, lumea nu era asa de dusmanoasa, de invidioasa, ca astazi. Feciorii printeselor din lumea ntreaga auzisera de prea frumoasa Ileana Cosnzeana, cum va fi cunoscuta tnara regina mai trziu, n Cntecele populare. Nu era mai mare sarbatoare n cinstea Soarelui, la care tineri cavaleri, baieti si fete, pe cai nazdravani sa nu bata la poarta cetatii. Toti veneau cu alai si cereau mna tinerei si prea frumoasei regine, a Vechii Europe.

FAT-FRUMOSFIUL SOARELUIDntre toti, unul i s-a parut demn de a o ajuta la conducerea Regatului. Acesta era Luceafarul, Fiul Soarelui. Soarele era cel mai puternic dintre toti zeii si lui i se nchinau toate popoarele pamntului. n betia ncntatoare a frumusetii cerului, s-a auzit un glas de ruga : Tu, print al Cerului albastru, rami n munti, aicea lnga mine si sa schimbam numele cetatii. Sa-i zicem Cetatea Printului din cer. Sa schimbam numele Drumului Muierii si sa-i zicem Drumul Craiului. Toate ale mele ti le dau tie, ca esti att de frumos!, Sa nu te auda, caci am picat din cer fara stirea lui si ne va pierde pe amndoi. N-a terminat bine aceste cuvinte Fat-Frumos, fiul Soarelui, si-a luat zborul spre cer. Si s-a tot dus, s-a dus asa cu chipul preafrumoasei regine n inima lui.

DIN NOU LA PESTERA MUIERIIDar a venit Baba Iarna, cu nor, cu ploi si cu zapada. Zeul Soare se vedea tot mai rar, iar Luceafarul rar de tot, cteva clipe, cnd cerul nsenina. nghetul a facut-o pe Hestia sa se retraga cu fetele ei, cu oitele si caprele, n Pestera Muierii. Rezidase acolo o alta regina, o muiere, o amazoana, n toata Vechea Europa era cunoscuta aceasta grota sub numele de Pestera Muierii.Afara era ger cumplit. Deodata, intra un cntec fermecator pe sub acoladele pesterii, prntre stalcticte si stalagmite ce luminau ca niste candelabre magice. A aparut Fat-FrumosFiul Soarelui. Toata pestera s-a luminat. A ngenuncheat n fata tinerei regine si i-a zis n rugaciune : Hai cu mine, vino cu mine n cer si amndoi vom lumina pamntul si regatul tau! Fetele toate au nceput sa plnga, vrstnicle si babele au nceput sa boceasca si s-o implore sa nu plece. Caci vor veni alte amazoane si le vor robi. Auzi, tu, Fat-Frumos, aceste glasuri? Daca ma iubesti cu adevarat, adu-mi si mie o farma din focul cerului si din lumina binefacatoare a tatalui tau, a zeului nostru, ca sa avem si noi pamntenii caldura si lumina, mai ales pe cumplitele geruri, cnd apele ngheata, cnd zeul nostru nu se mai vede! Tu, Cosnzeano, m-ai nduplecat. ti aduc n dar o flacara din focul ceresc, daca te legatuiesti,ca vei avea grija ca sa nu se stinga niciodata si din el vei da la toate suratele tale, ori de cte ori vor avea nevoie. Dar dar, va trebui sa rami regina-fecioara pe toata viata ta pamnteasca. SiSi, cndva ne vom ntlni n Pliroma!A urmat o tacere adnca, o tacere ca de mormnt. Si un glas domol s-a auzit din buzele neprihanite! RAMN FECIOARA

REGINA FECIOARA, PREOTEASA LA VATRA FOCULUI SACRUSi Fat-FrumosFiul Soarelui, iute ca gndul a iesit din Pestrea Muierii, a urcat la cer. Cu mestesug divin a rupt o farma din trupul zeului Soare, a facut o vatra rotunda ca o farfurie mare, a asezat pe ea farma de foc. Si ca un fulger a cobort pe Terra. A mers la gura Pesterii Muierii, ntunericul a disparut si de aceasta data. O caldura binefacatoare a cuprins ntreaga grota. Regina Hestia-Vesta i-a iesit n cale. Feciorul SoareluiFat-frumos i-a prezentat vatra cu focul sfnt prin fulger adus din cer. Si i-a zis : Sa ai grija sa nu se stinga niciodata. De aici sa duci la Cetatea Muierii, unde ai resedinta de vara. Sa rnduiesti acolo ucenice de-ale tale, care sa aiba grija ca nici acolo focul sa nu se stinga niciodata. n vara sa mergi Sus, n Corona Montarum. Acolo, sus pe munte n Cogheonon, pe o vatra de piatra sa asezi jar si flacari din Focul Sfnt. Acolo sa ziditi cetate noua si Casa sfnta. Dar nu numai acolo, ci unde vei crede tu sau urmasele tale, fecioare curate sa faca vetre noi, sa ntertina focul sfnt si nepatat. Din jarul focului sa dati la toti cti vor avea nevoie de lumina si caldura. Asa voi face! De nu, vei da seama dupa moarte trupeasca, n Pliorma, unde ne vom ntlni. A urmat o tacere adnca si glasul Estiei, curat si dulce s-a auzit peste ntreaga Terra : Asa voi face! Din focul acesta sfnt voi duce n Cetatea Muierii si voi lasa fecioare sa aiba grija, sa nu se stinga, sa nu se stinga niciodata, niciodata. Voi merge n Coroana Muntilor si voi zidi vatra de piatra, unde voi aseza cu minele mele jar din focul sfnt. Aici farma de soare va fi mai ferita de oamenii rai, care vor rvni la tot ce voi realiza cu ajutorul sorilor din regatul meu.Si Fiul Soarelui, asa cum venise, si-a strns razele de lumina si ca fulgerul, a urcat ntre planete, sus, tot mai sus. A trecut multa vreme. n fiecare vatra era un Soare n miniatura. Daca n vetrele caselor de rnd focul se mai stingea, n Cetatea Reginei el era ntertinut cu sfintenie de un grup de fecioare-preotese, care slujeau Reginei Hestia-Vesta.Frumoasa regina, Marea Preoteasa a stramosilor Geto-Dacilor, Hestia, cu soborul Muierilor, al Babelor conducea regatul feminin n Vechea Europa. mpreuna au alcatuit un cod de legi ce s-a numit codul belaginelor (=al legilor frumoase). Acest cod a stat la baza regatului stramosilor Geto-Dacilor si din el s-au inspirat tacit cei mai multi din legislatorii popoarelor antice.

HESTIA-VESTA ZEITA A FOCULUIFrumoasa Regina, Marea Preoteasa s-a bucurat de atta consideratie ca dupa moarte a fost zeificata, a devenit zeita a Focului, zeita a Vetrei si era nelipsita n orice casa. n vatra de pe Coghenon, alte fecioare, alte preotese au ntertinut, dupa legamant focul sacru, langa Soarele de andezit. Dar cum neamul Dacilor era cel mai numeros dupa acela al Indienilor (Herodot), au dus cu ei focul n ntreaga lume si cultul Zeitei lor.

O ZEITA FURATA(sec.8-7,i.d.Hr.)Foarte repede, cultul Focului si al Zeitei Hestia-Vesta s-a raspndit n lumea ntreaga. S-ar zice ca dupa sute de ani, din neglijenta focul se stinsese si era mare lipsa lui. Un fulger din cer a incendiat o padure si focul sfnt s-a aprins din nou n vetrele sfinte. Alte fecioare, preotese, vestale au ngrijit de focul sacru. Cu circa 8-7 secole nainte de Hristos, poetul Hesiod, constatnd ca n lumea de limba greaca patrunsesera o multime de zei, care nu aveau legatura unul cu altul, a facut ordine. A alcatuit o genealogie fictiva a zeilor. Ea nu a avut nimic n comun cu realitatea si cu neamul din care zeita sau zeul descindea. Astfel dupa teogonia alcatuita de preotul amintit, toti au fost crescuti ca fiind urmasii lui Cronos dupa cum la latini, mai trziu, vor fi socotiti urmasi ai lui Saturnus.n aceasta genealogie fictiva, fosta regina Hestia dupa artificiul lui Hesiod, apare ca fiica cea mai mare a lui Cronos, sora a lui Zeus, dupa cum tot ea, dupa acelasi procedeu artificial la romani a fost socotita fiica lui Saturn. Acesta pe parcurs a fost identificat cu Cronos al Grecilor.n vechea Dacie nord-dunareana, Hestia avea un templu la Sarmizegetusa Regia, Soarele de andezit de forma circulara trebuie pus n legatura cu Zeita Vetrei. Alte vetre circulare sau n forma de potcoava, pot fi puse n legatura cu templele Hestiei. Grecii i ridicasera un lacas la Delphi. Romanii i zidisera doua n inima imperiului. Ele au fost reproduse de marele arhitect Palladio. Cel dinti templu n Roma fusese ridicat de Numai Pompilius (715-673).Dupa izvoarele literare antice, cea dinti slujitoare a focului sacru , cea dinti mare preoteasa cunoscuta nominal a fost regina Hestia(Vesta) stramoasa Geto-Dacilor. Un element de cultura esential ce porneste din inima Daciei! E bine sa se stie ca Rea Silvia, mama celor doi gemeni, Romulus si Remus, a ucenicit la templul zeitei Hestia(Vesta), fosta regina a stramosilor Geto-Daciei.

REGELE ZAMOLXIS(c. 1300 .d.Hr.)Iubite cititor, de pe orice punct al Terrei ai fi, afla ca documentele literare antice au consemnat numele a 3 mari reformatori legislatori :1. ZARATHUSTRA, mare preot rege si mare legislator, zeificat n Iranul arhaic.2. ZAMOLXIS sau Zalmoxis, mare preot, mare rege si mare legislator, zeificat dintr-o mare parte din Traco-Daci.3. MOISE (Moshe), mare preot, mare conducator si mare legislator la Evrei.I-am prezentat n ordinea n care au fost citati ntr-un vechi document literar pe care l-am amintit cnd am vorbit despre regina Hestia(Vesta).Toti 3 au trait n jurul sec XIII.Ne vom opri asupra lui Zamolxe. Desi manualele de istorie daco-romana nu aminteste nici macar n treacat de regina Hestia(Vesta), si nici de Zamolxis ca rege, am urmarit n materialele documentare si acest stralucit pesonaj. Despre el s-a vorbit numai ca mare legislator. Robia peninsularilor, razboaiele imperiilor, al caror rezultat a fost mpartirea Daco-romniei ntre cele 3 mari imperii : Imperiul Roman de Apus, Imperiul Rusesc si Imperiul Turcesc . Aceasta robie a creat un complex psihologic de inferioritate, care s-a transmis si actualelor generatii. Asa se face ca nici astazi, cercetatorii promovati de cele mai multe ori politic, nu se pot tine n pozitie verticala, nu stiu ca Hestia(Vesta)a fost regina stramosilor Dacilor, nu stiu ca Zamolxis a fost regele Dacilor, desi au fost mari personalitati care au sustinut acest adevar nca din sec. XVIII. Huszti Andras n 1971, scrie ca Zamolxe ar fi fost primul mare rege al Dacilor () n anul 1402 (d. Hr. v. Mircea Musat, Izvoare, 92-93). Iosif C-tin Dragan, marele tracolog, nca din 1980 a spus si a scris raspicat ca Zamolxis a fost regele Dacilor si totusi n manualele de istorie se ncepe din jurul anului 300, cu Dromichaetes. Altii ncep mult mai trziu, cu Burebista iar altii chiar cu Decebal, de la luptele lui cu Traian.Dar sa revenim la Zamolxe si sa analizam cteva informatii documentare din care reiese clar ca Zamolxis a fost primul rege cunoscut nominal al Dacilor.Da! Zamolxe a fost mare preot, mare rege si mare legislator. Unii dintre Geti l cunosteau si sub numele de Gebeleizis (Fontes,I,49). Mai nti precizam ca Zamolxe era get adica dac (Fontes,I,189). El a trait cu mult nainte de Herodot si de Pitagora. Adaugam aici si rationamentul lui Iosif C-tin Dragan : Nu putea sa fie zeu(zeificat), daca nu era rege, caci dupa obiceiurile antice regii erau adesea zeificati (Noi tracii,1983,pag.9).Ceea ce e si mai important, e faptul ca Zamolxis a fost un mare carturar.

CEA DINTI SCOALA CU LOCAL PROPRIU N DACIA (c. 1300 .d.Hr.)Din activitatea didactica a lui Zamolxis, interesant e si faptul ca a cladit o casa pentru adunarile barbatilor, n care (se spune) ca i primea () pe fruntasii tarii, nvatndu-i ca nici el, nici oaspetii sai si nici unul din urmasii acetsora nu vor muri, ei vor merge n anume loc, unde vor trai pururi si vor avea parte de toate bunatatile (Fontes,I,48-49).Daca avem n vedere ca mult mai trziu marii dascali greci si tineau lectiile n gradinile publice (Academos) si prin simplete, cu auditoriu compozit, putem aprecia caracterul scolii zamolxiene, bine orientat si cu un scop precis, programatic. Mestesugul de a face discipolii sai nemuritori, era defapt o cunoastere (n greceste : gnoza) si ea apartine numai celor initiati. Aici se predau : scrisul, cititul, psihologia, matematicile, astronomia, medicina, etc. Sf. Clement Alexandrinul, unul din cei mai de seama profesori ai Scolii din Alexandria, scrie ca GETO-DACII AU GUSTAT DIN FILOZOFIE, n timp ce Jordanes spune ca Getii erau instruiti N APROAPE TOATE RAMURILE FILOSOFICE (Fontes,II,417) Ma ntreb : De ce istoricii nu iau n considerare aceste splendide aprecieri?!Cu scoala Zamolxiana se face nceputul Gnosticismului, despre care vom vorbi mai jos.

BELAGINELE SAU LEGILE FRUMOASECele mai elementare cunostinte ce trebuia sa le posede orice dac erau Legile frumoase sau Belaginele. Era un cod care cuprindea norme de comportare a cetatenilor regatului dac si ele fusesera alcatuite initial de zeita Hestia(Vesta).Un scriitor din jurul anilor 21 .d.Hr. ne informeaza ca la asa numitii Geti, care se cred nemuritori, Zamolxe sustinea si el ca a intrat n legatura cu Hestia, care i-a predat Legile frumoase (Belaginele), dupa cum Moise le primise de la Iahve (Fontes,I,189)Alt scriitor antic, anume Iamblichos ne spune, textual : Zamolxis () le-a ntocmit legile, cum am aratat la nceput si a ndemnat la barbatie pe concetatenii sai, convingndu-i ca sufletul e nemuritor () si pentru ca a nvatat pe Geti aceste lucruri, si le-a scris legile, e socotit de ei drept cel mai mare dintre zei (Fontes,II,19). Si pentru ca Zamolxe ca mare preot, observa ca dacii uitasera sfaturile ce le daduse Hesta- Vesta, s-a hotart sa urce la tronul zeitei, undeva spre Pilorma. Si a ntlnit-o n cereasca stralucire si nentrecuta frumusete, asa cum era de mii de ani. Si Zamolxe a cuvantat : Zeita a cerului, Slujitoare a Soarelui material si Soarelui ce tine n mna Cosmosul, legile date de tine au fost uitate. Eu le mai stiu dar as vrea sa le scriu chiar asa cum ni le vei porunci tu!, Scrie!Si marele Preot Zamolxe a scrie aceste legi, (Belaginele)-Legile frumoase, dupa care s-a condus Statul dac si ele sau raspndit n lumea ntreaga. Retim faptul ca legile Dacilor au fost scrise de Zamolxe, nu au fost predate numai oral .Dupa moarte si acesta a fost socotit de unii dintre adeptii sai, zeu. Pe parcurs, zeita Hesta-Vesta a fost eclipsata de acest mare preot si rege .Ca si Histia(Vesta), Zamolxe dispunea de acea teuenergie spirituala cu care a intrat n fiinta poporului dac, cat si a popoarelor nconjuratoare.

JURAMNTUL MEDICILOR DIN SCOALA ZAMOLXIANA SI JURAMNTUL LUI HIPOCRATAm spus ca n Scoala Zamolxiana se nvata si medicina. Un fapt care nu a fost sesizat de cercetatori e acela ca juramantul pe care l depun si n prezent medicii din toata lumea cunoscut sub numele de Juramantul lui Hipocrat, e juramantul pe care l depuneau medicii din scoala zamolxiana, amplificat .Normele de comportare ale medicilor daci erau cuprinse n Belaginele pe care le-am amintit mai sus. Ele se desprind n parte din relatarea filosofului Platon(437-347 .d.Hr.), care pune n gura arhicunoscutului ntelept Socrate(469-399 .d.Hr.) urmatoarele : Eu (Socrate) am nvatat aceasta incantatie, acolo n oaste, de la un medic trac unul din ucenicii lui Zamolxis, despre care se zice ca i face pe oameni nemuritori. Spunea tracul acela ca (medicii) grecii aveau dreptate sa cuvnteze, asa cum v-am nvatat adineauri. Dar, Zamolxis, regele nostru, adauga el, care e si zeu, ne spune ca dupa cum nu trebuie sa ncercam a trata ochii, fara sa tinem seama de cap, nici capul nu poate fi tratat netinndu-se sema de corp, tot astfel trebuie sa-i dam ngrijirea trupului, dimpreuna cu sufletul. Si iata pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli : (anume) pentru ca ei nu se cunosc ntregul pe care l au de ngrijit.Daca acest ntreg e bolnav partea nu poate fi sanatoasa. Caci, zicea el (medicul ucenic din scoala zamolxiana), toate lucrurile bune si rele-pentru corp si pentru om n ntregul sau-vin din suflet si de acolo curg (ca dintr-un izvor) ca de la cap la ochi. Trebuie deci-mai ales, n primul rnd sa vindecam izvorul raului, ca sa se poata bucura de sanatate capul si tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindeca cu incantatii (descantece). Aceste incantatii sunt vorbele frumoase, care ne fac sa se nasca n suflete ntelepciune. Odata ivita aceasta si, daca staruie, e usor sa se bucure de sanatate si capul si corpul. Cnd ma nvata leacul (farmecul) si incantatiile spunea : Sa nu te nduplece nimeni sa-i tamaduiesti capul cu acest leac, daca nu-ti ncredinteaza mai nti sufletul ca sa i-l tamaduiesti cu ajutorul incantatiei, iar acum, zicea el-aceasta e cea mai mare greseala a oamenilor : ca unii medici sa caute n chip deosebit o vindecare sau cealalta (a sufletului si a trupului). Si ma povatuia foarte staruitor sa nu ma las nduplecat de nimeni-orict de bogat, dintr-un neam ales sau orict de frumos ar fi-sa fac altfel. Deci eu, pentru ca i-am jurat si sunt nevoit sa-i dau ascultare, i voi da n adevar ascultare. Si daca vrei-potrivit povetelor strainului sa-mi ncredintezi sufletul tau, pentru a-l vraji cu incantatiile (epodele) tracului, ti voi da si leacul pentru cap. Daca nu, nuti pot ajuta cu nimic, scume Cormide (101-102). (469-399 .d.Hr.)Din cele nsirate aici s-a putut lesne observa ca e vorba de juramntul medicilor din scoala zamolxiana.Facem si o mica paranteza : din citatul de mai sus reiese ca folclorul daco-romn n ceea ce priveste incantatiile (epodele) sau descntecele e atestat n vremea lui Zamolxe si nainte de Socrate. Acele vorbe frumoase, cu care medicii daci refaceau moralul pacientilor erau descntece verificate, din care multe se pastreaza pana azi. Prin urmare literatura populara daco-romna ncepe nainte de tracul Socrate (v. Fontes,I,101-102), (469-399 .d.Hr.).

JURAMNTUL LUI SOCRATEn legatura cu lungul citat de mai sus, mentionam interventia marelui tracolog Iosif C-tin Dragan, la Al XV-lea Congres de stiinte istorice, tinut la Bucuresti, n 1980 ntre 16-17 august : Cultura si civilizatia daca au ajuns la un foarte nalt nivel de dezvoltare (). Tracii cultivau astronomia, matematica, medicina. Platon i considera pe medicii traci superiori medicilor greci, deoarece, scria el nainte de a ngriji trupul, si boala, ei ngrijeau sufletul, expresie sub care cred ca trebuie sa ntelegem sistemul nervos. n orice caz e vorba de o conceptie medicala foarte moderna (Noi tracii,1980, octombrie,p.3). E defapt interpretarea citatului pe care noi l-am prezentat mai sus. n legatura cu aceasta psihoterapie, nainte de a se administra pacientului medicamentele (farmecele propriu-zise), amintim ca n Crestinism se mentioneaza Marturisirea si iertarea pacatelor, vindecarea sufletului uman. Preotul ca medic sufletesc trebuie sa cunoasca :1. Boalele sufletesti ale pacientilor n general si n special, adica pacatele n formele si aparitiunile diverse.2. Izvoarele si cauzele pacatelor, izvoarele pacatelor sunt slabiciunea carnii, ntunecarea mintii si razvratirea voiei (). Cunoscnd spiritualul (doctorul spiritului), boala sufleteasca, izvorul si cauza ei, sa destepte mai nti n cel bolnav prin motive puternice, dorul de nsanatosire, de indreptare iar dupa aceea sa-i dea la indemna mijloacele corespunzatoare pentru redobndirea sanatatii si sa-l conduca a-l ntrebuinta aceste mijloace si a conlucra cu mijlocul dumnezeiesc (teuenergia. Nota D.B.) la ndreptarea sa (Am citat din Liturgica Bisericii Ortodoxe de Vasile Mitrofanovici s.a., Cernauti,1929,pag.814). Acestea sunt defapt metodele medicilor zamolxieni, care reiau doctori sufletesti si doctori trupesti si pe care crestinismul le-a preluat si le-a transmis doctorilor spirituali ierarhie n general.Din cele citate mai sus retinem mai nti constatarea filosofului Platon si a nteleptului Socrate, doua somitati ale culturii tracice, si anume, ca medicii traci stramosii daco-romnilor de azi, ucenici ai scolii zamolxiene erau superiori medicilor greci; ca medicii traci predau ucenicilor lor leacurile dupa ce le recitau incantatiile (epodele) ; si esentialul acestui capitol anume ca pregatiti pentru arta medicala nainte de a profesa depuneau juramntul ca vor tine cont de anumite ndatoriri profesionale prevaute n Codul Belaginelor (Legilor Frumoase). ntre acestea se stipulau mai nti psihoterapia pacientului, sa nu caute daca bolnavul e sarac sau bogat ,daca e de neam ales, daca e frumos sau urt, ntr-un cuvnt sa fie un medic ideal.Care era formula de care aminteste tracul Socrate nu stim, dar prezentam aici Juramantul lui Hipocrat (460-375 .d.Hr.) pe care l presteaza la nceputul carierei lor medicii din ntreaga lume si astazi. Citam :

Jur pe Apollo medicul, pe Asclepios, Higia si Panaceea si iau ca martori pe toti zeii sa respect dupa puterea mea, urmatorul legamant : Sa pretuiesc ca si pe parintii mei pe cel care m-a nvatat aceasta arta, sa traiesc n comun cu el, si daca e necesar sa mpart si bunurile mele cu el ; sa-i consider copiii ca pe proprii mei frati, sa-i invat aceasta arta, daca ei astfel doresc, fara plata sau vreo promisiune scrisa, sa mpartasesc fiilor mei si nvatatorului care m-a nvatat pe mine si discipolilor care s-au legat ei nsisi si au fost de acord cu regulile profesiunii, iar numai acestora, perceptele si nvataturile. Voi prescrie tratamentul pentru binele bolnavilor mei dupa cum capacitatea si pricepereaSI NICIODATA NU VOI VATAMA PE NIMENI. Ca sa fiu pe placul cuiva, nu voi prescrie un medicament ucigator si NU VOI DA UN SFAT care sa-i cauzeze moartea, NICI NU VOI DA VREUNEI FEMEI un pesar pentru a-i provoca avortul. mi voi pastra puritatea vietii mele si a artei mele. Nu voi taia ca sa scot pietre, chiar la bolnavii la care boala se manifesta. Voi lasa aceasta operatie sa fie facuta de cei ce practica aceasta (specialistii n aceasta arta). n fiecare casa n care ajung, voi intra numai pentru binele bolnavilor mei, tinndu-ma departe de orice ademenire si mai ales de placerea dragostei cu femei sau cu barbati, fie ei liberi sau sclavi. Tot ce pot sa aflu (poate sa-mi ajunga la cunostinta), n timpul exercitarii profesiunii mele, sau n afara profesiunii mele sau n relatiile zilnice cu oamenii, ceea ce nu ar trebui raspndit, voi pastra ca taina si nu o voi destainui niciodata. DACA VOI PASTRA ACEST JURAMNT DE CREDINTA, SA MA POT BUCURA DE VIATA SI SA-MI POT PRACTICA ARTA, RESPECTAT DE TOTI OAMENII SI DE-A PURURI, iar daca l voi nesocoti sau l voi ncalca, soarta sa-mi aducadoar nenorociri (Viorica Danila, Engleza pentru medici, ed.II, Ed. Medicala, Bucuresti, 1981, p.17-20).

Dupa ce am prezentat asa-zisul juramnt al lui Hipocrate, prestat si azi de medicii din ntreaga lume, ne ntrebam cnd a trait Hipocrat din Cos?Dupa concluziile celor mai de seama oameni de stiinta, Hipocrate a trait aproximativ ntre anii 461-377 .d.Hr., deci la un secol dupa Pitagora , Platon si Socrate, de care am amintit mai sus. Asa cum am aratat Platon a trait ntre aproximativ ntre anii 427-347 .d.Hr., iar Socrate ntre anii 469-399 .d.Hr. De fapt Platon a fost discipolul lui Socrate. Daca asa stau lucrurile, apoi juramntul depus de Socrate catre medicul trac unul din ucenicii lui Zamolxis, era un juramnt geto-dac, zamolxian, de juramntul lui Hipocrate nici Platon si nici Socrate nu amintesc.Ba chiar trag niste concluzii si anume ca medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli (Fontes,I,101-102). Nu cunoastem formula juramntului lui Zamolxis, dar comparnd cele spuse de Socrate, cu textul juramntului lui Hipocrat, care e n uz si azi, tragem concluzia ca: Cultul lui Zamolxe ca legislator si rege, era pe ntregul teritoriu tracic. Grecii au facut din Zamolxis un sclav al lui Pitagora. Herodot nsa, ca un scriitor corect a scris : Mie mi se pare ca Zamolxe a trait cu mult naintea lui Pitagora. Aceasta e o afirmatie falsa ca sa-si nsuseasca stiinta si cultura zamolxiana tacit ca si romanii. O frumoasa traditie zamolxiana s-a pastrat, departe, la capatul cel apus al lumii n Spania .Juramntul lui Hipocrat din Cos nu e altceva dect juramntul medicilor daci, zamolxieni la care Hipocrat el nsusi trac si urmasii sai au adaugat numele zeilor Apolon, Asclepios, Higia si Panaceea, cu care religia crestina nu are n comun dect sinteza gnostica. Enumerarea zeilor astazi e o simpla forma, o scara pe care s-a ajuns la Doctorul cel Mare, la Isus Hristos, a carui teuenergie a nviat chiar mortii, ca Fiica lui Iair, Lazar s.a.

GNOSTICISMUL DACIC SI CRESTINGnosticismul nseamna cunostinta si ncepe cu Scoala Zamolxiana n sec. XIII .d.Hr. El e un sistem filosoficoreligios care face cunoscut adeptilor sai calea pe care se merge pentru a ajunge la nemurire, n mparatia tuturor bunurilor, n Pliroma. Sufletul omului dupa gnostici emna din forta suprema, din Tenergie. El a fost o emanatie divina, buna, dar n contact cu materia a devenit robul acesteia. Materia rea e opera uni eon, ultimul ca emanatie, numit Demiurg .Gnosticismul Zamolxian ea un sistem dualist : spirit si materie, fiecare cu nsusirile sale binele-raul, luminantuneric, fericirea vesnica n Pliroma-deplinatatea tuturor bunurilor si elementelor bune (ale ingerilor) emanate din Tenergia Maxima, ca si deplinatatea fericirii eterne dupa nvatatura lui Isus Hristos. Un eon superior, izvorit din Tenergia Maxima era mintea, ratiunea sau cuvntul (Logosul divin). Imperiul raului rezida n materia rea si el se cheama Kenoma. Mntuirea era conceputa de gnostici ca un proces cosmic. Ea nsemna scapare, eliberarea de materie, dizolvarea lumii materiale, senzuale si separarea elementelor, rentoarcerea absolutului n sine nsusi. La aceasta se ajunge prin gnoza (). Spiritele au fost nchise n materie prin crearea lumii de catre Demiurg (ele se gasesc n oameni, n animale, n plante), mntuirea consta n descatusarea acestor doua parti din mparatia materiala a lumii si restabilirea lor n Pliroma, mparatia spirituala a tuturor bunurilor (Istoria bisericii universale I,Bucuresti,1956,pag.115-116). Aceasta era defapt vechea conceptie zamolxiana. pentru gnosticii crestini va fi sintetizata n : Cele ce ochiul nu a vazut, cele ce urechea nu a auzit si la mintea omului nu s-a suit. Aceasta fericire o gateste D-zeu celor ce-L iubesc pe El (I,Corinteni,II,v.9).n Pliroma dacica era defapt tot ce emana din Binele absolut, din care se desprinsesera eonii. EONII erau figuri din vechea mitologie sau personificarea unor notiuni filosofice. Eonii provin din principiul divin, prin emanatie, fie cte unul, fie perechi ; un eon masculin si unul feminin. Numarul lor variaza la gnostici, ajungnd pna la 365 ceruri x 7 eoni (Ibidem). ngerii erau eoni buni. n Dacia s-a dezvoltat Gnostcismul ofit sau naasenii. Sarpele a adus gnoza primilor oameni.

CULTUL SARPELUIMai nti precizam ca Sabazius era un zeu frigian sau tracic si era reprezentat mai ales ca sarpe si socotit simbol al rennoirii anuale a vegetatiei, suprapus cultului solar (Victor Kernbach,218). Dar era si simbolul ntelepciunii.Pe ct e de fioros, de nfricosator sarpele pentru noi, n antichitate era socotit protector, ajutator si chiar tamaduitor.n scrierile Gnosticismului crestin apare sarpele n ntruchipare gnostica), care a aratat primilor oameni, Adam si Eva, gnoza (termen grecesc)-cunostinta binelui si raului. Sarpele era puterea salvatoare a omului. Amintim n acest sens. Sarpele de arama ridicat de Moise n pustie(Numeri,XXI), mentionat de Isus Hristos (Ev. Ioan,III,14).Cuvntul semit nahas=sarpe, fonetic se apropia de naus=templu si a facut legatura cu lacasul de cult, cu biserica.

SARPELE CASEIEtimologia cuvntului sarpe att pentru lumea dacica, precum si pentru cea romna e indoeuropeanul sarpa=sarpe (Berinde si Lugojan,220-221). Acesta dovedeste vechimea nebanuit de mare a cultului Sarpelui la Daco-Romni.Dupa o credinta multimilenara gnostica fiecare casa are sarpele ei protector. El nu e veninos si nici nu trebuie omort caci e pacat. Se mentioneaza n antichitatea daco-romna Cavalerul vnator avnd n fata ncolacit pe un arbore cu coroana evazata, sarpele-geniul bun al casei (Dict. Enciclopedic de arta veche a Romaniei,86). Florin Olteanu, Crina Calin si Valeria Matei, analiznd balada Sarpele, afirma ca ea se prezinta ca un mesaj cultural arhetipal referitor la pregatirea primilor nascuti n functie de pater familias, n arta vanatorii, dobndirea ntelepciunii: La Geto-Daci, limbajul sarpelui reprezenta spiritul stramosilor, marea lor ntelepciune (Silvia Chitimia) si datorita regenerarii () era simbolul nemuririi lui Zamolxe. Sarpele era unul din simbolurile zeitei Hecate (zeita traca) a carei scoala o gasim nca n preistorie (Noi tracii,1987,oct.,p.16). De altfel, Domnul Isus Hristos da sfaturi pentru eternitate adeptilor sai : Fiti ntelepti ca serpii si blnzi ca porumbeii: (Ev. Matei,,10,v.16).Tema Sarpele a fost tratata si de Mihai Coman. (Mitologia pop. romn,I,p.110).

SARPELE CA NSEMN AL CORPULUI MEDICALn prezent vedem Sarpele sculptat pe portile institutiilor medicale si Spitalelor, imprimat pe sigilii si documente, folosit ca nsemn al corpului medical, imprimat pe prima pagina a cartilor, e mereu prezent Caduceul, nsemnul, simbolul vindecarii-un baston, doua aripi la capatul lui si doi serpi ncolaciti pe el.De unde la nceput se utiliza n ritmurile vindecarii, sarpele viu, cu timpul el a fost nlocuit cu simbolul Sarpelui.Ca simbol el apare n diferite forme.n Romnia simbolul e un sarpe ncolacind o cupa (Viorica Danila).n vechile calendare, planeta Mercur e reprezentata iconografic printr-un ostas n zale, tinnd n mna dreapta un corn de alarma, iar n stnga un buzdugan cu doi serpi. Aceasta ultima forma a buzduganului se pastreaza n Crestinism si azi, la crja arhiereasca.

STEAGUL DACIC UN VECHI ELEMENT GNOSTICToate steagurile, initial, au avut un caracter religios. Steagul dacic e un simbol al vietii, al vindecarii, al feririi de moarte, n lupta cu adversarul .Ca simbol al gnosticismului ofit, sarpele apare n Dacia destul de timpuriu, Sarpele fantastic din tezaurul de sculpturi de la Tomis, e o piesa celebra. Aceasta piesa unicat ne increditeaza ca dacii au mpartasit gnosticismul ofit din cele mai vechi timpuri. Romulus Vulcanescu prezinta balaurul dac, dupa V. Prvan si piesa steag de lupta dacic, incizat pe un vas de lut (Mitologia romna,108-109). Pe o tabla de plumb apare un cavaler purtnd un dracon fluturand n vnt (Radu Florascu, Dictionarul enciclopedic de arta veche a Romniei,87). Multe bratari de bronz se termina la ambele extremitati cu cte un cap de sarpe .Pe Columna de la Roma, ca si pe arcul de triumf de la Salonic, ridicat de mparatul Galerius cel Batrn, apare de mai multe ori steagul dacic ofit.n ncheierea acestui paragraf, adaugam ca cercetatorul Mihai Coman scrie ca stindardul dacic ar fi derivat din acel draco (ie-sarpe) ce confirma victoria asupra puterilor ntunericului si furtunii (Mitologia romneasca,196). n lumea daco-romna reprezinta victoria asupra invadatorilor.

ELEMENTE GNOSTICE N CRESTINISMDupa aparitia nvataturii Domnului Isus Hristos, o parte din gnostici a adaugat la doctrina lor noile percepte crestine.Aceasta acumulare da nastere unui curent religios nou : GNOSTICISMUL CRESTIN. La vechile credinte gnostice s-au adaugat elemente noi. Cartile au fost scrise dupa metoda gnostica si multiplicate. Astfel s-au perpetuat elemente dacice. Dupa anul 325 s-a precizat noua nvatatura adusa lumii de Domnul Isus Hristos, Soarele dreptatii, mentinndu-se multe din componentele credintei zamolxiene. Dintre cele ce nu au fost oficializate, sau chiar condamnate, unele s-au pastrat n popor.n sec II d.Hr. un gnostic din Alexandria, anume Carpocart, prezenta adeptilor sai, o gnoza antiiudaica, pagna, panteista. Acesta punea pe aceeasi treapta cu Hristos pe filosofii (Pitagora, Platon, Aristotel) ale caror chipuri le aseza n lacasurile de cult ale sectei sale. El nvata si comunitatea bunurilor si a femeilor (Ist. Bis. Univ.,121).Ca urmare a legaturilor cu gnosticul multe din bisericile ortodoxe daco-romane, au n exterior pictate figurile proorocitelor, Sibilelor si ale filosofilor sau nteleptilor lumii vechi, amintiti mai sus. De ce? pentru ca ei proorocisera venirea lui Hristos.

SIBILELE SAU FILOSOFITELEUrmase ale zeitei Hestia(Vesta) au fost profetesele, numite si Sibile sau filosofite. Ele faceau parte din rndul tarabostilor si din chiar familia regala dacica stiutoare de carte.Cuvntul Sibila e daco-romn si nsemna proorocita. Ele erau slujitoare la vatra focului, unde rosteau rugaciuni n versuri, epode, care pentru neinitiati pareau un simplu suierat, un univers, o melodie. De aici sibilatus-ias=sueratura (sivilatu= sueratu).n limba greaca sibilla avea acelasi nteles, dovada ca porneau de la un numitor comun, dacic, de la care fusese mprumutat pe parcurs. n literatura religioasa apocrifa : Silvia sau Savila.1.Sevila (barbat), forma a numelui si la Manastirea Sucevita : Sevilla tarita, la pictura exterioara ; iar la Manastirea Vatra Moldovitei : Sivila privind legendara Sibila (profetia unica): nalte texte apar zece sibile (N.A. Constantinescu,Dictionar,146.Dan I. Simionescu, Sibilele n lit. romneasca,Bucuresti,1928). I.D. Stefanescu scria ca numele de Sibila ar fi nou, opera unui evreu din Alexandria, care a scris catre anul 40 al erei noaste. Totusi Pandele Olteanu spune ca sibilele se cunosc nca de pe la anul 3000 .d.Hr. (Arca,II,nr. V,p.5).Sibilele preziceau evenimente laice. Exemplu : Schimbarea capitalei Imperiului de la Roma la Constantinopol n timpul lui Constantin cel Mare, caderea Constantinopolului sub turci, n 1453 s.a.