De La Noi, La Cladova - Caracterizarea Borivojei

2
De la noi, la Cladova  caracterizarea Borivojei Grigore Pișculescu ( Gala Galction ) a fost un prozator, traducăo r și memorialist considerat un mare mestru al fantasticului de natură folcorică, un  fin analist al trărilor omen ești.  Nuvela ”De la noi, la Cladova”, prezentând poveste de dragoste a unui  preot și a unei s ârboaice, reprezin tă o îmbinare de mo tive religioase, ezoterism, iubire și dramatism. Opera este reprezentativă pentru stilul lui Galaction, în care se r eflectă pasiunea sa pentru teologie. Tema hybrisului în iubire, a păcatului erotic, constituie ”miezul controverselor” al acestei creații în care rezidă fascinația expresivit ății. Această  greșeală este pedepsit ă cu moartea personajulu i feminin, Borivoje . Conflictul dinre pasiune și rațiunea creează atmosfera tensionată a operei și suspan sul care menține vie atenția cititorului. Deontolo gia profesională înclină balanța în  favoarea rațiunii deoarece simțul responsabilității n u este în totalit ate desființat de forța iubirii. Tehnica narativă utilizată este cea a alternanței. Prin retrospectivă, sunt relatate episoade din trecutul preotului, care, prin viziunea sa subiectivă,  fracturează discu rsul narativ sib forma monol ogului interior, l imitând astfel omnisciența eului narator.  Timpul cronolo  gic se împletește cu cel subiectiv: pla nul prezentu lui și  planul amintirii conferă textului aspectul unei antiteze la nivel narativ. T răirile interioare ale lui popa Tonea  , frământăril e lui se trădează în memoriile sale ( ” Un foc ascuns și groaznic îl mistuie pe popa Tonea!”).  Întânirea protagonișt ilor este un semn al destinului incontrola bil încărcat su semnificații tainice. Locul în care se desfășoară acest ”ritual al sufletelor” este chiar biserica în care slujea popa Tonea, acest aspect făcând referir e la conflictul dintre pasiune ( reprezentată de Borivoje ) și datorie ( biserica, veșmintele preoțești ). Trăind un ”coup de foudre”, cei doi se izbesc parcă de un blestem având efecte ireversibile, iremediabile ( ” A fost și pentru popa Tonea, și și pentru ea, un ceas deopotrivă de nenorocit și de ars de fulgerile sorții” ).  Portretul Borivojei se axează pe trăsăturile sale fizice. Privită prin prisma  personajului reflector, ea apare ca o sârboaică tânără, de o frumusețe inefabil ă  pusă în valoare de vestimentație : ” Brațul care înfă ptuia semnu l crucii apărea trandafiriu și plin... Un pieptar negru -corb era sfâșiat în dreptul sânilor de o broderie roșie ca sângele”. Asemănarea cu o floare denotă candoare, o puritate

description

Caracterizarea personajului feminin din nuvela "De la noi, la Cladova", de Gala Galaction. Contine si elemente de comentariu ( tema, tehnica narativa, mesaj, simboluri ) .

Transcript of De La Noi, La Cladova - Caracterizarea Borivojei

De la noi, la Cladova caracterizarea Borivojei

Grigore Piculescu ( Gala Galction ) a fost un prozator, traducor i memorialist considerat un mare mestru al fantasticului de natur folcoric, un fin analist al trrilor omeneti.Nuvela De la noi, la Cladova, prezentnd poveste de dragoste a unui preot i a unei srboaice, reprezint o mbinare de motive religioase, ezoterism, iubire i dramatism. Opera este reprezentativ pentru stilul lui Galaction, n care se reflect pasiunea sa pentru teologie.Tema hybrisului n iubire, a pcatului erotic, constituie miezul controverselor al acestei creaii n care rezid fascinaia expresivitii. Aceast greeal este pedepsit cu moartea personajului feminin, Borivoje. Conflictul dinre pasiune i raiunea creeaz atmosfera tensionat a operei i suspansul care menine vie atenia cititorului. Deontologia profesional nclin balana n favoarea raiunii deoarece simul responsabilitii nu este n totalitate desfiinat de fora iubirii.Tehnica narativ utilizat este cea a alternanei. Prin retrospectiv, sunt relatate episoade din trecutul preotului, care, prin viziunea sa subiectiv, fractureaz discursul narativ sib forma monologului interior, limitnd astfel omnisciena eului narator.Timpul cronologic se mpletete cu cel subiectiv: planul prezentului i planul amintirii confer textului aspectul unei antiteze la nivel narativ. Tririle interioare ale lui popa Tonea, frmntrile lui se trdeaz n memoriile sale ( Un foc ascuns i groaznic l mistuie pe popa Tonea!).ntnirea protagonitilor este un semn al destinului incontrolabil ncrcat su semnificaii tainice. Locul n care se desfoar acest ritual al sufletelor este chiar biserica n care slujea popa Tonea, acest aspect fcnd referire la conflictul dintre pasiune ( reprezentat de Borivoje ) i datorie ( biserica, vemintele preoeti ). Trind un coup de foudre, cei doi se izbesc parc de un blestem avnd efecte ireversibile, iremediabile ( A fost i pentru popa Tonea, i i pentru ea, un ceas deopotriv de nenorocit i de ars de fulgerile sorii ).Portretul Borivojei se axeaz pe trsturile sale fizice. Privit prin prisma personajului reflector, ea apare ca o srboaic tnr, de o frumusee inefabil pus n valoare de vestimentaie : Braul care nfptuia semnul crucii aprea trandafiriu i plin... Un pieptar negru-corb era sfiat n dreptul snilor de o broderie roie ca sngele. Asemnarea cu o floare denot candoare, o puritate asociat confuziei specifice unui copil pierdut ( Un lan de trandafiri strlucea n obrajii ei).Totui, Brovoje nu evit s se foloseasc de frumuseea ei pentru a-l ispiti pe popa Tonea, nfptuind un alt pcat : se revrs peste preot, ngropndu-l n noaptea ei dulce-mirositoare i pgn.Chiar dac fata nu vorbete romnete, ntre ea i preot se creeaz p conexiune spiritual bazat pe limbajul universal al iubirii ce nu are nevoie dect de nite gnduri i priviri scnteietoare.Nuvela este, de asemnea, o replic a simbolisticii. Ispita apare sub forma unei caise, asociat fructului interzis, dar i sub forma unui obiect vestimentar : rochia roie a Borivojei.Dunrea semnific viaa i moartea i preia rolul unui intermediar al iubirii, un complice al dragostei interzise.Turla bisericii amintete de atotputernicia lui Dumnezeu i de omniprezena Sa. Dei ispitit de Borivoje, Tonea nu-i pierd cumptul pentru c vede aceast chemare, acest semnal de alarm al divinitii care nu-i permite s se lase prad iubirii nebune.Pe patul de moarte, Borivoje zmbete ntruct tie c moartea va asigura fericiea ei i a preotului. Moartea este perceput ca un fenomen de tranziie ctre latura sacralitii, unde iubirea nu ntmpin impedimente. Iubirea profan este condiionat i mereu nsoit de suferin, iubire care trece prin filtrul criticilor i pizmei, rmnd n final doar durerea.Mesajul nuvelei este unul realist : raiunea nvinge pasiunea. Dei omul este zmislit pe baza sentimentelor, acestea guvernnd fericirea, el i consult mereu contiina deoarece este o voce a exteriorului, este, de fapt, o replic a dorinelor nespuse ale celor din jur care n-ar fi de acord cu aceast iubire platonic.Sentiment nltor, dragostea celor doi moare sufocat de gnduri i reflecii, spnzurat de prejudeci, ea tinde s urce pe funia normelor sociale i s renvie n Ceruri.