De la competiţie şcolară la eveniment sportiv

5/12/2018 De la competi ie colar la eveniment sportiv - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/de-la-competitie-scolara-la-eveniment-sportiv 1/6

DE LA COMPETIŢIE ŞCOLARĂ LA EVENIMENT SPORTIV

Iulian DUMITRUUniversitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport [email protected]

RezumatCompetiţiile sportive desfăşurate în cadrul procesului de educaţie fizică şcolară sau în cadrul activităţilor

extra-şcolare sunt privite de cele mai multe ori ca nişte simple acţiuni cu un caracter mai mult sau mai puţinobligatoriu. Sigur, sunt competiţii „impuse”, adică cele întâlnite în cadrul calendarului naţional pe disciplinesportive. Sunt, însă, şi discipline sportive care nu au programate competiţii ce se regăsesc în mod oficial în acestcalendar. Indiferent despre ce competiţie vorbim este benefic pentru toată lumea ca toate aceste manifestări sportiveşcolare să fie tratate cu seriozitate şi profesionalism. Motivele care susţin această afirmaţie sunt multiple.Eficientizarea măsurilor organizatorice, motivarea participării elevilor, identificarea unor potenţiali susţinătorifinanciari sau managementul fluxului comunicaţional cu diverşi parteneri sunt doar câteva dintre acestea.

În contextul acestor afirmaţii, lucrarea prezintă o nouă viziune de abordare a sportului competiţional şiamator la nivel de şcoală. Noutatea constă într-o analiză orientată pe trei direcţii: completarea şi reordonareatipologiei „clasice” de competiţii şcolare; identificarea şi sistematizarea unui nou set de evenimente speciale careoferă oportunităţi inedite de rezolvare a unor obiective organizaţionale şi identitare ale sportului şcolar; analizasuccintă a problematicii specifice oferită de noua perspectivă a competiţiei şcolare privită ca evenimet sportiv.

Sport, organizaţie, tipologie, eveniment, obiective

INTRODUCEREÎncă din titlu se desprinde o nouă perspectivă de abordare a competiţiilor şcolare din perspectiva

statutului de acţiune-eveniment . Această viziune reprezintă o particularizare a unei tehnici împrumutatădin practica marketingului, unde este cunoscută sub denumirea de „event marketing”. Tehnica reprezintăo organizare şi un control sistematic de evenimente, folosite ca medii de comunicare în arsenalul deinstrumente al comunicaţiei formale a organizaţii şcolare, instituţionale sau sportive.

Această tehnică aparţine arsenalului de instrumente de comunicaţie promoţională. Erodareaformelor clasice de promovare şi organizare a competiţiilor şcolare, identificarea tot mai dificilă a unor sponsori, modificări în câmpul expectativ, intenţional şi de acţiune al elevilor se constituie în tot atâtea

justificări ale utilizării acestei tehnici în efortul de promovare şi organizare a acţiunilor sportive şcolare.Evenimenţialul pare să aparţină prin reflex câmpului de acţiune al sportului. Se impune însă odiferenţiere a modului de folosire a acestei tehnici, organizaţia putând apela la una dintre ele: evenimentul ordinar (sportiv) – spectacole, demonstraţii, evenimente ordinare sau extraordinare ce au loc în viaţa uneiorganizaţii sportive; evenimentul de marketing (special) – acţiuni speciale, motivate de atingerea unor obiective promoţionale specifice. Indiferent la care din cele două forme ale evenimentului apelămavantajele obţinute sunt evidente. Managementul stimulilor de factură emoţională contribuie la motivarea participării printr-o atmosferă emulativă. Formează deprinderi de natură motrică, culturală şi socialăameliorând astfel procesul de perfecţionare a fiinţei umane. Optimizează fluxului informaţional princonsolidarea relaţiilor cu partenerii şi eficientizarea procesului de identificare a sponsorilor. Se constituieîntr-o platformă utilă acţiunilor de marketing, publicitate şi relaţii publice oferind o creştere a atractivităţiifaţă de potenţialii sponsori şi care creează în acelaşi timp oportunitatea promovării disciplinelor sportive,a competiţiilor sau a unităţilor şcolare.

TIPOLOGIA COMPETIŢIILOR ŞCOLAREArgumentarea afirmaţiei enunţată încă din titlu impune o înţelegere cvasi exhaustivă a diversităţii

şi dinamicii tipologice a claselor de evenimente sportive. Completarea arsenalului de manifestări sportive„clasice” precum şi crearea de evenimente sportive speciale, s-a transformat într-o adevărată provocare.

Evenimente sportive şcolare

1



O lucrare care tratează o astfel de tematică impune în acest moment o sistematizare a tipurilor decompetiţii sportive desfăşurate în mediul şcolar. Ele sunt grupate pe câteva categorii principale în funcţiede elementele comune ce le caracterizează sau principiile care le diferenţiază. O astfel de încercare esteaproape întotdeauna supusă unei anumite uzuri morale, organizatorice sau evolutive. La momentulrealizării ei poate constitui o condensare a realităţii sistemelor competiţionale şcolare, realitate ce poatesuferi diverse modificări în viitor. Cu toate acestea, sistematizarea competiţiilor este justificată de nevoia

de a ordona multitudinea şi diversitatea tipologică a acestora la un anumit moment istoric. Transformărileulterioare pot avea ca reper trecutul sau prezentul astfel încât, acolo unde se impune, să apară forme noide organizare şi desfăşurare a competiţiilor sportive şcolare după tendinţele şi orientările de viitor.

Este greu să prindem, între anumite borne, totalitatea formelor de întrecere sportivă. Sportul şcolar are o organizare care pleacă de la modelul sportului profesionist dar care a adaptat întreaga problematicămetodologică la cerinţele specifice domeniului. Într-o măsură importantă au fost împrumutate elementeorganizatorice şi din alte subsisteme ale sportului. Aici putem aminti importul cel mai masiv realizat dinzona competiţiilor de tipul „sportul pentru toţi”. Evenimentele sportive desfăşurate în mediul şcolar prezintă într-o măsură semnificativă şi un nucleu de manifestări sportive proprii domeniului.

O primă ordonare o reprezintă criteriul de finanţare.Evoluţia sportului românesc în general şi a sportului şcolar în particular a impus în ultimii 20 de ani

o diversificare a direcţiilor de finanţare. Această realitate a fost impusă de un evantai de cauze. Migraţiaelevilor spre oraş, abandonul şcolar, slaba susţinere şi reprezentare a sportului în mediul rural, deselemodificări legislative şi structurale ale învăţământului românesc aflat într-o reformă perpetuă, modificăriale statului educaţiei fizice în raport cu celelalte discipline curriculare sunt doar câteva dintre aspectelenegative de ordin sistemic. La acestea putem adăuga mutaţiile de ordin social, modificările în planulintenţional al indivizilor privind angrenarea într-o formă oarecare de practicare a exerciţiului fizic şimodificările comportamentale privind participarea sporadică, migrarea şi chiar abandonul sportiv.

Această realitate a indus nevoia de a organiza o gamă mai largă de forme de întrecere sportivăşcolară. Însă organizarea tuturor acestor evenimente nu avea acoperire în susţinerea bugetară. Acest lucrua condus spre identificarea unor noi direcţii de finanţare complementare. Deosebim următoarele tipuri decompetiţii: bugetare (Olimpiada Sportului Şcolar); public-private (evenimente derulate printr-o bugetaredublă între instituţiile guvernamentale, şi organizaţii private – Cupa McDonald’s); competiţii private(susţinute integral din resurse private - competiţii pentru diverse sporturi neconvenţionale cum ar fifotbal-tenis, streetball, beach volley, etc); competiţii interne sau la decizia şcolii (se pot realiza şi la

sporturi care nu se regăsesc în programa şcolară).Un alt criteriu de clasificare îl reprezintă genul participanţilor. Acest tip de clasificare oferă posibilitatea unei exploatări pozitive a potenţialului maximal pe care participanţii separaţi pe sexe pot să îlmanifeste în competiţii specifice. Deosebim competiţii masculine, feminine şi mixte.

Diversitatea tipologică a disciplinelor sportive impun o clasificare şi după forma de participare încompetiţie. Elevii pot concura la probe individuale (atletism, gimnastică, înot, sporturi extreme, etc, pe perechi (discipline sportive cu caracter artistic), pe grupe (constituite pe criterii valorice, de vârstă,greutate etc.), pe echipe (jocuri sportive). Organizatorii unei competiţii sportive şcolare trebuie să aibătoate datele privitoare la formele de participare în concurs. Managementul unei competiţii cu participareindividuală va fi diferit faţă de un concurs cu participare pe grupe, pe perechi sau pe echipe. De la măsuriorganizatorice privind masa, cazarea şi transportul până la măsuri privind desfăşurarea competiţiei,amenajarea spaţiilor de concurs, arbitraj, asistenţă medicală şi securitate.

Subdomeniul sportului şcolar oferă o serie de întreceri sportive specifice, ce nu se regăsesc întotalitate în sportul de performanţă. Această diferenţiere este realizată în funcţie de obiectivele urmărite.Deosebim astfel următoarele tipuri de competiţii: cu caracter formativ-educativ (de motivare, pregătire,verificare, selecţie, popularizare, modelare, trans-diciplinare etc); cu caracter sportiv (îndeplinirea unor obiective de performanţă la nivel şcolar); cu caracter festiv sau aniversar (sunt organizate cu ocaziaderulării unor acţiuni aniversare, comemorative, de premiere sau de celebrare a unor personalităţi,evenimente sau instituţii); întreceri de loisir (angrenarea tinerilor în practicarea diverselor disciplinesportive; formarea obişnuinţei de practicare a exerciţiului fizic în cadru organizat sau independent; popularizarea unor discipline sau probe sportive neolimpice, inedite sau care se bucură de o anumită

2



apreciere din partea publicului tânăr); competiţii ad-hoc (stabilite mutual între şcoli cu diverse ocazii; pentru sporturi sezoniere – patinaj, schi, săniuş).

O ultimă clasificare prezintă ordonarea tipurilor de competiţii sportive şcolare după modelulsportului profesionist. Acest sistem cu mici adaptări de ordin particular respectă metodologia clasică deorganizare a sportului de performanţă. După forma de organizare şi desfăşurare deosebim, astfel,următoarele tipuri de sisteme competiţionale la nivel şcolar: turneu, eliminatoriu, cu adiţionare de puncte,

de calificare, după sistemul locurilor de ordine sau rangurilor.

Evenimente specialeOrganizatorii îşi pot orienta atenţia asupra acţiunilor desfăşurate în spaţiul comunitar unde au loc o

serie de evenimente cu caracter social, umanitar, educaţional sau de interes public. Aceste evenimenteoferă tot atâtea oportunităţi de-a realiza proiecte sportive care să implice şi să adune elevii sub diverseforme de întreceri sportive.

Important de reţinut este faptul că aceste acţiuni sunt organizate de persoane şi instituţii din afarazonei de responsabilitate a ministerului de resort. Ele beneficiază de un buget prestabilit, urmărindatingerea unor obiective specifice în condiţii impuse. Pentru ca o manifestare sportivă rezervată elevilor să-şi găsească loc în calendarul unor astfel de manifestări este nevoie ca responsabilii sportului şcolar să-şi modeleze propria manifestare sportivă după modelul şi limitările impuse de principalii organizatori.

Astfel, aceste evenimente publice sau private vin să completeze tipologia acţiunilor sportive prezentată în paginile anterioare cu o suită de evenimente care pot include în programul acţiunilor derulate şi manifestări sportive şcolare (vezi Figura nr. 1).

Toate aceste evenimente sunt utilizate de sportul şcolar din perspectiva unei motivaţiiorganizaţionale. Promovarea anumitor ramuri, discipline sau probe sportive, cosmetizarea imaginii publice a sportului şcolar, construirea unei identităţi puternice în spaţiul educaţional, cultural şi sportiv,oportunitatea manifestării plenipotente a valorilor autentice în domeniul sportului pot fi doar câtevaobiective operaţionale urmărite. Sportul şcolar se foloseşte de oportunitatea acestor medii de comunicare pentru a-şi face cunoscut specificul său, valorile formativ-educative şi potenţialul uman valoros.

Figura nr. 1 Tipologia evenimentelor speciale

Acest lucru este cu atât mai important cu MECTS (Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şiSportului) prin structurile sale centrale şi locale alocă fonduri minimale publicităţii sportive şcolare,organizaţiile sportive la nivel de unitate şcolară fiind obligate să găsească metode de a-şi îndepliniobiectivele promoţionale cu obligaţii financiare minimale sau chiar gratuit. Mai mult decât atât, lansareaunei invitaţii de a organiza o competiţie sportivă sau un spectacol sportiv în cadrul unui astfel deeveniment poate aduce fonduri organizaţiei sportive.

În rândurile de mai jos este prezentată o radiografiere succintă a problematicii specifice principalelor tipuri de evenimente de care poate profita sportul şcolar.☑ spectacole: show-uri, demonstraţii în aer liber sau în sală, concerte, emisiuni TV

Specificul de tip „entertainment” oferit de caracteristicile vizuale şi auditive ale spectacoluluisportiv constituie o atracţie evidentă pentru orice fel de spectacol. O atenţie diferenţiată trebuie acordatăcelor două tipuri de spectacole: spectacole care pot contribui la promovarea imaginii sportului în rândulelevilor dar şi al marelui public; spectacole care atrag beneficii materiale sau financiare organizaţieisportive şcolare.☑ evenimente de prezentare (târguri, workshop-uri, seminarii, prezentări)

Există de câţiva ani buni şi în România o tendinţă tot mai evidentă, atât în zona de interes al IMM-urilor cât şi în zona de competenţă instituţională, de a organiza târguri de prezentare, seminarii deschise publicului larg, workshop-uri interactive. Desfăşurarea unor astfel de evenimente oferă oportunitateaorganizării unor demonstraţii sportive extrem de apreciate de public. Ansambluri de majorete, programeartistice de dans, demonstraţii sportive de gimnastică aerobică sau ritmică, mini competiţii de stree-ballsau beach-volley aduc un plus de dinamism, atractivitate şi interactivitate, contribuind într-o măsurăsubstanţială la garantarea succesul de public.

3



☑ evenimente de firmă: aniversări, lansarea unui nou produs, inaugurarea unei filialeDorinţa organizatorilor unor astfel de acţiunii este de a face dintr-un eveniment rece, oficial, cu un

bombardament de date tehnice şi cu un protocol rigid un eveniment caracterizat printr-o atmosferă non-formală de comunicare. Crearea unei stări de emoţie participativă şi sensibilitate individuală pot facilitafluxul informaţional ce este orientat spre participanţi. Aceste stări pot fi induse şi prin derularea unuispectacol sportiv la care să participe atât elevii talentaţi cât şi cei mai mici sau mai neexperimentaţi.

☑ evenimente publiceUn astfel exemplu îl constituie „Marşul absolvenţilor”, un eveniment cu caracter festiv organizat lafinele anului universitar şi adresat tuturor absolvenţilor de învăţământ superior din centrul universitar Iaşi.Încă de la prima ediţie s-au regăsit în programul acţiunilor derulate şi momente demonstrative oferite deansambluri sportive. Aceste acţiuni au demonstrat încă o dată plusul pe care îl aduce sportul prinspectacol scenic oferit, emoţiile declanşate şi capacitatea unică de a asimila şi amplifica energii umanenebănuite.☑ acţiuni cu caracter umanitar şi social

Aceste acţiuni au un obiectiv foarte bine conturat. Ele pot fi folosite de către diverse organizaţii sauinstituţii în scopul sensibilizării opiniei publice prin de proiectele sociale în care sunt implicate, obţinândastfel un foarte bun capital de imagine. Un exemplu îl constituie schema simplă a unui triumvirat: sponsor fundaţie umanitară asociaţie sportivă şcolară. Asociaţia sportivă şcolară prin intermediul sportivilor săi şi al spectacolului sportiv pus în scenă se va erija într-un agent de atracţie, furnizor de calitate şiinteres public pentru un astfel de parteneriat.

REPERE CONCEPTUALE ALE EVENIMENTULUI SPORTIV ŞCOLAR Organizarea unui eveniment sportiv special necesită o proiectare atentă din perspectiva menţinerii

interesului participanţilor, a partenerilor şi a sponsorilor pe toată durata acestuia. Evenimentul trebuie săfie captivant, util şi amuzant astfel încât potenţialii participanţi să fie motivaţi de a participa, partenerii săfie mulţumiţi de calitatea competiţiei iar sponsorii să fie convinşi de potenţialul promoţional şicomunicaţional pe care îl oferă respectivul eveniment sportiv.

Până acum am explicat ce reprezintă conceptul de „eveniment special” sau „eveniment demarketing”, am văzut care sunt justificările primare pentru o astfel de abordare a competiţiilor sportive şiam prezentat succint tipurile principale de evenimente. În rândurile care urmează ne vom îndrepta atenţiaasupra locului pe care îl ocupă competiţia sportivă alături de celelalte evenimente, vom analiza modul în

care poate fi organizată o competiţie sportivă şcolară ca un eveniment provocat şi controlat şi care suntfinalităţile urmărite sau beneficiile obţinute în urma unei astfel de abordări. De ce ar trebui organizată o competiţie sportivă şcolară ca un eveniment special şi nu doar ca o

simplă manifestare sportivă? Răspunsul vine foarte prompt. Pe de o parte, datorită potenţialuluiemoţional declanşat şi, pe de altă parte, graţie posibilităţii îndeplinirii unor obiective promoţionalestabilite în prealabil.

Privind dimensiunea emoţională, este cunoscut că sentimentele au efecte mai puternice decâtorice argument raţional. Managementul inteligent al factorului de emoţionare pe care-l reprezintă oîntrecere sportivă, contribuie la potenţarea obiectivelor propuse: promovarea întrecerii propriu-zise, popularizarea unei disciplinei sportive, cosmetizarea imaginii unei instituţii organizatoare sau a partenerului economic.

Arsenalul de tehnici şi instrumente de promovare oferite de inteligenţa marketingului estesuficient de generos. Privind lucrurile din perspectiva potenţialului de identificare emoţională ce estespecific sportului putem afirma că o întrecere sportivă se află deasupra celorlalte acţiuni promoţionale.

Inducerea reacţiei dorite din partea publicului, este o muncă ce impune iscusinţă şi sensibilitate deordin dramatic. Tehnica de lucru împrumută elemente din regia unui spectacol de teatru. Astfel, existăcâţiva vectori esenţiali ce trebuie avuţi în vedere.

Utilizarea efectivă a potenţialului scenic impune o cunoaştere atentă a întregului pachet deelemente componente specifice. Virtuozitatea tehnică, lupta sportivă, echipamentul, caracterul ludic,fondul sonor, ritualurile sportive şi organizatorice trebuie utilizate şi combinate în mod echilibrat.Valorizarea imagistică trebuie susţinută prin măsuri organizatorice adaptate caracterului inedit şi

4



captivant al specificului fiecărei competiţii sportive. Acest lucru se realizează prin jocuri de lumini, programe artistice pe durata pauzelor, scenografie, proiectarea unor imagini specifice pe ecrane gigant.Prin manipularea iscusită a tensiunii cu ajutorul regiei şi a coregrafiei scenice, se va doza nivelul dorit deintensitate emoţională. Stabilirea modului de începere al spectacolului, de intrare în scenă a performerilor,relaţia muzică-mişcare, derularea succesivă a unor momente speciale sunt doar câteva tehnici specifice demanagement al emoţiei „sportive”.

Precizam în rândurile de mai sus că prin organizarea unui eveniment sportiv ca o acţiune provocată şi controlată se pot îndeplini o serie de obiective punctuale ce conduc la realizarea unor finalităţi precise. Prin spectacolul sportiv fie el şi la nivel şcolar, se pot stabili o serie de obiective înfuncţie de interesul de moment sau cel de lungă durată. Aceste interese sunt manifestate de toţi actoriievenimentului: organizatori, sportivi, spectatori, parteneri economici, colaboratori şi mass-media.

Conştientizare – „Sportul bate violenţa”Acestui obiectiv îi sunt specifice: manifestaţiile în scopul informării; acţiuni organizate la

începutul unei competiţii. Astfel de acţiuni, urmăresc, din partea adresanţilor, o reflecţie sau o schimbarea modului de gândire şi comportare.

Sensibilizare şi activare – „Şi profii fac sport …”Pentru aceste obiective putem folosi: acţiuni de motivare. Acţiunile în scopul motivării, utilizate

la scară redusă în interiorul firmelor private şi a instituţiilor de stat din România, sunt tot mai desapreciate şi utilizate în organizaţiile de peste hotare. Participarea angajaţilor unei şcoli la o sesiune deiniţiere în tehnica unui joc de echipă, va conduce cu siguranţă spre o creştere a gradului de apreciere asportului, înţelegerea problemelor cu care se confruntă organizarea unei competiţii şcolare şi, nu înultimul rând, o sensibilizare a conducerii unităţii şcolare faţă de susţinerea sportului şcolar.

Comunicare cu privire la produsInformarea asupra caracteristicilor unor competiţii mai puţin cunoscute sau a unor discipline

sportive inedite se poate realiza prin: festivaluri naţionale şi internaţionale pe diverse discipline sportive(Festivalul dansului popular); întâlniri ale practicanţilor sau specialiştilor domeniului (I-a ediţie aTurneului Interşcolar de rugby tag ).

Comunicare cu privire la organizaţieO serie de evenimente specifice sportului şcolar oferă posibilitatea de a se pune în practică

politica de comunicare cu privire la unitatea şcolară. Acest lucru se realizează prin susţinerea unor

evenimente sportive cu participare numeroasă prin care o unitate şcolară îşi poate promova imaginea, profesorii, oferta de şcolarizare, facilităţi de cazare şi masă, dotări complementare, rezultate obţinute îndiverse domenii, etc. Dintre acţiunile specifice utilizate în acest scop putem aminti: cupe sau campionategăzduite în mod tradiţional de o anumită unitate şcolară – Cupa Liceului Naţional la Badminton;spectacole de dans sportiv, aerobic, majorete sau alte sporturi artistice oferite în scopuri sociale,educaţionale sau cultural-sportive; demonstraţii organizate în spaţii publice.

CONCLUZIIExistă o permanentă obligaţie, cel puţin morală, de a motiva copiii pentru practicarea exerciţiului

fizic indiferent de felul acestora. Majoritatea elevilor sunt sportivi amatori iar problema principală oreprezintă demotivarea lor dată de accesul greu la câştigarea vreunui titlul sportiv. Pentru a le menţine uninteres viu şi pentru a le oferi un set de satisfacţii în plan personal, responsabilii sportului şcolar trebuie săvadă şi dincolo de „curtea şcolii”. Pentru a implica un număr cât mai mare de elevi în viaţa sportivă eitrebuie să profite de tot ce poate oferi societatea în plan sportiv şi să transforme aceste ocazii înoportunităţi sportive pentru manifestarea şi modelarea elevilor aflaţi în proces de formare a caracterului şia identităţii personale.

În egală măsură organizaţiile sportive trebuie să dezvolte programe sportive inedite pentru aameliora relaţia de parteneriat cu potenţiali susţinători financiari, lucru impus de subfinanţarea cronică aacestui sector.

Această nouă abordare a sportului şcolar din perspectiva unei acţiuni-eveniment oferă posibilitateainducerii unui un comportament pro-sport elevilor, oferindu-le în acelaşi timp spaţiu pentru manifestareaspiritului creator şi competitiv. Organizarea unei manifestări competiţionale în spiritul celor prezentate

5



atrage fonduri suplimentare pentru punerea în scenă a unor proiecte sportive inedite şi atractive, promovarea disciplinelor sportive mai puţin cunoscute şi îndeplinirea unor obiective organizaţionale privind sistemul sportului şcolar.

BIBLIOGRAFIE

Gratton, C., Taylor, P., Economics of Sport and Recreation, E & FN Spon, London, 2000.Mastermann, G., Strategic Sports Event Management , ButterWorth-Heinemann, Great Britain,2001.

Mihăilescu, N., Management, marketing, legislaţie în activitatea sportivă , Editura Universităţii dinPiteşti, Piteşti, 2006.

Moise, Z., Marketingul prin intermediul târgurilor şi expoziţiilor , Editura All Educaţional,Bucureşti, 1997.

Schäfer-Mehdi, St., Organizarea evenimentelor , Editura All, Bucureşti, 2008.Vlăsceanu, M., Organizaţiile şi cultura organizării, Editura Trei, Bucureşti, 1999.

6

De la competiţie şcolară la eveniment sportiv

Documents

Transcript of De la competiţie şcolară la eveniment sportiv