DEVIANŢA ŞCOLARĂ

FORME DE MANIFESTARE A DEVIANŢEI ŞCOLARE

MOȚCAN TEODORAAN II, SEM. I

Devianța școlară

Devianţă este definită în Dicţionarul de sociologie ca fiind orice act, conduită sau manifestare care violează normele scrise sau nescrise ale societăţii ori ale unui grup social particular.

Devianța la adolescenți Devianța este extrem de variată,

începâd de la ,,delicvența de statut”, adică fapte specifice vărstei și statutului devianților cum sunt cele pentru adolescenți ca:

fuga de la școală, fuga de acasa și până la categorii de infracțiuni grave, violenșă școlară și/sau omururi.

Semnal de alarmă!Conduitele de deviață școlară, indiferent

de forma de manifestare, semnalează căelevul caută: Să atragă atenția,

Să dobândească puterea,Să testeze limitele libertății sale,Să testeze limitele permisivității cadrelor

didactice,Să se răzbune,Să sugereze o imosibilitate de adaptare.

În literatura de specialitate, cele mai intălnite forme de deviață scolară sunt:

copiatul, fuga de la şcoală, absenteismul şcolar,abandonul şcolar, vandalismul şcolar,violenţa şcolară, suicidul la eleviconsumul de alcool şi stupefiante în

rândul elevilor.

Copiatul

Copiatul este o formă specifică de înşelăciune, prin care elevii prezintădrept rezultatul propriului efort de învăţare o serie de cunoştinţe pe care nu şi le-a însuşit, împrumutându-le de la diverse surse.

De ce se apelează la copiat:

Atunci când educatorul dorește ca elevul să-i reproducă ad literam textul

Atunci când părinţii și copiii, vor să aibănote foarte mari la toate disciplinele

Atunci când elevii vor să demonstreze cănu pot fi constrânși de către profesori

Atunci când elevii nu vor să dezamăgescăprofesorul din cauza rezultatelor școlare slabe

Efectele asupra elevului

care a copiat şi a fost prins:consolidarea disciplinei şcolare, climatul afectiv din clasă în urma aplicării sancţiunii, apare o tensiune între profesor şi deviant, profesorul, pe viitor, îşi va eticheta elevii. care a copiat nu este prins: distorsiune a feedback-ului profesorului în relaţia cu elevul care a copiat,profesorul nu mai poate identifica erorile sau dificultăţile elevului, nu intervine şi nu previne un posibil eşec şcolar; la nivel de grup creşte coeziunea şi solidaritatea şi se poate schimba ierarhia elevilor.

Fuga de la şcoală

Cauzele c depind de vârsta elevului: la elevii mici, fuga de la

şcoală apare mai mult ca o manifestare a „fobiei şcolare",

la elevii mari rezultat al unui proces de deliberare, al luării unei decizii, care presupune existenţa unei opţiuni.

Fuga de la şcoală• Căutarea solitudinii, ca reacţie la o tensiune puternică, intra - sau interpersonală.• Dorinţa de apartenenţă la un grup;• Atitudinea defensivă în faţa autorităţii unui sistem, care îl expune pe subiect la consecinţele paradoxale ale unei duble constrângeri şi-1 consideră unicul responsabil pentru disfuncţiile proprii.

Direcții prioritare de acțiune pentru educatori• Schimbarea interpretărilor şi atitudinii faţă de fuga de la şcoală;• Construirea unei relaţii de parteneriat între şcoală şi familie;• Crearea unui climat educativ care să asigure satisfacerea trebuinţei de securitate afectivă pentru toţi elevii; • Prevenirea situaţiilor conflictuale şi încurajarea

comunicării profesori-elevi;• Renunţarea la pedepse care l-ar stigmatiza, izola pe elevul care a comis acest act de devianţă.

Absenteismul şcolar

Absenteismul școlar constituie o formă de agresiune pasivă impotriva școlii, indicând căelevii aleg să plece de la școlăasumandu-și riscul de a fi pedepsiți.

Absenteismul şcolarCauze care ţin de mediul familial:

• dezorganizarea unor familii;

• stările conflictuale dintre părinţi, care generează o atmosferă nefavorabilă pentru copii;

• indiferenta unor părinţi fată de situaţia şcolară a copiilor și lipsa de supraveghere din partea părinţilor

• absenţa unui regim raţional de viată si de munca în familie;

• condiţii de trai nefavorabile;

• lipsuri în dotarea elevului cu cele necesare pentru scoală;

• lipsa influentelor educative pozitive (în familie sau în anturajul copiilor)

Cauze care ţin de educatori şi şcoală:

• cunoaşterea insuficientă a elevilor ;• nerespectarea particularităţilor de vârstă si individuale ale acestora;• lipsa de preocupare a unor cadre didactice pentru stimularea interesului fatăde învăţătură;• insuficienta folosire a metodelor activ-participative;• insuficienta pregătire profesională şi psiho - pedagogică a unor cadre didactice.

Relația absenteism-abandon școlar

Absenteismul desemnează etapa de tranziţie şi stabilizare a conduitelor de tip evazionist, de la formele de scurtădurată cu o motivaţie precisă (fuga de la şcoală) la evaziunea definitivă prin abandon şcolar.

Abandonul școlar Abandonul reprezintă

conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii ciclului educaţional început.

Efectele abandonului școlar lipsa unei calificări profesionale, ce

conduce la şomaj, cei care abandonează mediul şcolar nu au

nici formaţia morală şi civică necesarăexercitării rolului de părinte şi a celui de cetăţean al comunităţii.

au mai puţine perspective de reuşită pe piaţa muncii, au salarii mai mici şi au şanse crescute să devină dependenţii de serviciile de asistenţă socială

Vă mulțumesc !