RECOLTAREA PROBELOR DE LABORATOR

2.1 INTRODUCERE

Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest).

Pregatirea pacientului

O buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie.

Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc).

Consimtamantul pacientului

Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii.

A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar.

Masuri de protectie:

Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Dupa recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul.

2.2. PROBELE DE SANGE

2.2.1. PUNCTIA VENOASA:

Punctia venoasa se realizeaza de obicei in fosa antecubitala. Se poate recolta din venele de pe antebratul dorsal, mana dorsala sau picior , sau orice alta locatie accesibila in functie de situatie. Incheietura interioara a mainii nu se foloseste decat foarte rar ca zona de recoltat datorita riscului mare de afectare a structurilor anatomice existente in zona respective.Cele mai commune locuri de punctie venoasa sunt cele de pe antebrat (vena mediana, basilica si cefalica) urmate de cele de pe mana( plexul venos metacarpian, venele dorsale).

Materiale necesare:

garou manusi seringa sau eprubete speciale cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder paduri cu alcool etichete formular de cerere analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator bandaj adeziv pentru locul punctiei

Pregatire materialelor:

formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.

eprubetele trebuie alese cu grija in functie de analizele care se cer si de aditivii pe care ii contin

fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului

Recoltarea:

se spala mainile bine si se pun manusi

confirmarea identitatii pacientului ( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient)

se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa

se face o scurta anamneza referitor la ce a simtit pacientul si la eventulele incidente in cazul unor recoltari anterioare ( lipotimii, ameteli)

recoltarea se face cu pacientul intins in pat sau stand in scaun, cu mana sprijinita pe suportul special al scaunului sau de o masa

evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie. Daca venele nu s-au

dilatat corespunzator se cere pacientului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori. (pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se punctioneaza vena si sa-l deschida dupa ce se introduce acul in vena).

se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat. Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.

nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod.

dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare se imobilizeaza vena presand cu policele exact sub locul ales pentru punctie si se intinde

de piele se punctioneaza vena sub un unghi de 30 grade .Daca se foloseste eprubeta, ea se va

umple automat pana la nivelul la care este marcata.Daca se foloseste seringa, se va evita aspirarea brusca si rapida, deoarece se va colaba vena.

holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din vena se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga adecvat, pentru a preveni staza

si hemoconcentratia sangelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate se va evita sa se tina garoul mai mult de 3 minute se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental

acul din vena sau a se perfora vena dupa umplere, fiecare eprubeta se va agita cu blandete pentru amestecarea aditivilor cu

sangele se desface garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului se pune o compresa sterile deasupra acului la nivelul locului de punctie si se scoate cu

blandete acul din vena. Intotdeauna se scoate intai eprubeta din holder si apoi se scoate acul

se preseaza locul punctiei pentru 2-3 minute sau pana cand se opreste sangerarea daca aceasta dureaza mai mult de atat. Aceasta previne extravazarea sangelui in tesutul din jur si formarea hematomului.

dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza. se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom. In cazul in care s-

a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde.

se descarca materialele folosite in containerele speciale, separate.

Consideratii speciale:

nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au fost folosite deja pentru diverse terapii intravenoase sau transfuzii, deaorece rezultatul analizelor poate fi afectat.

de asemenea, se va evita recoltarea de sange din zone edematiate, sunturi arterio-venoase, zone cu hematoame sau rani vasculare

daca pacientul are vene vizbile, pronuntate, se va recolta evitand folosirea garoului , prevenindu-se astfel formarea de hematoame.

daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu anticoagulante, se va presa ferm locul punctiei cel putin 5 minute pentru prevenirea formarii hematomului si se va specifica tratamentul anticoagulant pe cererea de analize ce se trimite la laborator

se va evita punctia venoasa din picior deoarece poate creste riscul aparitiei tromboflebitei

2.2.2 HEMOCULTURA:

In mod normal fara bacterii, sangele se poate infecta prin liniile de perfuzie si transfuzie, sunturi infectate, endocardite bacteriale postprotezarilor cardiace. De asemenea, bacteriile pot invada sistemul vascular prin sistemul limfatic si ductul toracic, pornind de la infectii localizate in diferite tesuturi.

Hemocultura se indica pentru a detecta invazia ( bacteriemie) si raspandirea sistemica( septicemia) pe cale sangvina. In aceste situatii se recolteaza sange prin punctie venoasa la patul pacientului apoi sangele este transferat in doua recipiente: unul continand mediu anaerob si unul continand mediu aerob. Recipientele sunt tinute la incubator permitand astfel tuturor organismelor prezente in sange sa creasca in mediul lor.Hemocultura permite identificarea a aproximativ 67% dintre agentii patogeni in primele 24 de ore si a peste 90% in 72 ore.

Parerile cu privire la momentul recoltarii hemoculturii sunt impartite. Unii considera ca timpul recoltarii este discutabil si irelevant. Altii indica recoltarea a trei probe la interval de cate o ora. Prima dintre ele trebuie recoltata la aparitia primelor simptome cu ajutorul carora se suspicioneaza bacterimie sau septicemia. Cand se suspicioneaza infectie cu bacterii datorita endocarditei se vor recolta 3 sau 4 probe cu intervale intre ele cu prinse intre 5 si 30 minute inainte de inceperea antibioterapiei.

Materiale necesare:

garou manusi paduri cu alcool si dezinfectant pe baza de iod seringa de 10 ml pentru adulti si de 2-5 ml pentru copil 3 sau 4 ace

recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob formular cerere analize laborator recipient pentru transportat analizele comprese bandaj adeziv etichete

Pregatirea echipamentului:

se va verifia data de expirare a recipientelor cu mediile de cultura.

Recoltarea:

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).

se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa. I se va explica pacientului ca vor fi necesare 3 probe de sange la intervale diferite de timp.

se spala mainile bine si se pun manusi se monteaza garoul proximal fata de zona aleasa pentru punctie se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat.

Curatarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei punctionate cu flora existenta pe pielea din jur.

nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod.

dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare se recolteaza 10 ml sange intr-o seringa pentru adult si 2 pana la 6 ml pentru copil se dezinfecteaza cu paduri pe baza de iod dopul de cauciuc al recipientul cu mediu de

cultura se schimba acul de la seringa cu care s-a recoltata sangele se introduc 5 ml de sange in recipientul cu mediu de cultura la adulti si 2 ml pentru copil se eticheteaza recipientul pentru hemocultura cu datele pacientului, data si ora recoltarii

numele medicului care a indicat , temperatura pacientului in momentul recoltarii, specificarea oricarei antibioteraii recente , suspiciunea de diagnostic.

se descarca seringa, manusile si acele in recipiente specifice, separate se transporta proba imediat la laborator se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom.In cazul in care s-

a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dupa care se aplica comprese calde.

Consideratii speciale:

fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in

afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul. principala complicatie a manevrei poate fi hematomul

2.2.3 RECOLTAREA DE TESTE SANGVINE PENTRU MASURAREA GLICEMIEI

Rapid, usor de recoltat, folosind o picatura de sange capilar din deget, lobul urechii sau calcaie( bebelusi), testul glicemic este o metoda uzuala de monitorizare a nivelului glucozei din sange la pacientii cu diabet, de screening pentru diabetul mellitus, de depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre coma diabetica si nondiabetica. Proba poate fi luata in spital cat si la domiciliul pacientului.

Materiale necesare:

manusi glucometru portabil paduri alcoolizate comprese tifon bandaj adeziv

Pregatirea echipamentului:

se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia( ace, reserve, banda de citire, baterie etc)

Recoltarea:

confirmarea identitatii pacientului( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient).

se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa.

se selecteaza locul punctiei ( deget sau lobul urechii pentru adulti, calcaie pentru nounascut)

se spala mainile bine si se pun manusi daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp

de 10 minute se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si api se usuca cu o compresa se pregateste glucometrul ( se calibreaza si de deschide) si apoi se punctioneaza locul

dintr-o singura miscare scurta si rapida dupa punctionare se va evita sa se faca compresie sau sa se “stoarca” locul, pentru a evita

amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.

se lasa sa curga picatura de sange pe banda pregatita a glucometrului, asigurandu-ne ca este sufficienta pentru citirea rezultatului

dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionarii pana se opreste sangerarea dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv. se noteaza rezultatul , data si ora.

Consideratii speciale:

se va evita recotarea din locuri edematiate, cianotice.Daca nu se poate obtine sange capilar, se va punctiona o vena cu seringa si se va pune din seringa pe banda glucometrului o picatura mare de sange

daca pacientul va trebui sa foloseasca acasa glucometrul si sa isi recolteze singur trebuie invatat sa o faca corect cel mai indicat fiind sa I se ofere si un ghid scris de folosire a glucometrului.De asemenea va trebui sa stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vina la spital.