illirceo Nl -^,s iin Cclin [\1, Costiir

Dicfionor de drept civildeloAloZ

Edifia o 3-a,acfualizafo Si complefafd

Universul |uridicBucureEti

-2019-

Cuprins

abandonarea bunurilor ereditare, facul-tate recunoscuti de lege mogtenitoruluicare a acceptat succesiunea sub beneficiude inventar de a preda toate bunurile ce facparte din averea succesorald creditorilormogtenirii gi legatarilor atunci c6nd apre-ciazi. cd. administrarea qi lichidarea acelorbunuri este prea impovdrdtoare pentru el.Constituie o deplasare pur[ gi simpli aposesiunii acelor bunuri qi, totodat5, oremrnfare la insircinarea de a lichidasuccesiunea. A.b.e. nu gtirbegte drepturilesuccesorale pe care cel care o inf5ptuieqte leare in virtutea vocaflei sale ereditare. Deaici urmdtoarele consecinfe juridice: a) dacd,

dupl plata tuturor datoriilor, sarcinilor gi

legatelor, ceea ce semnificd lichidarea defi-nitivi a succesiunii, rim6ne un excedent deactiv, acesta se cuvine de drept mogtenito-rului care a abandonat bunurile succe-sorale; b)in cazti ir care cel ce a recurs Iaa.b.e. este mogtenitor rezewatar, acestapistreazi dreptul de a cere reducfiunealiberalitdfllor ficute de de cuius cu incdl-carea drepturilor sale rezervatare; c) mogte-nitorul care abandoneazd bunurile succe-sorale va preda creditorilor qi legatarilornumai bunurile rdmase dupd deftrnct inmasa succesorali, iar nu gi pe cele raportatede ceilalfl moqtenitori. Legea nu cere caa.b.e. sd fie fdcutl irtr-o anumitd formdpentru a fi va1abi15. Este insi recomandabilca mogtenitorul ir cauzd s6, faci notificdrituturor creditorilor qi legatarilor cunoscufi,spre a le aduce la cunogtinfd faptul aban-dondrii bunurilor succesorale la dispozi$alor, precum gi o declarafie irr acest sens, pecare sd o depund la notariatul competent.

oborJonci-eo imobiiului iootecot

Prin efectul pred5rii, creditorii qi legatariidevin obligati sd administreze qi sd lichi-deze succesiunea cu observarea regulilorstabilite de lege pentru mogtenitorul care a

acceptat succesiunea sub beneficiu deinventar. Lichidarea succesiunil poate firealizatd. fie personal, de tofl creditorii gi

legatarii impreunS, fie prin intermediulunui curator numit de instanla jude-cdtoreascd competentS, la cererea lor.Aceastd ultimd solufie vizeaz\, prioritarsituafla in care existd neinlelegeri intrecreditori qi legatari, ca gi atunci cAnd existdcreditori necunoscuti [sin. abandanarea

mo$tenirii; predarea bunurilor er editare).

abandonarea fondului aservit, facultaterecunoscuti de lege proprietarului fonduluiaservit de a abandona acest fond la dispo-zi\ia proprietarului fondului dominantpentru a se libera de servitute. Poate fifdcutl chiar atunci cAnd proprietarul fon-dului aservit s-a obligat in titlu si facd pecheltuiala sa lucrdrile necesare pentru exer-citarea sau pentru conservarea servitufii. Oatare obligafie nu are caracter personaf cieste un accesoriu al dreptului de servitutqcare este un drept real principal. Ea are decicaracter de obligaFe propter rem qi speahctiltuturor obligaliilor de acest gen este faptulch cel flnut de ele se poate libera renunlAndla drepturile sale asupra fondului saulucrului, lds6ndu-le la libera dispozifle atitularului dreptului corelativ respectiveiobligafii, care astfel nu mai poate urmdri pedebitor, deoarece el nu mai posedd fondul.Degi legea se referi la abandonarea ft:rtre-gului fond aservit, ea trebuie interpretatd ftrsensul cd proprietarul acelui fond poateabandona gi numai o parte din el, anurneaceea afectatd de servitute.

abandonarea imobilului ipotecat, facul-tate recunoscuti de lege terlului care adobAndit un imobil ipotecat ir:r perioada detimp dintre momerrtul constituirii ipotecii gi

.r':11

t:l

-..iii.iii:i...

obondonoreo mo$tenirii 12

momentul inceperii realizdrii acesteia, de adel5sa sau abandona acel imobil spre a fiscos la vAnzarc de cdtre creditor, fird parti-ciparea sa. Pentru ca a.i.i. sd fie valabilS,trebuie indeplinite urmdtoarele condifii: a)datoria pentru care este urmdrit imobilul sinu fie o datorie personali a proprietaruluiactual b) terful proprietar sd aibX capacitatedeplini de exercif,u; c) abandonarea sd fietotald gi fdrd rezerve gi sd fie fdcutd cuindeplinirea formelor previzute de lege.

Aceste forme constau intr-o declarafiefdcutd de proprietarul actual la grefa jude-cdtoriei in a cdrei razd teritoriald se afldimobilul, judecitoria constatd abandonareaprintr-o incheiere gi numegte un curatorpentru administnarea imobilului aban-donat. Urmeazd apoi vinzarea acestuiimobil potrivit regulilor aplicabile la expro-priere qi in contradictoriu cu cel care a fostnumit curator fv. ip otecd).

abandonarea mogtenirii, a. abandonarea

bunurilor ereditare.

ab initio,a. ex tune.

ab infestat, a. moEtenire; mogtenitor.

abitafie,o. drEt de abitalie.

obonament, a. contract de abonament.

obonat,o. contract de abonament.

absenli, termen ce desemneazd o starede fapt datoriti cdreia existenla uneipersoane este incertd. tn tehnica juridicaconceptul de a. are o semnificatie specialX:

aici, ea se referd la situaf,a aceluia carelipsegte de la domieiliu o perioadi maiindelungatd de timp ffu6 a exista hfor-maf,i cu privire la locul unde se afld saudacl se mai afl[ in viala astfel ir:rcAt nuexisth dovezi tici ci triieqte gi nici cd a

murit. De esenfa a. este incertitudinea cuprivire la persoana dispdrutd. lrstitufia a. afost reglementatd tr Codul civil romAn(Cartea I, Tit1ul IV, Capitolul I), dar a fostabrogatd., implicit, prin Legea m. 17311941

gi apol in mod expres, prin Decretul nr.3391198, fiind ir:rlocuite, in reglementarealegali actualmente tn vigoare, cu institufadisparifei gi a morfli prezumate.

absolut,a. drEt absolut; nulitate absolutd.

absolvire de rispundere civilS, a. exo-

nerare de rdspundere ciaild.

absorbfie, formi de comasare a persoa-nelor juridice constAnd in inglobarea decdtre o persoand juridicd existentd qi care iqimen$ne htng+ a uneia sau a mai multorpersoane juridice, care inceteazi astfel sd

mai fiinfeze. Are ca efecte transmisiuneauniversald a intregului patrimoniu al persoanei (persoanelor) absorbite cdtre per-soana juridicd absorbantX.

abuz de drept, fapti iliciti constAnd inexercitarea drepturilor subiective intr-unmod contrar scopului lor social-economic,legii sau regulilor de conviefuire sociali.

Conform art. 15 C. civ., ,,Niciun dreptnu poate fi exercitat in scopul de a vdtdmasau pigubi pe altul ori intr-un mod excesivqi nerezonabil, contrar burei-credinte".Cazurile caracteristice de a.d. sunt:exercitarea r.rnui drept subiectiv exclusiv inscopul de a pdgubi pe altul, de a face qicane

altuia gi de a obfine foloase ilicite. A.d. se

poate infdliga sub forma unor acte decomisiune (cum este cazlul proprietaruluifondului dominant care continud exer-citarea servitufii constituite in defavoareafondului aservit qi dupd ce aceasta nu maiprezint[ niciun interes pentru el) sau subforma unor acte de omisiune (cum este

cazul refuzului sau intArzierii exercitdriiunui drept de cdtre tituIarul sdt1 dacd prinaceasta se prejudiciazd persoanele inte-resate ca dreptul respectiv sd fie exercitat lati*p). Majoritatea drepturilor subiectiveconsacrate prin normele dreptului civilsunt susceptibile de exercitare abuzivd; facexcepfle doar drepturile subiective prin a

cdror exercitare, indiferent de conditiile in

. ." : .-

: _-:-:

--_ a a "

- 1;n.J. _- - ,

:- :-

,

:-.a:.za '--.ii.:.:l

--r--rl]I.Ia i]. - :,--::\ rrnpTr-i: : _

- ---!-- l-.-

anmas a Il'.:'_ ::.:arcursul e-,.=,-*

e\ercltarea :: *Jreptului .t. :.,Lncetirii ca1.:-: -'

carea inte;:-.:=..D€rSOdlle, rr'l- :de societate .:,a.d. antrene:. ,.

derea or i-: isivArseste.

acceptant, :.juridic, se r:acceptd necc:.j,ce i-a fost ac-l:t.:

acceptant pe

vine pentru :,::ln suferinti, .:::,trasului care :. ::

occeptare,SLICCCSIUNII,

IJ occeptore o ofertei

care aceasta are loc, nu se lezeazi intereselealtuia sau ale societEf,i (ca de exempludreptul oricdrui coproprietar de a cereoricAnd lichidarea stdrii de coproprietate giindividualizarea cotei sale din bunurileaflate for proprietate comuni pe cote-pirfietc.). A.d. se poate manifesta atAt in relafiileextracontractuale (sub forma exercitdriiabuzive a oricirui drept real, a exercitirii ir:r

scopul de gicand a unei acfuni in justiFe oria unei cXi de atac, precum gi sub orice altdformh in care exercitarea sau abqinerea de laexercitarea anumitor drepturi subiective aravea ca rezultat vitimarea intereselorgenerale ale societdfii sau a intereselorpersonale ale altui subiect de drept), cAt qi

i:r planul relafilor contractuale, unde se

irrtAlnegte fie' cu ocazia incheierii contrac-tului (spre exemplu, proprietarul condifio-neaz6, indreierea tonventiei prin careautoizeazd. pe chiriag si facd investi$i inlocuinld in vederea sporirii conforh-rlui, deexonerarea sa de obligaSa rambursiriiacestor investifli sau de acceptarea de cdtrechiriag a majorlrii imediate a chiriei), fie peparcursul executdrii contracflrlui (cum ar fiexercitarea abr:.:;ivd de cdtre vAnzdtor adreptului de retenfle), fie, in fine, cu ocaziaincetdrii contractului (ca de exemplu revo-carea intempestivd a mandatului dat uneipersoErne, rezilierea abuzivd a unui contractde societate etc.). Constituind o faptd ilicitaa.d. antreneazd., in condiSile legii, rdspr:n-derea civild delictuald a celui care ilsdvArgegte.

acceptant, termen prin care, in lirnbajuljuridic, se desemneazd persoana careacceptd necondifi.onat oferta de contractarece i-a fost adresatd de citre o altd persoand.

acceptant pentru onoare, terf care inter-vine penku garantarea onordrii unei cambiiin suferinfS, acceptAnd acea cambie in locultrasului care a refuzat acceptarea ei.

acceptare, a. accEtarea ofertei; acceptarea

succesiunii.

acceptare a ofertei, manifestarea voinfeijuridice a unei persoane de a incheia con-kachrl propus de ofertant in condifiileprevdzute in oferta ce i-a fost adresat6 deacesta intr-un asemenea scop. Conformart. 1196 C. civ., ,,(1) Orice act sau fapt aldestinatarului constituie acceptare daclindicd in mod neindoielrric acordul sdu cuprivire la ofertd, astfel cum aceasta a fostformulat[, gi ajunge ftr termen la autoru]ofertei. Dispozitiile art. LL86 rim6n apli-cabile. (2) Ticerea sau inac$.unea desti-natarului nu valoreazd acceptare decAtatunci c6nd aceasta reztitd, din lege, dinacordul pdrfilor, din practicile statorniciteirtre acestea, din uzanfe sau din alteimprejur[ri". Pentru a produce efecte juri-dice, a.o. trebuie sd indeplineasc6 toatecondifiile cerute de lege pentru voinfajuridicn in general. A.o. poate fi expresl sautacitd. Este expresi c6nd se exprimi caatare in scris sau verbal intr-o manieri ce

nu lasd loc la incertitudini. Este taciti atuncicAnd rczuLth. neindoielrric din anumiteacfuni sau atitudini (de exemplu, incepereaexecutdrii de cdtre mandatar a mandatuluiprimit semnifici acceptarea ofertei ficutede mandant in acest sens). La perfectareacontractelor solemng a.o. trebuie sd im-brace forma ceruti de lege. De regul5,ticerea, prin ea insdqi, nu valoreazd accep-tare; ea nu constituie un mod de exprimarea consimf5mentuIui. Numai prin excepflede la aceastd reguli legea atribuie tdceriisemnificaf,a juridicd de acceptare. Astfel,este admisd tacita reconducfiune sau relo-ca$.une: dupd expirarea termenului stipulatprin contractul de loca$une, dacd locatarulrimAne gi este lisat in posesie, se considerdlocaflunea ca retnnoitd. Tot ag4 atunci c6ndoferta se face exclusiv in interesul desti-natarului, simpla tlcere a acesfuia arevaloare de acceptare (de exemph; ticereadebitorului la oferta de remitere de datorieficutd de creditorul siu are semnificatia