20 Sa rbator i

Pastele a fost praznuit de la inceput in toatalumea crestina. Insa, au existat deosebiriregionale in ceea ce priveste data si modul sar-batoririi. In primele secole, crestinii din par-tile Siriei si Asiei Mici, praznuiau PasteleCrucii (moartea lui Hristos) la data de 14Nisan, apoi Pastele Invierii (Invierea) la 16Nisan. Acestia se numeau Quartodecimani,deoarece serbau Pastele odata cu iudeii, adicala 14 Nisan.Alti iudaizanti de prin partile Antiohiei serbauPastele duminica, dar aveau grija ca aceaduminica sa cada totdeauna in cadrul sapta-manii azimilor iudaice, chiar daca, din cauzacalendarului eronat al evreilor, cadea inaintede echinoctiul de primavara. Cei care sarba-toreau Pastele in acest mod, erau numitiProtopashiti.

Cei mai multi crestini din Egipt, Grecia si Apus,sarbatoreau Pastele in aceeasi zi din saptamanain care a murit si a inviat Hristos. Moartea luiHristos era sarbatorita totdeauna in Vinerea ceamai apropiata de 14 Nisan, numind-o PastileCrucii, iar Invierea in Duminica urmatoare,care cadea totdeauna dupa 14 Nisan sau dupaprima luna plina care urma echinoctiului deprimavara, duminica pe care o numeau PastileInvierii.

Aceste diferente cu privire la data serbariiPastelui au creat controverse si dezbinari inunele Biserici.

Pentru a se realiza o uniformizare a sarbatoriiPastelui, in cadrul primului sinod ecumenic dela Niceea, din anul 325, s-a stabilit: Pastile vorfi serbate totdeuna duminica. Aceasta duminicava fi imediat urmatoare lunii pline de dupaechinoctiul de primavara.

Cand data Pastelui iudaic (adica 14 Nisan) cadeduminica, Pastele crestin va fi serbat duminicaurmatoare, pentru a nu fi serbat o data cu celiudaic, dar nici inaintea acestora.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit ca dataPastelui din fiecare an, va fi calculata de catrePatriarhia din Alexandria, iar aceasta o vacomunica, la timpul potrivit, si celorlalteBiserici crestine.

Data Pastelui depinde de doua fenomene natu-rale: unul cu data fixa - echinoctiul de pri-

mavara, iar altul cu data schimbatoare - lunaplina. Aceasta din urma face ca data Pastilor

sa varieze in fiecare an, caci luna plina pascalaapare in unii ani mai aproape de echinoctiu, inaltii mai departe de el.

Nici dupa Sinodul de la Niceea n-au incetatdeosebirile intre diferitele regiuni ale lumiicrestine, in ceea ce priveste data serbariiPastelui si din nefericire, nici astazi nu existauniformitate in aceasta privinta intre Apusul siRasaritul crestin.

Aceasta situatie se datoreaza faptului ca biseri-cile calculeaza data pentru serbarea Invierii luiHristos dupa calendare diferite. Mentionam cala inceput s-a adoptat in toata crestinatatea cal-endarul conceput de Sosigene, in anul 46. i.d.Hr., in vremea lui Iuliu Cezar.

Deficienta acestui calendar consta intr-ointarziere de 11 minute si cateva secunde fatade calendarul astronomic. Astfel, la fiecareperioada de 128 ani aceasta intarziere se ridicala o zi, iar la intervale mai mari de timp ea con-stituia o problema in ce priveste stabilirea dateiSfintelor Pasti.

Prima indreptare a acestui calendar s-a facut inanul 8 i. d. Hr., iar a doua indreptare s-a facutin anul 325 la Sinodul I Ecumenic, fara a corec-ta metoda gresita de calcul a calendaruluiiulian. De aceea, pana in secolul VI, crestiniidin Rasarit si cei din Apus vor continua sa ser-beze la date diferite Sfintele Pasti.

In anul 540, Dionisie Exiguul a intocmit un cal

cul pascal in deplin acord cu cel al alexan-drinilor care incetul cu incetul a fost adoptat intot Apusul.

Aceasta unitate a durat pana la reforma papeiGrigorie al XIII-lea, care in anul 1582 intre-prinde o a treia indreptare a calendarului, sup-rimand cele 10 zile cu care el ramasese in urmasi luand masuri de corectare a metodei de calculcalendaristic pentru viitor, asa incat intarziereade o zi sa se petreaca nu la 128 ani, ci la circa4000 ani.

Aceasta reforma se cunoaste sub numele dereforma gregoriana, iar calendarul s-a numitgregorian. Daca cele 11 minute si 14 secundedau o zi in plus la 128 de ani, ne intrebam de ces-au eliminat doar 10 zile din calendar si nu 12cat ar fi fost indicat prin impartirea lui 1582 la128. Raspunsul este limpede: pentru ca 2 zilefusesera eliminate la anul 325 de catre sfintiiparinti ai sinodului de la Niceea.

Pascalia lui Dionisie Exiguul nu a mai core-spuns si noului calendar - cel gregorian - asa cadin 1583, Rasaritul si Apusul n-au mai serbatPastele la aceeasi data decat doar din intam-plare.

In anul 1924 s-a hotarat, la Constantinopol, oadaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calen-darul indreptat. Insa, unele Biserici Ortodoxenu au reusit sa puna in aplicare aceastahotarare.

Astfel, Patriarhia Ierusalimului, BisericaOrtodoxa Rusa, Biserica Ortodoxa Sarba pas-treaza calendarul neindreptat. Pentru a men-tine o unitate ortodoxa in serbarea Pastelui, dinanul 1927, s-a luat hotararea ca si Bisericilecare au adoptat calendarul indreptat, sa serbezePastele dupa calendarul neindreptat. Aceastahotarare a fost intarita si de Consfatuirea inter-ortodoxa de la Moscova din iulie 1948.

Diferenta de serbare a Pastelui, dupa cele douacalendare, poate varia pana la cinci saptamani.De exemplu, daca Pastele cade la 22 martie pestil vechi, aceasta zi corespunde cu 4 aprilie pestil nou (22 martie+13 zile), dupa cum 25aprilie pe stil vechi este 8 mai pe stil nou. Deaici vine uneori si diferenta dintre Pastele ser-bat pe stil vechi si cel serbat pe stil nou.

De ce s`rb`tor im Pa[tele la date difer i te?De ce s`rb`tor im Pa[tele la date difer i te?

SSffiinntteellee PPaa[[ttii ccaa oosspp`̀]]

Mai sunt cateva zile pana la Pasti si strazile se vorumple de oameni care vor cauta sa cumpere cat maimult. Va fi multa forfota. Atat de mult vor umbla intimpul acestor zile, incat, in noaptea de Pasti, se vorsimti atat de obositi, ca nu vor putea sa stea decatpentru a lua lumina. Nu vor avea vreme de prefacerein lumina. Cel mult vor sta sa ia si Paste, care dupainvatatura biserici se sfintesc numai in timpulSfintei Liturghii in noaptea de Pasti.

Se vor aseza la rand ca la piata, pentru ca multe bis-erici, din nefericire, incurajand ca oamenii sa faca omica donatie in momentul luarii Pastelui, vor crede caPastele se vinde. Si pentru ca ei stiu ca Pastele a fostcumparat, nu au de ce sa se mai intrebe daca luareaPastelui cere si post.

Din ce in ce mai putini oameni cunosc ca noaptea dePasti nu se sfarseste cu aprinderea lumanarilor, caurmeaza si Sfanta Liturghie cind in timpul ce se cintaaxionul (Ingerul a strigat) se sfintesc Pastile. Darsunt pe an ce trece, mai multi care aleg sa petrecatimpul Sfintei Liturghii din aceasta noapte, fie lamasa, fie in discoteca. Sfintele Pasti a ajuns pentruacestia doar un prilej de imbuibare si petrecere.Sfintele Pasti este numit de Sfantul Ioan Gura de Aur

ospatIn noaptea de Pasti, la sfarsitul Utreniei, ne suntamintite cuvintele Sfantului Ioan Gura de Aur: “Cei ceati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-va astazi. Masaeste plina, ospatati-va toti; vitelul este mare, nimenisa nu iasa flamand, toti va indulciti de ospatul cred-intei; toti luati bogatia bunatatii”. Din aceste cuvinte,reiese ca Sfantul Ioan Gura de Aur infatiseaza SfintelePasti ca pe un ospat.

Mantuitorul a fost prezent la Nunta din Cana Galileii,unde a savarsit prima Sa minune - a prefacut apa invin, la ospatul din casa lui Simon, unde a primitungerea cu mir - prefigurand inmormantarea Sa, afost prezent in casa lui Zaheu.

Dar nu cu aceste ospete aseamana Sfantul Ioan Gurade Aur Pastile, ci cu Cina cea de Taina pregatita cutrei zile inainte de pastile iudeilor. Amintim ca in ziuade 14 nissan (aprilie), fiecare familie iudaica sacrificaun miel pe care-l manca cu azima (paine nedospita) siierburi amare, in amintirea eliberarii din robiaegipteana.

Mielul jertfit si mancat de evrei cand serbau Pastile,era o prefigurare a Mielului lui Dumnezeu Care ridi-ca pacatele lumii (Iesirea 12, 46) si Se ofera ca hranapentru viata vesnica. Hristos la Cina cea de Taina atransformat painea si vinul in Trupul si Sangele Sau.Ospatul Cinei cele de Taina avea sa fie si ultimul.Hristos a spus celor de fata: "Cu dor am dorit sa man-anc cu voi acest Pasti, mai inainte de patima Mea.

Caci zic voua ca de acum nu-L vom mai manca, panacand nu va fi desavarsit in Imparatia lui Dumnezeu"(Luca XXII, 15).

Dupa Invierea din morti, Domnul nu S-a mai ospatatcu Apostolii Sai. Cina din Emaus, oferita de ApstoliiLuca si Cleopa, nu a mai avut loc, caci dupa ce Hristosa frant painea si a fost recunoscut de ucenici, S-afacut nevazut. Fusese o cina euharistica.Daca la Marea Tiberiadei, cand Mantuitorul se arataApostolilor dupa Invierea Sa din morti, El mananca, oface nu pentru ca simtea nevoia, ci pentru a ledescoperi acestora ca Trupul Sau este real si nu oinchipuire.

Acesta este motivul pentru care Sfantul Ioan asea-mana Sfintele Pasti cu un ospat. Sa nu uitam ca odatacu Invierea Domnului ni s-a deschis ImparatiaCerurilor. Iar aceasta Imparatie a fost asemanata demulte ori cu un ospat. Asta nu inseamna ca viataviitoare, va fi o petrecere fara sfarsit in bucate si bau-tura trecatoare.

Cu totii putem ajunge la acest ospat, daca tinemseama de cuvintele: "Iata Eu stau la usa, si bat. Dacaaude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el,voi cina cu el, si el cu Mine”. (Apocalipsa, III, 20)Tinand seama ca pentru multi Sfintele Pasti nu estedecat o masa bine gatita si bine stropita, ma tem ca denu se vor trezi, vor ramane fara haina de nunta si nuvor putea sta la ospatul vesnic.