ZUGRĂVELI CU LINIATURĂ ÎN CULORI DIFERITE

7/22/2019 ZUGRVELI CU LINIATUR N CULORI DIFERITE

1/29

ZUGRVELI CU LINIATUR N CULORI DIFERITE

Zugravelile interioare creeaza atmosfera locuintei. Cu totii vrem sa fim

inconjurati de lumina si culoare, de un ambient placut. Alegem zugraveala casei in functiede personalitatea noastra, de designul interior si de decoratiunile interioare cu carevrem sa ne infrumusetam casa.

Metoda cea mai raspandita in acest moment pentru zugravelile interioare oconstituie folosirea vopselei lavabile. De ce se numeste vopsea lavabila? Pentru ca eapoate fi spalat de praf cu apa. Chiar asa Daca in timp se murdareste, se poate lua unburete umed si se pot spala peretii cu el. !otusi, trebuie sa fim atenti la urmatorulaspect. "opseaua lavabila este si solubila in apa. Deci, o data cu spalarea vom lua si unstrat de vopsea. Deci dupa spalare probabil va fi nevoie sa mai aplicam un strat subtire

de vopsea lavabila pentru zugraveala interioara.Designul modern de interioare presupune combinatii neasteptate de culori sinuante, atat in ceea ce priveste alegerea pieselor de mobilier, cat si in decorareaperetilor. # tendinta la moda este zugravirea peretilor in culori diferite. $n general,peretele pricipal, spre care se indreapta privirea la intrarea in camera, va fi coloratintr%o nuanta mai vie, iar ceilalti trei pereti in culori neutre. Combinatiile depind mult dedesignul interioral incaperii si de materialele si dispunerea pieselor de mobilier. # altametoda este aplicarea unui strat suport de vopsea lavabila peste care sa realizamdiverse desene, forme geometrice sau chiar picturi murale. $n cele ce urmeaza, nepropunem sa vorbim despre o metoda simpla de decorare a peretilor cu formegeometrice in culori diferite.

Mai intai se aplica stratul de o!se" l""bil"suport pe toata suprafata. Dupauscarea acestuia, realizam formele geometrice dorite cu banda adeziva din hartie.Coloram formele geometrice in culorile dorite, cu ajutorul unui trafalet mai mic.


2/29

Dupa uscare, banda adeziva se va indeparta, iar formele geometrice colorate vorramane bine definite. $ata ca mica nostra pictura murala prinde viata. &ste o metodasimpla, dar de efect, ce va oferi interiorului un aer modern si elegant.

Designul interior

Designul interior reprezinta linia ce uneste si da coerenta elementelor deamenajari si decoratiuni. Altfel spus, vom da stilul casei sau apartamentului si vomreflecta gustul si personalitatea noastra. Putem sa ne facem propriul nostru plan sau saapelam la un designer profesionist care sa ne indrume. Putem folosi un soft deproiectare pentru amenajarile interioare si e'terioare. (tilurile sunt in acest moment indreptate spre cel minimalist sau modernist. $arcel care ia amploare din ce in ce este cel etno cu influente minimaliste. # buna cercetarea tendintelor in design%ul interior ne ve conduce cu siguranta la rezultatele dorite.

#obilier

$n afara de evolutia materialului de baza in fabricarea mobilei, in timp, design%ul asuferit diverse transformari. Mobilierul rustic pastreaza in unele zone inca neatinsmodul traditional de prelucrare a lemnului. (caunele sunt simple cu modele popularepreluate din natura) frunze de copaci, flori ornamentale si cercuri.


3/29

# data cu aparitia aglomeratiilor urbane, nevoia de sofisticare a modelelor agenerat curente precum baroc, belle epo*ue, art nouveau, minimalist, modernist. Dartoate aceste stiluri de decoratiuni interioare pastreaza un acelasi numitor comun)functionalitatea obiectelor. Dulapul a fost folosit pentru depozitarea hainelor,obiectelor, masa pentru asezarea mancarii, scaunul pentru odihna. &le de fapt rezolvacateva nevoi primare ale omului si de aceea nu isi vor schimba destinatia din punct de

vedere al functionalitatii indiferent de design%ul folosit.

Vo!se" L""bil" !entru !ereti

"opseaua lavabila pentru pereti interiori este un produs pe baza de rasini saucopolimer acrilic si pigmenti. (e foloseste pentru vopsirea peretilor si se aplica in stratsubtire pe peretii gletuiti dupa finisarea gletului. Dar acum ne vom ocupa de alegereacombinatiilor de culori pentru vopseaua lavabila.

$n primul rand, astazi combinarea culorilor pentru a obtine nuanta dorita nu maieste o chestiune de noroc. Multi dintre noi am trecut prin e'perienta de a combina douaculori diferite, sperand sa obtinem nuanta dorita pentru pereti, iar rezultatul a fost...ceva cu totul neasteptat. (au, o alta situatie inedita este atunci cand culoarea de peperete difera de cea pregatita in galeata de vopsea lavabila. Datorita aparatului decombinat culori, pe care il gasiti in magazinele ce comercializeaza vopsea lavabila, putetialege dintre sute de nuante si culori. Combinatia se face pe loc, in magazin, iardumneavoastra plecati acasa cu nuanta aleasa. $ar pe perete veti avea e'act ceea ce atiales.

Acum sa vedem ce culori ar fi bine sa alegem pentru fiecare camera. (a incepemcu holul. $n general, holurile de apartament nu sunt foarte spatioase si in acest caz estebine sa alegem culori deschise si primitoare. "ernil, bleu sau bej pot lumina un hol in modplacut. +ivingul este camera in care petrecem mult timp din zi. Alegem o culoareenergizanta, cum ar fi galbenul sau portocaliul. $n bucatarie si baie, in general culoareaperetilor este data de gresie si faianta colorata in combinatie cu vopseaua lavabila alba.

Desigur, putem alege si o vopsea lavabila colorata, dar fara sa incarcam, din punctde vedere cromatic si vizual, camera. Dormitorul este un spatiu de rela'are si alegemacele nuante care ne creeaza o stare de spirit calma si senina. Crem sau lila foarte

deschis si pastelat sunt doua idei pentru culoarea vopselei lavabile in dormitor.


4/29

+a startul proiectului am avut de ales dintre mai multe teme, printre care seenumera Designul produselor, Designul raficii Publicitare sau Designul Ambiental. $ntr%un final ne%am indreptat atentia spre Designul Ambiental, deoarece, noi consideram caeste cel mai interesant si comple' concept. -ineinteles nici celelalte nu sunt de ignorant,dar Designul Ambiental este ceva special/, dupa parerea noastram, el reprezinta oadevarata arta, artistii fiind noi, cunoscatorii de frumos.

$n cadrul lucrarii am prezentat practic evolutia designului de la inceputuri si panaastazi, principalele stiluri artistice ce au marcat evolutia designului in intreaga lume,fenomenul eco%design, precum si un studiu de caz.

Cap. 0 Conceptul de Design

0.0 Aparitia Designului Mediul antropic ce ne inconjoara in prezent pornind de la simplele produse care lefolosim in viata de zi cu zi, e'emplu fiind electrocasnicele cu ajutorul carora ne%am

simplificat viata sau telefoanele mobile fara de care probabil nu ne%am putea dezobisnuipana la locuinta noastra, toate au trecut printr%un lung studiu de design pana sa ajungasa fie folosite de populatie. #rice persoana doreste sa investeasca intr%un produs care sa fie atat functional,practic cat si sa fie simplu spus frumos/, acest factor fiind perceput in diferite moduride catre persoane. $n secolul trecut, un produs era considerat atragator daca era fabricat impreunacu o duzina de ornamente specifice care adesea, culminand cu de cele mai multe oriumbrea aspectul functional al produsului scazandu%$ practic longetivitatea si marindu%$

considerabil pretul.$n ziua de azi, cum majoritatea marilor producatori, constructori etc si%au

orientat strategiile de mar1eting catre client, s%a schimbat si modul in care un produseste conceput, acesta avand un aspect placut/ in concordanta cu o functionalitate silongetivitate ridicata. 2tilizarea termenului de design/ dateaza din 0345, cand 6.Cole promoveaza ideaca un design bun coincide cu o afacere buna/ in 7ournal of Design/. #ficial termenul de design industrial/ este folosit in anul 0508 prin reglementareapropusa de #ficiul American de Proprietate cu privire la modificarea regulamentului in

vederea e'tinderii protectiei si asupra acestei activitati. Primul studiu sistematic, documentat care a demonstrat debutul unei noi ere, eradesignului industrial, a fost cel publicat in 0584 de catre 6erbert 9ead : Arta si$ndustrie ;Art and $ndustr


5/29

conditii ce presupun o anumita proiectare, un anumit mod de e'ecutie, bazat pe folosireatehnologiilor inalte si a utilajelor perfectionate.

Acestea impun urmatoarele )% constructia si logica formei sa se justifice numai prin raportare la calitatea

produsului ca obiect avand o intrebuintare precisa

% componentele formei sa se coreleze geometric, potrivit scopului pentru careobiectul urmeaza a fi fabricat

% realizarea si procurarea obiectului sa nu implice eforturi economice preamari

% obiectul astfel realizat sa fie cat mai usor de folosit, manevrat, manipulate% obiectul tip design sa ofere ma'imum de confort sau randament posibil la

momentul folosirii

Pregltirea suprafeBelor pentru aplicareazugrlvelilor.0.0 (uprafelele de tencuieli gletuite ;var sau ipsos=, trebuie si fie plane gi netede,B&rddesprinderi gi fisuri..0. !oate fisurile gi neregularitdlile se chituiesc sau se spdcluiesc cu pasta deacceagrcompozilie cu a gletului..0 .8 Pasta de ipsos folositd pentru chituire) preparatA in volume ; pati ipsos la 0parte apd incantitali mici. Pentru suprafelele mai mari se prepard pasta ipsos%var, 0 parte ipsos si

0parte lapte de var, folositd in cel mult E minute de la preparare..0.4 Dupd uscare suprafejele reparate se *lefuiesc cu hArtie de glefuit, peretii desus in jos, *ise curdtrA cu perii sau bidinele curate Fi uscate..0. $n cazul vopsitorii cu vopsea lavabild, se poate folosi dupd caz un grund deegalizare giumplere a porilor, se *lefuie*te grundul aplicata poi se aplicd un strat de amorsd dupdcare se vopseFte propriu%zis.

CondiBii de e'ecuBie..0 +ucrdrile de finisare se incep la temperatura aerului, in mediu ambiant, de celpulin GoCin cazul zugrivelilor, regimul de temperatura se menline in tot timpul e'ecuBieilucrdrilorsi cel pulin ore dupa e'ecutarea lor. lnainte de inceperea $ucrdrilor de zugrdveli seva


6/29

verifica dacd suprafelele suportd umiditatea de regim) 8H suprafelele tencuite si 3Hsuprafetele gletuite... Condilii de umiditate a aerului de pAnl la EH si temperatura G0%EoC. acestease ob7inin 8E zile de la tencuire *i 0 zile de la gletuire. 2miditatea se verifica cuumidometru. (e

poate verifica umiditatea gi cu o solutie feolftaleina 0oH, ce se aplica cu pensula pe osuprafala micl dacd se coloreazi in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate maimare de 8oH...8 DiferenBa de temperatura intre aerul inconjurdtor si suprafala care sevopsegte nu trebuiesa fie mai mare de oC, pentru evitarea condensdrii vaporilor...4 @u se vor folosi materiale cu termen de utilizare depdgit.

Ztgriveli cu lapte de var ;spoieli=

+a zugravelile colorate se adaugd pigmen7i in praf, pdnd la nuanla cerutA, pen1ucare sevor prezenta mostre, ce se vor fi avizate de -!$. Cantitatea preparatd trebuie sdajungdpentru incdperi intregi, preparati cu 4 ore inainte de strecurare.Compozilia se va strecura inainte de intrebuinlare, pdntr%o sitA fine ;EEochiuriIcm= dinsdrmd de alam, pentru relinerea impuritalilor % var nestins sau colorant nedizolvat.Compozilia de zugraveald se transportd *i se pdstreazi in gdleti de tabld zincatd sau

plastic. (poielile ;fird pigmenli *i grlsimi= 5i zugrdveli de var se e'ecuta in trei straturi.Primul strat grundul creeazd o suprafala uniformd ca porozitate, putere de absorbliegiculoare. (e aplici la %4 ore de la terminarea lucririlor pregdtitoare, manual cubidineauasau aparatul ;pompa = de pulverizare.(uprafelele ce se zugrlvesc diferit se delimiteaza prin linii subliri. Zonele adiacenteliniei

de demarcalie se zugrAvesc cu pensula.Zugriveala ;stratul si 8= se aplica cu aparate de pulverizare. Manual se poate aplicanumai pe suprafJeBe micr. $ntinderea manuala a straturilor se face prin migcarea bidinelei pe directiiperpendicularela tavane ultimul strat se aplica pe direclia luminii, iar la pereti in sens orizontal. intimpul lucrului, materialul se agita cu bidineaua.>iecare strat se aplica numai dupd uscarea celui precedent.


7/29

4t3+a incdperile cu lambriuri in vopsea de ulei se zugrdveFte parlea superioard apereteluiimpreun cu tavanul, iar apoi se e'ecuta lambriul in ulei..8.00 $nainte de aplicarea cu aparatul de pulverizare a zugrdvelilor, se e'ecutdoperaliile

pregdtitoare de umplere a prin sita a rezervorului cu compozilia de zugraveald, seridiclpresiunea prin pompare la 8% atm., se regleazd jetul. 7etul sub care compozilia dezugrdveald iese din duza pulverizatorului trebuie sA fie cu stropi fini gi in unghidrept,faBd de suprafala respective, la distanta de E,K%0,EE m, astfel inct compozi7ia sAnu cadin jos gi sd nu ricogeze..8.0 (e aplicd o compozitie uniformd, a zugrdvelii, cu duza pulverizatorului mi*cat in

spirald.(tratul urmdtor se aplicd dupd uscarea celui precedent..4. Pregitirea suprafe;elor pentru vopsitorie cu vopsea lavabiliJ4.0 -etonul sau mofiarele noi ;inclusiv repara7iile= necesite minim 3 zile pentruintdrire 5iuscare inaintea aplicdrii nerespectarea acestei condilii afecteazd rezistentaprodusului intimp. determind e'folieri sau bagicdri. iar vopselele colorare esre posibil sa suferemodificdri cromatice.

.4. (uprafeBele tencuite se verifici prin ciocdnire inainte de aplicarea produsuluidacd sedovedesc necorespunzdtoare ;sund a gol= se indepdrteaz complet tencuiala, pdnd laziddrie gi se refac cu un mo;ar de aceeaFi clasd cu cel iniBial..4.8 (e remediazd fisurile gi alte imperfecliuni inainte de aplicarea produsului..4.4 "opselele vechi, neaderente, se indepfuleazi complet prin rAzuire, ardere culampa debenzind sau folosind soluBii chimice speciale..4. "opselele pe bazd de ulei se inlturd in totalitate.

.4. Zonele atacate de mucegai se cureld *i se impregneazd cu solu7ii specialedestinateacestui scop..4.K (uprafelele trebuie sd fie netede, plane, uscate..4.3 @u se aplicd peste zugrdveli e'istente din humd sau vopsele pe bazA de solvenlisau ulei,indiferent de stratul final.


8/29

.4.5 Pentru o pregatire superioard inainte de vopsire se va aplicd pe suprafap un grunddeumplere pori gi se va glefui, apoi se va aplica amorsd de perete normala, sau dupa cazamorsi antimucegai... Pregitirea vopselei lavabileL L 0

Produsul se condilioneazd la temperatura de aplicare minim 4 ore inainte de aplicare..% $nainte de deschiderea ambalajului se indepdrleazd de pe acesta praful sau alieurme demurdfuie pentru a nu contamina produsul...8 (e omogenizeazd bine produsul in ambalajul original, folosind un amestecatorin vederea redispersarii eventualului sediment...4 $n funcfie de modul de aplicare se face reglarea vascoziteii, prin addugareatemperatura ambianta.mecanic,

de ap la.. Aplicarea vopselei lavabile..0 Condilii de aplicare)N=!emperatura optimd de aplicare a produsului) % 8E.C.b= !emperatura produsului) 0 % 8ENC.c= !emperatura suportului) 0 % 4ENC.d= 2miditatea relativd a mediului mar. H.e= !emperatura suporlului va fi cu cel puBin 8Jc peste temperatura punctului de roua

pentru a evita condensarea umiditAtrii pe suport, ce poate determind scddereaaderenlei, a luciului sau apariBia de bd*icdri.

.. Aplicarea produsului pe suprafaja%suport se face numai dupd pregltireacorespunzdtoarea acesteia, indiferent daca suprafala de vopsit este noua sau a mai fost vopsita...8 Aplicarea vopselelor lavabile, atat cele de interior cat si cele de e'terior, seface ingeneral cu trafaletul, dar poate fi ftcutd *i cu pensula, bidineaua sau prin pulverizare.

$ncazul aplicdrii prin pulverizare, produsul va fi filtrat dup diluare...4 &tapele vopsirii sunt)f= (e condiBioneazd produsul conform instruc7iunilor de pregdtire a produsuluig= (e pregtesc suprafelele h= (e aplica dupd caz un grund urmat de amorsd ;din gama tipului de vopsea acrilica,silicatica, siliconica etc.= i= (e aplica primul strat de vopsea, diluat conform instructriruilor din >i*a !ehnica.


9/29

j= (e aplica cel de%al doilea strat de vopsea, la un interval de cca. ore, acolo undeestecazul. (uprafe7ele care au mai fost vopsite nu necesita amorsare, dacd vpseauaanterior folositi este din aceeagi clasd.1= Pentru suprafe7e noi ;inclusiv reparatii= se va aplicd in mod obligatoriu amorsa

5.7 . Controlul zugrivelilor5.7.1 Receplia lucrdrilor de zugrdveli si vopsitoriei se va face numai dupi uscarea lorcompletd.5.7 .2 Prin examinarea vizuald a zugrdvelilor se verifici:- corespondentaacestoranormele/figatenicd!- aspectul suprafe"elor zugrdvite: suprafetrele tre#uie sd ai#d o culoare uniforma$ ftrd pete$scurgeri$ co%iri$ fire de pdr$ urme de #idinea$ corecturi sau retu&uri locale ce distoneaza cutonul general.5.1.' (derenla zugrivelilor se constatl prin frecare u)oara cu palma pe perete.5.7.* + zugriveali aderentd$ de calitate$ nu tre#uie sd se ia pe palmd.

5.7.5 Rectiliniaritatea liniaturii de separalie se verificd vizual )i dacd este cazul gi cu un dreptarde lungime potrivitd avdnd o l5lime uniformi ,i f#rd innndituri: se admite o deviereizolati$ care sd nu se a#atd de la linia dreaptl cu mai mult de 2 mm

.2. ugravul are unn(toarele responsa#ilitdli &i competentre:a Preia materialele din magazia universitllii &i frontul de lucru de la 0efu1de #irou!# ncepe execuia zugrdvelii numai dupa asigurarea condi"iilor tenice din norme!c Rdspunde de calitatea lucrdrilor executate &i termenul de executare.sssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssLUCRARI DE FINISAJ Finisajele unei cladiri cuprind urmatoarele lucrari: pardoseli, tencuieli, placaje, zura!eli, !opsitorii,tapete si tamplarii, a!and un rol "unctional, decorati!e si iienico#sanitar$ Costul acestor lucrari reprezinta cca$ %'() dincostul material si cca$ '*() din cel salarial al unei constructii, "apt pentru care se impun masuri de reducere a acestorc+eltuieli prin: #mecanizarea proceselor te+noloice ale lucrarilor de "inisaje #pre"a-ricarea elementelor de "inisaj #"olosireade materiale e"iciente #introducerea unor metode a!ansate de lucru #cali"icarea corespunzatoare a "ortei de munca$Zugraveli si vopsitorii.Lucrarile de "inisaj prin care se aplica pe supra"eta elementelor de constructie un strat su-tire dintr#o suspensie de pimenti in apa si numesc zura!eli$ Daca stratul este alcatuit dintr#o suspensie de pimenti in ulei sauemulsii de lian in apa, lucrarile de "inisaj se numesc !opsitorii$ .ura!elile se clasi"ica in: !aruit /e0ecutat din lapte de !arstins si strecurat, cu ajutorul -idinelei sau pompa1, pe -aza de clei, pe -aza de !inarom /e0ecutate pe -eton, caramida,lemn, +artie, tesaturi1, in calcio#!ec+io /realizata prin stropire manuala sau mecanica1, decorati!e /se e0ecuta cu ajutorulunor pensule, -ureti de cauciuc, sa-loane de +artie etc1$ 2opsitoriile$ Dintre tipurile de !opsitorii cele mai importante sunt:#!opsitoriile in ulei pe tencuiala, primul strat, rundul de im-i-are, se c+ituieste, dupa uscare se sle"uieste si apoi se aplica'#* straturi pe directie !erticala, ultimul strat se !a da de sus in jos #!opsitoriile pe lemnarie, se aplica pe tamplaria usilor,"erestrelor, a lam-riurilor si constau in aplicarea a '#* straturi de !opsea pe supra"etele runduite si spacluite cu c+it de lac,ultimul strat dandu#se in lunul "i-relor lemnului #supra"etele metalice, se !opsesc dupa ce impreala-il au "ost -ine curatate,

inclusi! de ruina si runduite cu miniu de plum- #!opsitoriile in imitatie de marmura, e0ecutate manual, se "olosesc la"inisarea coloanelor, soclurilor sau lam-riurilor pentru a le da aspectul marmurei$ Stratul de imitatie se protejeaza cu un stratde lac$ 3apetele reprezinta lucrari de "inisaj ce constau in aplicarea la interior pe pereti a unor "asii decorati!e din: +artie,carton, sto"a, matase, 42C etc$ Supra"ata#suport tre-uie sa "ie per"ect plata, curata si uscata$ 4entru indepartarea tapetului!ec+i, acesta sa !a umezi cu apa calda si apoi se !a razui cu spaclul$ 3amplarie$ Lucrarile de tamplarie reprezintaelementele de constructie ce se monteaza in olurile lasate special la e0ecutia peretilor interiori si e0teriori ai cladirii pentruiluminare si !entilatie naturala, intrare#iesire, comunicare intre di"erite incaperi$ Ferestrele au rolul de a permite intrareaaerului si a luminii solare in incaperile cladirii, dar si posi-ilitatea ocupantilor cladirii sa pri!easca mediul e0tern$ Ferestrelese pot clasi"ica in "unctie de di"erite criterii: #metoda de desc+idere /in interior, in e0terior, in interior#e0terior, prin lisare, prinpliere1 #materialul din care sunt e0ecutate /lemn, otel, aluminiu, 42C etc1 #dimensiuni$ In constructii se "olosesc numeroasesorturi de stricla: #sticla translucida, transmite lumina cu rede di"erite #sticla opaca, este colorata #sticla armata cu retea desarma, la sparere nu se raspandesc cio-uri #sticla pimentata sau sticla cu depuneri la supra"ata, pentru diminuareatransmiterii radiatilor solare #sticla care a-soar-e caldura #sticla care rezista la socuri mecanice$ Usile$ 4e lana rolul


10/29

"unctional are si rol decorati!e$ Forma si dimensiunile usilor sunt in "unctie de rolul si pozitia pe care o au in cladire$Clasi"icarea usilor se "ace dupa mai multe criterii: #dupa pozitia pe care o au in constructie /interioare si e0terioare1 #dupamodul de desc+idere /desc+idere o-isnuita, pi!otanta, -atante, culisante sau pliante, turnante #dupa numarul de canaturi/cu un cant, cu doua sau mai multe1 #dupa materialele "olosite /din lemn masi!, cu rame si ta-lii din lemn masi!, din lemnplacate cu placaj, din placi din asc+ii de lemn alomerat, din "olii de materiale plastice, cu miez celular de +artie, din placidin "i-re de lemn, metalice, din materiale plastice1$ In lucrarile de tamplarie, pe lana "erestre si usi, mai pot intra sio-loanele si rulourile$ Aceste elemente "olosesc contra intrarii luminii sau soarelui in incapere sau ca moti! de siuranta la"ata e0terioare a usilor si "erestrelor$

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss1. (R34,6

8uprafetel elementeor de constructie sunt acoperite$ adeseori cu un stratfoerte su#tire de culoare$ opacsau transparent$ care le asigura protectia si aspectul estetic.9aca culoarea se axecu ta cucompozit ii din acaror alcatuire nu l ipseste apa se numestez ugt ave al a. (c ope rir ea cuo r i ce a l t e co mp o z i t i i s e n u mes t e v o p s i t o r i e ! f ac ex cep t i e l u c r a r i l e ex ecu t a t e cupo l i ac e t a t de v in i l in ac a ro r compoz i t i e des i in t r a ap a au f os t incadrate la categoriavopsitorie.Compozitia pentru zugraveli si vopsitorii este un amestec licid$ vascos si#ineomogenizat$ format d in cel put in 2 elemente$ s i anume: unul care da culoare s i

sen u m e st e p i g me n t $ s i a l t u l $ c a r e $ p r i n u s c a r e f o r me a z a o p o % g i t a s u # ti r e s ifixeazapigmentul de suport numit liant.ucrarile de lucrari si vopsitorii fac parte din lucrari definisa% si se executain urmatoarele scopuri :- pe nt ru a pr ot e %a e le me nt el e de co ns tr uc ti epe ca r e s un t ap l i ca te $ p re lu ng in dastfel durata de folosire a acestora !- pentru a o#tinesuprafete care se intind mai usor di punct de vedere igienic.- pentru a da suprafetelor pe care suntaplicate un aspect estetic.9upa aspect si calitate zugravelele sa impart :-spoieliinterioare si exterioare cul apte de var fara pigmenti pe pereti si tavane :se utilizeaza la constructiiindustriale$ cladiri auxiliare$ magazii$constructii provizorii etc !-zugraveli simple$co n s t an d i n aco p er i r ea s u p r a f e t e l o r cu o co mp o z i t i e d ezugr avit intro s ingura

culoare ! se utilizeaza la incaperi d e locuit$ cladi ri administ rative $ social-culrurale etc !-zugraveli in culori$constand intro culoare de fond pe care se apica diferite desene in una sau mai multeculori ! se folosesc la incape ri de locuit$ #irouri$ restaurante $ camine culturale$ sali de lecturaetc

-zugraveli in relief$care se executa aplicand un strat de compozitie deconsistenta vascoasa$ astfel ca sa seo#tina un desen in relief ! se folosesc in incaperile delocuit si la finisarea interioara a incaperilor deimportanta deose#ita.

2. ateriale folosite la lucrari de zugraveli cu desene2.1 ateriale(mestecurile preparate cu culori de ap; tre#uie s; reziste la lumin; n care sevor g;si suprafe=ele respective >n timpul exploat;rii. Compozi=iilet re #u ie s; ai #; oas t fel de cons is ten=;$ >nc?t acoper i rea suprafe=elor s; se poat; facecorect $ f;r; camaterialul s; curg; n compozi=iile dezugr;vii se va introduce unadaos preparat din clei de oase sau de piele.2.2 Prepararea compozi=iei


11/29

ugr;veli cu desene$ liniaturi n tr -o singur; cu loar e$ care cons ti tu ie fondul . ugr;vea la simpl; de fond se execut;>n conformitate cu prevederile .Prepararea compozi=iei!Compozi=ia se prepar; din solu=ie de clei cu adaos de ap; n conformitate cu prevederile$ se dilueaz; cu ap; >npropor=i e de 1@@ g solu =ie de cle i la 1 lit ru

ap;. An locul solu=iei de clei se poatefolosi lapte animal >n aceean culoare de #ronz Bgal#ensau al#.Compozi=ia >n culoare de #ronz se prepar; din:#ronz 1@@ gamidon 1@@ ggelatin; 5@ gap; 5@@...@@ ml!Prepararea se face dizolv?nd amidonul >n pu=in; ap; cald;


12/29


13/29

-pensoane!-#idinele!-rigle!-


14/29

*. enologii de executie la zugravelei cu desene*.1 ugraveli decorativeugr;velile executate >ntr-o singur; culoare se numesc zugr;veli simple.9 a c a s e d e c o r e a z ;c u d i f e r i t e d e s e n e $ p r i n a n u m i t e p r o c e d e e $ s e o # = i n a < a - numitele zugr;velidecorative.ug;velile simple pot r;m>ne deci definitive$ sau pot construi fondulzugr;velilordecorative.9ecorarea peretilor se face >n am#inarea dintre culoarea fondului n s p e c ia l r e g ul i le d eco m# in ar e a cu lo ri lo r n sp ec ia l regulilearmoniei culorilor.n conunuare sunt descrisezugr;ve lil e decorat ive executate cu compoz i=ii de ap;nt?lnesc mai des .

*.2 ugr;veli cu liniatur;8e execut; acolo unde se cere ca peretii >nc;perilor s; ai#; por=iuni colorated i f e r i ts a u c u n u a n = e d i f e r i t e ! l o c u l d e s e p a r a = i e d i n t r e d o u ; c u l o r i s a un u a n = e s e marceaz; cu o linie de culoare potrivit;.Cand linia se t rage orizontal pe perete lao >n;l= ime mai mica dec?t %um;tatea>n;l =imi i peretelui $ par tea de su# l in ia dedemarca=ie se numencis; dec>t restulperetelui.Pentru demarcarea a dou; culori se traseaz; uneori c?teva linii apropiate$ paralele< i ded if er it e l ;= im i. in ii le s u# =i ri d e ' -5 mm l ;= im e s e n um es c r it er i s au#eg la i t e r i ! acestea com#inate cu liniile mai late dau impresia c; demarcarea s-a f;cut cu pervazuri .

Pentru delimitarea a dou; culori liniile se trag nu numai orizontal ci mp;r=irea suprafe=elor pere=ilor >n asa-numite oglinzi. +glinzile se finiseaz; cudiferitezugr;veli decora=ie$ dup; cerin=e.Pentru trasarea liniilor paralele se folose


15/29

*.* ugr;veli rolate cu rol;

Peste zugr;veli simple aplicate pe pere=i$ foarte adesea se execut; desene cua%utorulrolelor. Rolarea se >ncepe de la un col= al >nc;perii$ aplic>nd rola la partea desus aperetelui ntre#uin=eaz; tot at>tea role care se aplica prin suprapunere.Com#ina=iilede desene n form; de sul si de leaga >n spiral; cu o sfoar;.8ulul se >nmoaie >ncompozi=ia de zugr;vit$ se stoarce surplusul de material ncep?nddintr-un col= al >ncaperii$ de sus >n %os .

Pentr u ca des enul$ ca re se o#=ine prin aceast; r olare $ s; fie unifor m


16/29

pe suprafa=a ce se finiseaza$ prin g;urilerespective$ imprim?nd modelul ales pe fondul zugr;veliiini=iale$ iar ns;n mai multe culori s-a ar;tat ca sunt necesare o serie den patru culori se >ntre#uin=eaz; patru


17/29

zugraveli$ este necesar a se verifica daca au fostex ec ut a te si re ce pt io na te to at e lu cr a ri ledestinate a le prote%a precum si daca au fostmontatetoate piesele auxiliare.aterialelepot fi in troduse in lucr are numai daca $ in preala#i l$ sau veri fica t ca sunt corespunzatoarenormelor respective. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se ver ifica respectareatenoligiei de executiei$ utilizarea retetelor si a compozitieiamestecurilor$ precum siaplicarea straturilor succesive$ in ordinea si la intervale de timpprescrise si aplicarea masurilor deprotectie impotriva uscarii #ruste$ spalarii prin ploaiesau ingetari. a t e rmina r ea une i f aze de

lu cr ar i$ se ef ec tu ea za ce l pu ti n ca te o ve ri fi ca re la fiecare incapere si la fiecare 1@@ mpatrati .5.1 Jerificarea pe faze de lucru la zugr;veliPrin examinarea vizual; se verific; aspectul suprafe=elor zugr;vite >n culori deap;$precum n ca lcio-vecc io ! acestea tre#uie s; ai#; un ton de cu loareuni form;$s; nu prezinte pete$ scurgeri$ stropi$ #;sici n care s-a introdus prea mult clei. 9efectul nu poate fi>nd rep ta t dec? t sp;l >nd toa t; suprafa =a s i zugr;v ind d in nou cu o compozi = i e >nca r e c l e i u l e s t e > n p r o p o r = i a i n d i ca t ; > n r e = e t ; < i cu ca r e s e f ac > n ce r c; r i p en t r ua verifica rezultatele >ncondi=iile specificate de lucru.azugr;velile stropite sau rolate p;tate$ eventualele mici defecte ap;rute pesuprafe=ele s t ropi te sau ro late se pol reparalocal $ f;r; interven= ii pe toat; suprafa=a. ngen eral $ la ace s te repa ra= i i se lucr eaz ;n u m a i c u m ? n a p r o c e d ? n d p e p o r = i u n i m i c i l a r e t u < u r i c u p e n s u l e p o t r i v i t e .9a c; nu au ma i r; ma s co mp oz i= ii di n ce le cu ca re s- au lucrat ini=ial$ tre#uie preparatealtele exact cu aceean t r e t imp . (s t fe l $ pe tavane sau pe pere =i potap;rea pete de umezeala care altereaz; zugr;veala. n primulr?nd tre#uie cercetat; cauzalor $ care poate f i un defect la invel itoare sau la anexele ei B %g ea# ur i $ #ur la ne$l u c ar n e $ l a i n s t a la = i a d e a l i m e n t ar e c u a p ; $ l a c e a d e > n c a l z ir e c e nt r a l a . $ s a u


18/29

l a cea de scu rgere a apelo r uza te . Pen t ru r emed ier e es te necesar; rezugr;virea>ntregii >nc;peri$ dup; >ndep;rtarea$ >n preala#il a cauzelorcare au degeneratdefectele.Pete de rugin;pot ap;rea cu timpul pe fa =a zugr;vi t; . Rugina prov ine de la oeventual; p?nz; de ra#i= neagr;neprote%at; n>ndep;rtarea tencuielii atacate de rugin;$ p>n; laelementul care o provoac;$ cur;=irea

acestuia$ >nglo#area lui >n mortar de ciment


19/29

Gi#liografie1 . ( d r i a n a i # r e a s i a l t i i L 8 t u d i u l m a t e r i a l e l o r s i c o n s t r u c t i i ! a n u a l apro#at prin +rdinul inisterului nr. *25/2 august 2@@@!2. . 9 a v i d e s c u $ C .R o s o g a L 4 t i l a % u l s i t e n o l o g i a l u c ra r i l o r d e f i n i s a % e i n c o n n s t r u c t i i ! a n ua l pe n t ru c l a sa a M a p r o f i l c on s t r u c t i i $ ,ditura 9idactica si pedagogica$Gucuresti 10F5!' . . 9 a v i d e s c u C . R o s o g a L 4 t i l a % u l s i t e no l o g i al u c r a r i l o r d e f i n i s a % e i n c o n n s t r u c t i i ! a n u a l p e n t r u c l a s a a M a

p r o f i l c o n s t r u c t i i $ ,ditura 9idactica si pedagogica$ Gucuresti 10F1!*.C . R o s o g a L e n o l o g i a l u c r a r i l o r d e c o n s t r u c t i i s i i n s t a l a t i i L anualpentru clasa a M a prof il cons truc ti i L ,di tu ra 9idact ica si pedagogica Gucuresti!5 . a t e r i a l e d e c o n s t r u c t i i s i i n s t a l a t i i L a n u a l p e n t r u c l a s a a Ma profil constructii - ,ditura 9idactica si pedagogica Gucuresti! . C . G o # $ P . J e l i c a L a t e r i a l e d e c o n s t r u c t i i - , d i t u r a 9 i d a c t i c a s i pedagogica Gucuresti107F!7 . 8 e # a s t i a n o l o g e a $ 8 . P o p L , x e c u t i a l u c r a r i i d ec o n s t r u c t i i L ndrumator Jol ,ditura enica Gucuresti 10F7!F . C . s i c u r a LC a r t e a z u g r a v u l u i s i v o p s i t o r u l u i $ , d i t u r a e n i c a Gucuresti10F1!

sssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss

2.5. ZUGRAVELI SI VOPSITORII

2.5.01. GENERALITATI

(cest capitol cuprinde specificatiile tenice privind executia zugravelilor si vopsitoriilor$asemanatoare ca materiale si tenologie de executie si sint prezentate fiecare in su#capitoleseparate.

Continutul su#capitolelor este urmatorul:

1. Jopsitorii cu ulei

2. Jositorii cu Jinarom

2.5.02. MATERIALE

aterialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile teniceconform standardelor si normelor de productie interne specificate in su#capitolele respective.

2.5.03. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

- Jarul in #ulgari si uma livrate in vrac se transporta in vagoane incise. psosul se livreazanumai in saci de irtie si se transporta in vagoane incise.

9epozitarea materialelor pentru zugraveli se face 525p1521f in spatii incise ferite deumezeala.


20/29

- aterialele utilizate la lucrarile de vopsitorie$ livrate in #idoane de ta#la$ in #utoaie PJC cusaci de polietilena la interior$ vor fi depozitate separat pe loturi$ in locuri uscate si ferite deinget si am#ala%ele ermetic incise.

- 9epozitele tre#uie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. 8e recomanda catemperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre N7@C si N2@@C.

2.5.04. LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREAZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR

- nainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli$ gleturi$placa%e$ pardoselile reci$ exclusiv lustruirea$ instalatiile electrice$ sanitare si incalzire inclusivremedierile si pro#ele acestora.

- n incaperile cu pardoseli din PJC$ parcet$ mocete$ zugravelile se vor executa inainteaexecutarii im#racamintii parsoselii. 8tratul suport al pardoselii se va prote%a contra umiditatii simurdariei.

- implaria de lemn si metalica tre#uie sa fie montata si revizuita$ cu exceptia drucarelor$sildurilor si cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea timplariei.

- 4ltimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte definisarea pardoselii:

- rascetare parcet$ ceruire P.C.$ lustruire marmura si mozaic.

8e vor lua masuri de protectie contra murdariei im#racamintii pardoselilor.

2.5.05. PREGATIREA SUPRAFETELOR

2.5.05.1. Sup!"#$# $#%&u'$# s!u (# )#$*%

- n vederea finisarii cu zugraveli de var$ suprafetele tre#uie discuite cit mai fin$ urmele dedrisca sa fie putin vizi#ile: toate eventualele reparatii sa fie executate cu gri%a$ terminate siuscate.

- n cazul suprafetelor de #eton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment- var$ dupa ce #avurile si dungile iesinde au fost indepartate iar petele de decofral se vor frecacu piatra de slefuit sau cu perie de sirma.

2.5.05.2. Sup!"#$# +#$u'$#

- 8uprafetele de tencuieli gletuite Bvar sau ipsos$ tre#uie sa fie plane si netede$ fara desprinderisi fisuri.

- oate fisurile si neregularitatile se cituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozi-

tie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru cituire: preparata in volume B2 parti ipsos la 1parte apa in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta ipsos-var$ 1 parte ipsossi 1 parte lapte de var folosita in cel mult 2@ minute de la preparare.


21/29

- 9upa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu irtie de slefuit$ peretii de sus in %os$ si securata de praf cu perii sau #idinele curate si uscate.

2.5.05.3. Sup!"#$# (# #-%

- implariile tre#uie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul$ din transportsau monta%.

- Jopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate$ cuieleingropate si #ine curatate.

- 4miditatea timplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15 O$ verificata cu aparatul electrictip KQgrometteK.

- (ccesoriile metalice ale timplariei care nu sint alamite$ nicelate sau lacuite din fa#ricatie$vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.

2.5.05.4. Sup!"#$## -#$!'

- 8uprafetele metalice nu tre#uie sa prezinte pete de rugina$ grosimi de orice fel$ vopsea vece$noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma$ spacluri de otel$ irtie sticlatasau sau solutii decapante Bferuginol etc.. Petele de grasime se sterg de grasime cu solventi$exclusiv petrol lampant si #enzina auto.

- implaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzatorvopselelor de ulei.

2.5.0. CONDITII DE E/ECUTIE

- ugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie siprevederile din prezentul Caiet de sarcini.

- ucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului$ in mediuam#iant$ de cel putin N5@C$ in cazul zugravelilor$ regim de temperatura ce se va tine in tottimpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii$ dupaexecutarea lor.

- Iinisa%ele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de laincetarea ploii si nici pe timp de vint puternic sau arsita mare.

- nainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetelesuportau umiditatea de regim: 'O suprafetele tencuite si FO suprafetele gletuite. n conditii deumiditate a aerului de pina la @O si temperatura N15-2@@C$ acestea se o#tin in '@ zile de latencuire si 15 zile de la gletuire. 4miditatea se verifica cu aparatul KQgrometteK sau similar.8e poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1O$ ce se aplica cu pensula pe osuprafata mica$ daca se coloreaza in violet sau roz$ stratul respectiv are umiditate mai mare de'O.

- 9iferenta de temperatura intre aerul incon%urator si suprafata care se vopseste nu tre#uie sa fiemai mare de @C$ pentru evitarea condensarii vaporilor.


22/29

- 6u se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. 8e pot folosi numai pe #aza deconfirmare a unui la#orator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitelestandardelor si normelor de fa#ricatie.

2.5.0

2.5.0.3. V*ps'$*'# &u *ps## (# u#'

8e cuprind in acest su#capitol specificatiile tenice$ conditiile si modul de executare alucrarilor de vopsitorie pe suprafete interioare gletuite cu glet de ipsos$ la interior si exterior petimplarie de lemn si metalica$ #alustrade$ grile$ alte elemente metalice etc.

2.5.0.3.01. S$!%(!(# s' %*-# (# #"#'%$! p#%$u -!$#'!#

2' acuri$ vopsele$ emailuri Bvopsea de ulei!

8(8 1F-7@ 4lei tenic de in!

8(8 502-F@Cituri pe #aza de ulei!

8(8 *5-F Genzina de extractie!

6.. grunduri anticorozive pe #aza de minium de plum#$ oxid de fier!

8(8 5102-703rund de astupat porii!

8(8 15F1/2-F' irtie pentru slefuire uscata!

8(8 *50'-F*Corpuri a#razive cu liant ceramic!

8(8 5*5/1-F@ psos pentru constructii!

8(8 '12*-759iluant special pentru produse pe #aza de ulei.

2.5.0.3.02. Sp#&'"'&!$'' p''%( ##&u$'!

- Jopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafata de lemn sau de metal$ dupaterminarea tuturor lucrarilor pregatitoare.

- Pe glet de ipsos se aplica un grund de im#inare. implaria de lemn si metalica se livreaza pe

santier gata grunduita cu grund de im#i#are si respectiv grund anticoroziv.

- 3rundul se va aplica intotdeauna manual$ cu pensula pentru a asigura o legatura mai #una avopsitoriei cu suprafata suport.

- 9upa grunduire se executa cituirea defectelor locale$ slefuirea locurilor cituite si stergereade praf dupa uscare! se executa doua spacluiri complete ale suprafetelor$ urmate fiecare deslefuire dupa uscare si stergerea prafului rezultat.


23/29

- Cituirea si spacluirea se face cu cit de ulei pentru aplicare cu spaclu Bcit de cutit.aterialul pentru spacluit se prepara din cit de cutit la consistenta necesara prin diluare cudiluant special$ cu ulei sau cu vopsea la culoare.

- 8lefuirea succesiva de @$2-@$5 mm grosime$ se face cu irtie de slefuit$ cu granulatie din ce ince mai mica$ pentru diferitele straturi$ pentru o#tinerea unei rugozitati reduse a suprafetelor.

- (plicarea vopselei se face in trei straturi. nainte de aplicare$ vopseaua se strecoara prin sitafina B0@@ ociuri/m2 se aduce la consistenta de lucru prin amestecarea de 5-1@O cu un diluantcorespunzator vopselei respective.

- Jopseaua se aplica intr-un strat uniform$ fara a lasa urme mai groase sau mai su#tiri devopsea si va fi intinsa pina la o#tinerea unei #une adeziuni de stratul inferior. implariadetasa#ila se va vopsi in pozitie orizontala.

- 8traturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare$ unul fata de celalalt.

4ltimul strat se va intinde astfel:

- pe pereti$ de sus in %os!

- pe elemente de lemn$ in lungul fi#relor!

- 9upa aplicarea primului strat de vopsea$ acesta se netezeste cu o pensula speciala cu parulmoale$ dupa uscare suprafata se slefuieste cu irtie de slefuit$ granulozitate F@.

- Pentru o#tinerea unei vopsitorii de calitate superioara$ dupa primele doua straturi se executacituirea si cituiri-slefuiri intermediare. Cituirea se face cu cit de ulei.

9upa slefuire se sterge praful cu pensula moale.

- 8lefuirea si aplicarea unui strat se face numai dupa maximum 2* ore de la aplicarea stratuluiprecedent$ dupa uscarea acestuia.

- ncaperile in care se executa vopsitorii tre#uie sa fie lipsite de praf si #ine aerisite$ fara curentiputernici de aer.

- ncaperile cu vapori de apa Bumiditate peste @O vopsitoria va fi executata neted.

- Radiatoarele$ dupa grunduire cu grund anticorosiv se vopsesc in trei straturi cu vopsele

speciale pentru radiatoare Brezistente la caldura.

- Ioile de usi$ cercevelele ferestrelor si alte elemente detasa#ile pot fi vopsite in primele douastraturi si inainte de montarea lor. ,fectuarea lucrarilor si depozitarea lor se va face intr-oincapere lispita de praf si curent.

- Galustradele$ grilele si alte confectii metalice$ grunduite cu grund anticoroziv se vopsesc intrei straturi pe locul de monta%.

- a executarea vopsitoriei cu mi%loace mecanizate se vor lua toate masurile pentru asigurarea


24/29

unor lucrari de calitate superioara$ in conditiile respectarii succesiunii operatiilor timpul deuscare$ numarul straturilor ca cele indicate la vopsea manuala precum si intretinerii instalatiilorrespective conform recomandarilor fa#ricantului.

- 8uprafetele care tre#uiesc vor fi prote%ate printr-un element separator Bcarton$ irtie specialaetc..

2.5.0.4. V*ps'$*'# &u '%!*-

n acest su#capitol se cuprind specificatiile tenice$ conditiile si modul de executie avopsitoriei cu J6(R+ aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi cuumiditate relativa a aerului pina la @O$ la pereti si tavane.

2.5.0.4.01. S$!%(!(# s' %*-# (# #"#'%$! p#%$u -!$#'!#

8(8 7'50-F0Jopsea J6(R+$ pe #aza de poliacetat! de vinil in dispersie!

8(8 70@-F* (pa pentru constructii!

8(8 5*5/1-F@ psos pentru constructii!

8(8 15F1/2-F' irtie pentru slefuire uscata.

2.5.0.4.02. Sp#&'"'&!$'' p''%( ##&u$'!

- Jopsitoria cu vopsea Jinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si gletuite cu gletde ipsos.

- Jopsitoria cu vopsea Jinarom se realizeaza in urmatoarea ordine:

- grund de vopsea Jinarom!

- vopsea Jinarom diluata aplicata in doua straturi.

- n preala#il se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei acestuia.

- Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea Jinarom siun volum egal de apa si se omogenizeaza.

- 3rundul se aplica numai manual cu #idineaua sau cu pensula lata! timpul de uscare este de

minimum 2 ore la temperatura N15@

C si o ora la N25@

C sau mai mare.

- Jopsitoria de Jinarom se realizeaza aplicind doua straturi de vopsea diluata cu apa inproportie de *:1 Bvolumetric! aplicarea se va face cu pistolul su# presiune! inainte de folosirevopseaua se strecoara prin sita cu 0@@ ociuri/cm2.

Gidoanele si vasele cu vopsea se vor incide etans.

a reluarea lucrului$ vopseaua va fi #ine omogenizata.


25/29

2.5.0. C*%('$'' (# &!'$!$# s' #'"'&!#! u&!'*

BComune punctelor 2..1.! 2..2.! 2..'.! 2..*.

- Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor Bdirigintele delucrare:

- indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus!

- calitatea principalelor materiale introduse in executie$ conform standardelor si normelorinterne de fa#ricatie!

- respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier!

- corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate.

- ucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare su#capitol si gasitenecorespunzatoare se vor reface sau remedia.

- Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

2.5.0.1. Zu+!#'

- Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica:

- corespondenta acestora cu proiectul!

- aspectul suprafetelor zugravite: sa ai#a un ton de culoare uniforma$ fara pete$ scurgeri$ co%iri$fire de par$ urme de #idinea$ corecturi sau retusuri locale ce distoneaza cu tonul general.

- (derenta zugravelilor se constata prin frecare usoara cu palma pe perete. + zugraveala ade-

renta$ de calitate$ nu tre#uie sa se ia pe palma.

- Rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar delungime potrivita avind o latime uniforma si fara inadituri: se admite o deviere izolata$ care sanu se a#ata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm.

2.5.0.2. V*ps'$*''

- 8e controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta$ ce se constata prin ciocanire usoara avopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte.

- 8e verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume:

1. vopsitoriile de ulei tre#uie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspectlucios sau mat Bcum s-a cerut!

2. vopseaua tre#uie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte #une$ perfecte$ fara straturistravezii$ pete$ desprinderi$ cute$ #asici$ scurgeri$ crapaturi$ fisuri$ care pot genera desprinderi$


26/29

aglomerari de coloranti$ neregularitari din cituire sau slefuire$ fire de par$ urme de vopseainsuficient amestecata si altele asemenea!

'. vopsitoria aplicata pe timplarie se va verifica vizual acoperirea foarte #una cu pelicula devopsea a suprafetelor de lemn sau metal #ine cituite si slefuite! se va controla ca drucerele$sildurile$ cremoane$ olivere sa nu fie patate de vopsea!

*. nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite!

5. verificarea respectarii tenologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire Bcuratire$slefuire$ cituire rosturi etc. se va face prin sonda%$ indepartindu-se cu gri%a vopseaua pina lastratul suport!

. se verifica vizual vopsirea tevilor$ radiatoarelor etc. daca sint vopsite in culoarea prescrisasau vopseaua este de culoare uniforma$ fara pete$ urme de pensula sau alte defecte! deasemenea$ se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pespatele acestora$ ca elementele respective$ nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar sizugraveala! pentru verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi oglinda! se va

controla prin sonda% aplicarea vopselei pe suprafete corect pregatite si succesiunea indicata.

7. liniatura$ frizurile$ #ordurile tre#uie sa fie de latime egala pe toata lungimea! sa nu prezintecur#uri$ frinturi pe acelasi aliniament$ iar inadirile sa nu fie vizi#ile de la distanta mai mare de1 m!

F. separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala peretilor sitavanelor$ tre#uie sa fie distincte$ fara suprapuneri$ ondulatii etc.! verificarea rectilinitatiiliniilor de separatie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare! pe intreg peretele sa nuexiste mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se a#ata de la linia dreapta cu mai mult de2 mm.

2.5.0.3. M!su!$*' s' (#&*%$!#B-J

1. ugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat.

8uprafetele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si sint aceleasi ca pentrutencuieli interioare.

2. Jopsitoriile pe timplarie de lemn$ inclusiv Btocurile si captuselile pina la 10 cm latime sedeconteaza la metru patrat suprafata de calcul pentru decontare:

!- ferestre simple$ suprafata cuprinsa in Coef. de multiplicare avopsite pe am#ele conturul exterior al suprafetei de #aza 1.5

fete Bcu un rind de tocului sau captuselilor

cercevele

)- ferestre si idem @$75


27/29

luminatoare fixe

&- ferestre du#le idem '$@@

Bcu doua rinduri de

cercevele sau cu-

plate$ vopsite pe

toate fetele

(- glasanduri simple idem 1$25

Bpe tocuri vopsite pe

am#ele fete

#- usi simple pe toc idem 2$5@ 8uprafatageamurilor se

scade de doua ori

"- usi simple pe idem 2$0@

captuseli

+- usi du#le$ vopsite idem *$5@ 8uprafata geamu-pecele patru fete rilor se scade de

doua ori

- pervazuri si rame 8uprafata desfasurata 1$@@

la ferestre si usi real vopsita

I- captuseli cu latimi 8uprafata reala care 1$@@

mai mare de 10 cm depaseste lat. de 10 cm

masurata desfasurat

'. Jopsitorie pe timplaria metalica$ inclusiv tocurile se deconteaza la metru patrat.

8uprafata de calcul pentru decontare: Coef. de multiplicare a suprafetei de #aza

!- ferestre simple fixe 8uprafata cuprinsa @$5

vopsite pe am#ele fete in conturul exterior

al tocurilor


28/29

)- ferestre simple cu idem 1$@@

descidere inter. sau

exter.$ vopsite pe am-

#ele fete

&- ferestre simple idem 2$@@

cuplate$ vopsit am-

#ele fete

(- usi simple$ vopsite idem 2$5@ 8e scad geamu-

pe am#ele fete rile de doua ori

suprafata lor.

Jopsitoriile de ulei si Jinarom$ pe epreti si tavane se deconteaza la metru patrat.

8uprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea golurilornevopsite mai mari de * mp$ dar se adauga suprafata glafurilor$ spaletiilor$ grinzilor etc.existente pe suprafetele respective.

Jopsitorii la #alustrade$ grile si parapeti metalici$ se deconteaza la metru patrat.

8uprafata cuprinsa

in conturul exterio-

rul proiectiei verti-

cale a acestor ele-

mente 1$@@

Jopsitorii la elemente de instalatii! se deconteaza la metru patrat si la m.

!- radiatoare 8uprafata reala vop-

sita calculata pe #a-

za de ta#ele de supra-

fete Bmp 1$@@

)- la conducte cu ungimea real vopsita


29/29

diametre exter. pina Bm 1$@@

la '* mm inclusiv

&- conducte cu dia- 8uprafata desfasurata

metrul exterior mai real vopsita 1$@@

mare de '* mm

Jopsitoria elementelor de ta#la de zinc$ se deconteaza la metru patrat.

8uprafata desfasurata efectiv vopsita$ cu scaderea golurilor mai mari de @$25m2 1$@@

ZUGRĂVELI CU LINIATURĂ ÎN CULORI DIFERITE

Documents

Transcript of ZUGRĂVELI CU LINIATURĂ ÎN CULORI DIFERITE