Istoria romanilor din Dacia Traiana - A.D. Xenopol romanilor... · 2020. 6. 25. · A. D. Xenopol...

10
CoPerta de I. OPRI$AN Supracoperta I: Mihai II SuJu ultimul domn fanariot al Moldovei Supracoperta IV: Nicolae MalTocordat. Portret. Coperta I: Mihai Racovi16. Coperta IV: Nicolae Mawogheni cu intreaga sa curte. Editura SAECIJLUM I.O. ISBN: 978-973-642-441-0 @ Toate drepturile sunt rezervate Edituii SAECULUM I.O. A. D. Xenopol ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA ,Nu sunt vemile sub cdrma omului, ci bietul om sub vremi" Vol. V Istoria moderni (partea a II-a) EPOCA FANARIOTILOR Edilie ingrijitd si prefafi de l. Oprigan Editura SAECULUM I.O. Bucureqti - 2020

Transcript of Istoria romanilor din Dacia Traiana - A.D. Xenopol romanilor... · 2020. 6. 25. · A. D. Xenopol...

  • CoPerta de I. OPRI$AN

    Supracoperta I: Mihai II SuJu ultimul domn fanariot al MoldoveiSupracoperta IV: Nicolae MalTocordat. Portret.

    Coperta I: Mihai Racovi16.

    Coperta IV: Nicolae Mawogheni cu intreaga sa curte.

    Editura SAECIJLUM I.O.

    ISBN: 978-973-642-441-0

    @ Toate drepturile sunt rezervate Edituii SAECULUM I.O.

    A. D. Xenopol

    ISTORIAROMANILOR

    DIN DACIA TRAIANA,Nu sunt vemile sub cdrma omului,

    ci bietul om sub vremi"

    Vol. VIstoria moderni (partea a II-a)

    EPOCA FANARIOTILOR

    Edilie ingrijitd si prefafi de l. Oprigan

    Editura SAECULUM I.O.Bucureqti - 2020

    https://www.libris.ro/istoria-romanilor-din-dacia-traiana-a-d-xenopol-SEC978-973-642-441-0--p13312151.html

  • CUPRINS

    Abisul cdderii romdneSti sub fanorioli (1. Opri;an).......'......5Introducere.......... .................'....'..............15

    CAPULI O/)Mavrocorda{ii

    lTll-1749

    I. Neculai Mavrocordat (1711- 1730)1 . A doua domnie a lui Neculai Mavrocordat in Moldova...192. $tefan Cantacuzino in Muntenia. .. - -.....'...... -.. -..'..'... .. ....32

    3. Neculai Mawocordat in Muntenia.... .'....'.......'...............384. Mihai RacoviJd in Moldova......... ......'...... ..'.......... .......54

    II. Constantin Mavrocordat (17 30- 1749)L Istoria lirilor romdne de la 1730-1735.......'..........'.'.....'.632. Jdrile rom6ne dela 1735-1741;i rdzboiul din 1738-

    1739 -................... .................................753. Oltenia sub germani .......... .......'.....'......'..........'.'..... .....88

    4. Reformele lui Constantin Mavrocordat. ....'..................10i

    I

  • A. D. Xenopol

    CAPUL il (VDIstora ldrilor Romine de la mazilirea lui ConstantinMavrocordat pini la Pacea de la Kuciuk-Kainargi

    1740-1774

    I. Istoria ldrilor Romdne de la I749- 1769............................. 1191. Istoria Munteniei de la Gr[igore] Ghica

    la ocupatia ruseascd ....................................................... 1 l92. Istoria Moldovei de la Constantin Racovild pdnd la

    ocupatia ruseasc[ ...............................129II. Rdzboiul terminat prin pacea de la KuciuK-Kainargi ............

    I769-t 774........... .................................... I 5 Il. Atingerea mai de aproape a romdnilor cu rusii..............1512. Organizarea cerutd de boieri .......................................... 1633. Pacea de la Kuciuk Kainargi..........................................170

    III. Rdpirea 8ucovinei.................... ............1811. Politica general[............................................................. 1812. Politica speciale .............................................................1913. Soafta lui Grigore Ghica................................................205

    CAPULil (\,1DIstoria TErilor RomAne de la Pac€a de Kuciuk-Kainargi

    pAni la aceea de flal Bucuregti 1774-1812

    L De la pacea de [La Kuciuk-] Kainargi pdnd la aceea de flalIaSi (1774-1792). ........215

    1. Alexandru Ipsilanti in Muntenia qi domniile paralele dinMoldova 1714-).782 ..........................215

    2. Istoria Jirilor romine de la 1782-1786 -.........-..-............2343. Neculai Mavrogheni in Muntenia, 1786-1788, gi

    Alexandn.r Ipsilanti in Moldova, 1786-17 89 ..-..............247

    ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA TRAIANA, V

    4. Rizboiul teminat prin pacea de la Iaqi, 1792................259

    II. ldrile Romdne de la Pacea de flal la;i pdnd Ia Rdzboiul din1806 (1792-1806)

    1. Istoria Munteniei gi a Moldovei de la 1792-1799..........27 52. Istoria Munteniei qi a Moldovei de la 1799-1802......'.. 2933. Constantin Ipsilanti qi Alexandru Moruzi

    r 802- I 806........... ...............................313III. Rdzboiul din 1806-1812. Pacea de la Bucure;ti, 1812.....333

    1. Rdzboiul din 1806.................... ..........3332. Suferinjele rom6nilor ;i pierderea Basarabiei................352

    CAPULIVIstoria llrilor Romane de la Pacea de Ual Bucure$ti pinI la

    risturnarea fanariolilorl8l2-1821

    I. Istoria ldrilor Romdne de la 18I2- 1821 .................. ..........3671. Domniile lui Ioan Caragea qi Scarlat Calimah.........'..'..3672. Legiuirile lui Ioan Caragea gi Scarlat Ca1imah......'.......3 803. Ultimii domni fanarioli... ..................390

    II. Riistumarea domniilor fanariote. ..........3951. Eteria greceascA .............................................................3952. ldrile romine fali cu revolulia greceascb .........'......'....4073. Restabilirea domniilor pAmentene.......................'..'..... 436

  • 1r

    686 A. D. Xenopol

    CAPULV(Ix)Rezultatele epocii fanariote

    L Starea politicd, economicd, financiard Si sociald a romdnilordin Principate..... ........457

    1. Starea politicd. ...................................4573. Starea economic5....................... ........4803. Starea financiar[ .................................5034. Societatea qi mora\.urile.................................................521

    II. invdldmdntul grecesc in epoca fanariotd...........................543l.Istoricul Sco1i1or................ ................5432. invdldmdntul grecesc................. ........5573. Rezultatele culturii grecegti ....... ....................................57i

    CAPULVI (X)Cultura romAneasci in veacul al XVIIIJea

    I. Miqcarea culturald tn Transilvania .....................................6031. Unirea Bisericii RomAne din Transilvania cu cea

    Catolicd............... ...............................6032. Revolufia lui Horia ..................... ...................................6173. Cultura romineasc[ in Ardeal..... ...................................629

    IL Cultura romdneascd in ldrile Romdne.............................. 64 I1. in Muntenia..... ...................................6412. in Moldova..... ........655

    ANEXA

    Translatio Tbs tamenti pie defunctae principissae PagonaeCantacuzenae-..--. ...............................617

    Traducerea Testamentului binecredincioasei defuncte, [a]principesei P6una Cantacuzino........ ...........................-..679

  • I

    NECULAI MAVROCORDATtTtl-1730

    1. A doua domnie a lui NeculaiMavrocordat in Moldova

    Neculai Mavrocordat a doua oari in Moldova, l7ll-1716Mazilirea lui Mavrocordatr din intAia lui domnie in Moldova

    nu provenise din neincrederea Porlii in el, gi inlocuirea lui cuDimitrie Cantemir se fdcuse numai fiindci turcii credeau ciacesta va putea, mai curdnd decdt domnul grec, pune mina peBrdncoveanu. Marea incredere de care Mawocordat se bucurala Poartd reies[ tocmai din imprejurarea c5, el este renduit domnin Moldova, in nigte momente atat de critice ca acele aduse prinrdzboiul cu ruEii qi trddarea lui Cantemir.

    Turcii chiar staturi cdtva timp la gdnduri, dacd nu ar face maibine sd prefacl cel pulin Moldova in paqaldc2; dar ei se lepidardin curdnd de acest plan, ce le-ar fi putut deveni periculos in cazulunei rdscoale a moldovenilor, in care s-ar fi putut amesteca rugii,

    1. Asupra originii familiei Mavrocordat, vezi vol. IV, p. 483. NeculaiMal,Tocordat intri in Iaqi in ziua de 8 noemvrie I 7 I 1 . Acsinte Uricariulh Letopisele,Il, p. 144. Comp[ar6] des Alleurs c[dtre] Ludovic alXIVJea, 10 octomwi e 1711, Doc[umenteJ, Col[ecyia] Hutm[uzakiJ ,Suplement,I,p. 404.

    2. Acsinte Uricariul, Letopisele, I1I, p . 139 .

  • A. D. Xenopol

    de care tui'cii invijase a se teme atAt de mult, cu toati izbdnda lorde pc rnalurile Prutului.

    CAtre aceste co sideralii politice, turcii nu uitau nici cele fi-uanciare; anume iu cazul cind lil'ile romane ar fi fost incorpotateca provincii turceEti, Poafia ,,ar fi pierdut o bund parle din veni-turile pe care le scotea din ele; cdci sultanii, deqi despofi, nu auputerea de a ridica noi ilnpozite in statele 1or, nici chiar de a inllfape acele existente, qi acei care au indrdznit a cerca vreo innoire

    in aceastd privinld, totdeauna qi-au pus in cumpAni coroana lorin 15rile rom0ne, care le aparlin nurnai cu titlul de suzeranfi], eipot urca dirile dupi plac Ei comite firi nicio teamb cele mai marinedreptd1i"l.

    Turcii, spre a cAqtiga gi mai mult pe Mavrocordat, il trateazdcu cele mai deosebite onoruri, primindul vizirul de mai rnulte ori

    in audienle tainice, lucru cu totul neobiEnuit la domnii mazili; este

    numit prieten in scrisorile mar ilot' dregitori ai sultanilor cltre el,

    $i este chiar scutit de toate cheltuielile cipdtdlii dornniei, sultanul

    iertendu-i pan6 qi cele 50 de pungi de bani, cu care se hotarase sa

    vAndi - de astd dat[, mai ieftin - scaunul Moldovei.Marea vazi gi incredere de care Neculai Mavrocordat se bu-

    cura la Poarld fu spre norocul Moldovei lara se afla intr-adevdrin[tr-]o pozilie din cele mai grele, dupd nefelicita intreprindere a

    lui Cantemir, fata, pe de o parte, cu rdzbunarea pigAnilor', pe dealta, cu cererile de despdgubire ale turcilor negu{ltori sau balgii,penh'u daunele gi mor,tile sufelite in timpul rizrneri{ei; nu mai pulin

    expusd la jafurile oEtirilor suedeze 9i polone, fiind tot pe atat degreu a scipa de ele pe cit;i a se plange in contra lor, aceste oEtirifiind bine vizute de turci, care sub intelirile necontenite ale luiCarol al XII-lea erau gata pe fiece zi a reimoi rdzboiul cu n-rqii.Pe l6ngi aceste nenorociri aduse de oameni, Ei urgia lui D-zeuse abituse pe biata Moldovd, sr'rb foma unor nesf6rEili nouri delAcuste, care pustiau holdele qi inciurnau aerul.

    I . Mdmoires h is toriqu es et gdographiques sur la Valachie, par M . B(ater) ,anexate la CarTa, Fllrtoire de la Moldavie, edilia Neuchatel, 1781, p.

    348.

    tstont,q nonrq.lrron Dl\ DACIATRAIANA. \ 21

    in asernenea imprejurdri se inlelege cAt de greu trebuia sdcadd lui Mavrocordat ocdrrnuirea unei ldri a cdreia limbd nicim6.car nu o Etial.

    Mavrocordat era, insA, pe cat o minte ager6 Ei purtatd prin trebi,

    pe atata qi inzastrat cu cunoqtinlele trebuitoare, nu numai spre aface din el un bun oc6rmuitor, dar cliiar spre a-i duce vestea unuiom invilat. Pe lAngd limba greceascd, intdriti prin[tr-]o addncicunogtinld a elinei, el scria Ei vorbea in perfeclie limbile latini,francezb ;i italiand. Mai avea gi deprinderea celor orientale, nea-pdrate unui interpret, precum turceasca, araba gi persiana. Dintre

    Etiinle, Mavrocordat se indeletnicise mai cu deosebire cu teologia qi

    filosofia. Variile lui cetiri in poelii gi filosofii greci gi latini, precum

    in deosebitele scrieri ale invdlalilor moderni ii deschisese mintea,incat el era pregatit din toate punctele de vedere pentru rolul deon.r politic qi diplomat ce era chemat s[ indeplineasci2.

    Mavrocordat, care igi instriinase prin rndndria lui simpatiilemoldovenilor in int6ia lui domnie, se aratd la ?ndl{imea grelei pro-bleme ce-i era dati a dezlega, anume a apdra interesele Moldoveifa1d cu Poarta Otomand, spre a cdqtiga tocmai prin[tr-]o asemenepurlare increderea locuitorilor in voinla lui de bine, qi prin aceastainsugi a-i detrage de la simpatiile ruseEti, gi a-i lipi iarbqi de vechealor suzerand. Astfel il vedem apirAnd pe rnoldoveni pe cat puteacontra pretenliilor turcilor balgii, qi reducdnd osAndirile pdmAn-tenilor pentru pagubele ca$unate acelor negulitori, totdeauna laminimul putincios, precum qi dAndu-Ei silinjele cele mai marispre a dobdndi de la turci ieftarea boierilor pribegifi in Rusia cuCantemir gi reintoarcerea lor in !ar6. Cdt nu luptd el pentru a scapa

    1 . Ioan Neculce, in Z etopisele,ll, p.326:,,Ei Sculi carnaraqul din lduntruce era tilmaciu, cd Neculai Vodi nu qtia limba moldovereasca, Si eruun lucm prea cu ndcaz boie lor qi taii".

    2. Commentatio de litterarum studiis Ioannis Nicolai Mavrocordati,principis Walachiae", auctor Ioann Theodorus Hoelbius Themarensis,Ienae, 1755, in Emile Legrand, Gindologie des Maurocordato deConstantinopole,Paris, 1886 (tirage dc grand luxe d 50 exemplairesnumdrotds), p. 63.

    f

  • A. D. Xenopol

    de la inchisoare pe cei trei boieri, Lupu vornicul, Antioh Jora qi

    Mascut postelnicul, reJinuli in Varna de Baltagi Mohamed pentru

    prepus de pAdinire citre ruqi?!Turcii neputdnd preface intreaga Moldovd in paEalAc, schimbd

    cel pulin jinutul Hotinului in olat turcesc. Un cap de tAtari, Ali-Bei,cere qi el, pentm acelaqi rnotiv al apdrlrii mai efective impotrivaruEilor decAt ar face-o hainii de moldoveni, cetatea Soroca cu

    linutul inconjuritor, ceea ce Poarta ii incuviinleazi. StdpAnireaprddalnicilor tdtari in Moldova ar fi {dcut peste putin!5 viala lo-cuitorilor de dincolo de Prut. Mavrocordat cere cu mari stdruinJerevocarea acelei cesiuni, gi merge in cilduroasa lui apdrare adrepturilor Moldovei p6ni a aminti turcilor condiliile pdcii de laCarlovitzl, gi chiar capitulaliile incheiate de Moldova cu sultanii,arnbele arnintiri nu plea placute otomanilor2.

    Tot pe atunci nemlii incep operalia ce deveni mai tArziu atAt

    de fatald Moldovei, a inaintirii pajurilor in.rpdrbtegti asupra hota-relor turceqti, rdgluind o parte din Moldova pe la grani{a Domei.

    Neculai Mavrocordat protesteazA cu energie contra incdlcdrilor'

    Austriei, gi o silegte la sfdrgit si se retrag6, amenin!6nd-o cu rdzboi

    din parlea Turcieir.Dormul mai elibereazd din prinsoare de la turci qi de la tdtari o

    surni de captivi, imbrdcAnd din banii lui pe acei ce veneau inddritcu totul goi, qi scutind de d6ri pe acei insura{i dintre ei.

    Toate aceste apdriri ale intereselor moldoveneEti din pafiea

    lui Neculai Mavrocordat fac chiar pe Neculce, cronicarul cel mai

    pomit contra domniilor striine, sd zicS: ,,Norocul ![rii a fost atuncice s-au tamplat de au venit Neculai Vodi; iar de ar hi venit altdomn mai prost, al hi fost prea rdu de rnoldoveni"a.

    Mavlocordat, ins6, ia mdsuri qi pentru usuralea ddrilor, care

    apdsau prea greu asupra locuitorilor, ceea ce ii era prin putintd mai

    l. Fonna graficd nu numai romdneasc[ a localitdlii Sremski Karlovcidin lugoslavia (ir.erl.).

    2. Acsinte Uricariul, 1.c., II, p. 152.3.Ibiden,p.l53.4. Neculce, in lelopisetre,ll, p. 377 .

    tsroRIA RoMANILoR Dn,t DACIATRAIANA. v

    ales prin faptul cA turcii, speriali de plecarea moldovenilor citreruEi gi de urmdrile cumplite ce o asemenea plecare ar putea aveapentru impirilia lor, daci ar fi urmatd qi de ceilalli cregtini dinpeninsula Balcanului, incetase mdcar pentru acel moment de a priviMoldova numai din punctul de vedere al banului, qi deschizAndochii lor cei adormili asupra pericolului politic, nu mai cereaului Mavrocordat nici bani, nici damri, spre a-l menline ?n scaun.

    Domnul grec scutefte pe preoli de birul de doi galbeni, lacare ii impusese Constantin Cantemir; coboari darea vddrIrituluide la patru bani la doi bani de vadrd; suprimd pogondritul viilor,precum qi darea m6ndstirilor, qi reduce iar darea go;tinei deasupraboierilor, pe care Mihai Racovitd ii indatorase a o pl6ti larineqter.

    Deqi cererile in bani ale turcilor se micEorase, Mavrocordat eracu toate aceste expus la cheltuieli destu1 de insemnate, mai ales cuaprovizionarea cetijilor mirginaqe dinspre Rusia, Hotinul, Sorocaqi Tighina in prevederea unui nou rdzboi. De aceea reducerile{bcute de el in dlri aduserd la sfdr;itul anului intdi al dornniei luiun neajuns in acoperirea cheltuielilor prin venihrri. in loc, insd, caMawocoldat sd facd ca alli domni, sA scoatA o noua dare pentnrintdmpinarea nevoii, el implini lipsa din banii lui, qi apoi adundnddivanul ii ariti sdmile vistieriei qi puse pe boieri a-i da o adeverinlddespre suma ce lara ii rdmdsese datoare2. Iatd IdrA indoiali cel inteidomn, pe care domnia il costa bani in loc de a-i produce!

    Cum sd se explice aceastd purtare a lui Mavrocordat, atdt debinevoitoare catre lara in care domnea?

    Nu credem ca ea si fi fost datorat6 inspirajiilor turcegti,cici p6ni acolo tot nu mergeau mdsurile de prevedere ale Po4iiOtomane. Mavrocordat woia, insd, si qteargl unnele sistemuluipus de el in lucrare in intdia lui dornnie, de a-gi intemeia puterea

    l. Acsinte Uricariul, Letopisele,II, p. 182, 184, 188. Hrisortl pentrusuprimarea pogonaritului din 20 decemvrie 1714 it1 Uricarul d-lrriT. Codrescu, I, p. 42-45. Actul pentru reducerea goEtinei din 1712,ibideu,Y, p.248.

    2. Acsinte Uricariul, p. 154. Aqa face gi la sfargitul anului al doilea, cese incheie, de asemene, cu un deficit, ibideu,p. 180.

  • A. D. Xenopol

    bazdndu-se pe poporul dejos. Urmirile acelui sistem le vdzuse ella mazilirea lui in 1711, cdnd o rlscoald fusese aproape de a izbucniin contra 1ui. De aceea acuma, in a doua lui domnie, el pdrdseqteideea de a infrdna pe boieri prin muliime qi se silegte a-i c6gtigaprin apirarea intereselor lor. Pe lAngf, c6 pune piept pentru ei la

    turci, ii scapi din inchisoare, ii readuce in siguranld la cdminurilelor, gi dirile ce el reduce erau tot de acele ce aplsau asupra claseiboiereEti. Nu mai pulin trebuiau si fie mdguliii boierii prin samape care domnul o supuse divanului, despre purtarea socotelilor

    larii, fapta tot atat de extraordinari - indrumarea unui sistemconstitu{ional - ca Ei caracterul lui Mavrocordat, care, prin[tr-]oexceplie aproape neintAlnitd in veacul de coruplie in care tr6ia,era nelacom de avuliei.

    Oricit ar fi cdutat Neculai Vodd a se face iubit de poporulrom6n, el simfea ci pentru a-qi intiri domnia, trebuia sI deie putericAt mai mari elementului grecesc, deoarece suflarea romdneascdtot arneninJa incd a se putea preface in vijelie periculoas[ la adresa

    grecilor De aceea il afl[m favorfiz]6nd in toate modurile elementulgrecesc, mai ales pe calea religioasd, aceea mai uqor de sprijinitfrrd a lovi in simj6mintele poporului. Astfel el ajuti prin toate mo-

    durile mdnistirile greceEti din Rdsdrit, primegte vizita mai multorpatriarhi, care veneau si inspecteze m6ndstirile inchinate lor dinMoldova, intre altele pe aceea a patriarhului Alexandriei, Samoil,

    care, fiind foafie dator, venise in Moldova dupi rnilostenie, ,,9i au

    sfans peste c6t niddjduia"2, dovadd incd o datd despre plecarea

    de buni voie a poporului romAn sub inrdurirea greceasci, de in-datA ce ea se arAta imbrdcatd in mantia religiei. Mavrocordat apoi

    reorganizeazd Academia greceasci din IaEi, aducind in ea dascdli

    noi, invilaji, qi sprijinind prin toate rnodurile cultura greceascd3.

    l Ci nelEcomia de bani era in caracterul lui Mavrocordat, qi nu izvoranumai dinftr-]un calcul politic, se vede de pe aceea cA ea se ar6td !i indomnia lui cea dintdi in Moldova. Vezi vol. IV, p. 491.

    2. Acsinte Uricariul,in Letopisele,Il, p. 181.3. AminunJimi maijos in cap. V, Cultura greceascd.

    ISToRIA ROMANILOR DIN DACIATRAIANA, V

    Cu prilejul vizitei patriarhului Samoil in Moldova, se int6mpl6

    un iapt care pune intr-o vie lumini sistemul de ocdrmuire a luiNeculai Mawocordat. Cet fimp interesele nalionalilor nu veneauin conflict cu acelel greceqti, ele erau respectate ;i ocrotite inmAsura putinlei. De indatd, insd, ce ele intrau in luptd cu interese

    greceqti, erau jefifite fAra crulare, qi Neculai Mavrocordat, pecare l-am v6zut lbudat de cronicarii noqtri, pentru modul echitabil

    cum impdrlea dreptatea falA cu pretenliile turcilor balgii, pune incumpdnd intreaga greutate a inrduririi domneqti pentru a stoarcede la divan o hotdrire in favoarea patriarhului Alexandriei, intr-un

    proces pe care il avea cu o boieroaicd moldoveanci, Maria, vdduva

    riposatului vistiemic Ilie Cantacuzino2.imprejurdrile acestei daraveri, care arunci o vie luminl asupra

    timpului a cdruia istorie o expunem, se petrecurd in chipul urmdtor

    Neculai Mawocordat vroia, pe l6ngd mila adunatl de patriarhul

    Samoil, s[-i diruiascd mdnlstirea Hangul din poalele Ceahldului,qi dorind sA imbogapsce aceast[ manAstire, pune pe egumenulei se reclame de la vistiemiceasa Maria Cantacuzino dou6 sate,

    BnllAteqtii qi Mdnjeqtii, ddruite menAstirii incb de ctitoml ei, MironBamovski, gi pe carc sate vistiemiceasa le-ar deline {dr5 drept.

    La ziua in{XliEdrii se line un mare divan sub preqedinla domnu-

    lui, la care ia pafie qi Kir Samuil, cu toate cd era cel mai interesatin cauzd. Egumenul Anastasie produce doui hrisoave de stipanirea mdn[stirii asupra acelor sate, unul de la Bamovschi, celdlalt de1a Vasile Lupu. Vistiemiceasa intrebatd ce are de intAmpinat, ris-punde cd ea,,nu are drese (documente); cA au avut qi s-au risipit,

    fiind trimise la ginerele ei $tefan Brdncoveanu", cel ucis de turciimpreun[ cu tatal sIu Constantin in 1714. ,,Atunci Neculai Vodiau intrebat int6i pe patriarhul, care rispuns-au la aceastd intreb6-

    ciune gi cu slbnta pravill ;i cu alte pilde din sfdnta Scrrpturd, cumc[ un lucru ce se dd $i se inchini la o mdndstire sau la o bisericd,acela nu mai poate s6l instrdineze nimeni. Asemene au rispuns

    f. in text: ,de acele" (r.ed).2. Compfard] un arlicol al meui ,Jttstilia sub fanarioli" in Convorbiri

    literare,XX, p. 7058.

    I

    ii

  • A. D. Xenopol

    gi ceilalJi arhierei to{i, aEijderea Ei toli boierii, qi a rdmas vistier-niceasa Maria de judecatd"l, dupi cdt s-ar pirea cu tot cuvAntul,intrucat neavand la mdna ei nicio dovadd, dleptatea tlebuia sd sedeie in paftea acelui ce avea cartea.

    Cu toate aceste, un hrisov posterior, de la Mihai Racovi!6 in adoua lui domnie din 1718, destdinuieEte ci lucrurile se petrecuseintr-un chip cu totul altul qi ci versiunea datd de cronical care nupoate fi decet parafraza tn'isovului eliberat egumenului de Hangude Neculai Mavrocordat, numai pe dreptate nu se intemeia.

    $tim cd vechea proceduri nu cunoqtea principiul lucruluijudecat, Ei orice proces liotlrAt chiar de domn qi de divan, instanlAsuplemd de judecatd in Jdrile rornane, putea fi reinceput, sub undomn posterior. Vistiemiceasa Maria, viz6nd cA scaunul ldriiincipuse in mdinile unui domn binevoitor pentru ddnsa, trage eala rAndul ei pe cdlugirii de la Hangu in judecati, ;i iat6 cum sedesfbqoar[ lucn.rrile acuma la noua cercetare inaintea divanului.

    Tot atat de pulin ca qi principiul lucrului judecat, exista peatunci oprirea pentrujudecitoli, de a aduce in hotdrdrea pricinelorgtiinfa lor privatd, sau de a invoca in rnaterie civili in favoareapi4ilor dovezi din oficiu. Toatdjudecata avea un caracter patriarhal;bunul sim!, care adeseori poate conduce la arbitrar, era singuraciliuzd in aflarea a ceea ce este drept, mintea fiind inci prea pulindezvoltata pentnr a gdsi in niqte reguli lixe qi nestramutatc unsprijin in contm puLin!ei de a gre;i.

    Invoc6nd, deci, divanul in favoarea vistiernicesei Maria ,,dre-sele altor rf,posali domni bdtrini de la $tefan Gheorghe qi de laGheorghe Ghica qi de la Istrate Dabija qi mdrturia boielilor celormari de pe acele vremi" rezultau ca stabilite lErd indoiald fapteleunndtoare:

    Satele in pricini, BaltiteStii qi Mnnjegii, fusese din rno;i qistramoEi a lui TodiraEcu Cantacuzino, tatdl lui Ilieq, bdrbatul repo-sat al vistiemicesei Maria. Bamovschi, dupd. ce zidise mdndstireaHangului, dorind si-i ddruiasci niqte sate mai in apropiere, ficuse

    IsTOR IA RO\,44\II OR DN DA( I A I RA IAN 4. V

    schimb cu TodiraEcu, luAnd de la el acele sate, pe care le ddruimdndstirii sale, qi dindu-i in loc doud alte sate, Cdrcdcenii de laHirliu Ei Micliuqdnii de la Dorohoi. Aceste sate venise domnuluiprin moqtenire de la unchiul siu Isac Balica hatmanul, apucdndBarlovschi in timpul domniei averea Balicdi, pundnd pricin[ cdn-ar avea allii treabd la mo;iile Balicdi hatmanul, cici nu au ar'utfeciori din trupul lui ;i nici alte rude mai apropriete. Cu toatiaceastd afimare a dotnnului, el uzurpase o avere straina, deoarecepe timpul lui Vasile Lupu, se scular6 ,,toate r-udele Movilegtilor giale lui Isac Balica, gi au dezbdtut toate mogiile lui Balica qi le-auimpdr,tit intre ei Ei intre izvoadele lor de impdrlald se aflau luate

    ;i satele Cdrcdcenii ;i Micldu;dnii, din mdnq acelorq cu cqreau fost fdcut schimbdtura rdposatul Barnovschi"l. Deci incdtatil birbatului vistiemicesei Maria pierduse satele luate de el inschimb pentru moqiile sale de la Bamovschi Vodd, la adevdraliimoqtenitod ai lui Balica2.

    Prin urmare, Miron Bamovschi d[duse in schimb lui Todira;cuCantacuzino o avere ce nu-i aparfinea, nu trecuse asupra celui cucare schimbase proprietatea lucrurilor date in schimb, ;i dupdjudecata bunului siml, reprodusa qi de ratio scripta a dreptuluiroman, schimbul era nul3. Yistiemicul Ilie, fiul lui Todiraqcu, nupierduse, cu toatd dania lui Bamovschi, drephrl sdu de proprietateasupra satelor sale, BdllSteEtii gi M6njeqtii,;i de aceea cu dreptcuvdnt reluase mosiile in stdpdnire, dupi ce fusese expropriat de

    L Hrisov de la M. Racovild din l7l8 iunie in 20, Uricanrl,Y, p.365.2. Pe averea lui Balica pune intAi mAna Moise Movili, dAndu-se qi el

    drept singurul mo$tenitor al lui Balica. Vezi un hrisov al lui MoiseMoviln, din 1634, ianuaric in 5, in Arh[iva] ist[oricdJ [a Romdniei],1,1, p. 71. Apoi pe timpul lui Vasile Lupu, Ileana, fiica lui Ioan Movild,viitoarea so{ie a lui Miron Costin, venind din lara Ungureascd, res-pinge pe toli acei ce uzuryase titludle de mai aproape moqtenitori, qiia densa toati moqtenirea Balicii, dupi un izvod ,,in care s-au aflat qisatele Circacerii gi Micldugenii". Doclument] drn Uricartl, citatir.nota pr€cedent6.

    3. Lex l, $ 3, de rerum permutatione. Dig. XIX 4: ,,Ideoqr.re Pedius ait,alienam rem dantem nullam contrahere permutationem".1. Acsinte Ulicarir.rl i\ Letopisele,ll, p. 786.

  • A. D. Xenopol

    acele rdmase de la Balica hatmanul, qi, dimpotriva, nedreapt[

    fusese deposedarea soliei qi moqtenitoarei sale Maria, in favoarea

    mdnlstirii Hangului - adicd a patriarhului Alexandriei.Divanul lui Racovi!6, inainte de a se preocupa de alte intrebdri,

    iqi pune pe aceea ce putea hotdri pricina dupd dreptate, anume

    fost-au acea danie a riiposatului Barnovschi Vodd bund ;i dreaptdau ba? $i gdse;te ci nu, deoarece schimbul pe care ea se iniemeiaera fbrd de fiinJl. Astfel cdEtigd vistiemiceasa Maria sub Mihai

    Racovi!6 procesul pierdut de ea sub Mavrocordat.

    Cum se face, ins6, de boierii divanului care trebuiau sd fi fost

    aproape aceiaqi, la un ristimp atAt de scufi, tAcuse sub Mawocordat,

    ceea ce destiinuiau in domnia lui Racovi{d?l Aice tocmai devi-

    ne interesant documeltul lui Racovi!6, dind pe fald mijloaceleintrebuinlate de Mavrocordat pentru a face ca rostirea divanului

    s[ iasd in favoarea nesdlioqilor cdlugdri.

    ,,Pristavii bisericii, Jinuli oarecum prin rangul 9i vaza lor,

    se ruqineazl a mdrturisi adevirul, adicd cum fusese ei silili dedomnul grec a ascunde cum qtiau ci e cu dreptul, qi atAt Gedeonmitropolitul c6t qi Sava proin (fost) mitropolit qi episcopii aratd

    cu to{ii cd n-au mdlturisit intr-acel chip {brd cAt au zis cd au apu-

    cat pe Todiraqcu vistiernicul, care linea acele sate, gi nu era boier

    ndpAstuitor, qi ludndu-se acele sate de atata vreme linute in mana

    d[omniei] sale vistiernicesei, cu nedreptate va fi, dar ci nu li s-au

    linut in saml acele graiuri". Dac6, ins6, ei ardtase aqa din gur6,

    cum se face de iqi pun iscdlitura pe documentul lui Mawocordat

    care le schimba spusele? Mai sinceri sunt boierii care aratd curat

    cd ,,au tdcut qtiinla lor fiindcd chemAndu-i pe rdnd Neculai Vodi,

    le-au dat a in{elege si nu r[spund6 improtivi nicicum la divan;deci, qtiind acea porunc6, n-au alut gura sd griiascd spre dreptate,

    Ei cum a zis domnia sa aga au poftorit qi domniile lor cu to!ii'4.

    1. Degi nu cunoaqtem datajudecd{ii din tinpul lui Mavrocordat (1711-1716), ea a putut fi cel mult antedoard cu 7 ad acelei petrecute subRacoviF in 1718.

    2. Uricarul,Y, P.37 5.

    rsroRrA ROMANTLoR DrN DACTATRAIAN,4. v

    Iatd, deci, ce soi de judecdli {Xcea Neculai Mavrocordat, deindatd ce era vorba de a apdra interesele compatriolilor lui. Uita to-tul, qi inv[liturd, 9i filosofie, adicd iubire de inlelepciune, gi qtiinld,gi dreptate, gi iqi aducea aminte de un singur lucru, cd era grec! $iintr-adevdr, ar fi fost prea extraordinar, supraomenesc si nu-gi fiadus aminte aceasta insu$ire, inchegatd in carnea gi in oasele lui.

    Intreaga aceastd daravere ne descopere trista stare in care seafla societatea acelui timp. Dreptul propriet6Jii, temelia societdjilor,nesigur, schimb6nd de stipAn dupd domnul din scaun; iar oamenii!

    Ni se urcd singele in obraz inaintea unui atare grad de injosire.Un patriarh al Bisericii creqtine, reprezentantul lui Dumnezeu pep6mAnt, care unelte$te impreuni cu domnul din scaun despoiereaunei vdduve qi care, deqi primise dinainte de la domn figdduin{ainchindrii minlstirii ce era si cdgtige pricina, are neruqinarea afigura intre judecdtorii ce erau sA o cerceteze! Mitropolili, boieri qiepiscopi care inaintea unui ordin venit de sus rostesc ojudecati pecare o qtiau nedreapti, ;i mai mult decdt atdta, felele biserice;ti nuau mdcar curajul a mdrturisi p6catul comis, ci ca nigte rdi ficdtoride felul cel mai comun, caut6 sd acopere abaterea prin minciund!Toate aceste inimi mici, caractere mi;eleqti care conduc destineleunui biet popor, iatd intr-adevdr o priveligte care te-ar face sd ura$ti

    omenirea, dacd fald cu starea cumplitd a societSlii acelui timp,nu ai gdsi mai curdnd lacrimi pentru a o pldnge. Din aceste figuriuricioase ale unui uricios trecut niciuna, insi, nu inspirl un dezgustaqa de addnc ca acele ale pristavilor strlini ai Bisericii crestine, carecu ipocrita lor umilinld, cu cuvdntul lui Dumnezeu pe bvze, tar ininimi cu pofte lumegti, se foloseau de neqtiutoarea najie romdnd,pentru a face adeseori pe pdrinli si-qi dezmoqteneasc[ copiii sprea mulgumi nemdrginita lor ldcomie.

    Una din greutilile cele mai mari ce apisa pe domnia luiMavrocordat era petrecerea la Bender a lui Carol al XII-lea, re-gele Suediei. inci din domnia lui cea dintdi Mavrocordat nu trdisein bune legdturi cu refugiatul rege, qi domnul trebuise s[ cear[intewenirea ambasadomlui francez din Constantinopol, spre a se