DE AFACERI Numărul EUROPENE MAI 2017mulți europeni nu au nicio idee despre imensele eforturi...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Discursul președintelui Juncker în plenul Parlamentului României

Sunt – se spune întotdeauna acest lucru, dar de această dată este adevărat — foarte bucuros să mă întorc la București, în România, pe care am vizitat-o ultima dată în 2003. Este revoltător că nu am mai venit în România de atâția ani. Este o mare onoare pentru mine să mă pot adresa dumneavoastră astăzi, distinși membri ai Parlamentului, reprezentanți ai poporului român, un popor curajos, voluntar, angajat și pe care îl iubesc de atât de multă vreme, dacă nu dintotdeauna.

În acest an, când serbăm 10 ani de la

aderarea României la UE, îmi amintesc cu emoție de acel 1 ianuarie 2007, un moment istoric când România s-a alăturat grupului de națiuni europene, în sfârșit reconciliate.

În acea zi, am dat definitiv uitării Tratatul de la Yalta, acea sentință funestă din perioada postbelică, care dorea scindarea Europei în două tabere și care i-a făcut pe români, precum și pe celelalte popoare din Europa Centrală și de Est să plătească un greu tribut: decenii întunecate, privarea de libertăți, conștiințe încătușate, vise spulberate, biografii și destine atât de frecvent întrerupte, dacă nu chiar distruse.

Și sunt mândru că am participat la acest moment crucial din viața Uniunii noastre și a României: doresc să vorbesc despre reconcilierea istoriei cu geografia în Europa. Deși oamenii politici își pun rar amprenta asupra istoriei, noi am reușit totuși să înfăptuim, fără îndoială, un lucru important: extinderea UE și aderarea la valorile ei au adus pacea, stabilitatea și libertatea pe continentul nostru.

Am susținut întotdeauna aderarea României la UE. Așa cum spunea filosoful francez Blaise Pascal, îmi plac lucrurile care

merg împreună. România și UE merg împreună pentru că sunt legate printr-un destin comun.

V-am sprijinit în parcurgerea acestui lung drum cu modestele mijloace de care am dispus în calitate de prim-ministru luxemburghez, așa cum continui să vă sprijin și astăzi , nu patern, ci ca un frate; vă voi sprijin fratern. Cunosc și am cunoscut președinții și prim-miniștrii României democratice. Și mulțumesc României pentru numeroasele distincții și dovezi de prietenie cu care nu a încetat să mă onoreze.

O coincidența fericită a calendarului președințiilor Consiliului European a făcut ca, în decembrie 1997, la Luxemburg, în cadrul Consiliului pe care îl prezidam, să hotărâm, de principiu, aderarea României. Și, în aprilie 2005, tot la Luxemburg, dumneavoastră, împreună cu mine, în calitate de prim-miniștri, am putut semna tratatele de aderare. Nu mai este o simplă întâmplare, văd în asta un simbol puternic al relațiilor strânse care există între români, luxemburghezi și europeni. Sunt relații profunde, relații afective născute din sentimente și căldură umană. Căldură umană, da, pentru că Europa este, în primul rând, o chestiune de suflet, mai multe inimi care bat împreună și împart aceleași visuri.

Dacă mă adresez acum în franceză este pentru că dvs. și cu mine aparținem francofoniei, această mare familie de 274 de milioane de persoane răspândită pe 5 continente, care vorbește aceeași limbă.

Am fost întotdeauna surprins ca prim-ministru și, acum, în calitate de președinte al Comisiei, de faptul că atunci când mă întâlnesc cu un membru al familiei francofone, mi se adresează în engleză. Dar asta e moda momentului. Mie îmi place franceza. Iar dacă aș fi fost acum în Transilvania, aș fi putut chiar să vorbesc în luxemburgheză pentru că mai multe mii de persoane vorbesc încă o limbă care seamănă cu luxemburgheza. Este o moștenire a secolului al XII-lea, când luxemburghezii s-au instalat la poalele Carpaților. Nu trebuie să credeți propaganda germană, care vă face să credeți că saxonii au fost primii care au venit în Transilvania. Primii au fost luxemburghezii. Să nu uitați.

BULETIN DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI

JUDEȚUL TIMIȘ

Numărul 5 (65)

MAI 2017


Vi se adresează un prieten fidel al

României, care nu-și ascunde admirația. Ce evoluție a avut România după anul 2000 și cât de mult ne-a îmbogățit!

Mă gândesc la cultura română, la artiștii săi, la intelectualii săi precum Elie Wiesel, de origine română, care a fost un martor important al tragediilor europene ale secolului 20.

Mă refer și la aportul geopolitic tradus prin consolidarea prezenței UE în această regiune esențiala în spațiul Mării Negre.

Ca la fiecare extindere, primind în sânul său România, UE a câștigat mai multă greutate pe scena internațională. România, la rândul său, și-a sporit influența prin ancorarea tinerei sale democrații într-o sferă de solidaritate europeană în care împărțim aceleași valori și idealuri.

Nu întâmplător, i-am încredințat comisarului român Corina Crețu portofoliul politicii de solidaritate europeană prin excelență, și anume politica de coeziune. Și trebuie să spun aici, în fața reprezentanților poporului român, că își îndeplinește excelent sarcinile la Bruxelles. Chiar aici în România, între 2007-2013, fondurile europene au acordat sprijin financiar unui număr de 2900 de IMM-uri, a contribuit la crearea a 101 de noi întreprinderi și la crearea a 35000 de noi locuri de muncă; au permis, de asemenea, finanțarea a 570 de proiecte în sectorul cercetării și inovării și construirea mai multor sute de km de drumuri.

Dar nu este suficient să ne bucurăm de drumul parcurs, trebuie să ne amintim că drumul a fost dificil și istovitor. Adevărul este că mulți europeni nu au nicio idee despre imensele eforturi făcute de români, mai ales de oamenii de rând, și de extraordinara performanță a întregii țări de a-și reforma, în timp foarte scurt, sistemul economic, social, politic, judiciar, și de a le alinia cu principiile care guvernează construcția europeană.

Astfel, în acest loc important al democrației române, îmi doresc să aduc un omagiu solemn curajului și voinței poporului român și conducătorilor săi politici, ce țineau în mâinile lor o busolă europeană.

Acest curaj, această voință, nu au încetat să mă impresioneze, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor viitoare. Acesta este motivul pentru care m-am angajat să închid Mecanismul de Cooperare și Verificare până la sfârșitul mandatului Comisiei mele, și o vom face. Condițiile aferente sunt deja prezente: România a făcut eforturi importante în ultimii 10 ani și a înregistrat progrese considerabile în reformarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

Astfel, voi face totul, împreună cu voi, ca să onorez acest angajament al Comisiei mele. Și as vrea să subliniez, în denumirea acestui mecanism, importanța cuvântului cooperare. Cooperarea înseamnă a acționa împreună pentru atingerea unui scop comun. Încheierea Mecanismului de Cooperare și Verificare nu înseamnă sfârșitul sau regresul reformelor. Încheierea MCV înseamnă mai multă cooperare. Aceasta este esențială pentru ca solidaritatea europeană, această legătură bazată pe angajamente și pe interdependența dintre statele membre și popoarele noastre, să se poată dezvolta și să dea roade. Cooperarea reciprocă constituie o prioritate absolută. Știți deja că puteți conta pe sprijinul necondiționat al Comisiei, în special în ceea ce privește fondurile structurale. Și, în ceea ce mă privește, contez pe celeritatea autorităților române și, în particular, a Parlamentului, pentru garantarea ireversibilității progreselor realizate.

Doresc să adaug, în ceea ce privește MCV-ul, că nu trebuie să se creadă că putem oricând adăuga noi criterii și cerințe. Destul! MCV-ul se va încheia până în 2019 și nu vor mai fi adăugate noi condiții și cerințe.

Încrederea cetățenilor noștri se câștigă. Prin respectarea independenței justiției și prin separarea puterilor în stat. Sunt aspecte esențiale pentru societatea românească și, în special, pentru tineretul său, atât de numeros și de promițător. Tineretul este atuul cel mai prețios. Un tineret profund atașat democrației și statului de drept. Este o generație tânără care are așteptări, aspirații legitime și ar trebui să se bucure din plin de drepturile garantate tuturor cetățenilor UE și să aibă acces la spațiul Schengen.

Pentru că locul natural și meritat al României este în spațiul Schengen. Criteriile de aderare la spațiul Schengen au fost clare și, nici aici nu trebuie să mai adăugăm noi cerințe. Doresc ca România să devină, cât mai repede posibil, membru al spațiului Schengen deoarece o merită.

Și în acest caz, este vorba despre crearea de legături înăuntrul societăților noastre, în ansamblul Uniunii noastre și, de asemenea, cu restul lumii, așa cum am făcut-o recent cu prietenii noștri canadieni. Niciodată nu mi-am imaginat că vom putea ajunge la un acord comercial între UE și Canada, fără ridicarea vizelor pentru cetățenii români. M-am luptat pentru asta; canadienii, grație unui efort solidar al statelor membre ale UE, au acceptat acest lucru și mă bucur că românii vor beneficia de acum încolo de aceleași drepturi de liberă circulație ca și ceilalți cetățeni ai UE.


Doamnelor și domnilor senatori și

deputați, Trebuie să dăm cu toții fără încetare ceea

ce este mai bun în noi pentru ca acest continent al nostru, care a fost atât de des martirizat și divizat, să fie un artizan permanent al păcii, al coeziunii, al prosperității, în interiorul fiecăreia dintre societățile noastre, în ansamblul Uniunii noastre și în întreaga lume.

Am încredere că România va apăra această vocație a Europei și că va continua să susțină progresul european, cum a făcut-o adesea în cursul acestor ultimi zece ani. Este, de altfel, și rațiunea pentru care, trebuie să o spun, am fost surprins de apariția unor neînțelegeri.

Prin urmare, vreau să fiu clar. În Europa, nu există țări inferioare altora. Națiunile sunt egale în drepturi și demnitate. Un popor este un popor, iar o democrație este o democrație. Nu va exista niciodată vreo țară de categoria a II-a sau vreo țară care să fie lăsată de izbeliște pe parcurs. V-o garantez și mi-o asum cu toată răspunderea: atâta timp cât este unită, Europa poate să realizeze lucruri mărețe.

Am denunțat și am combătut un timp prea îndelungat lipsa de solidaritate și fracturile pentru a le lăsa acum din nou să apară. Europa a fost divizată; ea nu trebuie niciodată să mai fie divizată.

Viziunea mea în privința viitorului este cea a unei Europe care avansează în comun, însă, iar România o știe foarte bine, putem să avansăm împreună, chiar dacă mergem în ritmuri diferite. Europa cu mai multe viteze există deja. Acest aspect este prevăzut în Tratate. Este ceea ce numim cooperarea consolidată . România profită de această posibilitate de a merge înainte pe calea cooperării consolidate, ceea ce nu este întotdeauna cazul pentru Statele membre fondatoare. Niciuna dintre aceste cooperări consolidate nu a dat naștere unor noi fracturi.

Prima cooperare consolidată a demarat în 2010, iar România a fost una dintre primele țări participante. Este vorba despre legea aplicabilă în cazul divorțului cuplurilor de naționalități diferite - un pas important către un spațiu european de drepturi și libertăți, deci către o adevărată Europă a cetățenilor.

Deoarece o Europă a cetățenilor este o Europă a libertății, a justiției și a securității.

România contribuie activ la construcția acestei Europe, așa cum a demonstrat-o din nou recent când a fost unul dintre cele șaptesprezece state membre care au decis crearea unui parchet european pentru

combaterea fraudelor transfrontaliere, a căror prime victime sunt cetățenii care plătesc taxe.

România s-a angajat, de asemenea, în crearea unui Brevet comunitar, un dosar dificil, dezbătut timp de peste patru decenii, și finalizat cu succes mulțumită cooperării consolidate prevăzută de Tratate. Este un progres esențial pentru competitivitatea noastră, deoarece se știe că sectoarele care folosesc mai intensiv proprietatea intelectuală generează 42% din PIB-ul european, 38% din locurile de muncă din Europa și 90% din importuri și exporturi.

România a spus adesea Prezent! în cazul a numeroase misiuni europene de securitate și de apărare, fie că acestea au fost în Balcani sau în Caucaz, dar și în majoritatea misiunilor europene în Africa. Deoarece România știe că proiectul european nu este un proiect doar pentru Europa, iar românii știu că avem obligații în lume, mai ales față de cei aflați în restriște.

Dezbaterea privind Europa cu mai multe viteze, care provoacă iritare în aceste țări, această Europă cu mai multe viteze care ar crea noi diviziuni este o non-dezbatere.

Dezbaterea reală este cea privind cooperarea necesară între națiunile noastre.

Sunt primul care o spun de fiecare dată: nu trebuie să uităm că, în decursul secolelor trecute, soarta multora dintre națiunile europene a depins mai mult de voința altora decât de voința națională.

Astăzi, națiunile europene cooperează, și trebuie să coopereze mai mult ca niciodată pentru a defini împreună noile priorități care să răspundă la așteptările concetățenilor noștri. Deoarece construcția europeană este un efort comun, făcut de și în favoarea tuturor popoarelor Europei, pentru a merita și a recâștiga încrederea lor.

Iată de ce mi-am dorit ca sub conducerea mea, această Comisie – dacă îmi permiteți să folosesc această formulă posesivă un pic exagerată – mi-am dorit, cum spuneam, ca această Comisie să fie una politică, iar Comisarii să meargă în toată Europa și să se întâlnească cu parlamentele naționale și cu actorii din societatea civilă.

Am hotărât ca această Comisie să nu mai intervină în toate domeniile vieții cotidiene a cetățenilor, astfel încât să ne putem concentra pe marile mize ale viitorului, în domenii în care Europa poate face diferența: relansarea investițiilor prin Planul Juncker, ameliorarea infrastructurilor sociale, a sectorului digital și al energiei. Nu eu am dat numele Planului de Investiții drept Planul Juncker. Acest nume a fost dat de cei care se așteptau ca planul să fie un eșec răsunător și, prin urmare, își doreau să îl identifice de la bun început pe vinovat.


Acum, acesta se numește Fondul european pentru investiții strategice. Pentru că funcționează; așa că nu se mai vorbește de Planul Juncker, motiv pentru care am vorbit despre el în această dimineață. Acest plan constă în consolidarea modelului social european, în special prin instituirea drepturilor sociale, fără a uita de aspecte precum migrația și securitatea.

Nu pot concepe viitorul nostru în afara proiectului de unitate europeană.

Nu ne referim la crearea unor State Unite ale Europei. Acesta este un concept care nu este al meu, deoarece popoarele noastre nu îl vor: ele au nevoie de proximitate, își iubesc teritoriul, peisajele, tradițiile. Ele iubesc o Europă a diversității, care este astfel mai bogată decât alte uniuni.

Trebuie, însă, să mergem înainte împreună și în aceeași direcție, aceea a unei Europe mai solidare, mai sociale, mai competitive, o Europă mai puternică, atât la ea acasă, cât și în lume.

Unitatea europeană este viitorul nostru comun deoarece, nu trebuie să o uităm, noi nu reprezentăm decât 7% din populația mondială. La începutul secolului al XX-lea, europenii reprezentau 25% din populația globală.

La sfârșitul secolului acesta nu vom mai fi decât 4% dintr-o populație globală ajunsă la 10 miliarde. Suntem și cel mai mic continent: teritoriul UE ocupă 5,5 milioane de km2. Rusia are 17,5 km2. Suntem un continent mic și suntem singurii care nu o știm. Ceilalți o știu.

Noi realizăm – conform calculelor – în jur de 30% din comerțul internațional și deținem 25% din bogăția mondială. Însă, ponderea noastră în produsul intern brut global va scădea. În momentul de față, avem în jur de 20 de acorduri comerciale care sunt în negocieri cu diferiții parteneri din întreaga lume și trebuie să mergem pe această cale.

Chiar dacă unii dintre actori vor fi nevoiți să se retragă în culisele istoriei, Europa trebuie să rămână un actor istoric.

UE este parte din viitorul nostru comun pentru că fragmentarea ne face vulnerabili.

Acesta este motivul pentru care Comisia mea lucrează fără încetare pentru a construi o Europă digitală, o Europă a energiei și o veritabilă Europă a securității.

UE este viitorul nostru pentru că, dacă vrem să combatem în mod eficient schimbările climatice, doar eforturile noastre la nivel european – UE reprezintă doar 11% din emisiile globale – nu ar contribui suficient fără masa critică și coerența necesare pentru a ne convinge marii parteneri să ne urmeze pe

această cale, așa cum am reușit cu succes la Paris, cu ocazia COP21.

Tocmai fiindcă unitatea europeană este singurul nostru viitor, cele cinci scenarii propuse de Comisie în Cartea sa albă privind viitorul Europei se bazează pe o singură și unică ipoteză: cele 27 state membre vor avansa împreună, ca Uniune, mereu în aceeași direcție și spre același destin. Dacă m-aș fi lăsat ghidat de propriul temperament, aș fi propus un singur scenariu. Ïnsă, după atâția ani de experiență la nivel european, am considerat că nu trebuie să impunem un diktat al Comisiei, ci să propunem o dezbatere largă în toate țările UE asupra unor scenarii diferite, asupra unor proiecte diferite, care, de altfel, sunt deja dezbătute în toate statele membre ale Uniunii Europene, și aș dori ca Parlamentul român, ca societatea civilă din România să participe la această dezbatere, pentru că putem învăța multe de la români.

Prin implicarea sa în toate luptele europene, România ne oferă o frumoasă lecție de ambiție pentru viitor. Chiar dacă România nu este unul dintre statele membre fondatoare ale Uniunii, ea și-a dovedit cu prisosință capacitatea de a fi un stat re-fondator al Uniunii într-o lume din ce în ce mai instabilă și care se schimbă cu o viteză uimitoare.

În 2019, țara voastră va exercita pentru prima dată Președinția Consiliului UE.

Este o oportunitate extraordinară. În fosta mea viață de Prim-ministru al Luxemburgului, am fost Președinte de cinci ori, dintre care de două ori am fost Președinte al Consiliului European. E un moment important în istoria României și e un moment important în istoria UE, cel pe care îl veți marca cu amprenta voastră, prezidând Consiliul.

Alegerile pentru Parlamentul European din 2019 sunt o întâlnire importantă cu votul universal. Europa, ca toate marile ambiții și toate călătoriile lungi, necesită răbdare și hotărâre, dar și un nou suflu entuziast și un entuziasm regăsit.

Mă bazez pe voi, pe toți românii, pentru a câștiga această luptă care este și o luptă a inimii. Căci trebuie să știm să iubim Europa, așa cum România nu a încetat să o facă de când ni s-a alăturat.

Eu voi continua să vă iubesc. Trăiască România și trăiască Europa! Mulțumesc.

Buletin elaborat de:

Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]


Viitorul apărării europene în

dezbatere

Comisia a organizat recent o dezbatere de orientare privind viitorul apărării europene, deoarece o Europă mai puternică în materie de securitate și de apărare reprezintă o prioritate pentru Comisia Juncker încă de la preluarea mandatului.

Dat fiind că situația în materie de

securitate din vecinătatea Europei se înrăutățește și că există argumente economice puternice pentru consolidarea cooperării dintre țările UE în ceea ce privește cheltuielile de apărare, Comisia consideră că acum este momentul pentru a avansa cu pași mari către o Uniune a securității și apărării.

În opinia oficialilor europeni, securitatea și apărarea reprezintă priorități pentru UE, întrucât sunt priorități pentru toți cetățenii.

De aceea, începând din 2016, s-a intensificat activitatea în materie de apărare europeană, astfel încât UE să poată deveni din ce în ce mai eficace în asigurarea securității atât pe teritoriul Uniunii, cât și dincolo de frontierele ei, prin investirea mai multor resurse, prin consolidarea cooperării dintre statele membre și prin cooperarea mai strânsă cu NATO.

Cu atât mai mult cu cât lumea din jur este într-o schimbare rapidă și în fiecare zi trebuie făcut față unor noi provocări, pe care UE are responsabilitatea de a le aborda.

Dezbaterea de orientare contribuie la canalizarea activităților Comisiei în următoarele săptămâni.

Înainte de conferința europeană la nivel înalt privind apărarea și securitatea, care va avea loc la Praga, Comisia va lansa Fondul european de apărare, anunțat încă din noiembrie 2016, în Planul de acțiune european în domeniul apărării.

În paralel, Comisia va prezenta un document de reflecție pe termen mai lung, în care va defini scenariile posibile în viitor în domeniul apărării europene.

Acesta face parte din dezbaterea privind viitorul UE cu 27 de state membre, lansată odată cu publicarea, la 1 martie 2017, a Cărții albe privind viitorul Europei.

Planul de acțiune european în domeniul apărării face parte, de altfel, din pachetul mai amplu de măsuri în domeniul apărării care a fost convenit de UE27 la Bratislava.

Acesta este complementar cu alte două direcții de acțiune, și anume cu Planul de implementare a strategiei globale în domeniul securității și apărării, care stabilește un nou nivel pentru ambițiile Uniunii în domeniu și identifică acțiunile necesare pentru concretizarea acestuia, și cu punerea în aplicare a Declarației comune UE-NATO semnată de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei și de secretarul general al NATO.

În prezent are loc punerea în aplicare a unui set comun de 42 de propuneri în 7 domenii identificate în Declarația de la Varșovia.

În Cartea albă privind viitorul Europei au fost expuse principalele provocări și oportunități pentru Europa în următorii 10 ani.

Cartea albă a marcat începutul unui proces în care țările UE27 trebuie să decidă cu privire la viitorul Uniunii.

Pentru a încuraja această dezbatere, Comisia Europeană, în colaborare cu Parlamentul European și cu statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile din Europa.

Cartea albă este însoțită de o serie de documente de reflecție cu privire la:

dimensiunea socială a Europei (termen 26 aprilie 2017);

valorificarea oportunităților oferite de globalizare (termen 10 mai 2017);

aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015 (termen 31 mai 2017);

viitorul apărării europene (termen 7 iunie 2017).

viitorul finanțelor UE (termen sfârșitul lunii iunie 2017).

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Semestrul european 2017 – recomandări pentru România

Comisia Europeană a prezentat recent

recomandările specifice fiecărei țări din 2017, în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni.

Economia se dovedește a fi rezilientă în UE și în zona euro, dar continuă să se confrunte cu unele provocări: creșterea lentă a productivității, consecințele crizei – inclusiv inegalitățile care persistă – și incertitudinea generată de factori externi.

Prin urmare, Comisia invită statele membre să profite de această ocazie pentru a consolida fundamentele economiilor lor prin punerea în aplicare a priorităților economice și sociale identificate la nivel european - stimularea investițiilor, continuarea reformelor structurale și asigurarea unor politici fiscal-bugetare responsabile - .și acordarea unei atenții deosebite provocărilor și priorităților identificate pentru zona euro.

În opinia oficialilor europeni, tendințele economice sunt, în linii mari, pozitive și trebuie să se profite de această ocazie pentru a face ca economiile europene să devină mai competitive, mai reziliente și mai inovatoare.

De asemenea, ar trebui să se acorde prioritate reformelor care pot să îi confere creșterii economice un caracter mai incluziv și care pot să revigoreze productivitatea.

Căci reformele structurale, investițiile și o atenția față de politicile fiscal-bugetare responsabile sunt indispensabile pentru a consolida și susține redresarea economică.

Legat de ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, în 2017 s-a plasat în centrul evaluării Comisiei combaterea inegalităților.

Punându-se capăt crizei, atenția este dedicată chestiunilor sociale căci, odată cu relansarea economiei, este necesară recreerea de oportunități pentru rămașii în urmă și ținerea pasului cu evoluția nevoilor în materie de competențe, prin investiții în educație și formare profesională de înaltă calitate.

De asemenea, creșterea productivității ar trebui să se reflecte în creșterea salariilor căci doar în acest mod se poate îndeplini angajamentul comun de a îmbunătăți nivelul de trai al tuturor cetățenilor.

Dar, deși UE a înregistrat creștere economică pentru al 6-lea an consecutiv (tendință care va continua și în 2018), redresarea este inegală și încă fragilă,

impunând recurgerea la toate instrumentele disponibile pentru a o sprijini.

Printre acestea se numără reformele economice inteligente, precum și aplicarea inteligentă a politicii fiscal-bugetare.

În acest context, Comisia recomandă statelor să ajungă la un echilibru adecvat între asigurarea sustenabilității finanțelor publice și realizarea unei orientări fiscal-bugetare care să consolideze – și nu să submineze – redresarea.

În ceea ce privește România, Comisia i-a adresat un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), cerând Consiliului să adopte o recomandare care să impună României măsuri în vederea corectării în 2017 a abaterilor.

Este prima oară când se aplică această procedură a cadrului de guvernanță economică al UE, care oferă autorităților posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive.

Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util.

Se preconizează ca miniștrii UE să discute recomandările specifice fiecărei țări înainte de adoptarea lor de către șefii de stat și de guvern, urmând ca apoi statele să le pună în aplicare prin intermediul politicilor economice și bugetare naționale din 2017-2018.

Facem mențiunea că recomandările sunt ajustate anual pentru a reflecta progresele înregistrate și diferitele evoluții intervenite, însă acestea sunt ferm ancorate în prioritățile mai largi definite în discursul anual privind starea Uniunii și în analiza anuală a creșterii, cât și în cerințele formulate pentru zona euro.

În fapt, în luna februarie a.c., Comisia a prezentat analiza detaliată a situației fiecărui stat membru, sub forma unor raporturi de țară, în cadrul așa-numitului „pachet de iarnă” din 2017 al semestrului european.

La rândul lor, în luna aprilie, statele membre și-au prezentat, după consultări cu oficialii europeni, programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma „pachetului de iarnă”.

Astfel încât actualele recomandări se bazează pe aceste dialoguri, pe programele naționale, pe datele elaborate de către Eurostat și pe Previziunile economice din primăvara anului 2017 publicate de Comisie.



Normele UE privind protecția consumatorilor sub lupă

Raportul de analiză a normelor europene

privind protecția consumatorilor, prezentat de Comisia Europeană, va servi drept bază pentru actualizarea cadrului juridic din domeniu, în special în ce privește îmbunătățirea aplicării acestor drepturi și adaptarea lor la economia digitală, precum și pentru asigurarea unei mai mari clarități juridice pentru companiile care desfășoară activități transfrontaliere.

În acest fel, consumatorii europeni ajung printre cei mai bine protejați din lume, beneficiind de drepturi solide, dacă își fac cumpărăturile în propria țară sau altă țară UE.

Ori, este important ca aceste drepturi să poată fi aplicate în mod corespunzător și să fie adaptate la societatea digitală și să existe certitudinea că ele vor deveni o realitate atât online, cât și offline.

În acest sens, analiza a identificat o serie de aspecte ce trebuie abordate: existența unor căi limitate de atac; o punere în aplicare inegală la nivelul statelor; drepturi nedeplin adaptate la lumea digitală; grad de sensibilizare scăzut privind drepturile consumatorilor.

De asemenea, ea va va examina măsurile care se impun legat de punerea la dispoziția celor ce au căzut victime unor practici comerciale neloiale a unor căi de atac contractuale și / sau extracontractuale, la extinderea protecției în conformitate cu normele relevante la serviciile online, pentru care consumatorii plătesc cu datele lor, la asigurarea

faptului că consumatorii care utilizează platformele online (piețele online) sunt bine informați, la consolidarea și armonizarea nivelului sancțiunilor pentru încălcarea legislației privind protecția consumatorilor, la îmbunătățirea procedurii în încetare pentru protecția consumatorilor, cât și la analizarea rezultatelor evaluării în curs a acțiunilor colective în despăgubire în întreaga UE.

Pentru a evalua dacă este necesară modificarea legislației, în 2017, Comisia va publica o „evaluare inițială a impactului”, prin care va defini domeniul de aplicare și opțiunile referitoare la viitoarele măsuri, va organiza o consultare publică online și va prezenta o propunere legislativă.

Reamintim faptul că, în cadrul programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), Comisia revizuiește periodic legislația UE în scopul de a identifica eventualele sarcini administrative excesive, suprapuneri, lacune, incoerențe și/sau măsuri caduce care au apărut în timp.

În acest cadru, Comisia a evaluat 6 directive orizontale privind drepturile consumatorilor și comercializarea, analiza constând dintr-o anchetă în rândul a peste 23.000 de consumatori din întreaga UE, exerciții bazate pe metoda „clientului misterios”, interviuri cu organizațiile naționale de consumatori (organizații, asociații profesionale, autorități, ministere) și experimente comportamentale.


Buget axat pe locuri de muncă, investiții, migrație și securitate Bugetul pentru anul 2018 se dorește să asigure un echilibru corect între respectarea

angajamentelor asumate cu privire la programele de importanță majoră ale UE, pe de o parte, și abordarea noilor provocări, pe de altă parte, consolidând în același timp valoarea adăugată a UE.

pentru stimularea creării de locuri de muncă și a investițiilor – o alocare suplimentară de 2 miliarde euro Fondului de garantare FEIS (Fondul european de investiții strategice, pilonul central al Planului Juncker), 55,4 miliarde de euro pentru regiuni și statele membre și 59,6 miliarde de euro pentru agricultori și dezvoltarea rurală, precum și atragerea de fonduri suplimentare, în special din sectorul privat, pentru noul Fond european de dezvoltare durabilă;

pentru crearea unor oportunități mai bune pentru tineri – o creștere de 9,5% a alocării pentru Erasmus+, o alocare de 233 milioane de euro pentru Inițiativa privind ocuparea tinerilor, precum și 89 milioane de euro pentru 2018 și de bază juridică pentru Corpul european de solidaritate;

pentru un răspuns eficace la provocările geopolitice – finanțarea se va axa pe acordarea de asistență umanitară, consolidarea sistemului de gestionare a frontierelor externe, sprijinirea statelor membre și țărilor terțe cele mai afectate de criza refugiaților, măsuri preventive de securitate, în special în domeniul criminalității grave și organizate etc.

Proiectul de buget al UE prevede două sume pentru fiecare program care urmează să fie finanțat - angajamentele care se referă la finanțările convenite prin contracte într-un anumit an, de 161 miliarde de euro (cu 1,4% mai mult decât în 2017) și plățile, adică sumele plătite efectiv, evaluate la 145 miliarde de euro (cu 8,1% mai mult decât în 2017).



Mandat pentru începerea negocierilor cu Marea Britanie

Comisia Europeană este autorizată să

inițieze negocierile cu Marea Britanie în temeiul articolului 50, fiind desemnată de Consiliu drept negociator din partea Uniunii, în baza unui prim set de directive specifice primei etape.

De asemenea, Michel Barnier a fost numit de Comisie în calitatea de negociator-șef, având ca obiectiv convenirea cu celeritate asupra a unui Acord.

Prima etapă a negocierilor va aborda: protejarea statutului și a drepturilor

cetățenilor – ale cetățenilor UE27 din Marea Britanie și ale cetățenilor britanici din țările UE27 –, precum și ale familiilor acestora;

stabilirea unui acord cu privire la principiile de reglementare financiară a obligațiilor care îi revin Marii Britanii în calitate de stat membru al UE;

stabilirea unor prevederi care vizează noile frontiere externe ale UE, inclusiv protejarea Acordului din Vinerea Mare, precum și identificarea de soluții creative pentru evitarea instituirii unei frontiere strict controlate în Irlanda, ca insulă; temele de negociere includ modalități practice pentru soluționarea litigiilor și guvernanța acordului de retragere.

Comisia a publicat și politica aplicată , care vizează asigurarea unei totale transparențe pe parcursul întregului proces.

Documentele de negociere ale Comisiei au fost transmise statelor membre ale UE, Consiliului, Parlamentului European, parlamentelor naționale și Marii Britanii și vor fi disponibile pentru public (fiind publicate și online) și includ, dar nu se limitează) agenda fiecărei runde de negociere, documentele de poziție ale UE, documentele neoficiale și textele propunerilor UE.

Pentru prima reuniune dintre negociatori, Comisia va pune la dispoziția celor 27 de state membre ale UE proiectele de documente de negociere, care vor aborda următoarele domenii: drepturile cetățenilor, Euratom, aspecte legate de bunurile plasate pe piață înainte de retragerea Marii Britanii din UE, procedurile judiciare și administrative în curs de desfășurare, guvernanța acordului întemeiat pe articolul 50 și reglementarea financiară.

Toate documentele vor putea fi accesate pe pagina de internet a Grupului operativ pentru pregătirea și conducerea negocierilor (TF50).

Demersurile interven ca urmare a faptului că, la 29 martie 2017, Marea Britanie a notificat Consiliului European intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană, a orientărilor politice în acest sens, a recomandării de a iniția negocierile în temeiul articolului 50 și a proiectelor de directive de negociere, bazate pe orientările Consiliului European.


Proces de reflecție asupra globalizării, în UE

Comisia a publicat un document de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de

globalizare bazat pe o evaluare justă a avantajelor și neajunsurilor asociate acestui fenomen, care lansează o dezbatere legată de modul în care UE și statele membre îl pot gestiona într-o manieră care să permită anticiparea evoluțiilor viitoare și îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor europeni.

Globalizarea este benefică pentru economia europeană în ansamblu, dar înseamnă prea puțin pentru cetățeni, dacă avantajele sale nu sunt repartizate corespunzător și uniform, motiv pentru care europenii trebuie să rescrie cadrul global de reglementare, astfel încât comerțul liber să devină echitabil, iar globalizarea să fie sustenabilă și să funcționeze pentru toți europenii.

Trebuie elaborate și politici care să le dea oamenilor posibilitatea de a dobândi cunoștințele și competențele de care au nevoie pentru a ține pasul cu evoluția economiilor, iar o mai bună redistribuire a beneficiilor va contribui la garantarea coeziunii sociale și la consolidarea solidarității.

Documentul de reflecție este punctul de pornire al unei dezbateri vitale asupra modului în care UE poate să valorifice la maximum oportunitățile oferite de globalizare, pe plan extern punând accentul pe nevoia de a contura o ordine globală cu adevărat sustenabilă, bazată pe norme și obiective comune, iar, pe plan intern, propunând instrumente menite să îi protejeze pe cetățeni și să îi facă mai autonomi (prin politici sociale robuste), și să le ofere sprijinul de care au nevoie pentru a beneficia de programe de educație și formare de-a lungul întregii vieți.

Valorificarea oportunităților oferite de globalizare, crearea unei lumi mai bune, promovarea, în afara Europei, a valorilor și standardelor ridicate din UE, protejarea cetățenilor împotriva practicilor neloiale, îmbunătățirea adaptabilității societăților europene și consolidarea competitivității economice sunt prioritățile-cheie ale actualei Comisii, iar documentul va fi urmat de documente privind aprofundarea Uniunii economice și monetare și, pe baza Raportului celor cinci președinți (iunie 2015), viitorul apărării europene și viitorul finanțelor europene.


Diplomație în domeniul reciprocității vizelor Ca urmare a rezoluției Parlamentului European, în care se solicita Comisiei să adopte un act

delegat de suspendare a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru cetățenii canadieni și americani, acesta a formulat un răspuns potrivit căruia consideră că o astfel de acțiune ar fi contraproductivă în acest moment, date fiind progresele înregistrate în domeniu, în ultimul an.

Scopul este și rămâne acela de a obține reciprocitatea deplină a vizelor cu ambele state: Canada și SUA, iar implicarea continuă a Uniunii și contactele diplomatice perseverente din ultimul an au dat deja rezultate concrete (în privința Canadei), aceleași efecte așteptându-se cu SUA.

Totodată, Comisia menționează că abordarea diplomatică a început deja să dea rezultate concrete: Canada a eliminat obligativitatea vizelor pentru anumite categorii de cetățeni bulgari și români la 1 mai 2017 și își propune să realizeze o reciprocitate deplină începând cu 1 decembrie 2017.

În ceea ce privește contactele cu noua administrație a SUA, acestea au fost relansate, pentru a conveni până la jumătatea acestui an asupra unei căi de urmat pentru includerea Bulgariei, Croației, Ciprului, Poloniei și României în programul de scutire de vize al SUA.

Comisia va continua să colaboreze îndeaproape atât cu Parlamentul European, cât și cu Consiliul, și va prezenta un raport privind evoluțiile ulterioare în decembrie 2017.

Reamintim faptul că un principiu fundamental al politicii UE în domeniul vizelor îl constituie asigurarea faptului că țările terțe - care figurează pe lista celor scutite de viză - acordă, pe bază de reciprocitate, un regim de călătorii fără viză pentru cetățenii tuturor statelor membre ale UE, motiv pentru care s-a instituit acest mecanism, în cadrul căruia Comisia a adoptat deja trei rapoarte de evaluare a situației precum și trei comunicări.


Introducerea vizelor pentru americani - "contraproductivă"

CE consideră că ar fi ”contraproductiv” să se introducă obligativitatea vizelor pentru americanii care călătoresc în statele UE.

Parlamentul European a propus o astfel măsură, întrucât SUA mențin vizele pentru cinci state membre, inclusiv România.

Aceasta în condițiile în care obiectivul Comisiei Europene este ”deplina reciprocitate” a regimului de vize atât în relațiile cu SUA, cât și cu Canada.

Și Comisia Europeană afirmă că ”având în vedere importantele progrese obținute în ultimul an și buna evoluție a activității în desfășurare, suspendarea temporară a exceptării de la obligativitatea vizelor pentru cetățenii din Canada și SUA ar fi contraproductivă în acest moment” și ”nu ar ajuta obiectivul de a obține călătorii fără viză pentru toți cetățenii europeni”.

Potrivit executivului comunitar, ”abordarea diplomatică” pe care o susține a început ”să dea rezultate palpabile”, întrucât Canada a ridicat obligativitatea vizelor pentru unii cetățeni bulgari și români și a promis liberalizarea completă a regimului de vize până la 1 decembrie.

În ceea ce privește SUA, Comisia precizează că ”au fost relansate contactele cu noua Administrație de la Casa Albă pentru obținerea unei reciprocități depline” care să elimine regimul obligativității vizelor menținut de SUA pentru cetățenii a 5 state UE - România, Bulgaria, Polonia, Croația și Cipru.

Comisia Europeană mai notează că SUA și-au reafirmat angajamentul de a elimina vizele pentru cetățenii celor 5 țări atunci când ele vor îndeplini criteriile stabilite în legislația americană.

Pe 2 martie, Legislativul european a adoptat o rezoluție în care amintește Comisiei că este obligată prin lege să ia măsura impunerii temporare de vize pentru cetățenii americani, din cauza faptului că SUA nu au eliminat încă vizele pentru 5 state UE.

Eurodeputații au cerut Comisiei să ia măsurile legale necesare într-un interval de două luni, căci cetățenii din România, Bulgaria, Croația, Cipru și Polonia au în continuare nevoie de vize pentru a călători în SUA, în timp ce americanii pot călători fără vize în toate statele membre ale UE.

Potrivit mecanismului de reciprocitate, dacă un stat terț nu elimină vizele la 24 de luni de la o notificare depusă de o țară membră UE în acest sens, Comisia trebuie să emită un act delegat - PE și Consiliul putând avea obiecții față de acest document - prin care impune vize pentru o perioadă de 12 luni pentru statul terț în cauză.

(Sursa: www.euractiv.ro)


Dialog european privind competențele și migrația Recent a avut loc cea de-a doua ediție a Dialogului european privind competențele și

migrația, desfășurat în cadrul Summitului european de afaceri, prilej cu care s-a lansat oficial inițiativa „Angajatorii își unesc eforturile pentru a contribui la integrare” (Employers together for integration), în prezența reprezentanților unor companii care s-au angajat să promoveze integrarea migranților - IKEA, Deutsche Telekom, NCC, Accenture, bpost, Scandic Hotels, ADECCO și Microsoft.

Inițiativa vrea să promoveze eforturile angajatorilor din întreaga UE pentru a sprijini integrarea refugiaților și a altor migranți, atât pe piața forței de muncă, cât și în restul societății, funcționarea măsurilor pentru integrare fiind nu doar un imperativ social, ci și unul economic.

Singurul mod în care migrația poate fi transformată într-o oportunitate, atât pentru migranți, cât și pentru societatea și economia europeană, îl reprezintă reușita integrării tuturor migranților aflați pe teritoriul UE, ori, în acest sens, rolul și implicarea angajatorilor sunt esențiale, motiv pentru care sunt apreciate și susținute eforturile pe care acestea le depun.

Prin inițiativa „Angajatorii își unesc eforturile pentru a contribui la integrare”, Comisia dorește să confere vizibilitate angajamentului de a susține acțiunile de integrare, asumat de anumiți angajatori, și să încurajeze și alte companii să li se alăture.

Dialogul european privind competențele și migrația a fost lansat în 2016 cu scopul de a promova schimbul de idei între Comisie și partenerii economici și sociali, îndeosebi angajatorii, în chestiuni legate de migrația forței de muncă.

Cea de-a doua ediție a dialogului a fost axată pe integrarea pe piața muncii a refugiaților și migranților cu drept de ședere.

În cadrul acțiunilor întreprinse în cadrul "Noii agende pentru competențe în Europa", Comisia depune eforturi pentru a îmbunătăți transparența calificărilor resortisanților țărilor terțe și competențele persoanelor cu un nivel scăzut de calificare din Europa și pentru a facilita recunoașterea lor.

În curând, va fi lansat un instrument de sprijin pentru recunoașterea competențelor migranților care provin din țări terțe, iar Fondul social european (FSE) va fi instrumentul de finanțare ce sprijină incluziunea pe piața forței de muncă, inclusiv a migranților.

De asemenea, Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) poate finanța acțiuni preliminare pentru facilitarea accesului la piața forței de muncă.

În semestrul II al anului 2017 va fi lansat un apel de propuneri în cadrul FAMI care va avea drept obiectiv sprijinirea inițiativelor lansate de angajatori și partenerii sociali pentru promovarea integrării pe piața muncii a refugiaților și a altor migranți.


Creșterea economiei românești revizuite în scădere la 4,3%

Comisia Europeană (CE) și-a revizuit în

scădere estimările referitoare la creșterea economiei românești și la deficitul public și avertizează, totodată, că proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ la adresa obiectivelor fiscale.

Conform previziunilor economice, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 4,3% în 2017 (sub estimările din iarnă care indicau o creștere a PIB de 4,4%), în timp ce, pentru 2018, Comisia Europeană menține estimările la 3,7%).

Creșterea reală a PIB este estimată să rămână solidă, pe fondul relaxării fiscale și majorărilor salariale, dar deficitul bugetar va continua să crească din cauza reducerilor de taxe și majorării cheltuielilor publice.

În ceea ce privește deficitul guvernamental general, ar urma să ajungă la 3,5% din PIB în 2017 pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,8% din PIB.

Legea salarizării va fi un risc la adresa estimărilor fiscale, cu un impact de 2% din PIB asupra balanței guvernamentale în 2018.

La capitolul inflație, aceasta va crește gradual și va reveni în intervalul țintă al BNR, ca urmare a cererii interne robuste, noilor majorări salariale și a noilor stimulente fiscale.

Rata medie anuală a inflației este preconizată să revină în teritoriul pozitiv în 2017 (1,1%) și să continue să crească până la 3% în 2018 (comparativ, în estimările publicate în februarie, CE estima că inflația medie anuală va ajunge la 1,6% în 2017 și la 2,9% în 2018).

În ceea ce privește UE, se estimează că creșterea PIB-ului va rămâne constantă, la 1,9% în 2017 și 2018 (comparativ cu 1,8% în ambii ani, conform previziunilor de iarnă).

Pentru zona euro, se așteaptă ca PIB să înregistreze o creștere de 1,7% în 2017 și, respectiv, 1,8% în 2018 (conform previziunilor de iarnă, creșterea preconizata a PIB-ului a fost de 1,6% în 2017 și, respectiv, 1,8% în 2018).

(Sursa: www.agerpres.ro)


Creștere economică puternică pe fondul deteriorării fiscale

Potrivit previziunilor economice de primăvară pentru România, PIB-ul real urmează să înregistreze în continuare o creștere puternică, în contextul relaxării fiscale și al creșterilor salarial, iar șomajul s-a redus semnificativ în 2016 și se așteaptă să rămână la nivele scăzute și în 2017 și 2018.

Cu o creștere economică peste potențial, inflația se estimează că va crește la rândul său. Se preconizează adâncirea deficitului bugetar în urma reducerilor de taxe și a creșterii

cheltuielilor publice, iar Legea salarizării unitare prezintă un risc negativ pentru prognoza fiscală. Europa are pentru cel de al 5-lea an consecutiv o creștere, sprijinită de politici monetare

acomodative, de o mai mare încredere a mediului de afaceri și a consumatorilor și de consolidarea schimburilor comerciale internaționale.

De asemenea, este îmbucurător faptul că gradul ridicat de incertitudine (specific ultimelor 12 luni) poate să scadă, dar, în zona euro, redresarea rămâne inegală în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și investițiile.

Abordarea cauzelor acestei divergențe reprezintă provocare care trebuie soluționată. Previziunile arată o creștere economică la nivel mondial care va înregistra o tendință

ascendentă, deoarece economia globală s-a intensificat la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an, pe măsură ce s-a accelerat, simultan, creșterea economică în numeroase țări cu economii dezvoltate și emergente, cât și o creștere temporară a inflației globale, în principal din cauza creșterilor prețului petrolului.

De asemenea, consumul privat va înregistra o încetinire în funcție de inflație și o menținere la același nivel a investițiilor, rata șomajului va continua să scadă, rămânând însă la un nivel ridicat în numeroase țări, starea finanțelor publice se îmbunătățește, atât ponderea deficitului bugetar în PIB, cât și ponderea datoriei brute în PIB preconizându-se că vor scădea în 2017 și în 2018, atât în zona euro, cât și în UE iar riscurile ce afectează previziunile sunt mai echilibrate, însă valorile prognozate continuă să evolueze în sens negativ.

Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la cursurile de schimb, ratele dobânzilor și prețurile produselor de bază la data de 25 aprilie 2017.

Ipotezele privind rata dobânzii și prețul produselor de bază reflectă așteptările pieței, astfel cum rezultă din piețele instrumentelor derivate la momentul realizării previziunilor.

Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele privind politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data menționată mai sus (cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile presupun absența modificărilor de politică).


40 milioane euro pentru Corpul european de solidaritate

Începând cu luna iunie 2017, Corpul

european de solidaritate beneficiază de o bază fermă, respectiv de un buget de 341,5 milioane euro pentru următorii 3 ani și de un temei juridic specific.

Acestea vor ajuta la consolidarea inițiativei și la crearea de posibilități multiple pentru tineri, pentru că va oferi participanților și posibilitatea de a-și crea propriile proiecte sau de a-și oferi serviciile voluntare ca grup.

Solidaritatea este o stare de spirit, care trebuie susținută de o formă juridică și de un buget, dar participanții de pe teren sunt cei care insuflă Corpului - și solidarității europene - viața cu adevărat.

În următoarea etapă, sunt prevăzute următoarele tipuri de activități:

plasamente pentru solidaritate, ce permit desfășurarea de activități voluntare timp

de până la 12 luni, stagii pe perioade de 2-6 luni și ocuparea unor locuri de muncă, în conformitate cu legislația națională relevantă, pe perioade de 2-12 luni;

echipe de voluntariat, adică grupuri de 10-40 de tineri voluntari din diferite țări lucrând împreună, între 2 săptămâni și 2 luni;

proiecte de solidaritate, ce vor permite unor grupuri mici, de cel puțin 5 participanți, să elaboreze și să pună în practică proiecte la nivel local și din proprie inițiativă, pentru perioade cuprinse între 2 și 12 luni;

activități de colaborare în rețea, în vederea atragerii de noi membri, schimbului de bune practici, oferirii de sprijin după plasament și instituirii de rețele de foști participanți.

Toate aceste acțiuni le vor oferi tinerilor din Europa noi posibilități de a se angaja în activități de solidaritate practică, ce vor răspunde la probleme din societate și vor contribui la consolidarea comunităților.


În paralel, ele vor ajuta la îmbunătățirea aptitudinilor și competențelor de care au nevoie tinerii pentru propria lor dezvoltare personală și profesională la început de carieră.

Corpul european este o inițiativă incluzivă, iar măsurile specifice, precum finanțările suplimentare sau plasamentele pe durată mai scurtă, vor promova participarea tinerilor defavorizați.

Pași următori Comisia a anunțat, la lansarea Corpului european de solidaritate, că va prezenta o propunere

de temei juridic până în primăvara anului 2017, iar înainte de a putea intra în vigoare, proiectul de regulament trebuie să fie adoptat de Parlamentul European și de Consiliul UE (care s-au angajat să adopte propunerea până la sfârșitul acestui an).

Menționăm că, de la lansarea lui, în 7 decembrie 2016, s-au alăturat Corpului european de solidaritate peste 30.000 de tineri.

În martie 2017, a început punerea în contact a tinerilor cu organizațiile; de atunci, au fost contactați circa 9.000 de participanți, au fost trimise în jur de 110 de oferte, iar primii participanți și-au început activitatea în locurile unde au fost plasați.

(Sursă: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Eliminarea controalelor temporare la frontieră în șase luni

Comisia Europeană a transmis Austriei,

Germaniei, Danemarcei, Suediei și Norvegiei, o recomandare de eliminare treptată, în șase luni, a controalelor temporare efectuate la unele dintre frontierele interne Schengen.

Acest termen a fost fixat în urma unei analize complexe privind situația de ansamblu a valului de migranți.

S-a apreciat că, datorită eforturilor comune, frontierele externe sunt mai puternice și mai sigure și că, prin conjugarea eforturilor, se poate asigura securitate și libertate de circulație.

Respectiv că, peste 6 luni, se va reveni

la un spațiu Schengen pe deplin funcțional, fără controale la frontierele interne.

Comisia a îndemnat statele membre să recurgă tot mai mult la măsuri alternative, care pot oferi același nivel de securitate, cum ar fi verificările proporționale efectuate de poliție în zonele de frontieră și de-a lungul principalelor rute de transport.

În acest sens, Comisia a prezentat o recomandare privind efectuarea unor astfel de verificări și cooperarea polițienească în spațiul Schengen.

În ultimele luni s-au realizat progrese importante în ceea ce privește securizarea frontierelor externe ale UE și limitarea migrației neregulamentare.

De la lansarea sa, la 6 octombrie 2016, operaționalizarea deplină a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Paza de Coastă avansează într-un ritm susținut, iar după adoptarea Declarației UE-Turcia, numărul sosirilor neregulamentare a scăzut cu 97%.

În baza recomandării Comisiei, Consiliul trebuie să ia o decizie cu privire la prelungirea controalelor.

Este ultima oară când prelungirea controalelor mai poate fi acordată fără a se încălca normele UE în domeniu.

În ceea ce privește evoluția viitoare, Comisia este hotărâtă să se asigure că instrumentele create sunt utilizate la potențial maxim și că situația se stabilizează.

Reamintim faptul că deficiențele grave constatate în ceea ce privește gestionarea frontierelor externe de către Grecia la momentul respectiv și numărul important de migranți neînregistrați și de solicitanți de azil prezenți în Grecia, care este posibil să fi încercat să se deplaseze în mod neregulamentar către alte state membre, au dat naștere unei situații excepționale, care constituie o amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității interne și pune în pericol funcționarea spațiului Schengen.

Această situație excepțională a dus la declanșarea procedurii de salvgardare prevăzută în articolul 29 din Codul frontierelor Schengen și la adoptarea Recomandării Consiliului din mai 2016 privind menținerea de controale proporționale temporare la anumite frontiere interne Schengen din Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Norvegia, pentru o perioadă de șase luni.

(Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Căi pentru aprofundarea Uniunii economice și monetare Documentul de reflecție prezentat de Comisie are rolul de a stimula dezbaterea privind Uniunea

economică și monetară și de a contribui la construirea viziunii comune asupra viitoarelor sale proiecte. El acordă atenția cuvenită dezbaterilor din statele membre și opiniilor formulate de celelalte

instituții europene, prezentând în același timp măsuri concrete care ar putea fi adoptate până la alegerile din 2019, precum și o serie de opțiuni pentru anii când structura Uniunii va fi definitivată.

Moneda euro reprezintă deja pentru europeni un simbol al unității și o garanție a stabilității și trebuie acționat pentru ca ea să devină un vector de prosperitate comună.

Numai prin eliminarea divergențelor economice și sociale din zona euro se va combate populismul și se poate ajunge șa o veritabilă Uniune economică și monetară, care să se bazeze pe instituții puternice și pe răspundere democratică.

Opțiunile propuse în documentul de reflecție sunt menite să contribuie la realizarea unui consens mai amplu, care vizează inclusiv legate de adoptarea de măsuri în 3 trei domenii-cheie:

1) definitivarea unei veritabile uniuni financiare, deoarece un sistem financiar integrat și care funcționează bine este esențial pentru o Uniune economică și monetară eficace și stabilă;

2) realizarea unei Uniuni economice și fiscale mai integrate, documentul de reflecție evidențiind diferitele opțiuni în această privință

3) consolidarea răspunderii democratice și a instituțiilor din zona euro, statele membre trebuind să accepte partajarea, într-un cadru juridic comun, a mai multor responsabilități și decizii privind chestiuni referitoare la această zonă.

Desăvârșirea Uniunii economice și monetare nu constituie un scop în sine, ci un element necesar pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, echitate socială, convergență economică și stabilitate financiară.

Uniunea economică și monetară ar trebui să rămână deschisă tuturor statelor membre ale UE, iar procesul decizional va trebui să fie mai transparent și să fie bazat pe răspundere democratică.

Facem mențiunea că acest document de reflecție este cel de al treilea dintr-o serie de cinci, anunțate în Cartea albă privind viitorul Europei, care prezintă principalele provocări și oportunități pentru Europa în următorul deceniu.


Abonamentele online oriunde în UE

Parlamentul European a aprobat noile reguli care le permit cetățenilor UE să își acceseze abonamentele online atunci când se află în străinătate.

Astfel, cetățenii europeni care au abonamente la filme și TV online vor putea să acceseze conținutul atunci când se află temporar în alt stat membru.

În prezent, cetățenii care vizitează un alt stat UE nu pot adesea accesa conținutului online (filme, seriale TV, muzică, jocuri sau evenimente sportive) pentru care au plătit în statul în care locuiesc.

Noile reguli, aprobate de Parlament vor elimina restricțiile, astfel încât cetățenii UE vor putea utiliza serviciile de tipul Netflix, HBO Go, Amazon Prime, Spotify, Deezer și când se află în alt stat UE pentru vacanță, studii sau afaceri.

Noile reguli adoptate trebuie aprobate de Consiliul de Miniștri, iar statele membre vor avea la dispoziție 9 luni pentru a le aplica.

Conform unei anchete a Comisiei Europene, anul trecut 64% dintre europeni utilizau internetul pentru a juca sau a descărca jocuri, imagini, filme sau muzică.

Mulți dintre ei se așteptau să poată face același lucru și în timpul călătoriilor în UE, iar numărul lor va crește pe măsură ce europenii vor plăti mai puțin pentru accesul la internet pe aparatele mobile în alte state UE, de la 15 iunie 2017, când taxele de roaming vor fi eliminate.

Furnizorii de servicii de conținut online pot lua măsuri „efective și rezonabile” pentru a verifica dacă abonatul nu s-a mutat de tot în alt stat membru pentru că licențele de copyright ar putea fi diferite.

O listă de metode permise de verificare cuprinde cărți de identitate, detalii de plată, informații privind impozitele, adresa poștală sau verificări de IP.

Furnizorii de servicii trebuie să se asigure că orice procesare a datelor personale este proporțională și trebuie să introducă anumite elemente de protecție, mai ales pentru verificarea de IP.

Noile reguli se vor aplica doar serviciilor online bazate pe subscripții, dar furnizorii de servicii gratuite pot să ofere și ei portabilitate pentru conținutul lor în UE, cu condiția de a respecta cerințele privind verificarea rezidenței.



Casa Istoriei Europene

Muzeul UE, situat în Bruxelles, se

deschide pentru public și oferă un mod nou și provocator de a percepe și înțelege istoria continentului și integrării europene.

Expoziția permanentă a Casei Istoriei Europene - CIE, disponibilă în 24 de limbi, începe cu mitul Europa și felul în care conceptele geografice s-au schimbat, reflectând patrimoniul european.

Vizitatorii se vor putea familiariza cu istoria politică, economică, socială și culturală a Europei secolelor 19 și 20, în centrul atenției aflându-se istoria integrării europene.

CIE își propune să încurajeze cetățenii la reflecție și dezbateri privind istoria Europei și integrarea europeană, obiectivele sale fiind de a spori cunoștințele, de a stimula curiozitatea și de a deveni un loc pentru schimbul de idei, reflecție și dezbatere despre Europa, conectând oamenii, instituțiile și rețelele preocupate de istoria europeană.

Vizitatorii vor fi provocați să evalueze critic istoria europeană, potențialul și viitorul.

Exponatele din CIE au fost aduse din circa 300 de muzee și colecții din întreaga Europă și nu numai.

”Interacțiuni. Secole de Comerț, Luptă și Creație” reprezintă prima expoziție temporară din cadrul Casei Istoriei Europene.

Ea va fi deschisă publicului până în mai 2018 și prezintă momente exemplare și dezvăluiri despre întâlniri și schimburi în istoria europeană.

Muzeul oferă și programe educaționale, evenimente pentru public și pentru vizitatori, publicații și o serie de informații online.

Casa este despre lucrurile avute în comun, despre evenimentele trăite împreună, fiind nu doar o Casă a Istoriei Europene, ci și o casă a identității și memoriei europene.

Ea nu poate fi considerată ca un instrument de propagandă pentru cele 28 de state, căci nu există o linie anume de urmat.

Există numeroase mesaje diferite, istoria și moștenirea comună sunt aici, la fel ca și problemele și dezastrele proprii.

Dar, studiind trecutul, poate exista un viitor mai bun, căci expoziția evidențiază valorile europene tocmai când instabilitatea în creștere le pune sub semnul întrebării.

Asemenea Uniunii Europene, activitatea Casa Istoriei Europene nu va fi niciodată completă, ci va rămâne întotdeauna ca o dovadă a timpului în care versiuni modificate ale expoziției permanente și a expozițiilor temporare vor lua naștere.

Casa Istoriei Europene este deschisă pentru public în Parcul Leopold, șapte zile pe săptămână, cu intrare gratuită.


Cele mai mici investiții în alocațiile destinate familiilor și copiilor

România se situează pe ultimul loc în UE în privința sumelor cheltuite pe cap de locuitor

pentru alocații destinate familiei și copiilor, cu o sumă de 91 de euro în 2014, conform Eurostat. La nivelul UE, media cheltuielilor pentru alocații destinate familiei și copiilor era de 651 de

euro pe cap de locuitor în 2014, cheltuieli mai mari de 1.000 de euro pe cap de locuitor fiind în Luxemburg (3.090 euro), Danemarca (1.668 euro), Suedia (1.368 euro), Finlanda (1.212 euro), Germania (1.132 euro), Austria și Irlanda (1.060 euro).

La polul opus, cheltuieli mai mici de 200 de euro pe cap de locuitor sunt în România (91 de euro), Bulgaria (112 euro), Lituania (135 de euro), Letonia (154 de euro), Croația (155 de euro), Polonia (166 de euro), Grecia (182 de euro) și Portugalia (195 de euro).

În total, statele membre ale UE au cheltuit în 2014 peste 330 miliarde de euro sub formă de alocații pentru familie și copii, dintre care 1,8 miliarde euro au fost cheltuiți în România.

La nivelul UE, alocațiile pentru familie și copii au reprezentat 8,6% din totalul prestațiilor sociale, acest tip de alocații fiind devansate doar de alocațiile pentru persoanele în vârstă (45,9% din totalul prestațiilor sociale) și alocațiile pentru îngrijirea sănătății și dizabilități (36,5%).

În rândul țărilor membre UE, există trei state în care ponderea alocațiilor pentru familii și copii este aproape sau mai mare de 12% din totalul prestațiilor sociale, respectiv Luxemburg (15,6%), Irlanda (13,1%) și Ungaria (11,9%), la polul opus situându-se Portugalia, Grecia și Olanda unde ponderea alocațiilor pentru familii și copii în totalul prestațiilor sociale era mai mică de 5%.

În România, alocațiile pentru familii reprezintă 8,3% în totalul prestațiilor sociale, adică peste media din zona euro (7,98%) și în apropiere de media din UE (8,55%), fiind mai mare decât în țări precum Polonia, Slovenia, Franța, Belgia, Italia sau Spania.



Noi anchete în domeniul comerțului electronic

Comisia Europeană are în plan să iniţieze

noi investigaţii antitrust în domeniul e-commerce, dupa ce un raport amplu la care s-a lucrat doi ani a identificat o serie de practici comerciale care ar putea restrange concurenţa.

Căci anumite practici ale societăţilor pe pieţele comerţului electronic pot restrânge concurenţa prin limitarea în mod nejustificat a modalităţilor de distribuire a produselor pe întreg teritoriul UE.

Raportul prezintă constatările finale ale Comisiei, ţinând seama de observaţiile primite în legătura cu raportul preliminar din septembrie 2016 şi confirmă, în mare măsură, concluziile acestui raport preliminar.

Ancheta sectorială a oferit informaţii esenţiale asupra acestei chestiuni şi îi va permite Comisiei să îşi concentreze eforturile asupra asigurării respectării normelor antitrust ale UE pe pieţele europene ale comerţului electronic, ceea ce va implica şi iniţierea de noi investigaţii antitrust.

Comisia a iniţiat deja, în februarie 2017, trei investigaţii separate referitoare la practicile tarifare din domeniul cazărilor pentru concedii, al distribuţiei de jocuri video pe calculator şi al produselor electronice de larg consum care pot limita concurenţa.

În plus, ancheta sectorială a încurajat societăţile să îşi revizuiască din proprie iniţiativă practicile comerciale.

Acest lucru îi poate ajuta pe consumatori să achiziţioneze mai usor produse la nivel transfrontalier şi să beneficieze de preţuri mai mici şi de posibilitatea de a alege dintr-o paletă mai largă de comercianţi cu amănuntul.

Practicile care pot restrânge concurența ar putea limita posibilităţile de alegere ale consumatorilor şi ar putea împiedica aplicarea unor preţuri mai mici în tranzacţiile online.

În acelasi timp, se consideră că este necesar să se asigure un echilibru între interesele comercianţilor cu amănuntul online şi ale celor care îşi desfăşoară activitatea în magazine tradiţionale, aceasta fiind în avantajul consumatorilor.

Constatările ajută oficialii europeni să se concentreze asupra asigurării respectării normelor UE în materie de concurenţă pe pieţele comerţului electronic.

Principalele constatări: Bunurile de consum Raportul confirmă faptul că dezvoltarea

comerţului electronic din ultimul deceniu şi, în

special, transparenţa preţurilor practicate online şi concurenţa la nivelul acestora, au avut un impact semnificativ asupra strategiilor de distribuţie ale societăţilor şi asupra comportamentului consumatorilor.

Rezultatele finale ale anchetei sectoriale evidenţiază următoarele tendinţe ale pieţei:

În ultimii zece ani, o mare parte din producători au decis să îşi vândă produsele în mod direct consumatorilor, prin intermediul propriilor magazine online de vânzare cu amănuntul, intrând astfel din ce în ce mai mult în concurenţă cu distribuitorii lor.

Utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a sistemelor de distribuţie selectivă, în care produsele pot fi vândute doar de vânzători autorizaţi preselectaţi, le permite producătorilor să îşi controleze mai bine reţelele de distribuţie, în special în ceea ce priveşte calitatea distribuţiei, dar şi în ceea ce priveşte preţurile practicate.

Utilizarea sporită a restricţiilor contractuale pentru a controla mai bine distribuţia produselor. În funcţie de modelul şi de strategia de afaceri, aceste restricţii se pot prezenta sub diverse forme, de exemplu, restricţii legate de stabilirea preţurilor, interzicerea accesului pe piaţă (pe platforme), restricţii privind utilizarea instrumentelor de comparare a preţurilor şi excluderea din reţelele de distribuţie a actorilor care îşi desfăşoară activitatea doar online.

Unele dintre aceste practici pot fi justificate, de exemplu atunci cand vizează sporirea calităţii distribuţiei unui produs. Însă altele îi pot împiedica în mod nejustificat pe consumatori să beneficieze de o paletă mai largă de produse şi de preţuri mai mici în cadrul comerţului electronic, ceea ce justifică măsurile luate de Comisie pentru asigurarea respectării normelor UE în materie de concurenţă.

Conţinutul digital Rezultatele anchetei sectoriale confirmă

faptul că pentru furnizorii de conţinut digital este esenţial ca titularii de drepturi de autor să le pună la dispoziţie licenţe de utilizare, acest lucru fiind şi un factor determinant al nivelului concurenţei de pe piaţă.

Raportul atrage atenţia asupra anumitor practici de acordare a licenţelor care ar putea îngreuna apariţia unor noi modele de afaceri şi servicii online.

Orice evaluare a acestor practici de acordare a licenţelor în conformitate cu normele UE în materie de concurenţă trebuie, totuşi, să ia în considerare caracteristicile industriei conţinutului.


Una dintre principalele concluzii ale anchetei sectoriale este că aproape 60% din furnizorii de conţinut digital care au participat la anchetă au convenit prin contract cu titularii de drepturi să recurgă la geoblocare.

Furnizorii de conţinut pot recurge la geoblocare din motive justificate în mod obiectiv, de exemplu pentru a regla chestiuni legate de TVA sau pentru a respecta anumite dispoziţii juridice de interes public.

Comisia a propus deja acte legislative al căror scop este să garanteze faptul că acei consumatori care doresc să achiziţioneze produse şi servicii dintr-o altă ţară din UE, fie online, fie în persoană, nu fac obiectul nici unei discriminări în materie de acces la preţuri, de condţii de vânzare sau de plată, cu excepţia cazurilor în care acest lucru se justifică în mod obiectiv dintr-un motiv specific.

De asemenea, Comisia a prezentat propuneri referitoare la modernizarea normelor UE privind drepturile de autor, în special pentru a spori accesul la conţinut audiovizual online la nivel transfrontalier, dar ţinând seama, în acelaşi timp, de rolul important pe care îl deţine exploatarea teritorială a conţinutului în modelul de finanţare a sectorului audiovizual european.

Propunerile sunt în curs de negociere cu Parlamentul şi Consiliul European.

Orice măsură de asigurare a respectării normelor din domeniul concurenţei luată în

legătura cu geoblocarea ar trebui să se bazeze pe o evaluare specifică fiecărui caz, care să includă şi o analiză a posibilelor justificări pentru restricţiile identificate.

Comisia a iniţiat ancheta în sectorul comerţului electronic în mai 2015, în cadrul Strategiei privind piaţa unică digitală. În cursul anchetei, Comisia a colectat dovezi de la aproape 1 900 de societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea în comerţul electronic de bunuri de consum şi de conţinut digital şi a analizat aproximativ 8 000 de contracte de distribuţie şi de acordare de licenţe.

Instituirea unor reguli comune la nivelul UE pentru a proteja consumatorii a fost subiect şi în plenul Parlamentului European care a înaintat un set de reguli care să impiedice site-urile să impună geoblocarea şi să preîntâmpine alte tactici comerciale incorecte.

Conform proiectului, autorităţile naţionale vor avea puteri sporite pentru a opri practicile comerciale care dăunează liberei concurenţe.

Regulile propuse îşi propun să acopere vidul legislativ ce apare din cauză că legislaţia diferă de la ţară la ţară.

Regulile propuse le-ar da autorităţilor de profil din fiecare ţară puteri sporite pentru a investiga şi pentru a cere informaţii legate de diverse practici ilegale, precum reclamele înşelătoare.

(Sursa: www.hotnews.ro)

România poate bloca exportul de vaccin ROR în UE

Comisia Europeană a avizat favorabil, în procedură de urgenţă, decizia de suspendare temporară a exportului intracomunitar în cazul vaccinului combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR), decizie luată la solicitarea ministrului român al societății - Florian Bodog.

Având în vedere epidemia de rujeolă cu care se confruntă România, dar şi discontinuitatea în aprovizionarea cu vaccinurile obligatorii din calendarul de imunizare, în data de 27 aprilie 2017, autorităţile române au notificat Comisiei Europene un proiect de Ordin care prevede blocarea exporturilor de vaccinuri, astfel încât să fie asigurat necesarul de doze pentru protejarea copiilor.

După examinarea proiectului de act normativ, Comisia Europeană a considerat că, în acest caz particular, solicitarea adoptării în procedură de urgenţă este justificată.

Aproape 4.000 de doze de vaccin împotriva rujeolei sunt scoase de pe piața românească și pleacă la export, motiv ca Ministrul Sănătăţii să ia toate măsurile necesare pentru ca pacienţii români să poată beneficia la timp şi în condiţii optime de vaccinuri, dar şi de medicamentele şi tratamentele de care au nevoie.

Căci, din păcate, deşi epidemia de rujeolă a fost anunţată acum un an, Ministerul Sănătăţii nu a luat măsuri corespunzătoare şi nu a făcut niciun stoc de vaccin, pentru a suplimenta în judeţele unde acest produs s-a epuizat, astfel încât s-a ajuns la situaţia din acest moment, în care direcţiile de sănătate publică din 10 judeţe nu mai au stocuri de vaccin.

Pe de altă parte, în proiectul Legii vaccinării s-a prevăzut asigurarea unui stoc de minimum 6 luni pentru aceste produse.

În ultimul an, peste 4800 de cazuri de rujeolă au fost raportate în România, motiv ca situația să fie urmărită prin intermediul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), deși, în prezent, sunt raportate epidemii de rujeolă în alte 15 țări europene.

(Sursa: www.hotnews.ro)


Comisia amendează Facebook cu 110 milioane de euro

Comisia Europeană a amendat Facebook cu suma de 110 milioane de euro, pentru oferirea de informații incorecte sau înșelătoare în cazul preluării WhatsApp, caz ce a fost investigat de Comisie în 2014, conform legislației UE în materie de fuziuni.

Decizia luată reprezintă un semnal clar pentru companii, că trebuie să respecte toate aspectele legislației UE în materie de fuziune, inclusiv obligația de a oferi informații corecte și ea impune o amendă proporțională, cu un caracter descurajant, pentru Facebook.

Comisia trebuie să poată lua decizii în legătură cu efectele fuziunilor asupra concurenței având toate informațiile corecte".

Atunci când Facebook a înștiințat Comisia Europeană de intenția de a achiziționa WhatsApp, în 2014, compania a comunicat Comisiei faptul că nu va putea să creeze o corelare automata solidă între conturile de Facebook și WhatsApp ale utilizatorilor.

Facebook a afirmat acest lucru atât în formularul de notificare, cât și într-un răspuns trimis la o cerere de informare a Comisiei.

În august 2016, WhatsApp a anunțat actualizări în termenii săi de utilizare a serviciului și în politica de confidențialitate, inclusiv posibilitatea creării unei legături între numerele de telefon al utilizatorilor de WhatsApp și conturile lor de Facebook.

Comisia a concluzionat că, în ciuda afirmațiilor făcute de Facebook în cadrul procesului de evaluare a fuziunii, din 2014, posibilitatea tehnică de a corela în mod automat identitățile de Facebook și WhatsApp ale utilizatorilor exista iar angajații Facebook cunoșteau acest fapt.

Decizia nu afectează hotărârea luată de Comisie în 2014, de a autoriza tranzacția. Mai mult, această decizie nu are legătură nici cu procedurile în desfășurare la nivel national, în

materie de antitrust și nici cu problemele de confidențialitate, protecție a datelor sau a consumatorilor, apărute ca urmare a actualizării de către WhatsApp, în 2016, a termenilor săi de utilizare a serviciului precum și a politicii de confidențialitate.

Conform legislației UE în materie de fuziuni, companiile ce sunt investigate sunt obligate să ofere informații corecte, acest fapt fiind essential pentru ca CE să poată evalua fuziunile și preluările într-un mod eficient și în timp util. Regulamentul susmenționat prevede, de asemenea, amenzi de până la 1% din cifra de afaceri cumulată a companiilor care au furnizat, în mod intenționat sau din neglijență, informații incorecte sau înșelătoare.

Abonamentele de telefonie mobilă peste numărul de cartele prepay în 2016

Tendința de creștere a numărului utilizatorilor de abonamente la serviciile de telefonie mobilă s-a menținut în 2016 - arată datele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Utilizatorii din România au vorbit în medie, în fiecare lună a anului 2016, câte 1 oră și 4 minute prin intermediul rețelelor fixe și de 4 ori mai mult prin intermediul rețelelor mobile.

Un apel efectuat de pe telefonul fix (3 minute și 4 secunde) durează, în medie, mai mult decât unul de pe mobil (2 minute și 37 de secunde), dar diferența dintre cele două categorii de trafic se micşorează anual.

La sfârșitul anului 2016, în România erau 22,9 milioane de utilizatori activi de servicii de telefonie mobilă (în scădere cu 1% față de sfârşitul anului 2015), dintre care 11,5 milioane (+8%) erau utilizatori pe bază de abonament și 11,4 milioane (-9%) utilizatori pe bază de cartele preplătite active.

Creșterea numărului de abonamente se datorează, în principal, utilizatorilor persoane fizice care preferă acest tip de acces la

serviciile de telefonie mobilă, numărul acestora înregistrând o creştere cu 11% în anul 2016, până la 8,6 milioane, se arată într-un comunicat transmis miercuri de autoritate.

Deși numărul total de utilizatori activi ai acestui serviciu a scăzut ușor, traficul total de voce (exclusiv roaming internațional) efectuat de ei a crescut cu 2% în anul 2016 față de anul 2015, până la aproape 70,6 miliarde minute.

Numărul total de mesaje SMS a scăzut în anul 2016 cu 10%, până la 18 miliarde de mesaje, cel mai probabil ca urmare a utilizării tot mai intense a altor mijloace de transmitere a mesajelor instant, comentează ANCOM.

Gradul de utilizare a telefoniei fixe a continuat să scadă în 2016, înregistrându-se scăderi atât la nivelul numărului de linii de acces (minus 4%, până la 4,1 milioane), cât și la nivelul traficului de voce. Traficul total de voce realizat prin intermediul rețelelor fixe s-a diminuat până la 3,2 miliarde de minute în anul 2016, în scădere anuală cu 15%.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm).



Creștere semnificativă a celor care

au direcționat 2% către ONG-uri

Ultimii ani au dovedit potențialul acestei

surse de finanțare alternativă de a stimula comportamentul filantropic al cetățeanului și responsabilizarea acestuia în susținerea unor cauze sociale.

Între timp, MFP se gândeşte să renunţe la acest sistem.

Datorită în special eforturilor de informare ale organizațiilor neguvernamentale și de promovare a facilității, se remarcă evoluția semnificativă a nivelului de conștientizare privind existența mecanismului în rândul populației (70,9% în 2016 față de 47,9% în 2010), este concluzia unui studiu al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).

Corelat cu aceasta, nu mai puțin de 65% din organizațiile neguvernamentale respondente la Barometrul Liderilor ONG, 2016 au înregistrat venituri din această sursă, iar pentru 10% dintre organizații reprezintă principala sursă de venit în 2015.

În 2015 (prin analiza datelor referitoare la sumele direcționate din veniturile înregistrate în 2014), 1,82 milioane de cetățeni (29% din total contribuabili) au direcționat 143,4 milioane de lei prin intermediul acestui mecanism.

Potențialul de creștere însă rămâne semnificativ, având în vedere că la nivelul veniturilor înregistrate în 2014, suma totală posibil a fi direcționată ajungea la 482 milioane de lei, conform studiului.

Cercetarea Omnibus (FDSC, 2016) evidențiază creșterea semnificativă a procentului populației ce a decis direcționarea celor 2% (36,6% din cei care știau de mecanism, față de 17% în 2010).

Mai mult, acest procent poate anticipa o creștere în volum absolut a sumelor

direcționate din veniturile aferente anului 2015, având în vedere că sondajul a fost realizat în iulie 2016, la scurt timp după termenul legal până la care direcționarea era posibilă (Mai 2016).

Experții care lucrează la proiectul Codului Economic iau în calcul modificarea sistemului actual de redirecționare a 2% din impozit prin introducerea donației în sistemul de deduceri personale din venitul global al contribuabilului, conform al MFP, după apariţia unor informaţii privind intenţia de eliminare a redirecţionării de 2%.

MFP precizează că experții discută mai multe variante: fie păstrarea sistemului actual de redirecționare a 2% din impozit, fie introducerea donației în sistemul de deduceri personale din venitul global al contribuabilului.

În viitorul sistem, sumele donate ar putea fi deduse integral în limita a 1.000 lei/membru al gospodăriei (familiei).

După finalizarea analizelor și a simulărilor necesare, proiectul Codului Economic, care va include modificările Codului fiscal, va fi supus dezbaterii publice și înaintat Parlamentului.

Reamintim că FDSC a lansat studiul ”România 2017. Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări”, ce prezintă dimensiunea și dinamica sectorului neguvernamental din România în perioada 2010 – 2016.

Studiul reprezintă o aducere la zi a ediției anterioare publicate în anul 2010 și, împreună cu aceasta, oferă o mai bună cunoaștere a rolului și importanței sectorului neguvernamental în societatea românească.

În cercetare se regăsesc date privind relevanța economică a sectorului neguvernamental și surprinde evoluții și transformări care au avut loc în cadrul acestuia în ultimii ani, precum și informații și analize despre cadrul legal de funcționare a organizațiilor neguvernamentale, implicare civică și voluntariat, finanțarea activităților asociațiilor și fundațiilor, elemente ce țin de guvernanța internă și de organizare, relația cu statul și alte entități din sfera publică.

Această ediție cuprinde și secțiuni dedicate pentru trei domenii de activitate importante pentru organizațiile neguvernamentale: social, civic și tineret.



Strategie pentru educația de înaltă calitate

Comisia a adoptat noi inițiative privind

învățământul școlar și superior, pentru a ajuta statele membre să asigure o educație de înaltă calitate, favorabilă incluziunii pentru toți tinerii.

Astfel, aceștia vor dobândi cunoștințele și competențele necesare pentru a participa pe deplin la viața societății, pentru a fi în măsură să răspundă la noile oportunități și provocări determinate, de exemplu, de globalizare și de revoluția tehnologică, precum și de a-și adapta educația la necesitățile de pe piața muncii.

O educație de calitate pune bazele dezvoltării personale și ale cetățeniei active și reprezintă punctul de pornire al unei cariere profesionale de succes și cea mai bună protecție împotriva șomajului și a sărăciei.

Însă, pentru ca indivizii și societățile să poată beneficia de aceste avantaje, avem nevoie de sisteme de învățământ de înaltă calitate în întreaga UE.

Inițiativele și sprijinul continuu al UE vor ajuta statele membre și furnizorii de educație la clădirea unor societăți echitabile și reziliente.

Astfel, în ceea ce privește școlile, există trei domenii în care este nevoie de măsuri și în care sprijinul UE poate contribui la soluționarea unor probleme importante, și anume creșterea calității și a caracterului incluziv al școlilor, sprijinirea directorilor unităților de învățământ și a cadrelor didactice de excepție și ameliorarea guvernanței sistemelor de învățământ școlar.

Comisia își propune să completeze măsurile luate de statele membre în aceste trei domenii prin sprijinirea învățării reciproce, prin consolidarea informațiilor privind metodele de succes din domeniul educației și prin acordarea de asistență statelor membre care doresc să realizeze reforme la nivel național.

Pentru reînnoirea strategiei pentru învățământ, Comisia a stabilit planuri pentru patru domenii-cheie - garantarea faptului că, la terminarea ciclului de învățământ superior, absolvenții dețin toate competențele de care au nevoie în contextul economiei moderne, crearea unor sisteme de învățământ superior favorabile incluziunii, asigurarea faptului că instituțiile de învățământ superior contribuie la procesul de inovare din sectorul economic și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior și a guvernelor pentru ca acestea să poată valorifica optim resursele umane și financiare.

De asemenea, Comisia a prezentant o propunere de recomandare a Consiliului privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, care îi va include, pe lângă absolvenții de învățământ superior, și pe absolvenții programelor de învățământ profesional și tehnic.

Reamintim că inițiativele reprezintă concretizarea angajamentelor asumate în cadrul inițiativei privind "Investiția în tinerii Europei" din 7 2016, în special a viziunii privind îmbunătățirea și modernizarea educației, în care Comisia a anunțat măsuri care să le ofere tuturor tinerilor educație de înaltă calitate.

Jumătate dintre tinerii europeni consideră democrația drept cea mai bună formă de guvernare

Este rezultatul unui sondaj realizat de YouGov în 7 state europene, îngrijorătoare fiind şi alte

răspunsuri date de tineri între 16 şi 26 de ani., printre care și faptul că pemtru 3 din 4 tineri esenţa UE nu este reprezentată de valorile comune, ci mai degrabă de cooperarea economică, mai mult de 1 / 5 doresc ca puterea politică să fie redată guvernelor naţionale, iar 1/ 5 propun părăsirea UE.

Doar 18% dintre repondenţi cred în valorile culturale comune ale UE, în timp ce doar 52% consideră că democraţia este cea mai bună formă de guvernare (cei mai sceptici faţă de democraţie fiind tinerii din Franţa (42%), Italia (45%) şi Poland (42%), țări în care mişcările populiste şi-au intensificat, în ultimii ani, criticile la adresa democraţiei (cei mai mulţi susţinători sunt în leagănul democraţiei, Grecia - 66%, urmaţi de germani - 62%).

UE, aparat administrativ: Tinerii văd UE mai degrabă ca un aparat administrativ şi mai putin ca o comunitate în care lucrurile pot fi modelate şi schimbate. Astfel, 37% dintre participanţii la studiu critică obiectivele politice şi planurile UE, iar 27% sunt deranjaţi de modul de organizare şi de funcţionare a instituţiilor europene.

Suveranitate naţională: 38% doresc ca UE să redea din puteri guvernelor naţionale., iar cei mai fermi în acest sens sunt grecii - 60% şi britanicii - 44%, în schimb tinerii din Germania au mai multă încredere în UE, doar 27% pledând restrângerea puterilor Uniunii.

EU exit: În nicio ţară nu există o majoritate privind ieşirea din UE (31% dintre tinerii greci vor ieşirea ţării lor din UE, 20% dintre francezi şi polonezi şi 12% dintre tinerii din Germania şi Spania).



Simplificarea normelor pentru investițiile publice

Comisia a aprobat noi norme în materie

de ajutoare de stat prin care anumite măsuri de sprijin public pentru porturi și aeroporturi, domeniul cultural și regiunile ultraperiferice sunt exceptate de la examinarea prealabilă.

Obiectivul este facilitarea investițiilor publice pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică, fără a afecta concurența.

Regulamentul general de exceptare pe categorii din 2014 permitea statelor membre să pună în aplicare o gamă largă de măsuri de ajutor de stat fără aprobarea prealabilă a Comisiei, deoarece probabilitatea ca acestea să denatureze concurența era foarte scăzută.

Ca urmare, aproximativ 95 % din măsurile de ajutor de stat puse în aplicare de statele membre (cu o cheltuială anuală de circa 28 de miliarde EUR) sunt în prezent exceptate.

În aceste fel, se asigură faptul că întreprinderile pot concura în modul cel mai eficient, în condiții de egalitate, în cadrul pieței unice, normele UE privind ajutoarele de stat fiind aceleași pentru toate statele membre.

Modificările le vor permite economisirea de timp și efort atunci când fac investiții în porturi și aeroporturi, în domeniul culturii și în regiunile ultraperiferice ale UE.

Ele permit, de asemenea, Comisiei să își concentreze atenția asupra măsurilor de ajutor de stat care au cel mai mare impact asupra concurenței în cadrul pieței unice și «să se implice în chestiunile majore, rămânând discretă în chestiunile de mică importanță», spre beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

În ceea ce privește aeroporturile, statele membre vor putea face investiții publice în aeroporturile regionale care deservesc până la 3 milioane de pasageri anual, fără un control prealabil din partea Comisiei.

În ceea ce privește porturile, statele membre vor putea realiza investiții publice de până la 150 de milioane EURO în porturile maritime și de până la 50 de milioane EURO în porturile interioare în aceleași condiții.

De asemenea, autoritățile publice pot acum să compenseze mai ușor societățile comerciale pentru costurile suplimentare cu care se confruntă când își desfășoară activitatea în regiunile ultraperiferice ale UE.

Regulamentul de modificare va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

Inițiativa are drept scop reducerea sarcinii administrative a autorităților publice și a altor părți interesate în contextul agendei Comisiei privind o reglementare adecvată și funcțională la nivelul UE (REFIT).

Zone pentru scăldat de calitate excelentă

70% din zonele de scăldat monitorizate din România sunt de calitate excelentă, potrivit celui mai recent raport pe subiect, publicat de Comisia Europeană.

La nivel european, peste 85% din zonele pentru scăldat monitorizate în 2016 au îndeplinit cele mai stricte standarde de calitate (de unde calificativul „excelent”), ceea ce înseamnă că ele au fost, în mare parte, lipsite de substanțe poluante nocive pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Peste 96% din zonele pentru scăldat monitorizate (100% în România) au îndeplinit cerințele minime de calitate stabilite în conformitate cu normele UE.

Raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) și al Comisiei confirmă că, în ultimii 40 de ani, plajele și locurile de practicare a înotului din întreaga Europă înregistrează o tendință pozitivă, cu ape din ce în ce mai curate.

Evaluarea reunește analize ale unor eșantioane de apă prelevate (eșantionată și monitorizată pentru determinarea oricăror eventuale contaminări cu materii fecale provenite de la apele uzate sau de la animale) în peste 21.000 de zone pentru scăldat, atât costiere, cât și interioare, și oferă bune indicii în legătură cu amplasarea probabilă a zonelor cu cea mai bună calitate a apei în această vară.

Raportul vizează locuri pentru scăldat situate în UE, Albania și Elveția, iar, în afara lui, AEM a publicat și o hartă interactivă actualizată cu nivelul de calitate corespunzător fiecărei zone.

Pe site-urile dedicate apei pentru scăldat ale AEM și Comisiei sunt disponibile și rapoarte de țară actualizate și informații privind normele europene, căci toate statele membre ale UE, alături de Albania și de Elveția, își monitorizează zonele pentru scăldat în conformitate cu dispozițiile Directivei UE.

Actul legislativ prevede condițiile în care calitatea apei pentru scăldat poate fi clasificată ca fiind „excelentă”, „bună”, „satisfăcătoare” sau „nesatisfăcătoare”, în funcție de nivelurile de bacterii fecale detectate, iar când apa este clasificată drept „nesatisfăcătoare”, trebuie luate anumite măsuri - interzicerea scăldatului, afișarea unui anunț preventiv, măsuri corective adecvate etc.



Noua campanie „Europa, Casa noastră”

Reprezentanța Comisiei Europene în

România a lansat Europa, casa noastră, o campanie educațională pe teme europene.

Scopul campaniei - susținută de Ministerul Educației Naționale - este de a oferi copiilor și tinerilor români posibilitatea de a descoperi mai multe despre UE, istoria, valorile, politicile și cele mai recente evoluții în domeniul afacerilor europene, aducând activități și competiții relevante aproape de aceștia, inclusiv prin vizite în școli din mediul rural și licee.

Campania Europa, casa noastră cuprinde două inițiative principale: Competiția Euro Quiz - deschisă elevilor de gimnaziu din clasa a VI-a și campania și competiția Lider European - care se adresează elevilor de liceu.

Echipa Europa, Casa noastră, va organiza 10 e-vizite în școli din 10 județe: Giurgiu, Teleorman, Ialomița, Vaslui, Brăila Galați, Călărași, Buzău, Tulcea și Constanța.

În cadrul vizitelor, vor avea loc activități educaționale și interactive pe diverse teme din istorie, artă, geografie etc., prin care elevii vor aborda subiecte legate de UE și de modul în care Europa influențează viața de zi cu zi.

Vizitele sunt inspirate de un program de edutainment (educație prin joc și divertisment) și vor continua în cu septembrie alte 10 școli vor fi vizitate de echipa Europa, Casa noastră.

Europa, Casa noastră din România va lansa și o platformă de edutainment cu scopul de a implica copiii.

Competiția Euro Quiz este o activitate distractivă și provocatoare, deschisă elevilor din școlile gimnaziale naționale, clasa a VI-a și se concentrează pe valorile UE, instituțiile europene, istorie, geografie, artă și gastronomie, etapa finală fiind difuzată pe un post național de televiziune.

Concursul constă în echipe formate din patru membri care, după înregistrarea online, vor concura, într-un anumit interval de timp, în cadrul unui quiz online pe tematicile prezentate anterior, iar cele mai bune două echipe vor fi invitate să participe în etapa finală, difuzată pe postul național de televiziune.

Campania și competiția Lider European se adresează elevilor de liceu cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani și va începe în toamna anului 2017, având drept scop încurajarea elevilor ca să își creeze propriul proiect, care își propune o schimbare la nivelul comunității locale.

Un juriu de experți va selecta apoi trei câștigători în etapa finală de la București, dintre cele opt echipe finaliste.

Campania își propune să dezvolte abilitățile de leadership și de vorbire în public ale elevilor, spiritul de echipă și capacitatea de a mobiliza grupuri de oameni pentru a lucra împreună în beneficiul comunității lor.

Peste 1.300 de masteranzi Erasmus Mundus în 2017 1

345 de studenți din întreaga lume au aflat că au primit burse finanțate de UE, pentru a începe cursuri, în această toamnă, timp de 2 ani, la un masterat comun - Erasmus Mundus, bursele acoperind toate costurile legate de programe de studii desfășurate în două sau mai multe instituții de învățământ superior, în căutarea unui masterat comun sau chiar a unuia dublu.

Masteratele Erasmus Mundus sunt produse excelente ale unor universități care colaborează peste granițe pentru a oferi programe educaționale integrate, inovatoare și de înaltă calitate.

Cele 100 de programe de masterat comun Erasmus Mundus care oferă burse în 2017 acoperă multe materii, de la astrofizică și nanotehnologie la cartografie și etica în sport, iar participanții sunt studenți de pe toate cele șase continente, țările cele mai reprezentate fiind Brazilia (79), India (63), Iran (59), Bangladesh (58) și Mexic (49).

Cel puțin 75% din burse sunt alocate studenților din țările partenere, există și burse suplimentare acordate anumitor regiuni ale lumii (în care învățământul superior este un domeniu prioritar pentru cooperarea cu UE), iar restul de 25% din burse sunt alocate studenților din UE și alte țări participante.

Studenții nou selectați vor putea să beneficieze și de avantajele Asociației studenților și absolvenților Erasmus Mundus, care sprijină și pune la dispoziția studenților o rețea, iar fiecare masterat oferă și granturi UE cadrelor universitare pentru predare sau cercetare.

Vara aceasta vor fi adăugate aproximativ 40 de masterate noi la catalogul Erasmus Mundus, cererile urmând a se depune în perioada octombrie 2017 - ianuarie 2018.

Masteratele comune Erasmus Mundus sunt programe de studii pe deplin integrate oferite de un consorțiu format dintr-un număr minim de trei instituții de învățământ superior, cele 100 de programe de selecție a studenților din 2017 angrenând 513 instituții.



Mobilitate curată, competitivă și conectată în UE

Mobilitatea are o influență majoră asupra

vieții cetățenilor europeni și asigură în mod direct peste 11 milioane de locuri de muncă, dar sectorul se confruntă cu o serie de transformări tehnologice, economice și sociale al căror ritm este din ce în ce mai rapid.

În acest context, „Europa în mișcare”, prezentat de Comisia Europeană este un set amplu de inițiative care vor spori siguranța în trafic, vor încuraja perceperea unor taxe rutiere mai echitabile, vor reduce emisiile de CO2, poluarea aerului și congestia traficului, vor reduce birocrația pentru companii și vor combate ocuparea ilegală a forței de muncă, asigurând totodată condiții adecvate și perioade de repaus pentru lucrători.

Beneficiile pe termen lung ale acestor măsuri vor depăși cu mult sectorul transporturilor, întrucât ele vor contribui la promovarea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și inovării, la consolidarea echității sociale, la oferirea unei game largi de opțiuni pentru consumatori și la înscrierea fermă a Europei pe o traiectorie care să tindă spre un nivel redus de emisii.

Obiectivul de a contribui la menținerea competitivității acestui sector în contextul unei tranziții echitabile din punct de vedere social către o energie curată și către digitalizare.

Reformele vor pune bazele unor soluții rutiere standardizate și digitale, ale unor condiții sociale mai echitabile și ale unor norme de piață aplicabile care vor contribui la reducerea costurilor socio-economice ale transporturilor - timpul pierdut în trafic, accidentele mortale și vătămările grave, riscurile pentru sănătate generate de poluare și zgomot, servind intereselor cetățenilor, firmelor și mediului.

Datorită standardelor comune și serviciilor transfrontaliere, călătoriile multimodale vor deveni o realitate în Europa.

Comisia a adoptat o strategie pe termen lung care vizează transformarea provocărilor în oportunități și concretizarea unei mobilități inteligente, echitabile din punct de vedere social și competitive până în 2025.

Ea este însoțită de o primă serie de 8 inițiative legislative care vizează în mod specific transportul rutier, set completat, în cursul unui an, cu alte propuneri care vor viza și normele de emisii pentru perioada de după 2020 pentru autoturisme și camionete, precum și primele norme de emisii pentru vehiculele grele.

Propunerile vor promova inovarea, vor consolida competitivitatea, vor reduce emisiile de CO2, vor îmbunătăți calitatea aerului și sănătatea și vor spori siguranța transporturilor.


Strategia “Zero deşeuri” la Oradea

Oradea vrea să implementeze strategia

“Zero deşeuri” a organizaţiei internaţionale Zero Waste Europe, scop în care primăria a semnat recent un acord de parteneriat cu aceasta pentru consultanţă în elaborarea şi implementarea strategiei, cât şi monitorizare pe termen mediu şi lung.

Strategia zero deşeuri a fost recunoscută în 2014 ca fiind model de eco-inovare de către Comisia Europeană, ea reprezentând, în fapt, un set de soluţii, bune practici dovedite ca fiind funcţionale în peste 350 de oraşe europene - în tranziţia spre economia circulară - care au depăşit în termen de 2-4 ani ţinta de 80% reciclare.

În prezent, primăria lucrează la o strategie pe termen scurt şi mediu pentru implementarea soluţiilor promovate, primele rezultate urmând să fie vizibile peste circa un an sau doi.

După semnarea acordului, s-a înfiinţat un grup de lucru format din reprezentanţi ai Primăriei, firma care gestionează deponeul ecologic – Ecobihor, operatorul de salubritate – RER Oradea, Poliţia Locală, ADI Ecoland Bihor, experţi şi alte companii locale, care a realizat deja o primă analiză a unor modele de bune

practici în colectarea biodeşeurilor şi a sistemului “plăteşti pentru cât arunci”, cât și o vizită de lucru în oraşul italian Parma.

Scopul pentru Oradea este încadrarea în ținta de minus 15%, de la an la an, de reducere a depozitării în deponeu, iar un prim pas l-a constituit inaugurarea, în septembrie, a Centrului municipal de colectare a deşeurilor de tot felul, cu depunere gratuită din partea populaţiei, care va fi extins prin includerea unui atelier de reparaţii pentru mobilier, textile, electronice, care pot fi recondiţionate şi reintroduse în sistemul economic, dar şi recuperarea şi refolosirea de materiale de construcţii, astfel încât deşeurile să fie transformate în resurse, multe accesibile la preţuri simbolice.

În cadrul reţelei internaționale “Oraşe Zero Deşeuri”, municipiul Oradea se va putea înfrăţi cu alte oraşe “Zero deşeuri”, precum San Francisco, Capannori, Lublijana, sau Hernani (ce a reuşit să atingă aproape 90% redirecţionare de la rampă, în 2014, fără depozitare în gropi de gunoi şi valorificare energetică în instalaţii de tratare termică.



Memorandum de returnare a timbrului de mediu

Memorandumul prin care se va stabili

modalitatea de returnare către cetățeni a contravalorii timbrului de mediu este în lucru la Guvern și își propune să repare nedreptățile făcute vizavi de taxa de poluare sau pe anumite taxe care s-a demonstrat că au fost și ilegale.

În acest sens, există un grup de lucru de la Ministerul Mediului (Administrația Fondului pentru Mediu) și Ministerul Finanțelor pentru a termina cu partea de despăgubiri și a repara nedreptățile făcute cetățeanului.

De asemenea, înainte de se vorbi despre o altă taxă auto este nevoie de o analiză de impact, iar măsurile luate trebuie să ai aibă o notă de fundamentare serioasă.

Analiza trebuie să aibă în vedere câte mașini au intrat în România, ce motoare au etc.

Pornind de la aceste ele, se va definitiva Memorandumul în care se va stabili modalitatea de returnare a timbrului de mediu către cei care au achitat această taxă.

Legat de timbrul de mediu, în urma analizei făcute și unui plan de măsuri pertinent, se va ști exact la câte persoane trebuie să fie restituit (în urma proceselor care au avut loc și au avut sentințe definitive), care este suma și numărul lor.

Referitor la înlocuirea timbrului de mediu cu un sistem de stickere colorate, în funcție de nivelul de poluare al autovehiculului, decizia care se va lua nu va avea repercursiuni asupra cetățenilor și va ține cont de ce au făcut și celelalte state din Europa.

Oricum, se pare că – în conformitate cu unele estimări - suma pe care statul român ar trebui să o returneze celor care au plătit timbrul de mediu se ridică la 6,4 miliarde de lei.

Reamintim faptul că taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, ea calculându-se în funcție de trei variabile: vechimea mașinii, tipul de catalizator (euro) și capacitatea cilindrică a mașinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime ca apoi, la 1 ianuarie 2012, să devină obligatorie atât la reînmatricularea mașinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât și pentru cei care aduceau mașini din Vest.

Începând cu 30 ianuarie 2012, ea a fost suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care o plătiseră urmează să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013, a intrat în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto a fost calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2 înscrise în cartea de identitate a mașinii.

Însă, de la 1 februarie 2017, timbrul de mediu pentru autovehicule a fost inclus în cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate.


Laserul de la Măgurele a intrat în primele teste

Cel mai puternic laser din lume, care se

construieşte lângă Bucureşti, la Măgurele, a fost asamblat şi au început deja primele teste, și se estimează că la toamnă va fi obţinut primul fascicul laser.

Practic, a început etapa a doua a implementării, în care se instalează şi se testează progresiv diferitele componente ale marilor echipamente şi ale experimentelor.

Testele arată bine şi sunt în grafic, iar intenția specialiștilor este de a se obține în toamnă primul fascicul laser, sigur, de putere mai mică, căci până se va ajunge la parametri maximi, de 10PW, va mai dura ceva timp.

De altfel, testele vor dura doi ani și se speră că prin vara lui 2019 laserul va fi operaţional în întregime, ELI-NP devenind cel mai important centru de cercetare ştiinţifică.

Laserul va ajuta la descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul, de exemplu, sau va putea ajuta la identificarea completă a conţinutului butoaielor cu deşeuri radioactive, fără a fi desfăcute, un lucru extrem de dificil în prezent.

Investiţia este de 300 de milioane de euro din fonduri europene, implementarea proiectului începând în ianuarie 2013.

Laserul de la Măgurele este considerat cel mai puternic din lume, cu cele mai performante echipamente şi cel mai strălucitor fascicul Gamma.

140 de persoane lucrează la acest proiect, din care 120 sunt cercetători români şi străini din întreaga lume (Japonia, China, Coreea, India, Vietnam, Polonia, Turcia, Bulgaria, Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Canada etc.), care au venit să lucreze la cel mai mare proiect ştiinţific în care este implicată România.

Proiectul va repune România pe harta globală a cercetării fundamentale și va folosi şi la testarea materialelor din misiunile spaţiale, trimise în perioade îndelungate de timp.



Catedrala romano-catolică din Timișoara restaurată din fonduri europene

Recent s-a semnat contractul de finanţare pentru „Lucrări interioare și exterioare de renovare,

conservare, reabilitare a clădirii Catedralei Romano – Catolice din Timișoara și a împrejurimii, în vederea integrării în circuitul turistic național și internațional”.

Proiectul va fi realizat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.

Valoarea totală a contractului este de 21.767.121,96 de lei, din care valoarea finanţării nerambursabile alocate de MDRAPFE - AM POR (reprezentând 98% din valoarea eligibilă a proiectului) este de 21.316.962,01 lei (4.811.955,31 de euro).

Proiectul are o durată de implementare de 51 de luni, iar lucrările vor consta, în principal, în renovarea, conservarea şi reabilitarea clădirii propriu-zise a catedralei (pe o suprafață totală de 1.490 mp.), a obiectivelor conexe, precum şi a criptei și a pietrelor funerare ale personalităților care sunt înmormântate acolo.

După restaurare, se estimează că numărul vizitatorilor va creşte cu peste o mie de turişti (de la 19.800 de vizitatori pe an înainte de intervenția asupra obiectivului de patrimoniu, la 20.988 de vizitatori).

Prin contractul se vrea redarea către timișoreni, la adevărata valoare, a Catedralei Romano-Catolice și integrarea ei în circuitul turistic național și internațional.

Reamintim că, până în prezent, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, au fost semnate 13 contracte de finanţare, în valoare totală de 468,32 milioane de lei.

(Sursa: www.mdrap.ro)

„Adopția” clădirilor istorice de către firme

Clădirile istorice din Timişoara, cele mai

multe aflate într-o stare avansată de degradare, ar putea fi reabilitate pe banii companiilor din oraş. este o initiativa a primariei care a invitat firmele să adopte o clădire şi să o restaureze, iar în schimb vor beneficia de reduceri de taxe şi impozite.

Proiectul care le permite oamenilor de

afaceri din Timişoara să adopte o clădire monument istoric a fost gândit de o asociaţie a arhitecţilor din oraş şi aprobat de autorităţile locale în această săptămână.

Au fost deja purtate discuţii cu trei mari investitori din Timişoara şi din alte oraşe.

Aceştia îşi vor putea alege dintr-un catalog electronic clădirea pe care o adoptă.

Inițiatorii proiectului spun că vor face totul transparent, printr-o platformă online,

prin care oricine este interesat să poată urmări în timp real demersul.

Implicarea unor companii private în reabilitarea clădirilor ar putea să aducă fondurile pentru salvarea monumentelor.

De altfel, clădirea vicariatului sârbesc din Timişoara este un exemplu de monument istoric reabilitat și cu fonduri din partea unei companii private, căci, în perioada 2007-2011 o companie privată a alocat aproximativ 300 de mii de euro pentru aducerea clădirii în starea actuală.

Patrimoniul oraşului numără peste 14 mii de clădiri cu valoare istorică care numai 5% au beneficiat de lucrări de reabilitare, iar peste o mie de clădiri sunt distruse iremediabil.

În catalogul electronic al clădirilor monument istoric este acoperit tot oraşul, însă anumite zone vor avea prioritate.

E vorba de Piața Traian, Badea Cârțan, porțiunea de la Neptun până spre Traian (unde sunt fronturi foarte frumoase), Iosefin, cât și, foarte important, malul Begheului.

În câteva luni trebuie să se încheie discuţiile şi să se decidă cine va investi în reabilitarea monumentelor istorice.

Iniţiatorii proiectului speră ca până în 2021 să fie readuse la viaţă prin acest program cel puţin 30 de clădiri.

(Sursa: www.digi24.ro)


România pe harta excelenței în print digital!

Matter of Spirit, brand dezvoltat de

tânărul antreprenor român Adrian Dușmănescu, este unul din premianții FESPA (Federation of European Screen Printers Associations) Awards 2017 - premii dedicate industriei de printing, acesta obținând medalia de bronz la categoria „tricouri și alte articole vestimentare”.

Matter of Spirit s-a aflat și printre nominalizații la categoria „People’s Choice Award”, la FESPA 2017, al cărui motto l– „Dare to Print Different” – se pare că i se potrivește de minune lui Adrian și brandului Matter of Spirit.

Tricourile produse de tânărul antreprenor imbină imaginile fascinante cu tehnica de imprimare digitală pe intreaga suprafață pe materiale naturale (bumbac), creând nu doar simple articole vestimentare, ci adevărate „tricouri-statement”.

Matter of Spirit s-a născut mai mult ca o extensie a tânărului, care iubește natura și modul în care ea se exprimă, culorile și frumusețea artei, fie că este vorba de muzică, pictură sau îmbrăcăminte.

Toate acestea se îmbină în tricourile cu imagini, care spun ceva despre purtătorul lor încă dinainte ca acesta să deschidă gura.

La ediția 2017 a FESPA Awards s-au înscris aplicanți din 37 de țări, anunțarea câștigătorilor și decernarea premiilor având loc pe 10 mai 2017, la Hamburg (Germania).

Cei de la Matter of Spirit nu se culcă pe-o ureche și doresc lansarea, în curand, a unui nou tipar pentru tricourile de fete.

De asemenea, vor începe colaborarea cu un artist nou, român, pentru a îmbogăți colecția cu noi imagini pentru tricouri.

În vara aceasta vor lansa și alte modele, iar din toamnă vor realiza și bluze și hanorace.

Adrian, fondatorul Matter of Spirit, se numără printre tinerii antreprenori sprijiniți prin proiectul „Start UP Smart!” implementat în 2015 de Asociația Centrul de Dezvoltare SMART în parteneriat cu Structural Consulting™ Group – www.fonduri-structurale.ro și Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud – Est, finanțat prin POSDRU (apelul România Start-Up).

El a beneficiat de formare antreprenorială în cadrul proiectului și de fonduri nerambursabile de circa 20.000 de euro pentru demararea și dezvoltarea afacerii sale.

Matter of Spirit nu ar fi crescut atât de repede și nu ar fi ajuns la acest nivel dacă nu se obținea finanțarea europeană și nu exista susținerea echipei proiectului Start UP Smart. (Sursa: www.fonduri-structurale.ro)

Cramă de 48 ha în vestul ţării Cosmin Crăciunescu este de profesie stomatolog, însă în urmă cu circa 7 ani a început să

investească în domeniul viticol, ajungând astăzi la 48 de hectare de viţă de vie şi crama Aramic, cu o capacitate de 200.000 de litri pe an în satul Silagiu din judeţul Timiş.

Este un business început din pasiune, ca un consumator, pentru care a ales zona dealurilor Silagiului, datorită tradiţiei zonei.

Povestea Cramei Aramic a început în 2010 când a avut loc o primă reconversie a unei suprafeţe de viţă de vie, iar în 2012 a avut loc reconversia unei alte suprafeţe.

Pentru reconversie antreprenorii puteau folosi fonduri europene, pentru fiecare hectar antreprenorii primind circa 14.000 de euro.

La o investiţie medie de 14.000 de euro per hectar, suma totală pentru reconversia viţei de vie a fost de aproape 700.000 de euro, cele 48 de hectare fiind în proprietate şi fiind plantate cu soiuri precum Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Fetească Albă, Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon Blanc.

Acestei investiţii i se adaugă banii pentru utilajele necesare procesării și pentru cramă, totalizând 600.000 de euro, o bună parte din acei bani europeni din programul specializat.

Crama Aramic a produs anul trecut 100.000 de litri de vin, însă capacitatea cramei ei este dublă, iar vinul este vândut doar regional, mai ales pe segmentul HoReCa.

Pe viitor se doreste extinderea la nivel național în sistmul HoReCa, dar sun vizate și magazinele specializate, segmentul premium, în care prețul unei sticle de vin variază între 50 şi 100 de lei.

Momentan este importantă poziţionarea cramei pe piaţă, motiv pentru care participă la târguri de profil, cum a fost cazul Revino în Bucureşti.

Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, în România existau la finalul lui 2015 circa 220 de companii care aveau declarat drept CAEN „Fabricarea vinurilor din struguri“, cu afaceri cumulate de 650 mil. lei (150 mil. euro), relativ constante comparativ cu 2014, dintre care doar 166 erau active.

(Sursa: www.zf.ro)


Programul de convergență 2017-2020 aprobat de Guvern

Programul de convergență 2017-2020, aprobat prin Memorandum, confirmă menținerea angajamentului Guvernului de aderare la Zona Euro, iar printre măsurile asumate de Guvern se numără introducerea - de la 1 iulie - a unui mecanism de plată defalcată a TVA, continuarea - și în 2018 - a repartizării la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societățile de stat și reducerea cu până la 10% a cheltuielilor de funcționare a instituțiilor publice.

Măsurile suplimentare incluse în Program vor asigura încadrarea deficitului ESA în pragul de 3% prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere și răspund solicitărilor reprezentanților Comisiei europene.

Programul are la bază prevederile cadrului macroeconomic actualizat pentru perioada 2017-2020, care prevede o creștere economică de 5,2% în anul 2017 și o creștere medie anuală de 5,6% în perioada 2018-2020.

Pentru perioada 2017-2020 estimările bugetare s-au construit plecând de la Strategia fiscal-bugetară pentru 2017-2019 și de la măsurile suplimentare ce urmează să fie implementate în acest an.

În aceste condiții, deficitul bugetar ESA rămâne relativ constant în anii 2017-2018, urmând să se ajusteze către 2% în anul 2020, deficitul structural crește de la 2,4% din PIB în 2016 la 3% în anul 2018, iar abaterea de la obiectivul pe termen mediu - OTM se ajustează treptat începând din anul 2019.

Pe întreaga perioadă de proiecție este așteptat ca datoria publică, conform metodologiei UE, să rămână sub 40% din PIB.

Angajamentul de adoptare a monedei euro reprezintă o ancoră importantă în privința implementării unor politici bugetare, structurale și instituționale eficiente și coerente, în vederea asigurării unei convergențe reale (venit/locuitor) de durată, creșterii competitivității economiei românești, reducerii disparităților regionale și deficiențelor structurale.

Din punctul de vedere al convergenței reale, evaluată prin decalajele față de media europeană (UE – 28) a PIB pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare, există perspectiva ca la orizontul anilor 2020 România să atingă 70% din media europeană, comparativ cu 57,1% înregistrat în anul 2015.

(Sursa: www.gov.ro)

Programul IMM INVEST ROMANIA, destinat garantării

creditelor Întreprinderile Mici și Mijlocii – IMM vor

beneficia de sprijin pentru acces la finanțare, prin garantarea de către stat a 50% din creditele pentru investiții și/sau a liniilor de creditare pentru finanțarea capitalului de lucru, potrivit „Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMANIA”, adoptat printr-un Memorandum.

Programul IMM INVEST ROMANIA este conceput ca program multianual de încurajare și de stimulare a dezvoltării IMM, cu alocări anuale ale plafonului de garantare pentru emiterea garanțiilor de stat.

Mecanismul de derulare a Programului are următoarele caracteristici:

Garanțiile vor fi în contul și în numele statului, acordate de Fondul Național de Garantare a IMM-urilor ( FNGCIMM) în limita unui plafon anual.

Beneficiarii eligibili sunt toți operatorii economici care se încadrează în categoria IMM, PFA, întreprinderile individuale și întreprinderilor familiale, cu excepția unor sectoare de activitate, precum intermedieri financiare și asigurări, tranzacții imobiliare, jocuri de noroc și pariuri, producție sau comercializare de armament, tutun, alcool,

substanțe și preparate stupefiante, activități de închiriere și leasing, activități de investigare și protecție.

Garanția de stat se poate acorda fiecărui beneficiar participant în cadrul programului pentru un singur credit pentru realizarea investițiilor și/sau pentru un singur credit/o singură linie de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, în procent de 50% din valoarea fiecărei finanțări, exclusiv dobânzi, comisioane și speze bancare aferente creditului garantat.

Acordarea de garanții în nume și cont de stat (cu o valoare maximă cumulată de 10 milioane lei a finanțărilor garantate) au în vedere următoarele criterii:

În cazul creditelor de investiții: valoarea maximă a creditului - 10.000.000 lei, valoarea garanției maximum 5.000.000 lei, procent de garantare - maximum 50% din valoarea creditului, perioada creditului - maximum 10 ani.

În cazul liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru: valoarea maximă a creditului -5.000.000 lei, valoarea garanției - maximum 2.500.000 lei, procent de garantare - maximum 50% din valoarea creditului, perioada creditului - 24 luni, cu posibilitatea prelungirii în vederea rambursării cu maxim 24 luni.

(Sursa: www.gov.ro)


35,8 milioane de euro către UE și Banca Mondială

România trebuie să plătească 35,8

milioane de euro către Uniunea Europeană și Banca Mondială (BM), din împrumutul stand-by contractat în 2009, întreaga sumă reprezentând dobânzi și comisioane.

Cea mai mare parte a sumei - 33,8 milioane de euro - trebuie rambursată către UE, restul de 2 milioane de euro,către BM, dar, în total, în 2017, România trebuie să plătească 1,26 miliarde de euro către Uniunea Europeană și Banca Mondială.

Din această sumă, 1,15 miliarde de euro sunt rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane (peste 1,25 miliarde de euro urmează a fi rambursate UE și doar 9 milioane de euro către Banca Mondială).

În 2016, România a plătit 113 milioane de euro către UE și Banca Mondială, din care 104 către UE, iar în 2015, statul a rambursat peste 1,83 miliarde de euro către FMI, UE și BM.

De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI, către care s-a rambursat peste 2,49 miliarde de euro.

România a achitat UE, în 2015, peste 1,651 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde rate de capital și restul dobânzi și comisioane.

Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane de euro (dobânzi și comisioane).

În perioada 2009 — 2016 suma totală rambursată către cele trei instituții a depășit 4,9 miliarde de euro.

România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro către Banca Mondială și UE (din care, cea mai mare sumă va merge către UE - 3,71 miliarde de euro).

Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019.

În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde de euro sau 17,1 miliarde de dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde de euro sau 6,6 miliarde de dolari SUA).

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală).


Ajustările la Politica Agricolă Comună de la 1 ianuarie 2018

Politica Agricolă Comună (PAC) este

strâns legată de bugetul multianual al Uniunii Europene (UE), iar ajustările ce vor fi aduse acesteia pot să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Există discuții aprinse în societatea europeană, atât în domeniul agricol, cât și în societatea civilă referitor la cum să arate această PAC post 2020, legat strâns de bugetul multianual.

Ajustările vizează elemente de simplificare care nu sunt foarte efective.

Nu se știe, însă, ce buget va fi alocat pentru PAC (doar procentul de 38% din bugetul comunitar cheltuit de PAC), dar aceasta a devenit de o complexitate și de o dificultate importantă, mai ales că fermierii, statele membre, societatea civilă doresc simplificarea elementelor cheie ale PAC, iar contribuabilul european devine din ce în ce mai pretențios și

se uită la cei care cheltuie bani mulți, respectiv PAC și Politica de coeziune.

Practic, suntem în mijlocul unei reforme profunde în ceea ce privește Politica Agricolă Comună (PAC), la nivelul ciclului politicilor Juncker, și deja s-a lansat un nou proces de consultări și discuții privind viitorul PAC.

Problema timpului devine și mai importantă și din experiența primului ciclu trebuie 3-4 ani pentru definirea elementelor de bază ale PAC.

În acest context, Reprezentații Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au solicitat, deja, fermierilor români să completeze chestionarul Comisiei Europene privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), termenul limită de completare fiind luna mai 2017.

Eurosfat 2017 este un eveniment realizat cu sprijinul și patronajul Parlamentului European, al Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției Maltei a Consiliului Uniunii Europene.



SUMAR

Discursul președintelui Juncker în plenul Parlamentului României – pg.1 Viitorul apărării europene în dezbatere – pg.5 Semestrul european 2017 – recomandări pentru România – pg.6 Normele UE privind protecția consumatorilor sub lupă – pg7 Buget axat pe locuri de muncă, investiții, migrație și securitate – pg.7 Mandat pentru începerea negocierilor cu Marea Britanie – pg.8 Proces de reflecţie asupra globalizării, în UE – pg.8 Diplomație în domeniul reciprocității vizelor – pg.9 Introducerea vizelor pentru americani - "contraproductivă" – pg.9 Dialog european privind competențele și migrația – pg.10 Creșterea economiei românești revizuite în scădere la 4,3% - pg.10 Creștere economică puternică pe fondul deteriorării fiscale – pg.11 40 milioane euro pentru Corpul european de solidaritate – pg.11 Eliminarea controalelor temporare la frontieră în șase luni – pg.12 Căi pentru aprofundarea Uniunii economice și monetare – pg.13 Abonamentele online oriunde în UE – pg.13 Casa Istoriei Europene – pg.14 Cele mai mici investiții în alocațiile destinate familiilor și copiilor – pg.14 Noi anchete în domeniul comerțului electronic – pg.15 România poate bloca exportul de vaccin ROR în UE – pg.16

Abonamentele de telefonie mobilă peste numărul de cartele prepay în 2016 – pg.17 Creștere semnificativă a celor care au direcționat 2% către ONG-uri – pg.18 Strategie pentru educația de înaltă calitate – pg.19 Jumătate dintre tinerii europeni consideră democrația drept cea mai bună formă de guvernare – pg.19 Simplificarea normelor pentru investițiile publice – pg.20 Zone pentru scăldat de calitate excelentă – pg.20 Noua campanie „Europa, Casa noastră” – pg.21 Peste 1300 de masteranzi Erasmus Mundus în 2017 – pg.21 Mobilitate curată, competitivă și conectată în UE – pg.22 Strategia “Zero deşeuri” la Oradea – pg.22 Memorandum de returnare a timbrului de mediu – pg.23 Laserul de la Măgurele a intrat în primele teste – pg.23 Catedrala romano-catolică din Timișoara restaurată din fonduri europene – pg.24 „Adopția” clădirilor istorice de către firme – pg.24 România pe harta excelenței în print digital! – pg.25 Cramă de 48 ha în vestul ţării – pg.25 Programul de convergență 2017-2020 aprobat de Guvern – pg.26 Programul IMM INVEST ROMANIA, destinat garantării creditelor – pg26 35,8 milioane de euro către UE și Banca Mondială – pg.27 Ajustările la Politica Agricolă Comună de la 1 ianuarie 2018 – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr

au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro www.fonduri-structurale.ro www.agerpres.ro www.mdrap.ro www.gov.ro www.zf.ro www.digi24.ro www.hotnews.ro google.com/imagini

DE AFACERI Numărul EUROPENE MAI 2017mulți europeni nu au nicio idee despre imensele eforturi...

Documents

Transcript of DE AFACERI Numărul EUROPENE MAI 2017mulți europeni nu au nicio idee despre imensele eforturi...