De-a v-ati ascuns T.Arghezi

Titlul este o sintagma nominala care anticipeaza tema ludica a poeziei. Loc. adv. de mod defineste un joc nelipsit din anii copilariei. Daca in alte poeme agheziene jocul inseamna creatie, in opera"De-a v-ati ascuns" reprez. o metafora prin care autorul isi propune sa cosmetizeze realitatea tragica ce insoteste moartea.

Punctele de suspensie marcheaza ezitarea ontologica, nostalgia, singuratatea omului care constientizeaza efemeritatea fiintei sale.

Textul se incadreaza in lirismul subiectiv, fiind un monolog adresat. deoarece pute identifica marcile lexico-gramaticale care atesta prezenta eului liric in text( vb la pers I, sg"o sa rad", pron pers"imi", pron refl"ma", pron pos"mei")

Folosirea persoanei I pl atentioneaza asupra conditiei pe care si-o asuma creatorul, el devine vocea care exprima conditia umanitatii, nu doar conditia individului.

Directionarea discursului poetic se realizeaza prin folosirea vocativului si a pers a II-a.

Incipitul este modern, de tip ex-abrupto si realizeaza o conexiune intre eul liric si receptorii textului sau. De asemenea, formula de adresare pt care opteaza implica familiaritate, atenueaza orice diferenta de statut sau de varsta.

Tema textului asupra careia suntem avertizati din titlul-jocul- este ascunsa intr-o aura misterioasa. Deixisul temporal in care este proiectata actiunea ludica ramane incet"odata" , dar este asociat subtil cu un moment simbolic"poate, dupa scapatat"- scapatatul este un termen popular ce defineste momentul de cumpana intre fortele benefice si fortele malefice, marcand o inevitabila trecere.

Folosirea viitorului popular confirma registrul colocvial"o sa ma joc" si exprima o proiectie in alta coordonata temporala, nu neaparat o dorinta, ci o realitate careia omul i se supune implacabil.

Prezentul etern "nu stiu" plaseaza atemporal ambianta lirica, sporeste intensitatea receptarii, convinge de veridicitatea celor afirmate. Valentele fonice atribuie enuntului un caracter de adevar general valabil.

Metafora nominala defineste si este laitmotivul textului amintind de o conceptie traditionala despre lume si viata, promovata de unul dintre miturile fundamentale ale romanilor-motivul existentei pastorale. Sfarsitul existentei reprez. un dar al fiecaruia, o trecere fireasca dintr-o lume in alta lume, mai devreme sau mai tarziu. Daca in balada ritualul mortii era alegoric transformat intr-o nunta de proportii cosmice, in textul arghezian este un foc.

Tonul discursului nu mai este acelasi specific unui lament existential, ci unul al impacarii, al intelepciunii, al timpului echinoctial, al binelui, al regasirii de sine si de ceilalti, al puritatii, al armoniei. Atitudinea in fata mortii aminteste de comportamentul si viziunea ciobanasului Moldovan care transforma ritualul tragic intr-o nunta pt a proteja fiintele dragi.

Omul lui Arghezi ajuns la varsta senectutii schimba latura negative legata de disparitie, de trecerea in alta lume, intr-un joc pentru a-i ocroti pe urmasi si pentru a-i initia in misterele existentei.

De-a v-ati ascuns T.Arghezi

Deixisul spatial este definit prin elemente esentiale ale universului. Cand omul se asaza langa copac pare chemat de gandul ca aceasta “axis mundi” poate lega Sacrul de Profan intr-o incercare iluzorie de hierofanie.

Inmormantarea devine un joc de-a v-ati ascunselea in care tristetea trebuie inlaturata”voi sa nu va mahniti tare”. Conjunctivul se apropie de valoarea imperativului, ca o rugaminte parinteasca proiectata intr-un viitor imminent. Partea finala a poeziei este formulate cu ajutorul vb la viitor care alterneaza cu prezentul si perfectul compus. La nivel morphologic este simbolizat astfel deixisul temporal al umanitatii.

Jocul se incheie cu o despartire temporara, dar din ce in ce mai lunga pana la marea intoarcere a tuturor celor disparuti. Abia in final eul arghezian isi tradeaza revolta impotriva destinului efemer, impotriva trecerii ireversibile a timpului.

Imprecatia retorica se bazeaza pe conditional optativ, intr-o formulare specifica registrului popular. Jocul merge inainte, se schimba participantii, dar nicio data regulile sau sfarsitul. Punctele de suspensie tradeaza melancholia, regretul si neputinta de a intervene in marea trecere.

Poezia este structurata in 13 strofe a cate 5 versuri cu masura variabila( 5-14) si ritm trohaic in majoritatea versurilor.