Dcg - Cursuri Vi-Vii

3
DCG – CURSURI – VI – VII 15.01.2015 INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI GLOBALIZARE – CONSTRUCTIVISM EXAMEN – 24.01 Statul – la nivel de stat avem o noţiune simbolică despre stat care ne face să respectăm legile Autoritate construită Ce construim : - mentalităţi - o perspectivă asupra lumii - diferenţa dintre un steag ( simbol) şi un material oarecare – noi îi atribuim valoarea simbolică - identitatea naţională este tot o construcţie - naţiunile în sine sunt construite – există politici de stat foare bine făcute pentru a construi naţiunea ex Franţa – politici în domeniul educaţiei, dezvoltarea transporturilor, armata ( unde învaţă că trebuie să îsi apere ţara, ca este una singură, indivizibilă) legătura dintre cultură şi relaţia construită – constructivism Diferenţă – constructivismul este o strategie politică , implică o serie de strategii politice pentru a crea o identitate la nivelul grupului În cazul UE – constr reprez o strategie, mai mult sau mai puţin eficientă – are un steag, pentru a o individualiza în cadrul statului, un imn – o imitaţie a simbolisticii naţionale, procese politice mai complexe : istoria UE – cf căreia au avut rădăcini comune, au promovat împreună pacea, s-a extins continuu – sau o

description

d

Transcript of Dcg - Cursuri Vi-Vii

DCG CURSURI VI VII 15.01.2015

INTEGRARE EUROPEAN I GLOBALIZARE CONSTRUCTIVISM

EXAMEN 24.01

Statul la nivel de stat avem o noiune simbolic despre stat care ne face s respectm legile

Autoritate construit

Ce construim :

- mentaliti

- o perspectiv asupra lumii

- diferena dintre un steag ( simbol) i un material oarecare noi i atribuim valoarea simbolic

- identitatea naional este tot o construcie

- naiunile n sine sunt construite exist politici de stat foare bine fcute pentru a construi naiunea ex Frana politici n domeniul educaiei, dezvoltarea transporturilor, armata ( unde nva c trebuie s si apere ara, ca este una singur, indivizibil)

legtura dintre cultur i relaia construit constructivism

Diferen constructivismul este o strategie politic , implic o serie de strategii politice pentru a crea o identitate la nivelul grupului

n cazul UE constr reprez o strategie, mai mult sau mai puin eficient are un steag, pentru a o individualiza n cadrul statului, un imn o imitaie a simbolisticii naionale, procese politice mai complexe : istoria UE cf creia au avut rdcini comune, au promovat mpreun pacea, s-a extins continuu sau o serie ntreag de eecuri nu au reuit s creeze uniunea politic dorit din 49.

ntroducerea unei istorii narative n mainestream pentru a construi o imagine a Europei

Alte modaliti de a construi Europa : ex: Erasmus scopul fiind s plimbe tineri prin Europa pt a le schimba perspectiva cltoria, studiu sunt posibile modific percepia asupra statului i asupra Europei politici clar ndreptate la nivel regional de schimbare a percepiilor. Organizaiile regionale, axate n general pe cooperare economic bine circumscrise la o realitate legat de afinitile culturale : o cultur comun, o imagine comun realitile geo sunt construite cultural formele de integrare regional se suprapun asupra unor perspective culturale i le face foarte propice pt aplicarea acestor politici.

Discursul ref la globalizare nu face dect s construiasc efectul de globalizare n mintea noastr.

Formele de integrare regional care se suprapun pe niste regiuni culturale! un alt aspect al constructivismului. alegem anumite elemente din istorie pentru a crea o uniune, cel puin la nivel mental.

2. neoinstituionalismul ce reprezint o instituie ex: Parlamentul, instituie cheie a democraiei instituiile sunt construite ex Romania a Preluat Parlamentul de la alte modele Romnia a preluat Constituia de la belgieni instituiile sunt preluate

Mai multe perspe

INSTITUIA - O structur socio-cultural CU ATRIBUII n ceea ce privete reglementarea actv indivizilor atribuii normative i definirea percepiilor acestora asupra lumii nnconjurtoare.

Instituiile sunt identificabile la nivel social .

Instituiile modific percepia asupra lumii coala schimb cultura, fiind un proces de selecie include reguli de comportament care schimb percepia asupra lumii nconjurtoare.

n sec XIX ncepe studiul asupra instituionalismului, numit vechiul instituionalism axat mai mult pe analiz formal ( tipuri de instituii legislative, regulamente, rolul nstituiilor n stat ) i discurs normativ ( tip de discurs despre cum ar trebui s fie aceste instituii la modul ideal) .

Noul instituionalism 1960-1970 se axeaz pe aspecte mai puin formale, pe care nu le gsim n regulamentele i legislaia instituional.

Acestea vizeaz :

1. Relaia dintre instituii introducerea noiunii de mediu instituional i a unei competiii ntre instituii pt c sunt formate din oameni care triesc de pe urma instituiilor, se pune prb accesului la resurse, buget etc bugetul este mprit ntre acestea i fiecare ncearc s demonstreze c este suficiente de important pentru a primi o mai mare parte din buget.

2. Neoinstituionalismul se coreleaz cu constructivismul pt c schimbarea instituional schimb i percepia oamenilor asupra lumii : ex : percepia securitii ( apariia interfonului) apare redefinirea unor percepii culturale

Important la nivel de globalizare deoarece instituiile sunt preluate ex: nu poi avea un Parlament i o dictatur ideea de Parlament vine la pachet cu cea de democraie.

La nivel mental se schimb raportul dintre indivizi i politic.

Benrosamond Teorii ale integrrii europene 113-123; 171-175. De citit