7/27/2019 DCC 503 2010

1/8

DECIZIA NR. 503 din 20 aprilie 2010

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5), art. 30

si ale art. 48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor

si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentrualegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice

locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

Autorul sesizarii => Tribunalul BucurestiSectia a III-a civila, prin Incheierea din7 aprilie 2010 pronuntata in dosarul nr.1/APCD/2010.

Obiectul sesizarii => Dispozitiile art. 48, alin.(17), art. 29, alin.(5) independent si

in conexiune cu art. 48 si art. 31 raportat la art. 30 din Legea 35/2008 (privind alegerea

Camerei Deputatilor si Senatului si pentru modificarea si completarea Legii 67/2004 pentru

alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale 215/2001

si a Legii nr.393/2004), ridicata de Remus Florinel Cernea in Dosarul nr.1/APCD/2010 al

Tribunalului Bucuresti Sectia a III-a civila (nuantare: In ceea ce priveste dispozitiile art. 31raportat la art. 30 din Legea nr. 35/2008, criticate, Curtea constata ca, in realitate, autorul

acesteia vizeaza doar prevederile art. 30 din lege. Ca atare, obiectul exceptiei de

neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 29 alin.(5), art. 30 i ale art. 48 alin.(17) din

Legea nr. 35/2008control a posteriori, pe cale de exceptie

Motivarea sesizarii:

I. Autorul invocarii exceptiei (Remus Florinel Cernea)

a) Art. 48, alin.(17) din Legea 35/2008 aduce in prim-plan o prejudiciere grava a drepturilorelectorale ale cetatenilor romani intrucat anuleaza dreptul de a fi ales (art. 37 din Constitutie)si loveste principiul organizarii unor alegeri libere si corecte prin faptul ca o categorie de

candidati (independentii) este exclusa din cursa alegerilor partiale, chiar daca este acceptata lacea a alegerilor generale. Aceasta conditie nu reprezinta decat o modalitate de mentinere a

monopolului partidelor politice asupra candidatilor independenti (printr-un prag electoral ce nupoate intra in discutie in cazul independentilor) si nu este intalnita in niciun stat democratic alUE.

7/27/2019 DCC 503 2010

2/8

b) Art. 29, alin.(5) din Legea 35/2008 reprezinta o conditie mult prea restrictiva deoarece are in

vedere un nivel al depozitului mult prea mare pentru nivelul economic al Romaniei si pentru

conditiile materiale de existenta [La depunerea candidaturilor, fiecare candidat (partid politic,alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale sau candidat

independent) trebuie sa faca dovada constituirii unui depozit cu valoare de 5 salarii minime brute

pe tara, echivalentul a 3.000 RON].Totodata, se afla in contradictie cu prevederile art. 19 pct. 3 din Pactul international cu

privire la drepturile civile si politice, aceasta restrictie nefiind nici rezonabila, nici

proportionala si nu urmareste un scop legitim. El contravine art. 4, alin.(2) al Constitutiei,

presupunand o discriminare pe criterii de avere, astfel avantajandu-se partidele politice in

detrimentul candidatilor independenti.

c) Art. 29, alin.(7) din Legea 35/2008 impune o alta conditie excesiva: depozitul se returneaza

candidatilor independenti doar dac acestia obtin minimum 20% din voturile exprimate ncolegiu, ceea ce constituie inca o cerinta deosebit de excesiva, de vreme ce in Uniunea

European limita maxim n astfel de cazuri nu depete 5% din voturi. Potrivit art. 48,mandatele de parlamentar nu sunt atribuite in functie de rezultatele obtinute, ci, proportional, in

functie de procentele de voturi obtinute de partid la nivelul circumscriptiilor judetene intr-o

prima etapa, si la nivel national in cea de a doua etapa. Astfel se creeaza o alta inegalitate intre

candidatii la alegerile parlamentare, fiind avantajate partidele politice care au inscrisi cat mai

multi membri pe liste.

c) Art. 30 din Legea 35/2008 reprezinta o alta conditie excesiva pentru candidatii independentii,

contravenind prevederilorart. 1.3. pct. ii) alCodului bunelor practici electorale, elaborat de

Comisia pt Democratie prin Drept Comisia de la Venetia, care prevede un numar de semnaturinecesar cel mult egal cu 1% din totalul alegatorilor din acea circumscriptie in care figureaza

candidatul, nu de 4%. El contravine si articolului 37 din Constitutie (Dreptul de a fi ales).

d) Opiniile instanteice a sesizat Curtea Constitutionala si ale Avocatului Poporului nu continargumente solide in sensul respingerii exceptiei.

II. Tribunalul BucurestiSectia a IIIa Civila

Apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca neintemeiata, nefiind incalcata nicio

prevedere constitutionala (nici principiul suveranitatii, nici dreptul de a fi ales) intrucat

legiuitorului ii revine de drept calitatea de a incadra fenomenul electoral si de a dispuneconditiile de participare a candidatilor la alegerile parlamentare partiale.

III. Avocatul Poporului

Apreciaza articolele Legii 35/2008 supuse exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind

constitutionale. Art 48, alin.(17) nu aduce atingere dreptului in esenta, ci conditioneaza doar

exercitiul dreptului de a fi ales, conditie aplicabila tuturor candidatilor la alegerile parlamentare

7/27/2019 DCC 503 2010

3/8

partiale, iarart. 29, alin.(5) nu contravine art. 4, alin.(2) din Constitutie privind egalitatea intre

cetatenii Romaniei.

Decizia Curtii Constitutionale:

1) Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 48, alin.(17)din Legea 35/2008 sunt neconstitutionale.

2) Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilorart. 29,alin.(5) si ale art. 30 din Legea 35/2008.

Motivarea deciziei:

Curtea Constitutionala, in pronuntarea deciziei, pleaca de la urmatoarele:

1. Cauza in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate avea ca obiectsolutionarea contestaiei formulate de Remus Florinel Cernea impotriva Deciziei nr. 4din 6 aprilie 2010 a Biroului Electoral de Circumscriptie al Municipiului Bucuresti -

Circumscriptia Electorala nr. 42 privind respingerea candidaturii domnului Cernea

Remus Florinel, candidat independent pentru funcia de deputat n Colegiuluninominal nr. 19 al Circumscriptiei electorale nr. 42 la alegerile partiale pentru

Camera Deputatilor din 25 aprilie 2010

2. Pe forma (procedura), Curtea a fost legal sesizata si are competenta de asolutiona prezentul diferend (prin decizie), in temeiul art. 146, lit. d)

1, precum si al

art. 1, alin.(2), art. 22, 3

3, 10

4si 29

5din Legea nr. 47/1992.

1 Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: [] d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate

privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de

neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului

2(1) Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a

regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului.

(2) Sunt neconstitutionale prevederile actelor prevazute la alin. (1), care incalca dispozitiile sau principiile

Constitutiei.

(3) Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata,

fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

3(1) Atributiile Curtii Constitutionale sunt cele stabilite de Constitutie si de prezenta lege.

(2) In exercitarea atributiilor care ii revin Curtea Constitutionala este singura in dreptsa hotarasca asupra

competentei sale.

(3) Competenta Curtii Constitutionale, stabilita potrivit alin. (2), nu poate fi contestata de nicio autoritate publica.

4(1) Curtea Constituional poate fi sesizat n cazurile expres prevzute de art. 146 din Constituie, republicat,

sau de legea sa organic.(2) Sesizrile trebuie fcute n form scris i motivate.

7/27/2019 DCC 503 2010

4/8

Astfel, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a unui act juridic (lege/ordonanta)

pagubitor (ce atinge drepturi si libertati fundamentale sau interese legitime in moddirect si personal) poate fi facuta de partea din proces presupusa vatamata (cum este in

cazul nostru, Remus Florinel Cernea), de judecatorul unic/completul de judecatori

(=instanta)ex officio, de procuroriin cauzele la care participa, de Avocatul Poporului

direct(=nu e nevoie ca actul sa se aplice unui caz concret, dar trebuie sa fie intrat invigoare => imbinarea controlului pe cale de actiune cu cel a posteriori) si

necircumstantiat. Trebuie sa tinem seama ca in toate aceste cazuri, exceptia poate fi

ridicata in orice faza procesuala (fond, apel, recurs), de la orice tip de instanta

(judecatorie, tribunal, curte), in orice tip de proces (civil, penal, comercial etc).

3. Examineaza incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului,raportul intocmit de judecatorul-raportor, susinerile autorului exceptiei, concluziileprocurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei (=in

ordinea invocarii: art. 37 Dreptul de a fi ales, art. 16, alin.(3) egalitatea indrepturi sub aspectul ocuparii functiilor i demnitatilor publice, civile sau militare, inconditiile legii, de catre persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara, art.

2, alin.(1) suveranitatea nationala, art. 4, alin.(2) sub aspectul criteriilor dediscriminare, in speta discriminarea pe criteriul averii, i art. 20, alin.(1) interpretarea si aplicarea dispozitiilor constitutionale privind drepturile si libertatile

cetatenilor in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele

si cu celelalte tratate la care Romania este parte), precum si Legea nr. 47/1992.

Asadar, pentru a intelege pe deplin solutia Curtii si motivarea acesteia trebuie sa pornim

cu studiul concret al textelor legale supuse controlului a posteriori:

- Art. 29, alin.(5): "La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianta politica, alianta

electorala, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, candidat independent

trebuie sa faca dovada constituirii unui depozit, in contul Autoritatii Electorale Permanente, cu

valoare de 5 salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat";

- Art. 30, alin.(1): Candidatii independenti trebuie s fie susinuti de minimum 4% dinnumarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal n

care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor i 4.000 dealegatori pentru Senat.

(1^1): Candidatii independenti pentru circumscriptia electorala a cetatenilor romani cu

domiciliul sau resedinta in afara tarii trebuie sa fie sustinuti de minimum 4% din alegatorii cu

domiciliul stabilit in unul dintre statele ce fac parte din colegiul uninominal pentru care

candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de

alegatori pentru Senat;

5Anexa la final

7/27/2019 DCC 503 2010

5/8

- Art. 48, alin.(17): "La alegerile partiale pot participa numai partidele politice si organizatiile

cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care la alegerile generale au indeplinit pragul

electoral prevazut de prezentul titlu, individual sau intr-o alianta politica ori electorala. Alegerile

partiale se desfasoara intr-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmand a fi declarat

castigator".

4. Pe fond, Curtea se pronunta cu privire la

I. Constitutionalitatea dispozitiilor art. 48, alin.(17) din Legea 35/2008Articolul respectiv contravine prevederilor constitutionale: art. 37, art. 16, art. 2, alin.(1)

din Constitutie, precum si celor internationale: art. 14 al CEDO, art. 3 din Primul Protocol la

CEDO, art. 25 si 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art. 17 pct. 2

lit. B) din Tratatul de la Lisabona.

Trebuie precizat de plano, ca sa lamurim oproblema (I), ca nu se aplica aceleasi ratiuni ca

in cazul Deciziei 61/2010 a Curtii Constitutionale care viza strict postura de candidat a unei

formatiuni politice. Pentru partidele politice, ca sa ajunga in Parlament, e nevoie ca in alegerile

generale sa obtina numarul de voturi care sa le asigure pragul electoral6

(5% din numarul

voturilor valabil exprimate). Dupa repartizarea mandatelor catre cei ce au obtinut majoritatea

voturilor (50%+1), se observa ca raman locuri vacante. Se organizeaza astfel alegeri partialeunde pot participa NUMAI partidele parlamentare, pentru ca altfel ar ajunge sa ocupe locuri in

Parlament candidati ai unor partide care nici macar nu au trecut de pragul electoral, deci nu au

fost doriti de electorat => am fi in prezenta unei schimbari negative a configuratiei politice.

Excluderea candidatilor din partea partidelor neparlamentare de la dreptul de a fi ales in cadrul

alegerilor partiale apare astfel justificabil, intrucat conditia indeplinirii pragului electoral indicaun anumit nivel dereprezentativitate in randul corpului electoral, reprezentativitate impusa de

insusi principiul suveranitatii, DAR o astfel de conditie in cazul candidatilor independenti ar fi

absurda. Aceasta este inlocuita cu cerinta depunerii listelor de sustinatori cuprinzand semnaturile

a minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din

colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera

Deputatilor i 4.000 de alegtori pentru Senat (1 deputat/70000 locuitori; 1 senator/160000locuitori). De aici trebuie sa intelegem ca, desi avem o ratiune de ordin constitutional pentru

partidele politice, ea nu se poate aplica si candidatilor independenti => tratament juridic diferit

pentru statut/postura diferit/a.

Legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili conditiile de exercitare a dreptului de a fi

ales la nivelul fiecarei functii publice elective, insa, acesta trebuie sa tina cont de dispozitiile

6Prag electoral - procentajul minim din voturile valabil exprimate separat pentru Camera Deputatilor si Senat sau

numarul minim de colegii uninominale in care se situeaza pe primul loc in ordinea numarului de voturi valabil

exprimate,pentru un partid politic, o alianta politica sau electorala, necesar pentru a intra in procesul de distribuire a

mandatelor

7/27/2019 DCC 503 2010

6/8

constitutionale; or, in acest caz, el nu tine cont de vointa constituantului, intrucat in aceasta

dispozitie legala nu sunt respectate prevederile constitutionale mentionate mai sus.

Curtea constata ca nu este vorba de o restrictie, ci de o omisiune legislativa, care exclude

candidatii independenti de la dreptul de a fi ales in cadrul alegerilor parlamentare partiale, tocmai

prin nerecunoasterea legala. Uneori, chiar tacerea legii produce efecte juridice negative (contrarasteptarilor cum ca acolo unde textul nu mentioneaza, niciun efect juridic nu poate exista).

Absenta sintagmei candidatii independenti din structura imperativa numai partidele [...] siorganizatiile" este evidenta. Pe cale de consecinta, stergerea candidatilor independenti din jocul

alegerilor parlamentare partiale reiese nu direct, din vreo restrictie expresa (cum ca nu ar avea

voie), ci indirect, tocmai din imposibilitatea adaugarii vreunui element intr-o norma imperativa

de stricta interpretare. Se anuleaza astfel ab initio dreptului de a fi ales al candidatilor

independenti care, intrunind conditiile, ar dori sa participe => grava discriminare in cadrul

acestor alegeri. De asemenea, prin vicierea caracterului liber si corect al alegerilor, se atinge

principiul suveranitatii.

Cu privire la acest ultim aspect (al omisiunii legislative), se pune problema (II) de a sti

daca e competenta Curtea de a o controla. Daca am fi in Ungaria, raspunsul ar fi simplu. La noi,

ca la romani, e nevoie de lamurirea conceptului de previzibilitate, de stabilitate (securitate) a

normelor juridice => legiuitorul trebuie sa tinea cont de normele de tehnica legislativa (legea

24/2000). Modul de formulare in problema noastra, in concret anume acela prin care se aduceatingere unui drept fundamental al cetateanului (de a fi ales) e singurul care da posibilitateaCurtii de a controla chiar si omisiunea legislativa. Daca ar fi fost o simpla enumerare FARA

adverbul numai, Curtea (I) fie ar fi respins cererea lui Remus ca inadmisibila, (II) fie ar fi dat odecizie interpretativa, de conformitate sub rezerva

7, in care ar fi spus ca textul in discutie e

constitutional, daca se interpreteaza ca si cum ar avea voie si independentii sa participe (...)

II. Constitutionalitatea dispozitiilor art. 29, alin.(5) din Legea 35/2008Articolul respectiv NU contravine art. 4, alin.(2), art. 16, alin.(3), art. 37 din Constitutie,

nici reglementarilor internationale.

In temeiul art. 73, alin.(3), lit. a) din Constitutie, sistemul electoral se reglementeaza prin

lege organica, detaliind conditiile necesare exercitarii dreptului de a fi ales, inclusiv stabilirea in

concret a nivelului depozitului. Atata timp cat el nu este excesiv, in sensul ca ar impiedica in

mod absolut exercitarea dreptului de a fi ales, nu poate fi considerat neconstitutional. Avem de-aface aici cu o reflexie a conceptelor juridice nedeterminate depinde de fiecare stat cumintelege impietarea, impiedicarea (corelam din nou cu conditiile materiale de existenta). Nuputem regasi acelasi nivel al depozitului pentru partide sau pentru independenti in Germania,

Finlanda, Albania si Romania tocmai pentru ca nu avem aceleasi conditii. Asa trebuie

7Pentru lamuriri, vezi si decizia 148/2007

7/27/2019 DCC 503 2010

7/8

interpretata varietatea de reglementari in materie in Europa sau in U.E. Ceea ce e considerat in

Albania ca fiind prea costisitor poate fi considerat rezonabil in Finlanda.

Astfel, constituirea unui depozit de o anumita valoare nu e un cens de avere, ci constituie omodalitate prin care se urmareste descurajarea candidaturilor lipsite de seriozitate si

responsabilitate, astfel incat sa candideze in fata electorilor doar persoane cu adevaratdeterminate si capabile. Aceasta reglementare conditionare a exercitiului unor drepturielectoraleconstituie o conditie nu doar de bun-simt, ci chiar vitala pentru asigurarea unui gradsporit de responsabilitate si pentru exercitarea cu buna-credinta a dreptului de a fi ales.

III. Constitutionalitatea dispozitiilor art. 30 din Legea 35/2008Articolul respectiv NU contravine art. 4, alin.(2), art. 16, alin.(3), art. 37 din

Constitutie, nici reglementarilor internationale.

Acesta reprezinta o conditie ce urmareste dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate in

randul electoratului, presupunandu-se ca cel putin cei care il sustin pe candidatul independent il

vor si vota, pe cand in cazul celorlalti candidati propusi de formatiuni politicie, conditia este

intrunirea pragului electoral in cadrul alegerilor generale.

Codul bunelor practici in materie electorala prezinta doar linii directoare in acest sens, nu are

caracter obligatoriu asupra statelor membre U.E. si nu impune sanctiunii in cazul nerespectarii

prevederilor sale. Astfel, prin Decizia CEDO Mathieu-Mohin si Clerfayt c. Belgia din 2 martie

1987, Curtea europeana a aratat ca Statele au o marja larga de apreciere in alegerea sistemului

electoral si a conditiilor de aplicare a acestuia. Conditiile nu vor limita drepturile in discutie

atat de mult incat s afecteze esenta acestora si sa le goleasca de continut (...).

7/27/2019 DCC 503 2010

8/8

Legea 47/1992Organizarea i funcionarea Curii Constituionale Romne

Seciunea a 2-a

Procedura jurisdicional

Art. 29

(1) Curtea Constituional decide asupra excepiilor ridicate n faa instanelor judectoreti saude arbitraj comercial privind neconstituionalitatea unei legi sau ordonane ori a unei dispoziiidintr-o lege sau dintr-o ordonan n vigoare, care are legtur cu soluionarea cauzei n oricefaz a litigiului i oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepia poate fi ridicat la cererea uneia dintre pri sau, din oficiu, de ctre instana dejudecat ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepia poate fi ridicat de procuror n faa

instanei de judecat, n cauzele la care particip.

(3) Nu pot face obiectul excepiei prevederile constatate ca fiind neconstituionale printr-odecizie anterioar a Curii Constituionale.

(4) Sesizarea Curii Constituionale se dispune de ctre instana n faa creia s-a ridicat excepiade neconstituionalitate, printr-o ncheiere care va cuprinde punctele de vedere ale prilor, opiniainstanei asupra excepiei, i va fi nsoit de dovezile depuse de pri. Dac excepia a fostridicat din oficiu, ncheierea trebuie motivat, cuprinznd i susinerile prilor, precum idovezile necesare. Odat cu ncheierea de sesizare, instana de judecat va trimite Curii

Constituionale i numele prilor din proces cuprinznd datele necesare pentru ndeplinireaprocedurii de citare a acestora.

(5) Dac excepia este inadmisibil, fiind contrar prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanarespinge printr-o ncheiere motivat cererea de sesizare a Curii Constituionale. ncheierea poatefi atacat numai cu recurs la instana imediat superioar, n termen de 48 de ore de la pronunare.Recursul se judec n termen de 3 zile.