CVJ Nr 503 miercuri 27 noiembrie 2013

Traian Berbeceanua fost eliberat!

>>> PAGINA A 3-A

Omul care aschimbat istoria

unui cartier>>> PAGINA A 4-A

Cabinet pentrucomisii la Petroºani

>>> PAGINA A 13-A

Oameni fãrã caseîn Valea Jiului>>> PAGINA A 12-A

1 Decembrie,între fast

ºi austeritate>>> PAGINA A 6-A

De Moº Nicolae inculpaþii din

Dosarul „Petrila 2008” îºi

aflã sentinþa>>> PAGINA A 7-A

Sindicatele nu sepun de acord

>>> PAGINA A 7-A

Afacerea cu statul funcþioneazã

Axis CorporateSecurity, contracte

bãnoase cu statul român

>>> PAGINA A 11-A

Din prea multã dragoste

La 19 ani aameninþat cã searuncã de pe un

bloc turn dinPetroºani

>>> PAGINA A 10-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 503

Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Oameni ai Vãii Jiului &dezvãluiri tardive

ale serviciilor secrete

D upã 16 ani, serviciile secrete s-au trezit sã vorbeascã despre Proiectul Roºia Montanã,în care sunt implicaþi ºi oameni ai Vãii Jiului ajunºi pe funcþii ca specialiºti în minerit ºi

geologie. Este Vorba de lupeneanul Ion Gâf Deac, pe când era ambasador la Sydney ºi DumitruPuiu Horea, ca fost director general al Direcþiei Generale Mine ºi Geologie. Procurorul militarcol.(r) Gheorghe Oancea vorbeºte despre un dosar Roºia Montanã, dar asta dupã ce, bolnav descârbã, a pãrãsit sistemul de câþiva ani buni. >>>>>> PPAGINILE 5, 8 ºi 9AGINILE 5, 8 ºi 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013 Actualitate 3

Fostului prefect deHunedoara i sa fãcut

rãu la volan

A faceristul din Valea Jiului,Aurelian Serafinceanu, fost prefect

al judeþului, a ajuns la Spitalul deUrgenþã din Petroºani, marþi seara, dupãce i s-a fãcut rãu ºi a rãmas în autoturis-mul sãu oprit pe o trecere de pietoni.

Trecãtorii care l-au vãzut au dat alarma, iarla faþa locului au ajuns imediat atât paramediciiSMURD ºi o echipã de descarcerare cât ºi oAmbulanþã. Apelul de urgenþã a fost confuz astfel cã pompierii ºi paramedicii SMURD s-autemut cã a fost vorba de un accident rutier.Când au ajuns la faþa locului au constatat cãºoferului i se fãcuse dintr-o datã rãu, eraconºtient ºi acuza dureri în zona pieptului.Serafinceanu a avut probleme cardiace ºi dupãce i s-a acordat primul ajutor, a fost dus cuAmbulanþa la Unitatea Primire Urgenþe aSpitalului Petroºani pentru a fi consultat demedicii specialiºti.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Decizia magistraþilorde la ICCJ este definitivã, iar poliþistulva fi judecat în stare delibertate, judecãtoriiconsiderând cã nureprezintã un pericolsocial aºa cum aususþinut procuroriiDIICOT.

În plus, magistraþiiau apreciat cã poliþistulnu poate influenþaancheta derulatã de

procurori ºi au decis cãtrebuie luatã în cazulsãu doar interdicþia dea pãrãsi þara. ªeful dela Crima OrganizatãAlba este învinuit desprijinire a unui grupinfracþional nestruc-turat, favorizareainfractorului, omisiunea

sesizãrii organelor judi-ciare, mãrturie minci-noasã ºi fals în declara-þii, dar ºi de faptul cãnu ºi-a trecut în decla-raþia de avere vânzareaunui autoturism. TraianBerbeceanu a declaratcã totul „e o mârºãvieordinarã!”. ªeful

BCCO Alba avertiza înurmã cu jumãtate dean cã ofiþerii din subor-dinea sa, dar ºi el, suntsupuºi la presiuni dinpartea unor indivizisprijiniþi politic. Imediatdupã ce s-a dat publici-tãþii informaþia privindeliberarea lui, pe site-urile de soclializareunde s-au creat conturide susþinere a lui, zecide oameni din toatãþara ºi-au exprimatbucuria. “În sfârºit s-afacut dreptate ºiComisarul nostru vineazi acasã. Doamnemulþumim!”, stã scrispe contul de facebookRespect, TraianBerbeceanu. Un altsusþinãtor scrie:“Felicitãri judecãtorilorcurajoºi!!! Respect,comisare!!!

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Peste 100 demonede ºi douã

cãprioare încaptivitate,

recuperate deprocurorii de laCurtea de Apel

Alba IuliaP este 100 de monede

furate din siturile arhe-ologice au fost recuperate deprocurorii de la parchetul depe lângã Curtea de ApelAlba Iulia, în urma unorpercheziþii efectuate la domi-ciliile din judeþul Hunedoaraale unor persoane cercetateîn acest dosar.

Mai multe persoane suntcercetate de procurori aiSecþiei de urmãrire penalã ºicriminalisticã din cadrul

Parchetului de pe lângã Curteade Apel Alba Iulia pentrusãvârºirea infracþiunilor deasociere în vederea sãvârºiriide infracþiuni, efectuarea dedetecþii ºi sãpãturi neautorizate,furt calificat ºi nerespectarearegimului de protecþie abunurilor culturale.

De asemenea, în aceastãcauzã au fost efectuate maimulte percheziþii domiciliare, înurma cãrora au fost recupera-te bunuri aparþinând patrimoni-ului cultural naþional. Estevorba despre un lot de 102

monede denari imperiali dinargint, 6 monede din bronz ºi17 monede medievale dinargint, care urmeazã sã fiedepuse la Muzeul Naþional deIstorie a României în vedereaexpertizãrii.

„De asemenea la domiciliileunora dintre învinuiþi au fostdescoperite douã detectoarede metale, unul marca Minelab– model SAFARI ºi unul marcaFisher.În acelaºi context au fostdescoperite ºi ridicate unnumãr de 8 trofee de cerb,cerb lopãtar, þap ºi muflon, iar

la domiciliul unuia din-tre învinuiþi au fostidentificate douãcãprioare þinute în cap-tivitate”, au precizatreprezentanþii Birouluide Informare Publicãºi Relaþii cu Presa dincadrul Parchetului depe lângã Curtea deApel Alba Iulia. Încauzã continuãcercetãrile penale.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Traian Berbeceanu a fost eliberat!F ostul ºef al

BCCO Alba afost pus în libertatede completul Înal-tei Curþi de Casaþieºi Justiþie care aujudecat recursulfãcut la decizia demenþinere aarestãrii preventivedictatã de Curteade Apel Bucureºti.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 20134 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANTPENTRU PENSIONARIPensionarii din sistemul minier, beneficiari de

gratuitãþi, se vor prezenta la sediul sucursalelor la caresunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânãîn data de 31.12.2013 pentru ridicarea bonurilor de cãrbune ( cei care se încãlzesc cu sobe) cuvenite pe anul 2013 ºi apoi depunerea acestora, în vedereaeliberãrii raþiilor de cãrbune, la CEH –DIVIZIAMINIERÃ - PCVJ (PREPARAÞIA COROEªTI).

De asemenea pensionarii racordaþi la reþelele determoficare vor depune documentele justificative careatestã plata agentului termic pe anul 2013 (facturã,chitanþã) .

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Diplome de longevitate pentru

performerii cãsnicieila Petroºani

P e lângã tradiþionala premiere a cuplurilor

care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, PrimãriamunicipiuluiPetroºaniintenþioneazã sã maiacorde, la finalulacestui an, o recom-pensã pentru celemai longevive familiidin comunitatealocalã a Petroºaniului.

Astfel, în luna decembrie vor fi acor-date diplome de fidelitate familiilor careau împlinit cel puþin 60 de ani de cãsni-cie. În acest sens, primarul Tiberiu IacobRidzi invitã familii care au cel puþin 60de ani de cãsnicie sã se înscrie, în ved-erea participãrii la acest eveniment, laPrimãria municipiului Petroºani. Detaliisuplimentare se pot obþine la Biroul deRelaþii Publice al Primãriei MunicipiuluiPetroºani.

Diana MITRACHE

Cinci ani a duratinvestiþia ºi, dupã ce acumpãrat cu un miliard delei vechi o ruinã de bloc-turn, vulcãneanul stabilit înAmerica a finalizat lucrarea.Blocul din Dalas este poatecel mai modern din ValeaJiului ºi asta spune ºi Dorelªchiopu, fost consilier local,cel care l-a încurajat peFlorin Druþã ºi care i-a insu-flat aceastã idee, în momen-tul în care a vãzut articoleleajunse în presa internaþio-nalã despre cartierul ce seruina, dar în care acopilãrit. „I-am trimis câtevafotografii cu aºa-numitul

bloc fantomã din Dalas. Eraacel bloc care a fost prezen-tat la televiziunile centraleca simbol indubitabil aldecandenþei Vãii Jiului,Vale a Jiului despre care nuse mai ºtia decât cã de aiciau plecat mineriadele. Vãmãrturisesc cã nu am crezutniciun moment cã acelefotografii vor însemna altce-va decât un subiect deglumã”, a spus Dorelªchiopu, fost consilier ºiprieten cu Florin Druþã, lainaugurarea imobilului.

Florin Druþã nu a pututveni la inaugurare ºi poatenici nu ºi-a dorit faimã, darare o poveste interesantã,pe care toatã lumea o apre-

ciazã. A rãmas orfan de micºi s-a descurcat singur înviaþã, iar atunci când a con-siderat cã are destul, ainvestit la Vulcan, încartierul în care a crescut –unul sãrac ºi ruinat, dupãplecarea minerilor veniþi dintoate colþurile þãrii sã deacãrbune, dar sãrãciþi dedisponibilizãrile succesive,ce i-au momit cu bani pânãau rãmas pe drumuri.

Nimeni nu a fãcut un cal-cul exact al investiþiei, darceea ce a ieºit este cel maimodern ºi mai utilat blocdin Vulcan. Florin Druþã nus-a lãsat dezamãgit de piedi-ci ºi a fost mereu sigur cã afãcut ceea ce trebuie, chiarîn momentul în care admi-nistraþia localã se pregãteasã-l demoleze. Astarecunoaºte ºi primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile, care încã maipromite cã le va amenaja oparcare, în care deocam-

datã a turnat numai niºtepietriº.

Blocul are mai multeapartamente cu douã sautrei camere, o garsonierã ºiunele sunt deja utilate core-spunzãtor. Dotãrile sunt deultimã generaþie ºi, de lapardosealã, pânã în baie,totul este nou. Cei care sevor muta acolo, pot sta închirie ºi sumele la care sepoate închiria variazã între450 de lei ºi 900 de lei, înfuncþie de apartament. Dejaprimii chiriaºi stau acolo deceva timp ºi toþi s-audeclarat mulþumiþi decondiþiile de acolo. „Estefoarte bine ºi frumos. Avemtot ce ne trebuie ºi unapartament foarte modernpe care nu îl gãseam nici laPetroºani”, a mãrturisit olocatarã de la etajul II.

Blocul este îngrãdit, arepoartã ºi portar, internet, eracordat la televiziunea princablu ºi fiecare baie ºibucãtãrie are aparaturanecesarã, iar în plus, va fisingurul din Vulcan în carefuncþioneazã liftul.

Omul care a schimbat istoria unui cartier

U n tânãr din Vulcan, rãmas orfan încopilãrie, a reuºit sã schimbe ima-

ginea unui cartier din Vulcan, care a fãcutînconjurul lumii. Omul a ajuns sã trãiascãîn SUA, dar a reconstruit un bloc din cele-brul Cartier Dalas, chiar în momentul încare administraþia intenþiona sã îl demoleze.

Cazul RoºiaMontanã a devenit atâtde important prinprotestele ample ºidezbaterile publiceîncât poate produce oschimbare fundamen-talã a modului în careautoritãþile statuluitrateazã investitoriistrãini, în favoareaRomâniei ºi nu aintereselor private.

Acest lucru seputea realiza cu ani înurmã, dar SRI,procurori militari cares-au ocupat de caz,abia acum vorbesc,când nu mai fac partedin sistem. Este cazulprocurorului militar col.(r) Gheorghe Oancea,care face ”dezvãluiriincendiare” pentruCotidianul.ro, preluatede stareanatiunii.com,apariþii tv, cu referire ladosarul “RoºiaMontanã” pe care îlinstrumenta caprocuror militar însecþia parchetelor militare. A pãrãsit sis-temul scârbit fiind dece se întâmpla. Dacãacest gen de oameninu sufereau de scârbãdându-se la o parte ºilãsând ca devalizareaRomâniei sã se pro-ducã, poate alta erasituaþia de acum.

Lupeneanul Ioan

Gâf Deac a venit cuideea investitorilor înminerit

Dezvãluirile sale scot în evidenþã reauacredinþã a unora, dar ºiprostia autoritãþilor încazul Roºia Montanã.În ºirul dezvãluirilorapar ºi oameni ºi fapteale unor specialiºti dinmineritul Vãii Jiului,respectiv Ioan GâfDeac, plecat dinLupeni, profesor uni-versitar, cu expertizã înenergie, ajuns în minis-terul Economiei, apoiambasador alRomâniei la Sydney,Australia etc., ºiDumitru Puiu Horia,din Petrila, directorgeneral al DirecþieiGenerale Mine ºiGeologie. Este vorbadespre faptul cã guver-nele de dupã 1989 nuaveau nici un gând sãmai investeascã înmineritul din România,drept pentru careambasadorul a încercatsã atragã investitori pecare i-a prezentatguvernului din 1996,în cazul RoºiaMontanã. Pentruaceastã iniþiativã a fostblamat, de parcã ar fifost singur în þarã…

Afacerea RoºiaMontanã a început ºicontinuat pe timpulguvernãrilor Ciorbea,

Radu Vasile ºi Isãrescu,care a avut ca miniºtriai industriei ºi comerþului pe CãlinPopescu-Tãriceanu (12 decembrie 1996 -5 decembrie 1997),Mircea Ciumara (5 decembrie 1997 -17 aprilie 1998), apoiRadu Berceanu (17 aprilie 1998 - 22decembrie 1999) ºi dinnou Radu Berceanu(22 decembrie 1999 -28 decembrie 2000),când s-a instalatGuvernarea Nãstase ºipânã astãzi.

Puiu Horea apare înscenã în anul 2000, pevremea guvernãriiIsãrescu, când, în calitatea de directorgeneral al DirecþieiGenerale Mine ºiGeologie, s-a prezentatla minsterul condus deRadu Berceanu pentrua întreba cum rãmânecu Roºia MontanãGold Corporation.

P roiect bun,stat prost

”Când am ajuns eula minister era dejasemnat contractual deasociere între Minvestºi Roºia Montanã GoldCorporation dinCanada. Cotele de participare nu erau înfavoarea noastrã –21%. În acest caz, statul roman nu erainteresat de investiþii înafacere, dar bãncileerau dispuse sã

finanþeze ºi atunci s-afãcut expunerea demotive pentru conti-nuarea activitãþii. Astfellicenþa de explorare,repet EXPLORARE,s-a dat pãrþii cu cotacea mai mare înafacere – RoºiaMontanã GoldCorporation – de cãtre ANRM care estesubordonatã guvernu-lui. Lispa de interes aRomâniei este doveditãde cota de sa de 21%,pentru cã în rest, din punct de vederetehnic, proiectul este unul foarte bun.Lucrurile se potrepara, dacã sedoreºte. Primul lucrueste redeschiderea laboratoarelor ºi poan-sonarea. Altfel, unde teduci? La Budapestasau Viena? ApoiMinvest sã vinã cupartea sa de investiþie.

Cei de la RoºiaMontanã au fãcut ºi einiºte greºeli. Timpul deexploatare este preascurt, 17 ani, ceea ceînseamnã o cantitate,sã zicem, de 40 detone pe an, în timp ceEuropa produce 4 tonepe an, ºi au reacþionat.De aceea se spune cãprotestele sunt ”ali-mentate” din exteriorulRomâniei. Chestiuneacu ilegalitãþi la bursãeste o aberaþie, pentrucã bursa londonezã areniºte condiþii drastic,acolo nu poþi participadecât auditat. Pãrerea

mea este cã intenþia afost bunã, proiectuleste bun, doar interesele þãrii trebuieregândite” – a declaratPuiu Horea, fost director general înMinisterul economiei ºipreºedinte AGA alMinvest Deva.

D ezvãluriîntârziate

ale serviciilorsecrete

Procurorul militarcol. (r) GheorgheOancea, a vorbitdespre amploareaacestei afaceri pentruCotidianul.ro având învedere cã acest dosar,Roºia Montanã, îlinstrumenta în calitateasa procuror militar însecþia parchetelor militare. Cam tardiveaceste dezvãluri pecare le face procurorulmilitar la ani buni dupãpãrãsirea sistemului decare s-a scârbit.

Informaþiile dindosarul “RosiaMontanã”, conformdeclaraþiilor procuro-rului militar col. (r)Gheorghe Oancea vi leprezentãm mai jos:

U n ofiþerMApN a

vândut ºi a ajunsdirector RMGC

Eu, ca procuror mili-tar în secþia parche-telor militare, în anul2002 în toamnã, am

fost sesizat de ServiciulRomân de Informaþiicu privire la sãvârºireaunor fapte penale care vizau siguranþanaþionalã.

U n ofiþerMAPN a

cartografiatzãcãmintele, avândut ºi a ajunsdirector laRMGC.

În vizorul SRI era unmaior din DirecþiaTopograficã a MApNcare în perioada ’95-’96 – sau mai târziu,nu mai reþin chiarexact perioada exactã -, desemnat sãdesfãºoare misiunitopografice, fãcuse înzona Roºia Montanã omulþime de cercetãri despecialitate, în ideea cãîn acea zonã ereuamplasate ºi niºteunitãþi militare. Din elicopter, sau de la sol,s-au fãcut fotograme,mãsurãtori de tot felulîn materia amplasãrii ºistructurii întregii zone,chestiuni care au fostînregistrate pe niºtedischete, dupã careacest ofiþer îºi dãdemisia din cadrulMinisterului ApãrãriiNaþionale ºi devineunul dintre directoriiGabriel Resources.

Sesizarea a venit lamine împreunã cu altedocumente care indi-cau faptul cã acestofiþer a sãvârºit niºtefapte penale. Fireºte cãam început cercetãrileîn acea cauzã ºi nu m-am limitat doar latransmiterea de datesecrete cu caracter militar cãtre persoaneneautorizate ce aduceaatingere siguranþeinaþionale.Am pãtrunsmai în profunzimeaacestei afaceri care senumeºte astãzi RoºiaMontanã. Ce am constatat, domnule?

CONTINUARE ÎN PAGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013 Dezvaluiri 5

Oameni ai Vãii Jiului &dezvãluiri tardive ale serviciilor secrete

D upã 16 ani, serviciile secrete s-autrezit sã vorbeascã despre Proiectul

Roºia Montanã, în care sunt implicaþi ºioameni ai Vãii Jiului ajunºi pe funcþii ca specialiºti în minerit ºi geologie. Este Vorba de lupeneanul Ion Gâf Deac,pe când era ambasador la Sydney ºiDumitru Puiu Horea, ca fost director general al Direcþiei Generale Mine ºiGeologie. Procurorul militar col.(r)Gheorghe Oancea vorbeºte despre undosar Roºia Montanã, dar asta dupã ce,bolnav de scârbã, a pãrãsit sistemul decâþiva ani buni. Dezvãluirile sale aveau cuadevãrat valoare dacã ar fi fost fãcute lamomentul potrivit, pentru cã, acum,declaraþiile colonelului reliefeazã dezertarea sa din toiul unei lupte importante pentru România.

Mircea NISTOR

În cifre reci, bilanþulzilei de tristã amintire

29 noiembrie 1980 afost urmãtorul: 53 demorþi (38 de mineri ºi15 militari în termen),

27 de rãniþi (19 mineriºi 8 soldaþi), 35 devãduve ºi 75 de copiirãmaºi orfani de tatã.La comemorarea celor33 de ani au fost invi-taþi sã participereprezentanþiiautoritãþilor locale, aisindicatelor sau aiComplexului EnergeticHunedoara. Nu însã ºicei ai militarilor morþi

sau rãniþi... „De-a lun-gul celor 33 de aniscurºi de la accidentulde muncã de la MinaLivezeni nu am fostnici mãcar o datã invi-taþi sã participãm lacomemorare. Nicimãcar în acest an.Aceasta, deºi, în urmãcu 33 de ani, la EMLivezeni, au murit 15militari”, a precizat col

(r) Virgil Sanda, secre-tarul AsociaþieiCadrelor Militare înRetragere ºi înRezervã din ValeaJiului.

De-a lungul anilor,comemorarea vic-timelor cãrbunelui aadunat tot mai puþinidintre urmaºii miner-ilor ºi militarilor

decedaþi în 29 noiem-brie 1980. Astfel, anultrecut, la troiþa ridicatãîn memoria celor 53de oameni morþi înexplozia din anul 1980au mai venit rudele adoar patru dintreaceºtia. Militariidecedaþi, oricum, nuaveau rude în ValeaJiului...


Monika BACIUCarmen COSMAN

F asole depost la

Petroºani

Primãria MunicipiuluiPetroºani pregãteºte ºiîn acest an câteva miide porþii de fasole cucârnaþi pentru cei caredoresc sã sãrbãtore-ascã 1 Decembrie înParcul Carol Schreter,aºa cum se întâmplãde câþiva ani încoace.Diferenþa ester cã, înacest an, municipali-tatea s-a gândit ºi lacei care þin Postul

Crãciunului ºi numãnâncã bucate „dedulce”. „Anul acesta,vom începe mani-festãrile la ora 12.00prin arborareaDrapelului Naþional,apoi programul vacontinua. Pentru acestan, fasolea este depost. Cârnaþii suntserviþi separat, pentrucei care þin post”, adeclarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi.Consiliul LocalPetroºani a alocatsuma de 37.000 de leipentru organizareasãrbãtorilor dedicate

Zilei Naþionale aRomâniei.

F anfarã ºiconcursuri

ºcolare

La Petrila administraþialocalã va marca eveni-mentul prin implicareadirectã a copiilor. Eisunt viitorul ºi fiecaretrebuie sã îºi cunoascãistoria. Astfel, la ºcoliledin localitate vor fiorganizate diferite con-cursuri istorice petema marii uniri. Niciadministraþia nu selasã mai prejos. ”În ºcolile ºi liceul dinlocalitate vor fi pro-grame în cinstea zileide 1 Decembrie, iarprimãria ºi consiliullocal la Casa deCulturã, în ziua de 1Decembrie, vom orga-niza depuneri decoroane cu o scurtãslujbã de pomenire aeroilor cãzuþi pentru

întregirea neamului ºia României Mari, aactului de unire de la1918. Fanfara vaprezenta un programºi cam atât la nivel deoraº”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

C adrele mili-tare dau

onorul la Vulcan

Administraþia localã dela Vulcan a alocat 15mii de lei pentru mani-festãrile prilejuite deaniversarea a 95 deani de la Marea Unire.Pe lângã invitaþii deseamã ce vor veni sãmarcheze aceastã zi, la

Vulcan, se va servitradiþionala ºi nelipsitafasole cu ciolan. Laevenimentele de laVulcan vor participamai multe cadre mil-itare ºi un pluton decopii de la Alba Iulia.

F ãrã banipentru 1

Decembrie

Municipalitatea de laLupeni nu a alocatniciun leu pentru man-ifestãrile de 1 decem-brie. Potrivit ediluluiaici vor avea locdepuneri de coroane ºio slujbã religioasã, însãnu au fost alocaþi banipentru alte manifestãri.

”Nu am alocat banipentru 1 decembrie.Vor avea loc depuneride coroane ºi slujbereligioase. Eventualdacã cineva doreºte sãmeargã la Alba Iuliavom închiria un auto-car”, a declarat pri-marul municipiuluiLupeni, CornelResmeriþã.În schimb, edilul dinUricani va celebra ziuaNaþionalã a Românieila colegul sãu dinAninoasa NicolaeDunca, care l-a invitatacasã la fasole cuciolan.”Nu am alocat banipentru 1 decembrie,vom avea depuneri decoroane ºi slujbã reli-gioasã. Vom pune înoraº steaguri ca sãmarcãm aceastã zi. Înrest nu organizãmnimic, ci mã voi ducela colegul meu Duncacare m-a invitat la elacasã la fasole cuciolan”, a declaratDãnuþ Buhãescu, pri-marul oraºului Uricani.

Mircea NISTOR

În perioada 13 sep-tembrie 1977 - 22decembrie 1989, cândnumãrul angajaþilorCNH depãºea cifra de50.000 de persoane,

în minele din ValeaJiului au muncit ºitinerii recrutaþi laoaste. Dintre aceºtia,80 ºi-au pierdut viaþaîn timpul „serviciului”.Alþi 18 tineri s-au alescu invaliditãþi perma-

nente, în timp ce1.383 de militari ausuferit accidente sol-date cu incapacitatetemporarã de muncã.

Pentru toþi aceºtiadar în special pentrutinerii careau decedat însubteran,AsociaþiaCadrelorMilitare înRezervã ºiRetragere dinValea Jiuluiintenþioneazãsã ridice unmonument.

În cazul în care vorfi gãsiþi ºi banii nece-sari, monumentul arurma sã fie amplasatfie în incintaComplexului EnergeticHunedoara fie laMuzeul Mineritului, dinPetroºani.

ªi militarii au murit în subteran

Î n minele din Valea Jiului, înanii „Epocii de Aur”, au activat

în subteran ºi câteva mii de mili-tari. Mulþi dintre tinerii bãgaþi cuforþa în minã de regimul comunistau fost accidentaþi mai mult saumai puþin grav, unii dintre eipierzându-ºi viaþa.

1 Decembrie, între fast ºi austeritate

1 decembrie sãrbãtorit cu fasoleºi ciolan în parc sau la colegii

edili. La finele acestei sãptãmâniîntreaga suflare româneascã va sãr-bãtori aniversarea a 95 de ani de laMarea Unire din 1918. ªi în ValeaJiului aceastã zi va fi marcatã deadministraþiile locale.

Reprezentanþii militarilor nu au fost invitaþi

V ineri, 29 noiembrie, la E.M.Livezeni vor fi comemoraþi cei

33 de ani scurºi de la cea mai mareexplozie de metan înregistratã înminele din România dupã cel de AlDoilea Rãzboi Mondial.


Monika BACIU

”Ultima rundã deîntâlniri am avut-o sãptãmâna trecutã, maisunt mici animozitãþi,dar suntem pe drumulcel bun ºi am reuºit sãgãsim multe punctecomune”, a declaratDaniel Andronache,directorul general al

CEH. Sindicatul Muntele

este reprezentativ lanivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,iar colaborarea dintrecele douã pãrþi sedesfãºoarã normal.

”A existat ºi pânãacum colaborarea cusindicatul Muntele. Eudin punctul meu de

vedere consider cã toþiangajaþii Complexuluitrebuie sã fie reprezen-taþi ºi indiferent de cumse vor împãrþi organizaþiile sindicale voiinsita permanent ca toþiangajaþii prin normã dereprezentativitate sã fieprezenþi la discuþii”, amai precizat sursa citatã.

Dacã toate sindicatelevor sta la aceeaºi masãcu administraþia CEHrãmâne de vãzut.Divergenþe existã întrepãrþile sindicale, carefiecare îºi disputã supremaþia.

Maximilian GÂNJU

Mineritul din Valea Jiuluiva avea viitor dacã modernizarea grupurilor IIIºi IV de la TermocentralaMintia va fi fãcutã. Pentrucel puþin 30 de ani va maifi nevoie de huila din bazinul carbonifer al VãiiJiului, însã divizia minierã aComplexului EnergeticHunedoara nu ºtie dacã vamai avea cu cine sã deaproducþie. În acest momentCEH are o problemã pepartea minierã cu cadreletehnice, numãrulspecialiºtilor fiind tot maimic. Acest lucru esterecunoscut chiar ºi dedirectorul adjunct alComplexului, NicolaeDrãgoi care a precizat cãtrebuie discutat cureprezentanþii Universitãþii

Petroºani ºi la liceele cuprofil minier din ValeaJiului pentru pregãtirea noiigeneraþii de meseriaºi.

„Trebuie regânditã politicade personal. De exemplu,la EM Livezeni dacã mâines-ar face disponibilizãri depersonal, ar pleca trei dinpatru cadre tehnice. ªefiide sector ar pleca toþi

aproape ºi efectiv nu mai aicu cine sã lucrezi, iar acumnici nu mai ai pe cine sãridici”, explicã oficialul.

N ecalificaþi suntcu

duiumul

În cazul în careCEH ar face anga-

jãri în minerit, arputea dintr-un focsã încadreze 2000de necalificaþi, însãaceºtia nici nu voravea habar cum seintrã într-o minã.S-a ajuns în situ-

aþia ca Valea Jiului sã ducãlipsa inginerilor minieri oria altor specialiºti dupã cetoate datele arãtau cãmineritul va dispãrea.Acum, responsabilii CEHtrebuire sã discute cudascãlii din învãþãmântuluniversitar de la Petroºanipentru a reînfiinþa unelespecializãri cu profil minier.

Retehnologizarea de laMintia care este pe cale sãdevinã realitate, ar þineindustria minierã în viaþãpentru urmãtorii 30 de ani.Perioada este suficientãpentru ca o generaþie despecialiºti pregãtitã acumsã poatã ieºi la pensie dinindustria extractivã a VãiiJiului.

Sindicatele nu se pun de acord

Î n urmã cu câteva luni directorulgeneral al Complexului Energetic

Hunedoara, Daniel Andronache, spunecã vrea sã aducã la aceeaºi masã toatesindicatele. Pânã acum acest lucru nus-a întâmplat.

Specialiºtii în minerit sunt pe cale dedispariþieD ivizia minierã a Complexului

Energetic Hunedoara riscã sã rãmânãfãrã specialiºti în urmãtoarea perioadã detimp, dacã nu va fi gândit un program pentru formarea ºi pregãtirea tinerilor.Dacã mâine s-ar face disponibilizãri înminerit, trei din patru specialiºti arîndeplini condiþiile de a intra în pensie.

CarmenCOSMAN

Dupã mai multeluni de amânãri ºianalizare a probelordepuse la dosar,judecãtorii de laCurtea de ApelCraiova sunt la unpas de a pronunþasentinþa în acestcaz. La ultimul ter-men de judecatãaceºtia au decisamânarea pro-nunþãrii la data de06 decembrie2013.

Curtea de ApelCraiova a judecatrecursurile formu-late împotrivasentinþei TribunaluluiGorj, dar cauza amai ajuns o datã pela aceastã instanþãde judecatã.Reamintim cã, în

data de 11 mai2012, magistraþiidin Craiova au dis-pus casarea sentinþeiºi trimiterea cauzeispre rejudecare laTribunalul Gorj,instanþã care menþi-nuse sentinþele pro-nunþate deJudecãtoria TârguJiu. Dupã rejude-care, pedepselorcelor trei foºti ºefi aiminei Petrila s-auredus faþã desentinþa iniþialã.Astfel, fostul direc-tor Aurelian Neculaa fost condamnat la6 ani ºi 6 luniînchisoare, RoºuGheorghe – fostinginer ºef securitateminierã a fost con-damnat la 4 aniînchisoare, iarUngur Dan ªtefan -ºeful staþiei de sal-

vare minierã tot la 4ani închisoare.Iniþial, JudecãtoriaTârgu Jiu l-au con-damnat, în noiem-brie 2010, peAurelian Necula, laºapte ani ºi ºase lunide închisoare,Gheorghe Roºu afost condamnat laºase ani ºi ºase lunide închisoare, iarDan Ungur la ºaseani ºi ºase luni deînchisoare. Cei treiºefi au fost învi-novãþiþi de ucideredin culpã, vãtãmarecorporalã din culpãºi de infracþiuniprivind nere-spectarea mãsurilorde protecþie amuncii în cazul acci-dentului colectiv demuncã din 15noiembrie 2008 încare ºi-au pierdutviaþa 13 mineri ºisalvatori. Atât incul-paþii, cât ºiParchetul ºi rudelevictimelor au formu-lat recurs împotrivasentinþei pronunþatede magistraþii gor-jeni în data de 13decembrie 2012.

De Moº Nicolae inculpaþii din Dosarul

„Petrila 2008” îºi aflã sentinþa

I nculpaþii din Dosarul„Petrila 2008” îºi vor afla

pedepsele chiar de Moº Nicolae.Magistraþii de la Curtea de ApelCraiova au amânat pronunþareaîn acest dosar pentru data de 6 decembrie.

URMARE DIN PAGINA A 5-A

A mbasadorulIoan Gâf Deac

l-a adus pe FrankTimiº, din Sydney

Cã prin 1996, cândla Ambasada Românieidin Sydney a fost numitambasador un anumedomn Gâf Deac, careanterior îndeplinisefuncþia de ministru secretar de stat laMinisterul Industriilor ºiavea în responsabilitateactivitatea minierã.

Acest domnambasador a intrat înlegãturã cu un cetãþeanaustralian de origineromânã, un anumeFrank Timiº (n.r. – fostVasile Timiº), care, deºinu avea nici o specializare în domeniulminier, ºi-a arãtat – vaide mine – aplecareapentru a investi înmineritul din România.

Acest Frank Timiº,dupã datele existente ladosar la acea vreme,era suspectat de totfelul de infracþiunilegate de traficul dedroguri. Fireºte cã aatras atenþiaautoritãþilor noastre lavremea aceea, dupã ceºi-a început activitateaîn România, dar, vedeþidumneavoastrã, institu-þiile se pare cã nu erauîncã aºezate, în servici-ile secrete se schimbaugeneraþii, au fost aduºitineri care poate aveauveleitãþi, dar nu aveauexperienþa ºi organi-

zarea care presupuneauo activitate foarteserioasã.

Cert este cã FrankTimiº vine în România,i se deschid toate uºilela Ministerul Industriilor,la Regia Cuprului ºiAurului Deva, laAgenþia Naþionalã pentru ResurseMinerale ºi implicit lamina Roºia Montanã.

V ânzarea auru-lui a început

cu Protocolul decolaborare pentruexploatarea haldelorde steril

Prin ’97, dupã acestetatonãri, se realizeazã,domnule, un protocolde cooperare. Chiar aºase ºi numea, Protocolde Cooperare întrefirma GabrielResources, patronatã deacest Frank Timiº – unoff-shore care-ºi aveasediul în Insula Jerseydin Channel Islands -, ºiRegia Cuprului ºiAurului Deva.

La momentul acela,activitatea minierã laRoºia Montanã trecea

prin mari dificultãþi.Toatã activitatea erasubvenþionatã de stat.Tot aici îl cunoaºte peOvidiu Tender. Tenderpreluase în 1995Institutul de CercetãriMineralogice, institutcare – vã daþi seama -,dupã atâþia ani de activitate, deþinea extraordinar de multedate privind minerituldin România; analize, prospecþiuni,cercetãri…

Cert este cã, dupã ce se realizeazã acestprotocol, se observã,foarte interesant, cãgãsim funcþionari aistatului, foºti sau chiaractivi, din RegiaCuprului ºi Aurului Devasau ANRM, în consiliilede administraþie aleGabriel Resources ºiTender Group S.A.Foarte ciudat. Ori aºa,ori aºa!

Pe listele GabrielResources apare ºi acestdirector, maiorul dinMApN care-ºi dãdusedemisia ºi transmisese,conform serviciilor, datesecrete ce afectau sigu-ranþa statului.

C.P. Tãriceanu ºiR. Berceanu au

avizat proiectul desocietate mixtã cuGabriel Resources

Mi-aduc aminte cã îndosar se vorbea foarteclar de plângeri fãcutede reprezentanþii unorfirme serioase dinEuropa. Toate au fosttratate cu dispreþ total,în mod ciudat ºi sus-pect. Domnule, la unmoment dat, prin 1997– c-aici este problemaextraordinarã – seredacteazã un Proiectde Contract de asociereîntre Gabriel Resourcesºi Regia Cuprului ºiAurului Deva (ulteriorMinvest) vizândasocierea în vederearealizãrii unui obiectiv –ºi atenþie la o chestiunecare este esenþialã! -,propunerea parteneruluistrãin, a lui GabrielResources, avea ca element de esenþã reexploatarea haldelorde steril, domnule!

Reexploatarea sterilului, nicidecumexploatarea perimetruluivirgin, neexploatat…prin tehnologieavansatã…

Acest aºa-zis contract– þin minte cã avea scrissus, în stânga, pe primapaginã, titulatura„Proiect” – a fost sem-nat de 6-7 persoane curesponsabilitãþi majoredin cadrul ÎntreprinderiiRoºia Montanã, RegieiDeva, ANRM…

Mai mult, la dosar se aflã douã adresesemnate de doi miniºtriîn funcþie în aceaperioadã, Cãlin

Popescu Tãriceanu ºiRadu Berceanu, caredeºi vãd cã e vorba de ofirmã fãrã experienþã îndomeniul minier, cusediul într-un paradis fis-cal, fãrã sã obiecteze învreun fel, îºi dau acor-dul pentru constituireaacestei societãþi mixte.

La momentul respec-tiv, prin protocolul decolaborare ºi ulteriorprin proiectul de con-tract, societatea ceurma a fi nou înfiinþatãdobândeºte dreptul deexplorare, deºi – mare,mare atenþie acum la ochestiune foarte subtilã!– iniþial se stipula reex-ploatarea haldelor desteril. Dom’le, punct!

Pentru ca mai apoisã treacã pe ºest ºi la

exploatare…Asta-i cu totul altce-

va. Ei au previzionat dela început cã vor primiºi dreptul de exploatare.

A u plecat 80 de tone de

minereu pentruexpertizã

Mai mult, odatã cudreptul de explorare,aceastã companie carenu era încã înfiinþatãface niºte sondaje, maiexact recolteazã optcontainere de minereu,circa 80 de tone, caresunt expediate înAustralia. Minereul îndiscuþie devine obiect decercetare a uneia dintrecele mai prestigioasefirme din lume, specia-lizatã în determinarea

conþinutului de metalepreþioase dintr-unminereu prezentat spreanalizã.

Mi-aduc foarte bineaminte cã în perioadaaceea am solicitat directorului adjunct alSRI ca, prin mijloacelespecifice pe care dum-nealor le au la dispo-ziþie, sã-mi identificelocaþiile din zona RoºiaMontanã de unde s-auprelevat acele 80 detone de minereu puseîn containere. Sunt documente vamale careatestã acest transport.

ªi vin doi ofiþeri SRIla mine ºi le spun cãexistã suspiciuni, cã eraclar pentru mine caanchetator cã, atâtatimp cât ei preconiza-

serã reexploatareahaldelor de steril, n-aveauce sã trimitã sterilul înAustralia sã constatenu-ºtiu-ce conþinut caredeja era ºtiut. Le spunde asemenea sã verificede unde s-au prelevatcele 80 de tone deminereu.

Dupã vreo 8-10 zileau revenit cei doi ofiþeriºi mi-au spus: ”Domnu’procuror, domnu’-colonel, nu am reuºit sãidentificãm locaþiile ºide unde au fost expedi-ate cele 80 de tonecãtre Australia!” - ceeace mi s-a pãrut extraor-dinar de suspect.

Deja, din acelmoment am intrat înniºte îndoieli majorevizând obiectivitateacercetãrilor ºi a datelor

care în ultima vremenici nu mai veneau. Mai mult, pe parcursulacestor cercetãri prealabile, mi-apare ladosar un document dinpartea MApN care, vezitu Doamne, stabilea cãdatele care fãceauobiectul infracþiunii pentru care era cercetatmaiorul au fost desecretizate, deci numai sunt secrete de stat.Un alt aspect deosebitde ciudat. (…)

A facerea RoºiaMontanã ºi

intrarea în NATONu dai aurul, nu intri

în NATO. Apãruserãînsã Legea 78 privindactele de corupþie,Ordonanþa 43/2002privind înfiinþarea PNA(actualul DNA). Avânddate ºi indicii privindacte de corupþie, deabuz în serviciu cu consecinþe deosebit degrave, fals ºi înºelã-ciune, dosarul trebuiadeclinat la organismulcompetent.

M-am dus la JoiþaTãnase, procurorul general din aceaperioadã, ºi spun cumstau lucrurile, cã trebuiesã predau dosarul înurma desecretizãriiactelor în cazul ofiþeru-lui de la Topografie, iarpentru restul aspectelorsã se continue cercetarea penalã.

Domnul Joiþa Tãnaseîmi spune: ”Domnulecolonel, faceþi-mi o notãsã-l informez pe primulministru pentru cã mi separ foarte delicate problemele pe care

le-aþi identificat dum-neavoastrã.” Zic:”Domnule procurorgeneral, vã fac o notã ºivã predau dosarul”.

„Nu, nu, fã-mi o notãºi þine dosarul pânãcând îþi spun eu”,- mi-areplicat domnul Tãnase.Am redactat o notã de4-5 pagini ºi i-amremis-o.

N-am mai ºtiut nimicdespre problemã vreolunã-douã, cert este cãmã duc într-o zi laANRM sã discut totceva legat de dosar cudoamna preºedintãStratulat, prilej cu caremi-am dat seama cãhârtia mea ajunsese pebiroul domnului prim-ministru.

Doamna preºedintãîmi spune urmãtorullucru… „Domnuleprocuror, am primit dela domnul prim-ministruo notã vis-a-vis demodul de iniþiere ºiderulare a contractuluicu Gabriel Resources,care prim-ministru (n.r.– Adrian Nãstase)printr-o rezoluþie penota respectivã spunecã oprirea contractuluicu Gabriel Resources va

constitui un impedimentmajor pentru intrareaRomâniei în NATO”.

Mi-a mai spus cã s-aîntâlnit la Londra cuprim-ministrul canadianChretien, care i-ar fispus acest lucru domnu-lui Adrian Nãstase.Când am auzit aºa cevaam rãmas perplex!

Prin octombrie2003, s-a schimbat din funcþie procurorulgeneral. A doua zi, vãrog sã mã credeþi, amfãcut o adresã de declinare cãtre PNA adosarului existând probepentru fapte grave decorupþie. S-a aºezat praful de trei degete peel. Nu se bagã nimeni!

E xistã osoluþie!

Concluzia mea esteurmãtoarea: atât timpcât în aceastã afaceresunt implicaþi jucãtori la bursã americani ºicanadieni, ºisoluþionarea clarã aacestei cauze presupunedate concrete aledosarului de listare asocietãþii Roºia MontanãGold Corporation laBursa din Vancouver,

fapt care va pune înpericol interesele acestorjucãtori, nu se va ajungeniciodatã la clarificarealucrurilor. Singurasoluþionare a cauzei presupune o cooperareîntre autoritãþile române,canadiene, dar ºi americane.(…)

Problematica RoºiaMontanã este extrem decomplexã ºi vizeazã unlucru esenþial; interesestrãine de România.

Dacã nu se-nþelegeacest lucru, înseamnãcã nu s-a’nþeles nimic.România, din punctulmeu de vedere – ºi înatâþia ani de profesie încare am soluþionatmulte cauze economicemi-am dat seama -,este, de douãzeci deani, într-un rãzboi economic în care pierdebãtãlie dupã bãtãlie, iar cazul Roºia Montanãnu face excepþie de la aceastã regulã” -Procuror militar col. (r)Gheorghe Oancea.

Dupã relatãrile ºimodul de abordare încazul Roºia Montanã,procurorul militarcol(r) Gh. Oancea afost catalogat ca fiindde structurã rusofil,care pare a nu ºti sãsepare neghina desecarã, deºi intenþiilesale sunt clar proRomânia. În viziuneaprocuroului alþii suntvinovaþi de faptelenoastre, de incapaci-tatea guvernanþilor dea manageria ºi nego-cia. Adicã adversarul evinovat pentru cã noinu ºtim sã luptãm!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 20138 Dezvãluiri Dezvãluiri 9

Oameni ai Vãii Jiului & dezvãluiri tardive ale serviciilor secrete

L -au doborâtproblemele

în dragoste ºi aameninþat cã searuncã de pe un bloc turn dincentrul municipiuluiPetroºani.Pompierii, poliþiºtiiºi familia s-au chi-nuit zeci de minutesã-l convingã peRobert Florescu (19ani) sã renunþe lagestul sinucigaº.

Dupã ce s-a certatzdravãn cu prietena luicu care avea o relaþiede aproape doi ani,Robert Florescu a decissã încheie socotelile cuviaþa. Familia îl descriedrept un tânãr introver-tit ºi care suferea dedepresie, iar din acestmotiv trebuia sãurmeze un tratament.A luat, însã, doar câteva zile pastilele prescrise de mediculspecialist, pânã asearãcând se pare cã le-acombinat ºi cu alcool.Iar astãzi de dimineaþã,într-o evidentã stare desurescitare, a plecat deacasã, anunþând cã seva sinucide. Mama saera înnebunitã, pentrucã nu ºtia nimic de el,pânã când a primit untelefon de la prietenafiului sãu care i-a spus

cã este undeva în zonaHotelului Petroºani.Era pe un bloc turn, deunde a ameninþat cã searuncã în gol. „Azidimineaþã am vãzut cãluase vreo 6 tablete.Pânã acum nu am maiavut astfel de problemecu el. A mai fost plecatde acasã, a dormit înmaºinã, dar niciodatãnu s-a certat cu noi.Pleca cu vorbã bunã.Tot timpul i-am spus sãse gândeascã cã nuface bine, dacã fata nuîl vrea… viaþa mergemai departe. Erauîmpreunã de aproxi-mativ doi ani. Azidimineaþã mi-a spus cãvrea sã moarã ºi cã osã scãpãm de el. El tre-buia sã plece la muncã,dar ne-a spus cã nu îlmai intereseazã servi-ciul. Am încercat sã-lþin, i-am luat cheile dela maºinã, actele, sã nufacã vreo prostie”,povesteºte mama bãia-tului, Maria. Când avãzut cã totuºi pleacãde acasã, l-a cãutatînnebunitã peste tot, iarcând l-a gãsit pe bloculturn a simþit cã-i fugepãmântul de subpicioare.

P robleme cutatãl vitreg?!

La faþa locului auvenit imediat poliþiºtii

din Petroºani ºi pom-pierii, care au urcatdupã el sã-l convingãsã coboare. Negocierilele-a purtat chiar adjunc-tul Detaºamentului dePompieri din petroºani,Rãzvan Stancu, daracesta spune cã, dindiscuþiile cu tânãrul,acesta nu se înþelegenici cu tatãl sãu vitreg.„Mi-a fost foarte uºorsã-l conving sãcoboare, pentru cã esteo persoanã inteligentã,dar are probleme fami-liale, nu se înþelege cutatãl vitreg ºi atunci a

trebuit sã-l fac sã aibãîncredere în el, sã-lconving cã este o per-soanã inteligentã ºi cãputem discuta la un altnivel. I-am promis cãeu, împreunã cu cel dela poliþie o sã-l ajutãmsã nu se mai întâmpleaºa ceva, sã-ºi revinã,sã se apuce de învãþatºi sã meargã pe drumullui în viaþã. Este uncumul de aspecte nega-tive, toþi ne dorim ca înviaþã sã fie totul bine ºiel, fiind tânãr, a crezutcã totul va fi bine, darîn viaþã ne mai con-

fruntãm ºi cu problemeºi i-a fost greu sã treacãpeste ele. El este o per-soanã deschisã, dacã aravea cu cine sã discute,dar dacã pãrinþii nustau de vorbã cu el,atunci nu are cu cine sãdiscute”, a declaratlocotenent RãzvanStancu. Mama bãiatuluineagã, însã, posibileledisensiuni dintre fiulsãu ºi tatãl vitreg, cucare este împreunã de12 ani, care sã fi con-dus la acest gest, chiardacã au mai fost ºineînþelegeri în familie.

„Nu este adevãrat. Elasearã a venit de laHaþeg, a avut douã zilelibere ºi am vorbit la 6ºi jumãtate ºi era foartebine. Apoi nu mi-a mai rãspuns, închisesetelefonul, ºi am sunat-ope prietena lui care mi-a spus cã se ceartã,cã e beat…Nu ºtiu ce s-a întâmplat întretimp, dar am înþeles cãel a vãzut-o cu alt bãiatºi de acolo s-a produstotul”, a mai spusfemeia. RobertFlorescu a refuzat sãfacã vreun comentariudupã ce a fost coborâtde pe bloc.

Tânãrul a fost dus laSpitalul de UrgenþãPetroºani pentru inves-tigaþii medicale, darfamilia se gândeºte sã-l interneze pentru un tratament de specialitate, mai ales cãa fost diagnosticat cudepresie.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

„M atei, copil miner” este

titlul unui filmcreat pe modelulde viaþã al unuicopil de miner dinValea Jiului.

Ecranizarea va putea fi urmãritãgratuit în Petroºani laTeatrul Dramatic „I.D.Sîrbu”, acolo undevineri, începând cuora 15,00 vor fi douãvizionãri. PrimarulTiberiu Iacob Ridzi adeclarat cã a vrut sãpermitã accesul publicului la acest film,tocmai pentru cã astfelde drame au loc zilnicaici, unde copiiiminerilor sunt lãsaþi îngrija bunicilor, pentrucã ortacii disponibiliza-þi iau calea strãinãtãþiipentru a le asigura untrai mai bun.

Este o ecranizare adramei unui copilaº

din Uricani, carerãmâne singur cubunicul lui ºi care aflãcum e sã iei viaþa înpiept, fãrã sprijinulpãrinþilor.

„Tematica estefoarte interesantã ºiactualã. Este vorbadespre un copil dinUricani, care arepãrinþii plecaþi la

muncã în strãinãtate ºiel rãmâne cu bunicullui. E un film educativ,o co-producþieromâno-germano-francezã ºi pentruacest lucru, în data de 28 noiembrie vor fidouã proiecþii, de laora 15,00 ºi de la ora17, iar intrarea estegratuitã”, spune primarul Tiberiu IacobRidzi.

De la ora 15,00sunt aºteptaþi sã vadãfilmul elevii din ciclulgimnazial, iar maiapoi, de la ora 17,00sunt invitaþi ºi liceenii,dar ºi oricine maidoreºte sã îlurmãreascã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Din prea multã dragosteLa 19 ani a ameninþat cã se aruncã de pe un bloc turn din Petroºani

Drama unui copil, pe ecrane la Teatrul din Petroºani


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

La începutul anului,Axis CorporateSecurity ºi-a maiadjudecat un contractde peste 15,7 mil-ioane de lei tot de laCNADR. Firmaginerelui liderului luiVasile Blaga acâºtigat, în lunaaprilie, în asociere cucompania multinaþion-alã G4S SecureSolutions cinci con-tracte de asigurare apazei pe autostrãziledin sudul României învaloare totalã de 15,7milioane de lei.

8 contracte,patru la

CNADNR

Opt contracte ºi-aadjudecat firma AxisCorporate Security.Valoarea acestora estede 4.909.756 de lei.Patru din cele optcontracte câºtigatesunt la la CNADNR.

Astfel, CNADNR aatribuit un contract de951.552 ed lei pentrupazã, protecþia ºisecuritatea obiectivelordin cadrul DRDPTimiºoara. Contractula fost atribuit în datade 11 septembrie aanului curent.

Tot cu CNADNRAxis a câºtigat con-tractul pentru serviciilede pazã pentruVarianta Ocolotiroare

a municipiului Sibiu-contract în valoare de199.728. acesta afost atribuit la data de7 iulie 2013.

Tot un contract deservicii de asigurarepaza, protecþie ºisecuritatea pentruobiectivele din cadrulDRDP Timiºoara afost atribuit de CNAD-NR celor de la AxisCorporate Security înluna iunie, contract învaloare de 747.187lei. Între CompaniaNaþionalã deDrumuri ºiAutostrãzi dinRomânia ºifirma con-dusã deginerele luiVasile Blaga amai fostîntocmit un actadiþionat pentruservicii deasigurarepaza,pro-tecþie ºi securitatepentru obiectivele dincadrul DRDPTimiºoara 437.091lei.

A xisCorporate

Security ºi mineledin Valea Jiului

Firma condusã deginerele lui VasileBlaga este specializatãºi în spectrul minierdin Valea Jiului. soci-etatea ºi-a adjudecat în

luna iulie a acestui anun contract pentrupaza obiectivelor pen-tru Mina Petrila, MinaParoseni ºi Mina

URicani – contract învaloare de 527.980lei. Contractul a fostatribuit de SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului. Totla SNÎMVJ, Axis amai obþinut un con-tract de 686.941 delei pentru paza obiec-tivelor, bunurilor ºi val-orilor pentru sucur-salele SNIMVJ. Acestcontract a fostîncheiat în data de 20martie 2013. Pe vre-mea fostului SNH,Axis a mai câºtigat un

contract de 119.952de lei pentru serviciide monitorizare aobiectivelor sucur-salelor SNH SA.

Pentru cele treicontracte din spec-trul minier AxisCorporate Securitya primit1.334.873 de lei.

Firma condusãde ginerele luiVasile Blaga a

câºtigat un contractde servicii de pazã,monitorizare ºi inter-

venþie la obiectiveleMCDR – contractîn valoare de289.080 de lei

atribuit de cãtreMuzeul CivilizaþieiDacice ºiRomane(MCDR)atribuit pe29.04.2013.

C ontractecâºtigate în

asociere

Alte cinci licitaþii aufost câºtigate deasocierea formatã dinSC G4S SecureSolution (Lider)- SCAxis Corporate

Security SRL. Celedouã societãþi aucâºtigat contracte pen-tru asaigurarea pazei

patrimoniu prin patru-lare ºi posturi fixe peautostrãzile A1, A2 ºiA3. Cele cinci con-tracte au o valoaretotalã de15.769.020,91 de lei.

Potrivit datelor dela RegistrulComerþului, asociatunic ºi administrator laAxis Security SRLeste în prezent AuroraMariana Rudeanu,mama lui IonuþRudeanu, ginerele luiVasile Blaga. Pânã decurând, Ionuþ Rudeanudeþinea 50% din acþiu-nile firmei. IonuþRudeanu, ginerele luiVasile Blaga, esteangajat la cabinetulsenatorului PSDCosmin Nicula.

Ionuþ Rudeanu estela ”rãdãcini” stoma-tolog. Ginerele luiVasile Blaga are 26 deani. Este nepotulfostului baronlocal PSD, MihaiRudeanu ,preºedinte CJ înperioadaguvernãriiNãstase. Acesta s-a lansat în afac-erea cu firma deprotecþie ºi pazãAxis Security în2009. Primul con-

tract mare cu statul l-acâºtigat la doar o lunãde la înfiinþare prinasocierea cu Nei

Guard, firmadeþinutã de MihaiNeicu, unul dinoamenii lui MironMitrea în timpulGuvernãriiNãstase.

Majoritateacontractelor dinultimul an au fostcâºtigate de AxisCorporateSecurity laCNADNR.

CompaniaNaþionalã DeAutostrãzi ªi DrumuriNaþionale dinRomânia SÃ este ocompanie de interesstrategic naþional cefuncþioneazã subautoritateaDepartamentului pen-tru Proiecte deInfrastructurã ºiInvestiþii Strãine con-dus de ministrul dele-gat Dan Sova.

Principalele obiec-tive ale Companieipentru perioada urmã-toare sunt reprezen-tate de dezvoltareareþelei de autostrãzi,construirea unei reþelede drumuri expres ºirealizarea de centuri ºivariante ocolitoarepentru oraºele mari,potrivit descrierii ofi-ciale de pe site-ulcompaniei.

Afacerea cu statul funcþioneazã

Axis Corporate Security, contracte bãnoase cu statul românA xis Corporate Security, contracte de peste 5

milioane de lei cu instituþiile din subordineaGuvernului. Firma ginerelui lui Vasile Blaga, AxisSecurity, a câºtigat în ultimele luni mai multe contractecu instituþiile din subordinea guvernului. Majoritateacontractelor sunt încheiate cu Compania Naþionalã deDrumuri ºi Autostrãzi (CNADR).

LuizaANDRONACHE

Lipsa acutã delocuinþe sociale dintoatã Valea Jiului sesimte ºi mai mult înultimii ani, pentru cãla aproape toateprimãriile, zilnic, seînregistreazã cereri dinpartea celor care nuau unde locui. În ultimi ani, e drept, s-au mai dat în folosinþã câteva zecide case tinerilor ºicelor cu probleme,însã tot insuficiente.De departe, cele maimulte cereri se înregistreazã la

primãria Petroºani ºiVulcan, unde oameniidisperaþi recurg uneoriºi la gesturi extreme,punându-ºi viaþa înpericol. În momentulde faþã sunt înregistate

sute de cereri, darlocuinþele disponibiledin fondul locativlipsesc cu desãvârºire.“ Avem undeva la1200 de cereri înregistrate, dar numai avem nicio

locuinþã liberã din fondul locativ”, audeclarat reprezentanþiadministraþiei locale dela Vulcan. ªi laPetroºani, de-a lungulanilor, sute de oameni

au potestat în fel ºichip pentru a primi olocuinþã. Unii au fãcut-o în repetaterânduri, chiar ºi dupãce li s-au satisfãcutcererile, însã au fostnemulþumiþi de stareaapartamentelor sau acaselor.

“La sfârºitul lui2012 am avut 385 de

cereri din care amonorat 28, mare partepe strada TudorVladimirescu dinColonie. În 2013pânã la mijlocul aces-tui an, avem unnumãr de 442 cereri”,au afirmat ºi reprezen-tanþii primãriei de laPetroºani.

Lipsa acutã de

spaþii locative disponi-bile pentru cei cuprobleme sociale, carenu îºi pot permite ochirie în regim privat,este aceeaºi peste tot.La Petrila,însã,lucrurile au putea stamai bine dupã ceprimãria va reuºi sãfinalizeze cele patrublocuri de la Lonea.


CarmenCOSMAN

În preajmaCrãciunului, maimulte familii nevoiaºedin municipiulPetroºani vor benefi-cia de un ajutor finan-ciar din partea munic-ipalitãþii, sub formãde tichete sociale. Înºedinþa de ConsiliuLocal din aceastã sãp-tãmânã va fi supusspre aprobare proiec-tul de hotãrâreprivind redistribuireatichetelor sociale pecare administraþiapublicã le-a alocat cuocazia SãrbãtorilorPascale ºi care nu au

fost ridicate de bene-ficiarii iniþiali.Primarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi spunecã vor fi alocate câte10 tichete în valoarede 10 lei fiecarefamiliilor cu copii înplasament, celor cucopii cu tutelã dar ºicelor cu problemefinanciare care nubeneficiazã de aju-toareeuropene.„Am consider-at cã acestecategorii suntcele ce ar fiîndreptãþite sãbeneficieze deaceste tichetesociale”, aprecizat pri-marul Petroºaniului.

În total vor fi redis-tribuite 1805 ticheterãmase neridicate.Potrivit hotãrârii con-silierilor locali adop-tatã în primãvaraacestui an, acestetichete au fost desti-

nate persoanelor ºifamililor cu problemesociale din localitate,pentru achiziþionareaunor alimente pentrusãrbãtorile pascale.Printre categoriile debeneficiari au fostcuprinse persoanelebeneficiare de venitminim garantat,familiile beneficiarede alocaþie pentrususþinerea familiei,

pensionarii cu veniturimai mici sau egale cu700 de lei, per-soanele cu handicapgrav sau accentuat ºiºomerii indemnizaþicare nu realizeazãvenituri mai mari de700 de lei.

Monika BACIU

”Am luat mãsuri înaºa fel ca sã nu avemprobleme nici cu plataajutoarelor sociale,plata însoþitorilor per-soanelor cu handicap,plata salariilor personalului primãrieiºi a consilierilor. Nuvom avea probleme înacest an din acestpunct de vedere. Vatrebui sã mai facem orectificare de buget,aºteptãm sã ne comu-nice cei de la Finanþeplafonul la partea desalarii atât laînvãþãmânt cât ºi laînsoþitorii persoanelorcu handicap”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Administraþia localã

de la Petrila se va achi-ta ºi de datoriile faþã dedascãli. În aceste zileprofesorii care facnaveta la unitãþile deînvãþãmânt de pe razaoraºului Petrila vorprimii banii aferenþibiletelor de cãlãtorie.

”În perioada imediaturmãtoare vom puteaface plata profesorilornavetiºti pentru cã amaprobat ºi acest lucru.Este undeva la 900 de

milioane de lei, vomrezolva ºi aceastã problemã. Avem burse-le plãtite la zi, avemutilitãþile plãtite la zi ºisperãm sã încheiemanul 2013 cu datoriiminime la diferite firmede prestãri de servicii”,a mai precizat edilul.

Edilul petrilean sperãca anul 2013 sã fieîncheiat cu datorii minime, care sã tindãspre zero.

Ultima lunã din 2013,Fãrã probleme financiare la Petrila

F inal de an fãrã probleme la Petrila. Dacã anii trecuþila Petrila au existat probleme în ceea ce priveºte plata

indemnizaþiilor persoanelor cu handicap sau a însoþitoriloracestora, în acest an se pare cã administraþia localã nu seconfrunta cu astfel de dificultãþi. Cel puþin de aceastãpãrere este edilul din cel mai estic oraº al Vãii Jiului.

Oameni fãrã case în Valea Jiului

Z eci de oameni din toata Valea Jiului bat zilnic la uºile

primãriilor pentru a cere o locuinþã.Din pacate, insa, doar cateva dintreacestea pot fi onorate, in conditiilein care anual se inregistreaza sutede solicitari.

Tichetele sociale neridicate, redistribuite la PetroºaniP este 1800

de tichetesociale vorajunge la fa-miliile sãracedin Petroºani,dupã ce benefi-ciarii lor ini-þiali nu le-auridicat.

B olnavii cuhandicap ºi

pensionarii pe cazde boalã nu vor maimerge la Deva pen-tru a fi verificaþi decomisiile de specia-litate. Consultaþiilevor fi date într-uncabinet ce a fostpus la dispoziþie înSpitalul de Urgenþãde la Petroºani.

Oamenii bolnavi, oricei pensionaþi pentrudiferite boli nu maimerg la Deva ca sã fieexaminaþi. Primaruldin Petroºani, TiberiuIacob Ridzi spune cã arezolvat situaþia ºicomisiile vor veni aici.Consultaþiile vor fifãcute la Spitalul deUrgenþã, acolo unde afost alocat un spaþiuacestor comisii.

„Dãm în comodatCasei de pensii unspaþiu de 35 m pãtraþiîn cadrul ambulatoriu-

lui de la Petroºani,unde comisia medicalãîºi va desfãºura activi-tatea, cu menþiunea

cã, douã zile pe lunã,acest spaþiu va fi pusla dispoziþia comisieipentru persoanele cuhandicap, comisie careeste în subordineaConsiliului Judeþean.

Primãria acordã acestspaþiu, cu titlu gratuitpentru cele douã-comisii medicale”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Cabinetul va fifuncþional ºi benefi-ciarii nu vor mai finevoiþisã ia drumulspre Deva. Pentrufiecare comisie înparte, vor veni specialiºti la Petroºaniºi programul defuncþionare va ficunoscut in scurt timp.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE


P e cuvânt deregizor!

Aflat în pragulultimelor pregãtiripentru spectacolele cevor urma, iatã cespune regizorulAndrei Mihalachedespre piesa ce se vamonta sâmbãtã, 30noiembrie, de la ora18:00, „Steaua fãrãnume”:

„Spectacolul nostrucu „Steaua fãrãnume” este o lecþie deistorie. De istorie mairecentã de un veac(dar ce mai e suta înziua de azi?!)... Este ocomedie tristã despredragoste, tandreþe,respect, sãrãcie ºiamãrãciune... Despreoraºele mici care pierîn lunga tranziþie princare trecem. Despreoamenii care ajung sãvorbeascã singuri pestradã povestindu-ºi oviaþã care nu intere-seazã pe nimeni.Despre cum interzicesalarizarea dreptul lavisare ºi la dragoste.Despre cetãþeniinecãsãtoriþi care ajungsã se considere vãduvi

sau vãduve din lipsãde pereche ºi din fricade a nu muri defoame împreunã.Despre pierdereaultimului tren, ba chiardespre pierderea gãriipentru cã nu maitrece niciun tren...

Spectacolul nostru

cu „Steaua fãrãnume” nu are niciolegãturã cu noile categorii sociale.Adicã: bãrbãtuºii debani gata, cu maºini„bengoase” ºi bugetparental nelimitat,care nu concep sã nutreacã zilnic pe la salã(nu vã gândiþi la salade lecturã; cea maitare carte cititã e unfull de aºi cu popi)înainte de a intra înclubul de fiþe ºi caredacã aud cã existã ºiputerea minþii seîntreabã cam câtegantere ºi cu cemuºchi ar trebui eleridicate pentru a

dobândi aceastã putere.

Adicã: femeiletinere care îºi maltrateazã darurilede la Dumnezeu,umflându-le artificial,doar-doar vor semãnacu niºte pãpuºi. Unelepentru cã nu le-auavut în copilãrie, altelepentru a putea zâmbitâmp în emisiuni TVla fel de tâmpe. ªi,deºi toate par înperioada de lactaþiemaximã, niciuna nu-ºipune silicoane sã parãgravidã. Materiacenuºie nu se poateinjecta ºi nu existãdeºtepte gonflabile...Bãrbatul lor perfect?...Înalt ºi sincer, binefãcut, de preferinþãbeizadea sau fotbalist!Niciodatã ºaten,licenþiat ºi cu ochiicãprui, de parcãdragostea ar fi unsport extrem...

Orice asemãnare cuaceste categorii vãaparþine. Noi nedorim doar sã vãfurãm un zâmbet, unhohot de râs ºi poateo lacrimã, iar dis-tribuþia amestecã „veteranii” cu noiiveniþi ai trupeipetroºenene, într-oreþetã – sper eu! – de succes ºi care vaproduce surprize plã-cute încântãtorului ºiprofesionistului publicdin oraºul dumnea-voastrã.” – AndreiMihalache

Oana Tuþu,secretar literar laTeatrul Dramatic

„Ion D. Sîrbu”

Cabinet pentru comisii la Petroºani

Weekend cu dublã premierãL a sfârºitul acestei sãptãmâni, la

Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”vor avea loc douã premiere: sâmbãtã 30noiembrie, ora 18:00, „Steaua fãrãnume” de Mihail Sebastian, iarduminicã 1 decembrie, ora 12:00, pre-miera spectacolului pentru copii„Croitoraºul cel viteaz”, adaptare dupãFraþii Grimm. Regia ambelor spectacoleeste semnatã de Andrei Mihalache.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi foarte multe probleme, daraveþi destulã energie pentru a lerezolva pe toate. Singurele difi-cultãþi de care vã puteþi lovi suntde naturã financiarã. Acordaþimai multã atenþie relaþiilor senti-mentale.

Se pare cã nu reuºiþi sã vãrespectaþi programul din cauzaevenimentelor neprevãzute.Dimineaþa aveþi de fãcut maimulte drumuri scurte pentru casãºi pentru partenerul de viaþã.Este o zi bunã pentru a rezolva oparte din problemele financiare.

Aveþi multe idei, pe care þineþineapãrat sã le împãrtãºiþi priete-nilor apropiaþi. Vã puteþi îndepli-ni o dorinþã mai veche, cu aju-torul financiar ºi moral al uneimai rude mai în vârstã. Planurilede investiþii sunt favorizate astãzi.

Aveþi tendinþa sã vã dedicaþiexclusiv activitãþii profesionale.Încercaþi sã nu neglijaþi prob-lemele sentimentale! Nu estemomentul sã vã ocupaþi de afac-eri. Riscaþi sã pierdeþi o sumãimportantã. Ocupaþi-vã ºi deproblemele casei!

Aveþi ºanse sã schimbaþi ceva înrelaþiile sentimentale. Dupã-ami-azã vã simþiþi în largul dumneav-oastrã la o întâlnire cu prietenii.Nu monopolizaþi discuþiile.Evitaþi discuþiile în contradictoriucu o femeie!

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi maimulte probleme legate de cãmin.Partenerul de viaþã vã acceptãiniþiativele. Relaþiile cu colabora-torii sunt excelente. Puteþi sãîncheiaþi contracte ºi sã semnaþidocumente. Fiþi prudent.

Acum este momentul sã faceþischimbãrile plãnuite în casã. Esteo zi bunã pentru mutat mobila,zugrãvit, reamenajãri etc. Nu ezi-taþi sã cereþi o mânã de ajutorprietenilor ºi rudelor!

Aveþi succes în afaceri ºi în activ-itãþile casnice. Nu începeþi preamulte treburi deodatã, pentru cãriscaþi sã nu duceþi nici una pânãla capãt. Cei din jur vã apreci-azã pentru schimbãrile pe careintenþionaþi sã le faceþi.

Este o zi tocmai bunã pentru aîmbunãtãþi relaþiile sentimentaleºi pentru planuri referitoare lacãmin. Nu este recomandabil sãsemnaþi astãzi documente ofi-ciale.

Dimineaþa vã întâlniþi cu o vechecunoºtinþã care vã invitã la opetrecere. Ocupaþi-vã de prob-lemele sentimentale pe care le-aþi tot amânat. Fiþi obiectiv ºirecunoaºteþi-vã greºelile!

Astãzi evitaþi activitãþile impor-tante. Dacã aveþi ocazia sã ple-caþi într-o excursie cu partenerulde viaþã, nu ezitaþi! O ieºire înmijlocul naturii vã poate apropiamai mult. Prietenii vã apreciazã,dar pãstraþi-vã modestia.

Puteþi avea succes în relaþiile sen-timentale ºi în afaceri. Relaþiilecu persoana iubitã sunt foartebune. Împreunã, puteþi sã duceþila bun sfârºit tot ce v-aþi propus.Pãstraþi-vã realismul ºi evitaþispeculaþiile.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Fotbal12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 La vârf 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 Dispãruþi fãrã urmã

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Tornade îngheþate (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rivala17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie21:30 Tanti Florica22:30 ªtirile Pro TV23:05 Dexter

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor

9:45 Destine împlinite (r)10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Fãrã onoare

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Jumãtatea mea ºtie22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Viaþã de împrumut20:30 Îngeripierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat ChampionsLeague11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat ChampionsLeague12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 Fotbal Club 16:00 Fotbal16:45 Fotbal Club 17:00 Fotbal17:45 Fotbal Club 19:00 Fotbal19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal 20:45 EuroFotbal

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te cunosc de undeva! 23:30 Un show pãcãtos

Ileana Lucaciucreator de costume populareVine din comuna Topliþa pentru

a ne arãta roadele muncii sale.Costumele populare pe care lecoase cu migalã ºi rãbdare. Nãscutãpe data de 25 martie 1944, doam-na Ileana Lucaciu a fost, începândcu anul 1965, profesor, s-a ocupatcu desluºirea slovei de cãtre învãþã-ceii care treceau pragul ºcolii, iardin anul 1999 ºi-a continuat carieradidacticã pânã în 2005 ca profesorinstructor la ªcoala popularã deartã – Secþia þesut ºi cusut.

A obþinut pe baza muncii saleaproape 50 de diplome prin care i-au fost recunoscute valoareamuncii.

Adrian Miheþmeºter lemnar

S-a nãscut în anul 1980 înoraºul Abrud din judeþul Alba într-ofamilie de tâmplari. A învãþat demic sã practice meseriile de dogar,tâmplar ºi dulgher, acestea fiindtransmise din generaþie în gene-raþie. A participat la numeroaseexpoziþii în þarã ºi în strãinãtate,reprezentând cu mândrie þara încare trãieºte.

Adria Miheþ a înãþat sã vor-beascã lemnului, sã-l facã sã-lasculte sã se lase modelat dupãvoinþa meºteºugarului.

Ing. Gheorghe Mununarsalvator miner

Nãscut în anul 1971 în municipi-ul Petroºani, a reuºit sã ajungãºeful Staþiei de Salvare Minierã dincadrul Punctului de lucru SSMPETROªANI, Sucursala DiviziaMinierã a Complexului EnergeticHunedoara SA. Trebuie subliniatfaptul cã fiecare salvator miner esteun erou. Ei meritã preþuirea noas-trã pentru simplul motiv cã sepregãtesc sã intre în subteran atun-ci când nimeni nu doreºte acestlucru. Ei sunt chemaþi sã smulgãdin pântecele pãmântului pe ceicare, din nefericire, ajung sã fie vic-

time al unor accidente produse însubteran.

Raul Alex Pipiscel mai bun elev olimpic al judeþului Hunedoara

Este elev al Colegiului Naþional"Iancu de Hunedoara" din municipi-ul Hunedoara ºi a absolvit clasa aXI-a cu media generalã 10. În anulºcolar 2012-2013 a fãcut parte dinLotul naþional lãrgit pentruOlimpiada internaþionalã de fizicã,la Olipiada internaþionalã pluridisci-plinarã "Tuymaada", obþinând loculal II-lea (medalie de argint) ºiPremiul special pentru cea maibunã lucrare experimentalã la fi-zicã. Rezultatele acestui tânãr mi-nunat au fost posibile ca urmare aeforturilor proprii ºi a atenþiei cucare a fost îndrumat de profesorulsãu coordonator, domnul DanielLazãr.

Petru Borzameºter olar

Este nãscut la data de 06 decem-brie 1932, în satul Obârºa, comunaTomeºti, judetul Hunedoara.Practicã aceastã meserie de la vârs-ta de 15 ani, pe care a moºtenit-ode la tatãl sãu Borza Valer, care afost recunoscut ºi el ca un bun

meºter popular. Petru Borza aîncercat sã transmitã acestmeºteºug celor doi copii ai lui, pre-cum ºi nepoþilor, dar, din pãcate,acest lucru nu a dat roade. De-alungul timpului a colindat þara cuprodusele sale, care au fost foarteapreciate de iubitorii de artã, par-ticipând la multe târguri unde a fostrecompensat cu diplome ºi bani.Din pãcate, alãturi de trei-patrumeºteºugari, a rãmas printre puþiniipãstrãtori de tradiþii din zona sacare mai practicã olãritul.

ªtefan Grosucel mai bãtrân salariat al

judeþului HunedoaraCioban la 97 de ani!ªi-a trãit viaþa printre mioare.

Acum, la aproape un veac de exis-tenþã, Moº ªtefan a decis cã e tim-pul sã aibã ºi carte de muncã, pen-tru prima datã în viaþa lui, dupã cea fost ºi prin Spania cioban. El aauzit cã un om de afaceri dinLupeni angajeazã ciobani cu cartede muncã. Salariul era motivant,1.000 de lei, faþã de pensia lui deveteran de rãzboi de doar 100 delei. Fãrã sã stea mult pe gânduri l-asunat pe patron ºi i-a spus cã vreasã se angajeze cioban la turma de120 de oi.

Pentru ªtefan Grosu nu existã,practic, altã meserie decât cea decioban. A crescut ºi a trãit o viaþãprintre oi, întâi cu mioarele familieiºi apoi ca cioban angajat. Moºªtefan are un singur regret. Deºitrãieºte de o viaþã între turmele demioare, nu ºtie sã cânte la fluier. Aînvãþat sã citeascã, chiar ºinumerele ºi calculele le-a deprins,dar nu ºi taina fluierului.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

ÎNCHIRIERIOfer spre închiriere

apartament cu douã camere mobi-lat complet, modern, izolat termic,cu încãlzire centralã, aragaz,frigider, situat în Petroºani la 100metri de piaþã. Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

1 Decembrie - Premianþii fãrã premii

Probabil vã întrebaþi cine sunt aceºti premianþi ºi de ce nu au premii.Ei sunt oamenii de lângã noi pe care toþi îi vãd ºi nimeni nu-i "ascultã".Tãcuþi duc România mai departe. Ei sunt oamenii a cãror muncã este defolos tuturor fãrã ca ei sã fie cunoscuþi. Ei sunt cei care ne fac viaþa maifrumoasã prin munca lor. Artiºti, inventatori, meºteºugari ºi alþii care nearatã cã frumosul ºi utilul sunt aici, lângã noi. Nu vor premii, nu au primit, nu ºtiu cã munca lor e preþuitã de ceilalþi ºi de aceea trebuie sã lespunem asta.

Proiectul vã invitã sã ieºim în stradã, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulþumii necunoscuþilor care, prin munca lor, princeea ce fac, prin preocupãrile lor, ne dau motive de mândrie.Propunerea este ca în fiecare sâmbãtã sã ne vedem în centrul Devei, lastatuia ecvestrã a lui Decebal.

"China este un partenerpentru Europa, este unpartener în sine.Cooperarea între UE ºiChina are toate ºansele sãfie una de succes, pentrucã este vorba de doi comer-cianþi importanþi.(...)Investiþiile chineze aici vorreprezenta cartea câºtigã-toare a Chinei în Europa",a afirmat Niþã.

Premierul Chinei, LiKeqiang, a declarat luni, laBucureºti, cã Guvernul pecare îl conduce considerãRomânia drept un "fanionde colaborare" între Chinaºi Europa Centralã ºi deEst, încurajând firmelechineze sã investeascã înRomânia ºi, totodatã, prinRomânia sã activeze ºi pealte pieþe.

El apreciazã, totodatã,cã România va deveni "untigru al Europei" ºi a afir-mat cã dacã toþi tigrii sevor reuni ºi vor colabora seva dezvolta o piaþã uriaºã,potenþialul de dezvoltare arelaþiilor comerciale ºiinvestiþiilor dintre China ºiþãrile din regiune fiindextrem de ridicat.

"Nu trebuie sã ne temede China . Ci, dimpotrivã,sã ne uitãm cu admiraþie ºisã îmbrãþisãm parteneri-atele economice. Sper caþãrile europei Centrale ºi deEst sã beneficieze de câtmai multe investiþiichinezeºti", a spus Niþã.

El a afirmat cã proiectelesemnate luni cu mai multecompanii chineze în sec-torul energetic totalizeazã 5

miliarde euro, aceastã sumãreprezentând partea investi-torilor chinezi.

Niþã a dat asigurãri cãrealizarea proiectelor vaurma regulile de trans-parenþã stabilite de ComisiaEuropeanã ºi cã Româniavrea ca energia electricãprodusã intern sãfie comercializatãºi la export.

"Toate acesteproiecte urmeazãcalea transparentã,stabilitã deComisiaEuropeanã. Parteachinezã, spreinteligenþa ei, aacceptat aceastã cerinþãeuropeanã, ceea ce nebucurã foarte mult", a con-tinuat Niþã.

El a menþionat cãviitoarele proiecte din sec-torul energetic local suntdeschise tuturor investito-rilor care vor sã vinã înRomânia.

România ºi China au

semnat, luni, acorduri decolaborare pentru înfi-inþarea în comun a unuiparc tehnologic ºi reluareaexportului de bovine pentrureproducþie ºi carne deporc cãtre China, dar ºimai multe documente decolaborare în energie,

inclusiv în domeniul nuclearºi termoelectric.

Astfel, conducereaNuclearelectrica au semnatcu preºedintele companieiChina General NuclearPower Corporation (CGN)o scrisoare de intenþie pen-tru colaborare, directoruluiComplexului EnergeticOltenia a încheiat cupreºedintele companieiChina HuadianCorporation un acord deintenþie de cooperare pen-tru realizarea proiectuluitermoelectric de laRovinari, directorulComplexului EnergeticHunedoara a parafat cupreºedintele China National

Electric Engineering oînþelegere pentru reabil-itarea grupurilor 3 si 4 dela centrala termoelectricaDeva, iar directorul com-paniei de proiect pentruconstrucþia hidrocentraleiTarniþa-Lãpuºteºti (judeþulCluj) a semnat o scrisoare

de confort în acestsens cu vicepreºedin-tele executiv alSinohydroCorporation.

Departamentul pen-tru Energie ºiAdministraþiaNaþionalã din Chinapentru Energie auîncheiat un memoran-

dum de înþelegere pentrucooperare în domeniulproiectelor nucleare.

Tot la Guvern a fostsemnat ºi un acord pentruinvestiþii în centrale eolieneºi echipamente de exportîntre Romanian PãunescuCorporation, condusã deBobby Pãunescu, ºiMingyang Wind PowerGroup.

Premierul Chinei a afir-mat cã suma contractelorde investiþii pe care com-paniile chineze le vorsemna cu cele româneºti,cu prilejul vizitei sale laBucureºti, este "uriaºã" ºiva depãºi valoarea stabilitãiniþial. (MEDIAFAX)

DianaMITRACHE

Lucreazã în plus,fac gãrzi ºi vin ºi înweek-end la lucru,însã, sunt plãtiþi lafel ca ºi restulcolegilor lor, care lafinele sãptãmâniisunt liberi. Estevorba despre per-sonalul medical dinspitale, care nu odatã a ieºit înstradã ºi a portes-tat, însã, acum arputea fi plãtiþi pen-tru muncã.ManagerulSpitalului dinVulcan, CristinaBaleia face pre-

cizãri, care îivizeazã petoþi.

„Se pare cã înviitorul apropiat sauîndepãrtat, depindedoar de MinisterulSãnãtãþii, va existaaceastã portiþã.Chiar azi de pesite-ulMinisterului afost postat uncomunicat, dincare reiese cã,pe lângãnegociereaContractuluiColectiv deMuncã,negociere careva avea loc lanivel de sector,se spune cã se

va gãsi calea modi-ficãrii unei ordo-nanþe de urgenþãpentru a permiteplata suplimentarãa zilelor de sâmbãtãºi duminicã lucrate.Noi aºteptãm ordo-nanþa ºi sã putemplãti legal acelezile”, a precizat

Cristina Baleia. Managerul spi-

talului din Vulcanspune cã lunar aravea nevoie de10.000 delei pen-tru a acoperi chel-tuielile cu person-alul care lucreazãsâmbãta ºi dumini-ca, dar promitecã,imediat ce va filegal, aceste sporurivor ajunge laoameni.


Sâmbãtã, ora 16.00Preþ bilet: 9 lei

Bani pentru cei carelucreazã în plus la spital

A u protestat pentru sporuriºi pentru cã au salarii

mici, dar se pare cã nu va fi înzadar. Vorbim despre cei dinspitale, care au o portiþã ce li seva deschide curând. Lor li sevor putea plãti zilele lucrate înweek-end.

Niþã: Investiþiile în România sunt "cartea câºtigãtoare a Chinei în Europa"

M inistrul delegat pentru Energie,Constantin Niþã, a declarat marþi cã

investiþiile companiilor din China înRomânia vor reprezenta "cartea câºtigãtoare a Chinei în Europa".

CVJ Nr 503 miercuri 27 noiembrie 2013

Documents

Transcript of CVJ Nr 503 miercuri 27 noiembrie 2013