Datoria Publica Si Imprumuturile de Stat

5/12/2018 Datoria Publica Si Imprumuturile de Stat - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/datoria-publica-si-imprumuturile-de-stat 1/16

Întocmit de : Gui Diana Roxana

Facultatea : FEAA

Specializarea : Finan e BăncițAn : IIISeria : 1Grupa :2

Timi oara 2011ș

1



ÎMPRUMUTURILE DE STAT ŞI DATORIA PUBLICĂ

Datoria publică reprezintă ansamblul obliga iilor băne ti pe care statul le are la unț ș moement dat fa ă de creditorii externi, inclusiv obliga iile fa ă de trezoreria proprie, rezultateț ț ț

din utilizarea unor resurse din contul acetuia pentru acoperirea deficitului bugetar.Datoria publică totală reprezintă totalitatea obliga iilor pecuniare ale statuluiț

(guvern, institu ii publice, financiare, unită i administrativ-teritoriale) la un moment dat,ț ț rezultate din împrumuturi interne i externe (în lei i în valută) contractate pe termen scurt,ș ș mediu i lung, precum i obliga iile statului către trezoreria proprie, pentru sumele avansateș ș ț temporar în scopul acoperirii deficitului bugetar.

Împrumuturile pot fi contractate de stat, prin Ministerul Finantelor, în nume propriusau garantate de acesta.

Datoria publică se exprimă în monedă na ională sau în valută, în func ie de locul undeț ț se contractează i de condi iile împrumutului.ș ț

În scopul evaluării datoriei publice a României, obliga iile exprimate în alta monedăț decât cea na ională se calculează în moneda na ională, utilizându-se cursul de schimbț ț comunicat de Banca Na ionala a României.ț

De asemenea, datoria publică totală a unei ăț ri se poate exprima în valori absolute

(pentru a cunoa te sarcina la care este supusă economia ării respective fa ă de creditori), înș ț ț valori relative, ca procent din P.I.B. (pentru a permite compara ia în timp i între ări) i caț ș ț ș mărime medie pe locuitor (pentru a permite compara ii i analize în timp i spa iu).ț ș ș ț

Datoria publică totală se calculează i se gestionează separat pe cele douăș forme alesale, respectiv datoria publică internă i datoria publică externă.ș

Datoria publică internă constituie o parte integrantă a datoriei publice totale iș eviden iază împrumuturile de stat de pe pia a financiară internă, de la persoane fizice i/sauț ț ș juridice, în monedă na ională sau în valute straine, precum si împrumuturile angajate de ter i,ț ț cu garan ia statului, nerambursate la un moment datț .

Datoria publică externă constituie, de asemenea, o parte integrantă a datoriei publicetotale i se define te prin creditele externe contractate i angajate de catre stat, în numeș ș ș

propriu, sau de către autorită ile administra iei publice locale, precum i prin creditele externeț ț ș contractate i angajate de către al i subiec i autonomi, cu garan ia expresă a statului.ș ț ț ț

Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprimă cu ajutorul datoriei flotante i aș

datoriei consolidate.

Datoria publică flotantă reprezintă datoria publică pe termen scurt i cuprindeș împrumuturile contractate, pe perioade de până la un an, în scopul acoperirii golurilor de casăgenerate de neconcordan a, în timp, a veniturilor cu cheltuielile bugetare.ț

Datoria publică consolidată cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din împrumuturilede stat contractate pe termen mediu i lung, precum i a celor rezultate din prelungireaș ș termenelor de rambursare a împrumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp mediu iș lung.

2



În prezent, în afara celor două forme ale datoriei publice (flotantă i consolidată), seș vorbe te i despreș ș datoria publică la vedere, care include atât depozitele constituite laTrezoreria publică, de către diver i subiec i autonomi, cât i alte sume băne ti colectate deș ț ș ș aceasta prin circuitul său propriu.

Distinc ia dintre datoria publică flotantă i cea consolidată este importantăț ș și pentruaprecierea efortului financiar pe care statul este nevoit să-l facă, în mod curent, pentrurambursarea datoriei scadente i pentru plata dobânzilor aferente în cursul unui an. Astfel cuș cât ponderea datoriei publice flotante în totalul datoriei publice este mai mare, cu atât nevoiacurentă de resurse financiare menite să acopere serviciul datoriei publice este mai presantă,i invers.ș

De asemenea, în func ie de termenele scaden elor sale,ț ț structura datoriei publice

variază de la o ara la alta i chiar de la o perioadă la alta,ț ș datorită condi iilor financiar-ț

monetare în care se formează. Astfel, ările în care procesele infla ioniste sunt de amploare iț ț ș de lungă durată sunt nevoite să apeleze mai mult la împrumuturile pe termen scurt i uneori,ș

mediu, deoarece plasamentele pe termen lung nu sunt destul de atractive pentru de inătorii deț capitaluri bane ti disponibile pentru împrumut.ș

Aceasta atractivitate scazută, datorată eroziunii sistematice a puterii de cumpărare amonedei, obligă statele, în cauză, să crească nivelul ratei dobânzii i să acorde alte avantajeș subscriitorilor la împrumut.

Valoarea totală a împrumuturilor contractate, la un moment dat, de către autorită ileț publice formează datoria publică brută, iar dacă din aceasta se scade valoarea împrumuturilor angajate de la institu iile de stat (Trezoreria publică, Banca Centrală, s.a.) se ob ineț ț datoria

publică netă.

În contractarea împrumuturilor publice, interne i externe, trebuie neaparat respectatș plafonul de îndatorare publică. Acesta cuprinde totalitatea împrumuturilor pe care statul le

poate contracta i garanta în decursul unui an calendaristic.ș De aceea, acest plafon sestabile te anual prin lege.ș

Plafonul de îndatorare publică este format din:

a) plafonul de îndatorare publică internă, care se stabile te în func ie deș ț deficitul bugetar anual aprobat i de prevederile unor legi speciale;ș

b) plafonul de îndatorare publică externă, care se stabile te ca suma maximă aș împrumuturilor externe pe care statul le poate contracta i garanta în decursulș unui an calendaristic.

Datoria publică internă este determinată de:

a) împrumuturile pe termen scurt, contractate de stat, la Banca Na ională aț României, pentru echilibrarea bugetului de stat i care se rambursează înș cursul anului;

b) emisiunea de bonuri de tezaur în scopul echilibrarii bugetului de stat,rambursabile din resurse bugetare până la finele anului;

3



c) plasarea de înscrisuri, prin subscrip ie publică, pe termen mediu i lung,ț ș înscopul procurării resurselor băne ti necesare pentru acoperirea deficituluiș

bugetar anual;

d) garan iile ce se acordă de stat pentru credite bancare interneț primite de

anumite unită i economice i administrativ-teritoriale în scopul satisfaceriiț ș unor nevoi de dezvoltare economică;

e) folosirea pe termen scurt a disponibilită ilor din conturile Trezorerieiț

publice.

Împrumuturile sau creditele externe se grupează după anumite criterii, astfel:

1. În func ie de destina ie,ț ț deosebim:a) credite pe mărfuri (sunt mai frecvente i se acordă pentru cumpărări deș

mărfuri de la creditor sau din ara acestuia);ț b) credite financiare (se folosesc mai rar i se acordă de organisme financiareș

interna ionale în valută convertibilă; acestea se utilizează de către debitor,ț potrivit nevoilor sale, fie pe pia a creditorului, fie pe o ter ă pia a, în special înț ț ț scopuri productive cum ar fi: construirea de întreprinderi extractive, centraleelectrice, fabrici producătoare de bunuri de consum, drumuri i poduri, căiș ferate i alte lucrări de infrastructură etc.);ș

2. În funcție de durata pentru care se acordă, distingem:a) credite acordate pe termene scurte (1-2 ani);

b) credite acordate pe termene medii (3-5 ani);

c) credite acordate pe termene lungi (peste 5 ani).

3. În func ie de modalitatea de rambursare,ț deosebim:a) credite externe rambursate în cote egale;

b) credite externe rambursate în cote inegale (care cresc progresiv);c) credite externe rambursate într-o singură tran aș (la scaden ă).ț

4. Din punct de vedere a garanției solicitate, întâlnim:a) credite externe acordate pe baza unei garan ii materialeț (cum ar fi: mărfuri,

documente de dispozi ie asupra mărfurilor, ac iuni i obliga iuni, depozite aleț ț ș ț

unor firme, ale unor institu ii guvernamentale, venituri ale statului, rezerveleț de aur i devize ale statului etc.);ș

b) credite externe acordate pe baza unei garan ii morale.ț

5. Din punctul de vedere al creditorului, creditele externe pot fi acordate de către:a) întreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firmă);

b) bănci i alte institu ii de credit ș ț (credite bancare);c) guverne (credite guvernamentale);d) organisme financiare interna ionaleț (credite financiare);e) ren ieri i alte persoane fiziceț ș (împrumuturi de stat).

4



Bugetul general consolodat al statului, alcătuit conform legislaţiei financiar-fiscalereflectă complexitatea legăturilor în procesul de forme şi repartizare a resurselor financiarealocate pentru acoperirea nevoilor sociale.

Având în vedere devansarea ritmului de creştere a veniturilor publice de către ritmulde creştere a nevoilor sociale, se impune ca o necesitate eficienţa utilizării banului public;

permanentă identificare de noi resurse care să fie alocate eficient şi prompt nevoilor sociale în permanenţă creştere. Nevoia de credite publice, interne şi/sau extene este o realitate întalnităîn tot mai multe ţări; datoria conducerii politice la nivel central al statului este de a folosiaceste împrumuturi în mod special pentru creşterea capitalului productiv, din profitul căruia săse restituie atât notele de împrumut, cât şi dobânzile aferente. Împrumuturile de stat serealizează prin contracte-convenţie interne şi/sau internaţionale, pe bază voluntare, derambursabilitate şi cu o contraprestaţie astfel încât un astfel de raport juridic, ca act de decizie

politică-strategică este raţional să se utilizeze numai după epuizarea tuturor celorlalteinstrumente. Utilizarea unui studiu tehnico-economic şi juridic care să justifice instrumentul

oportun în alegerea deciziei de acoperire a nevoilor sociale-proiectului care trebuie realizatapreciând că reprezintă un demers naţional şi acceptabil pentru întreaga societate. Pentrupiaţa internă apelarea la un prospect de curisiune de obligaţiuni de stat, coform legii,reprezintă un model tehnico-juridic adesea în ţările dezvoltate, atât la nivel naţional, cât şicomunitar-local. Condiţiile de emisie, tratamentul faţă de subservitori modul de rambursare acreditului, etc sunt clauze stabilite de stat şi care nu pot fi negociate de creditori.

Dimpotrivă, pentru împrumuturile pe piaţa externă, problemele sunt ceva maicomplicate, iar instituţia publică solocitantă de credit extern are de negociat în condiţii maigrele. Mediul financiar extern de plată, ratingul de ţară, conjunctura internaţională obligă la oanaliză complexă a cererii unui astfel de credit. Organismele financiare internaţionale oferă

diferite credite (pe termen scurt, mediu, lung), în modalităţi de rambursare diferit (într-osingură tranşă, în cote egale, în cote inegale) cu utilizarea a diferite garanţii, aspecte care potfi analizate de echipe complexe de profesionişti şi pe baza unor analize de piaţă detaliată.

Opţiunea pentru un credit public intern sau extern reprezintă şi un act de decizie politică care influenţează valanţa de plăţi externe, inclusiv datoria publică internă şi/sauexternă.

În doctrina de specialitate, după cum se cunoaşte, nu există identitate întreinstrumentul extern şi datoria externă (aspecte ce pot fi urmărite şi în anexe).

În timp ce creditul extern evidenţiază nivelul static, la un moment dat al unei datoriiasumate de un devitor precizat, datoria externă subliniază nivelul şi structura tuturor împrumuturilor unei ţări în dinamică (cumulat), inclusiv fluxurile aferente de intrări şi ieşiride valenţă. Totodată prin indicatorul “serviciului datoriei externe” se fac precizări legate denotele de restituit la diferite scadenţe, inclusiv plata dobânzilor aferente. Cooperarea dintreBNR şi MFP, fiecare din cele două instituţii publice trebuie să fie benefică în vedereaeliminării oricăror penalizări pecuniare şi/sau de imagine de ţară.

Criza datoriilor externe înregistrată în tot mai multe ţări ale lumii, îndeosebi a ţărilor în curs de dezvoltare şi cu un nivel mediu, dovedeşte necesitatea restructurării majore arelaţiilor internaţionale (nu numai a celor financiare). Acest aspect se conjugă şi cu alte crizecare se manifestă în economia mondială- crize de materie primă, criza petrolieră, criza

5



ecologică, criza alimentară, deteriorând climatul general al relaţiilor dintre state de puteridiferite şi inegale din punct de vedere tehnologic, militar, financiar, demografic.

Datoria publică internă şi internaţională reprezintă expresia influenţei factorilor interni şi/sau externi, a deciziilor politico-strategice luate de conducerea superioară publicăde-a lungul unei perioade de timp relativ îndelungate. Prin datoria publică internă şi

internaţională, îndeosebi prin condiţiile-clauzele de îndatorare se poate ipoteca/constrângefinanciar şi social nu numai generaţia actuală, dar şi generaţiile viitoare; este motivul pentrucare dialogul social şi transparenţa/dezbaterea publică cu ocazia încheierii de noi contracte-convenţii poate conduce la o mai bună utilizare a fondurilor publice în general. Datoria

publică, aşa cum rezultă din anexe poate afecta independenţa şi neveranitatea naţională sau a băncilor naţionale centrale de emisiune monetară.

6



Anexa 1

Structura datoriei externe privită după termen, debitor şi creditor

(sursa: Banca Mondială, World Debt Tables)

7

Datoria externă şi componentele sale

Datoria externă totală

Datorie externă totală Datorie pe termen lung Credite de la F.M.I

Datorie privatănegarantată

Datorie publică şi datoriegarantată de stat

Datoria externă totală

Creditori publici Creditori privaţi

AlţiiObligaţiuniBăncicomerciale

BilateraliMultilaterali

Din punctul de vedere al debitorului

Din punctul de vedere al creditorului



Anexa 2

Fluxuri de resurse nete agregate şi transferuri nete (pe termen lung)

Către ţările în curs de dezvoltare (sursa: Banca Mondială, World Debt Tables)

8

Egalcu

Egalcu

Egalcu

Egalculus

minus

minus

minus

Împrumuturile acordate

Rambursări de capital

Serviciuldatoriei

Fluxuri deresurse

neteagreate

Investiţii, străinedirecte, investiţii

de portofoliu,asistenţă publică

Fluxuri netede resurse

Plăţi de dobânzi Dobânzi la împrumuturi şi profit la investiţii directe

Transferuri neteagregate

Transferurinete



Anexa 3Indicatori privind gradul de îndatorare al unui număr de 27 de ţări în curs de

dezvoltare sau în tranziţie faţă de străinătate în anul 19961)

Datoria externă Datoria externă Datoria externă Datoria externă

ŢaraÎn mil.

dol. SUALocul

ierarhicÎn dol. pe

unlocuitor

Loculierarhic

% înP.I.B2)

Loculierarhic

% înexport

Loculierarhic

Brazilia 179.047 1 1,110 13 25,2 23 374,9 4

159,125 2 1,686 6 46,0 14 332,4 6

Indonezia 129,033 3 655 18 60,5 7 259,0 11

China 128,817 4 106 26 14,2 26 85,2 21

FederaţiaRusă

124,785 5 845 15 35,0 20 140,7 18

Argentina 98,841 6 2,664 1 31,8 22 394,1 3

Thailanda 90.824 7 1.514 8 51,2 9 163,6 17

India 89.827 8 95 27 25,1 24 272,0 10

Turcia 79,789 9 1.273 10 45,0 15 345,7 5

Filipine 41.214 10 573 20 49,5 11 202,1 13

Polonia 40,895 11 1,059 14 32,8 21 167,5 15

Malayezia 19,777 12 1.934 4 44,3 16 50,8 23

Venezuela 35,344 13 1,584 7 52,5 8 167,4 16

Algeria 33,260 14 1,157 12 76,1 4 … …

Egipt 31.407 15 530 21 48,9 12 … …

Nigeria 31.407 16 274 24 113,8 3 91,9 19

Pakistan 29.901 17 224 25 47,0 13 321,7 7

Peru 29.176 18 1.201 11 49,7 10 494,8 2

Columbia 28.859 19 771 17 36,0 19 272,6 9

Chile 27.411 20 1901 5 39.1 18 178,5 14

Ungaria 26.958 21 2645 2 60.9 6 212,5 12

Vietnam 26.764 22 355 22 122.1 2 - -

RepublicaAfrica deSud

23.590 23 627 19 17.8 25 80,4 22

Maroc 21.767 24 806 16 62.3 5 315,1 8

RepublicaIslamică Iran

21.183 25 339 23 - - - -

RepublicaArabăSiriană

21.420 26 1382 9 127,4 1 535,6 1

RepublicaCehă

20.094 27 1948 3 41,1 17 91,7 20

1) I. Văcărel – “Finanţe publice”, pag. 536 Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004.2) P.I.B. a fost calculat pe baza cursului de schimb valutar

9



Anexa 4Indicatori privind gradul de îndatorare a 34 de ţări în curs de dezvoltare

debitoare, medii pe perioada 1992 – 1994

Ţara

PIB îndol.

S.U.A: pe unlocuitor în 1996

În %SDEA

Exp

În %SDEAP.I.B

Ţara

PIB îndol.

S.U.A: pe unlocuitor în 1996

În %SDEA

Exp

În %SDEAP.I.B

Ţări cu venit mic (<725 dol. SUA pe locuitor) puternic îndatorate

1. Mozambic 80 1.039 337 4.Vietnam

290 524 162

2. Etiopia 100 383 49 5. Nicaragua

380 2579 720

3. Tanzania 170 719 228 6. Guyana 690 345 405Ţări cu venit mic (<725 dol. SUA pe locuitor) moderat îndatorate

7. Chiad 160 195 34 10. Laos 400 214 418. Bangladesh 260 202 32 11.

Pakistan480 204 39

9. India 380 214 26 12.Zimbabwe

610 170 68

Ţări cu venit mic (<725 dol. SUA pe locuitor) puţin îndatorate

13. BurkinaFaso

230 104 20 15. Bhutan 390 54 18

14. Mongolia 360 67 67 16.Armenia

630 51 5

Ţări cu venit mediu (725 – 8.955 dolari pe locuitor) puternic îndatorate

17. Bulgaria 1.190 241 120 20. Mexic 3.670 224 3318. Algeria 1.520 226 56 21.Brazilia 4.400 311 3219. Polonia 3.230 228 45 22.

Argentina8.300 406 29

Ţări cu venit mediu (725 – 8.955 dolari pe locuitor) moderat îndatorate

23. Indonezia 1.080 186 54 26. Turcia 2.830 188 3724.Filipine 1.160 163 56 27.

Venezuela3.020 198 60

25.FederaţiaRusă 2.410 158 19 28.Ungaria 4.340 212 63

Ţări cu venit mediu (725 – 8.955 dolari pe locuitor) puţin îndatorate

29. Ukraina 1.200 20 3 1432.Croaţia

3.800 21 11

30. România 1.600 63 14 33.Malayezia

4.370 38 34

31. Thailanda 2.960 96 39 34. Cehia 4.740 47 27

SDEA – soldul datoriei externe actualizateSursa: întocmit pe baza datelor din World Bank Atlas 1998 şi World Debt Tables 1966, External Finance for

Developing Countries, volume 1, Part. II Appendixes, Tables A 1.5 The World Bank, Washington, D.C.

10



Anexa 5

Datoria publică a României: destinaţii/scopuri

şi instrumentele utilizate

A. Destinaţiile (scopurile) B. Instrumente de contractare1 - finanţarea deficitului bugetului public 1 - titluri de stat în lei/valută pe piaţa

internă şi/sau externă2 - refinanţarea datoriei publice 2 - împrumuturi de stat acordate de B.N.R.

conform statutului său3 - susţinerea B.P.E. şi consolidarea

rezervei valutare a statului3 - împrumuturi de stat contractate la

societăţi comerciale bancare dinRomânia

4 - finanţarea internă/externă a proiectelor de investiţie a sectoarelor prioritare aleeconomiei naţionale

4 - împrumuturi de stat contractate la alteinstituţii de credit din România sau de

pe piaţa financiară internaţionlă publicăşi/sau privată

5 - finanţarea I.M.M. cu capital românesc 5 - împrumuturi primite de la guvernelealtor state şi/sau organisme financiare

6 - finanţarea achiziţiilor de bunuri(servicii), import materii prime, resurseenergetice

6 - împrumuturi sindicalizate diverse (petermen scurt, mediu sau lung)

7 - plata garanţiilor de stat pentruîmprumuturi

7 - împrumuturi directe de la investitori privaţi

8 - restituirea împrumuturilor guvernamentale; răscumpărarea datorieineachitate

8 - acorduri Stand-by F.M.I

9 - finanţarea nevoilor pe termen scurt ale bugetului de stat

9 - împrumuturi prin structurile BănciiMondiale

10 - finanţarea cheltuielilor pentrulichidarea consecinţelor dezastrelor/calamităţi

11 - menţinerea lichidităţii ContuluiGeneral al Trezoreriei Statului

12 - finanţarea restructurării economiei şi

constituirea stocurilor strategice13 - finanţarea proiectelor de investiţii îninfrastructură, servicii sociale

14 - finanţarea achiziţiilor publice15 - ajutoare, prin structuri publice şi/sau

civile, în favoarea unor ţări ajunse însituaţii extrem de dificile

11



Anexa 6

Corelaţii între diferite balanţe externe

Titluri (posturi)

I Tranzacţii curente

1 – mărfuri2 – servicii3 – alte bunuri şi servicii4 – transferuri nuilaterale:

- sector privat

- sector public

II Capitaluri pe termen lung

1 – credite comerciale2 – investiţii directe3 – alte investiţii (publice)4 – împrumuturi5 – investiţii de portofoliu

III Capitaluri pe termen scurt

1 – sector privat non-bancar:- credite comerciale- împrumuturi- alte credite şi schimburi

2 – sector bancar:- creanţe şi angajamente în U/M

naţionale- creanţe şi angajamente în devize

3 – sector public:

- depozite la vedere pe termen scurt- depozite la vedere pe termen lung

IV Ajustări

Sursa: H. Bourguinat – “Finance International”, Presse universitaire, Paris, 1992.

12

Balanţatran

zacţiilorcur e

nte

Ba

lanţacomercială

Balanţadeb

ază

Balanţaglobală(afluxu

rilornon-mo

netare)



Anexa 7

Topul marilor datornici la bugetul consolidat în 2005

Nr.crt. Denumirea Total datorii

(mil. Euro) Observaţii

1 Compania Naţională a Huilei 671 în executare silită2 Compania Naţională de Căi Ferate CFR 516 în executare silită3 SC pentru Închiderea – Conservarea

Minelor 497 în executare silită

4 Galaxy Tobacco (SNTR) 402 în executare silită5 Administraţia Naţională Apele Române 311 în executare silită6 SC Termoelectrica 178 în executare silită7 CN a metalelor preţioase şi neferoase

Remin

177 în executare silită

8 Tractorul UTB 124 în proceduri de privatizare

9 Societatea Naţională a Lignitului Oltenia 79 în executare silită10 UMC Reşiţa 64 înlesnire la plată11 Lafarge Romcim 61 Cereri de compensare

în soluţionare12 Mittal Steel Galaţi 60 înlesnire la plată13 Petrotel Lukoil 54 înlesnire la plată14 Electronica Transilvania Sud 50 înlesnire la plată

15 Lukoil Blanck Sea 50 înlesnire la plată16 Electrica Transilvania Nord 49 înlesnire la plată17 Uzina Mecanică Orăştie 37 în proceduri de

privatizare18 Metrorex 36 înlesnire la plată19 Rulmentul 33 în proceduri de

privatizare20 Electroputere 31 în proceduri de

privatizareTOTAL 3479 mil. euro

Sursa: Ziarul Financiar, 21 oct. 2005

13



Anexa 8

Tipologia împrumuturilor/creditelor externe (c.e.)

Nr.Crt.

Specific/criteriu Tipul de împrumut, ex., instrument

1 Durata acordăriia) pe termen scurt (1 – 2 ani)

b) pe termen mediu (3 – 5 ani)c) pe termen lung (peste 5 ani)

Contract sau acordiniţial

2 Modalitatea derambursare

a) în cote inegale b) într-o singură tranşăc) în cote egale

3 Cine este/calitateacreditorului

a) acordate de societăţi furnizoare (producţie, comerţ) →credite comerciale

b) acordate de bănci (investiţii financiare) → credite bancare

c) acordate de guverne → credite guvernamentaled) acordate de organisme financiare internaţionale (FMI,

BM etc.) → credite financiaree) acordate de persoane fizice/particularef) acordate de O.N.G. internaţionale

4 Cine este beneficiarulcreditului(debitorul)

a) c.e. pentru firme private

b) c.e. pentru bănci comercialec) c.e. pentru guvernd) c.e. pentru unităţi administrativ teritoriale (judeţe,

oraşe, comune)e) c.e.. pentru instituţii publice (M.F.P., M.Ap.N.)f) c.e. pentru RA, CN, firme publiceg) c.e. pentru firme cu capital mixt

14



Anexa 9

Băncile de emisiune ale unor ţări europene: foarte puţine sunt cu adevărat independente1)

Nr crt

Banca deemisiune

Independentăfaţă de puterea politică sau nu

Mandatulguvernatorilor

(posibilitatea derevocare

Nr crt

InstituţiaObiectivul primordialal politicii monetare

Independenţaîn formularea

politiciimonetare

Mandatulguvernatorului

1DeutscheBundesbank

da 8 ani (imposibilă) 1Banca naţionalăa Bulgariei

Stabilitatea monetară internăşi externă

Da5 ani, maximumdouă mandate

2 Bank of England Nu 4-5 ani (imposibilă) 2Banca Naţionalăa Cehiei

Stabilitatea monetară. Da6 ani, fără referire laun posibli al doilea

mandat

3 Banque de France Nu Nedeterminat

(posibiliă în oricemoment)

3 Banca Estoniei Stabilitatea monetară. Da5 ani, fără referire laun posibil al doileamandat

4 Banca D’Italia Nu Nedeterminat

(posibiliă în oricemoment)

4 Banca LetonieiMenţinerea stabilităţii

preţurilor Da

6 ani, fără referire laun posibli al doileamandat

5De NederlanscheBank

De facti 7 ani (dificilă) 5 Banca Lituaniei Stabilitatea monetară. Da5 ani, fără referire laun posibil al doileamandat

6Banque Nationale deBelgique

O cooperarestrânsă este

necesară3-6 ani (dificilă) 6

Banca Naţionalăa Poloniei

Fără referire expresă cu privire la independenţă

Fără referireexpresă cu privirela independenţă

6 ani, maximumdouă mandate

7Central Bank of Ireland

Într-o maremăsură

5-7 ani (imposibilă) 7Banca Naţionalăa României

Fără referire expresă cu privire la independenţă

Fără referireexpresă cu privirela independenţă

6 ani, cu posibilitateade reînnoire

8Danmarks Nationalbank

Într-o maremăsură

Nedeterminant(dificilă)

8Banca Naţionalăa Slovaciei

Stabilitatea monetară. Da6 ani, cu posibilitateade reînnoire

9 Banco de Espana Nu 3-4 ani (posibiliă înorice moment)

9 Banca Naţionalăa Sloveniei

Stabilitatea monetară. Da 6 ani, fără referire laun nou mandat

10 Banco de Portugal Parţială 5 ani (posibilă) 10Banca Naţionalăa Ungariei

Stabilitatea monetară internăşi externă

Da6 ani, fără referire laun nou mandat

11Banca Naţionlă aGreciei

Nu3-4 ani (posibiliă în

orice moment)

1) Al. Puiu – “Strategiile bancare – una din cauzele crizei economiei româneşti”, ED. Independenţa Economică, 2003, pag. 26015



Bibliografie:

1) Cosma,D. ,Crâ neac, A.,O., “ș Buget i trezorerie publică”,ș Editura Eurostampa ,Timi oara,2011ș

2) Internet: www.referate.ro http://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_publicahttp://drept.ucv.ro/RSJ/Articole

16

http://www.referate.ro/


http://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_publica


http://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_publica

Datoria Publica Si Imprumuturile de Stat

Documents

Transcript of Datoria Publica Si Imprumuturile de Stat