UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Teologie OrtodoxăJustinian Patriarhul

Statutul femeii în scrierile pauline

COORDONATOR: PR. LECT. DR. RADU PETRE MUREȘAN

Susţinător: Hu anu Marius- CiprianțTEOLOGIE PASTORALĂ

ANUL IV GRUPA V

BUCUREŞTI

2012

CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. STATUTUL FEMEII ÎN ANTICHITATE

2.1. Statutul femeii în Vechiul Testament

2.2. Statutul femeii în Imperiul Roman

2.3. Statutul femeii în Grecia Antică

3. STATUTUL FEMEII ÎN SCRIERILE PAULINE

3.1 . Raportul dintre bărbat și femeie la Sfântul Pavel

3.2. Portul femeii în viziunea Sfântului Apostol Pavel

3.3. Femeile în cadrul cultului divin

4. MIȘCAREA FEMINISTĂ. ABORDARE MISIOLOGICĂ

5. CONCLUZII

1. INTRODUCERE

Sfântul Apostol Pavel reușește să pună în lumină tot ceea ce pănă atunci era un subiect

care nu stârnea prea mult interes în societatea acelor vremuri și anume poziția femeii atât în

societate cât și în viața de zi cu zi a familiei, dar mai ales poziția pe care femeia ar fi trebuit să

o adopte în sânul Bisericii. Am ales această temă pentru că mi s-a părut foarte interesant felul

în care Sfâtul Pavel abordează această problemă fiind pe deoparte dur și radical în exprimare

cănd vorbește de felul în care femeia ar trebui să se comporte în Biserică și blând ca un

părinte duhovnicesc atunci cănd le oferea sfaturi pentru viața de familie trăită în Dumnezeu.

Acesta ar fi un prim motiv, al doilea motiv este unul mai deosebit și are o oarecare inclinație

misiologică și anume felul in care este privit Sfântul Pavel, el si părinții Bisericii următori lui,

de anumiți teologi contemporani sau de mișcările feministe care din start neagă tot ceea ce a

spus Apostolul Pavel, afirmând că religia creștină, cea ortodoxă mai exact, ar fi o religie

condusă de bărbați misogini. Afirmația făcută de o susținătoare a mișcării feministe este cât

se poate de jignitoare la adresa Bisericii. Ea afirmă urmatoarele „ Neîndoielnic, Părinții

Bisericii erau toți bărbați. Misoginismul a pătruns în gândirea creștină [ ... ] deoarece mulți

dintre ei conștientizau faptul că prezența femeilor le deșteaptă simțuri trupești. Creștinismul a

devenit astfel o religie masculină misogină, o religie care respinge tot ceea ce ține de

sexualitate”1. Acestea sunt principalele motive care m-au „îndemnat” să abordez această temă,

vreau să pun în balanță ceea ce afirmă Biserica în frunte cu Mntuitorul Hristos și ceea ce

susțin opozanții Bisericii și să reușesc în cele din urmă să îmi formez o părere cât mai

concretă despre ceea ce Sfântul Pavel a incercat să inspire creștinilor mai exact pozitia

fiecăruia în societate și în familie.

Înainte de a intra în mijlocul acestei probleme, aș dori să fac o mică prezentare a

situației în care se afla femeia în Antichitate. Pentru aceasta am ales trei tipuri de „societăți”

antice și anume: societatea Vechiului Testamant, a Greciei antice și a Imperiului Roman.

Acestea sunt principalele popoare în care a activat Sfântul Pavel atât din punct de vedere

misionar cât și din punct de vedere al faptului că el a trăit în mijlocul lor, cunoscându-le

problemele participând la viața de zi cu zi a lor

1 Mary Ann ROSSI, „ Preoția- precedente și prejudecăți despre redescoperirea femeilor- preoți în creștinismul primar”, în Revista de studii religioase feministe, vol. 7, nr. 1, martie- mai, 1991, p.73.

2. STATUTUL FEMEII ÎN ANTICHITATE

În societatea antică rolurile erau foarte bine stabilite, fiecare se comporta în funcție de

statutul pe care îl deținea. Astfel dacă aparțineai clasei conducătoare exista o anumită

conduită pe care trebuia să o respecți, iar dacă făceai parte din cealaltă categorie, la fel

existau legi pe care trebuia să le respecți. Femeia în antichitate ocupa câteva poziții sociale

diferite, astfel putea fi soție în casă, curtezană sau sclavă.

2.1. Statutul femeii în Vechiul Testament

Bărbatul și femeia au roluri foarte bine stabilite. Femeia trebuia să se ocupe de familie

și de copii, era scutită de anumite obligații religioase pentru a putea conduce liniștită

gospodăria.2. Legea prevedea că un tată sărac putea să-și vândă fiica ca și concubină unui

stăpân, însă nu iși putea vinde soția. Aceasta depindea întru totul de soțul ei și se afla printre

posesiunile lui alături de bou, măgar, de câmp și de slugă (Ieș. 20, 17 ; Deut. 5, 21 ). O

însemnătate foarte mare avea în acea perioadă logodna și căsătoria.3 Logodnica sau soția care

își înșela bărbatul era pedepsită după cum scrie la Numeri 5, 11- 31. În caz de adulter aceasta

era omorâtă cu pietre.4 Deși femile romane și cele elene se bucurau de o oarecare libertate din

partea soților, la evrei situația era diferită. Soțul era mai sever cu soția, acesteia nu i se

permitea să manânce la aceeași masă cu soțul. În semn de respect și de supunere față de soț,

ea i se adresa acestuia cu titlul de „ stăpâne” sau „domnul meu” ( Fc.18, 22; Jud. 19, 16 ).

Prezentată în linii mari cam asta ar fi poziția socială de care se bucura femeia în perioada

Vechiului Testament, o viață sub ascultare și supunere față de soț.

2.2. Statutul femeii în Imperiul Roman

Principala ocupație a femeilor romane era îngrijirea casei și creșterea copiilor, insă

femeile sărace trebuiau să și muncească pentru a se întreține. Femeile sclave lucrau ca

servitoare la doamnele din clasele sociale superioare. Femeilor romane le era interzis să

administreze afaceri. După o lungă perioadă de timp în care femeilor nu le erau permise nici

măcar sugestiile, bărbații au început să fie interesați de părerile acestora.5 Se punea foarte

mare accent pe căsătorie, multe dintre obiceiurile lor păstrându-se până astâzi, punerea

inelului pe al treilea deget al mâinii stângi, mireasa îmbrăcată în alb, prezența cavalerului de 2 Pauline BEBE, Dicţionar, Femeile şi Iudaismul, Ed. Hasefer, Bucureşti, 2002, p. 223 P. BEBE, Dicționar... p. 24.4 Alfred HÂRLÂOANU, O istorie a mozaismului şi a Israelului antic, Ed. Nemira, Bucureşti, 2001, p. 205 Marcel BORDET, Istoria Romei Antice, Ed. Lider, Bucureşti, 1998, p.48

onoare. O fată era considerată aptă pentru pentru căsătorie la vârsta de 14 ani. Tatăl miresei

alegea mirele, deci interesul economic prima în fața dragostei. Ziua ceremoniei era foarte

atent aleasă6. Observăm faptul că femeia în Imperiul Roman avea oarecum un statut mai

privilegiat față de femeia Vechiului Testament și față de femia Greciei antice, după cum o să

vedem în continuare.

2.3. Statutul femeii în Grecia antică

În Grecia antică, femeile erau considerate ființe inferioare, cu un nivel de inteligentă

puțin peste cel al copiilor. Varsta medie de casatorie a fetelor din Atena era de 13-14 ani, pe

cand a barbatilor era in jur de 30 de ani. Tatal sau gardianul dadeau zestrea si aranjau

casatoria. Principalele motive de căsătorie erau: intreținerea și protejarea proprietații,

procrearea în scopul unui ajutor din partea copiilor si moștenirea. Datoria nevestelor era să

nască copii legitimi si sa aiba grijă de casă. Ele ieșeau în afara casei, doar foarte rar și numai

insoțite de către sclave, cu ocazia participării la diferite festivaluri sau funeralii. Despre o

femeie vazută singură pe stradă se credea ca este sclavă sau concubină.

În Atena se făceau diferențe între: cetațeni și rezidenți, cei născuți legitim și cei

nelegitimi, femeile măritate si cele nemăritate. Filosofii credeau că femeile aveau emoții

puternice si minți slabe. Fiecare femeie avea un gardian (sotul, sau cel mai apropiat barbat

nascut in familie) care detinea controlul asupra vieții ei. Ea putea să dețină îmbrăcăminte,

bijuterii, sclavi personali, și putea să achiziționeze lucruri mărunte, necostisitoare. Cetățenia îi

oferea femeii dreptul de a se căsători cu un bărbat cetățean, dar nu-i oferea nici un drept

politic sau economic.

3. STATUTUL FEMEII ÎN SCRIERILE PAULINE

Creștinismul a eliberat din sclavie femeia și a arătat lumii bărbare că pentru credință

aceste copile și femei reușesc să lupte și să moară pentru o idee pentru o convingere sfântă 7.

Femeia a început să nu mai fie un obiect de vânzare și cumpărare, ci o ființă a cărei iubire

trebuia să o dobândești mai întâi înainte de a- ți fi soție. Cu toate acestea probleme au început

să apară în sânurile comunităților creștine, fie de ordin dogmatic, fie de ordin moral sau

social. Printre problemele de ordin social se numară și cea a statutului femeii în viața

Bisericii, în viața familiei și în viața de zi cu zi.

6 Prof. Univ. dr. Dumitru TUDOR Enciclopedia civilizației romane , ed. Științifică și enciclopedică, București, 1982, p. 2897 Prof. Dr. Emilian VOIUTSCHI, „ Despre emanciparea femeii”, în Candela, anul XXI, august 1902, p.483.

Sfântul Apostol Pavel face referire la această problemă în diferite ocazii. Este o

problemă care avea nevoie de rezolvare pentru a nu se creea dezordine în Biserică. Astfel

Sfântul Pavel încearcă să abordeze problemă pe parcursul scrierilor sale de câte ori era nevoie.

Trăind într-un mediu iudaic, fiind școlit la școala bătrânului Gamaliel, unde știm că statutul

femeii nu prezenta vreun oarecare interes, suntem tentați să afirmăm că și el susține poziția

evreilor privitoare la femei, însă Apostolul raportează totul la Hristos „ bărbaților iubiți pe

femeile voastre după cum și Hristos a iubit Biserica și s-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni.

5, 5 ).

Cu toate acestea se observă în scrierile pauline câteva pasaje care se contrazic; spre

exemplu „nu mai există parte femeiască nici parte bărbătească”( Galateni 3, 28 ) vine în

contradicție cu textul de la I Corinteni 1„4, 34-35 „ ca în toate Bisericile sfinților, femeile să

tacă în biserică, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice și

Legea....”, aici observăm cum Sfântul Pavel merge pe aceeași linie a învățăturii iudaice

referitoare la femei, el este o emanație a culturii evreești8. Pentru a înțelege mai bine această

problemă trebuie analizate pasajele, fiecare în parte, astfel am ales o împărțire folosită de

profesorul Daniel G. Reid și anume:

3.1. Raportul dintre bărbat și femeie la Sfântul Pavel

Cel mai important pasaj care se refera strict la relația dinte bărbat si femeie este cel de

la Efeseni capitolul 5, 21-33. Aici Sfântul Pavel prezintă foarte profund iubirea care ar trebui

să existe intre doua persoane. El face legătura dintre partea precedentă a capitolului și aceasta

printr-un verset care ar putea fi un fel de definiție a capitolului „ supuneți-vă unul altuia întru

frica lui Hristos” ( Efeseni. 5, 21). În continuare Apostolul face o împărțire și se adreseaza în

prima parte bărbaților sfătuindu-i pe aceștia cum să se comporte cu soțiile lor ( vs. 22- 24 )

apoi se adreseazș femeilor arătându-le acestora felul în care ele trebuie să se supună bărbaților

lor ( vs. 25- 31 ). Pe tot parcursul acestui paragraf, Sfântul Pavel compară dragostea dintre soț

și soție cu dragostea strânsă dintre Hristos și Biserică.9 Referitor la felul în care ar trebui să se

supună femeia bărbatului, teologul răsăritean George W. Knight III, afirmă faptul că este

vorba despre cedarea voluntară în dragoste, el spune că această cedare voluntară este

8 Daniel G. REID, Dicționarul Noului Testament, ed. Casa Cărții, Oradea, 2008, p.5569 George W. KNIGHT III, Husbands and Wives as Analogues of Christ and the Church Ephesians 5:21 and

Colossians 3:18-19, în Recovering Biblical Manhood and Womanhood, http://bible.org/seriespage/husbands-and-wives-analogues-christ-and-church-ephesians-521-and-colossians-318-19, 29 noiembrie 2012

reprezentativă pentru comunitatea creștină formată după învățăturile Mântuitorului10. Având

smerenie vei recunoaște pe ceilalți mai buni decât tine ( Filipeni. 2,3 ). Toate acestea se

bazează pe exemplul lui Iisus Hristos ( Filipeni. 2,5 ), care a insistat tot timpul propovăduirii

pe calitatea de slujitor „ cel ce voiește să fie mai mare între voi să vă fie vouă slugă” ( Mt. 20,

26 ).

Sfântul Apostol Pavel reușește să împartă acest text în trei linii mari, în prima parte arată

dreptul fiecăruia de conducere și de supunere, în partea a doua este prezentată atitudinea pe

care trebuie să o aibă fiecare și cu care își îndeplinește rolul său cu dragoste și respect și în a

treia parte Apostolul face analogie între căsătorie și dragostea dintre Hristos și Biserică. Astfel

observăm în primă fază cum Sfântul Apostol le spune soților „bărbaților, iubiți pe femeile

voastre...” Cuvântul „iubire” arată principala datorie a soțului față de soția sa, el insistă cu

acest îndemn arătând felul în care trebuie să se desfășoare relația celor doi. Apostolul se

adresează direct bărbaților să-și iubească soțiile cu dragostea cu care Hristos iubește Biserica.

La fel cum Biserica trebuie sa fie model pentru soție, așa și Hristos trebuie să fie model pentru

soț. Caracterul și descrierea acestei iubiri se observă în cuvintele „ și S-a dat pe Sine pentru

ea...” ( Efes. 5, 25 ), în aceste puține cuvinte se găsește adevăratul model de dragoste și jertfă

pentru cineva. James B. Harley spune „ relația dintre bărbat și femeie implică auto-sacrificiul

bărbatului și prezența receptivă a soției.11Sfântul Ioan Gură de Aur, vorbește foarte frumos la

adresa femeilor dojenindu-le spunând că omul prin femeie a căzut pentru că a fost ispitită,

iar mai apoi le liniștește arătându-le ce misiune importantă le-a fost încredințată de Dumnezeu

și anume cea de naștere de prunci. Prin aceasta femeia se mântuiește.12

3.2. Portul femeilor în viziunea Sfântului Apostol Pavel

Referitor la portul pe care femeile trebuie să îl adopte, Apostolul folosește un îndemn

autoritar. Astfel în Epistola I către Corinteni 11, 2- 16 el arată felul cum se cuvine ca femeia

să stea în Biserică „ orice femeie care se roagă sau proorocește cu capul neacoperit își

necinstește capul său...” ( vs. 5 ). La ce se referă Sfântul Pavel aici? El mergând pe filonul

tradiției iudaice, unde femeia umbla mereu cu capul acoperit, în unele zone chiar și fața era

acoperită găsește acest port ca fiind unul rușinos. La evrei exista o regulă și anume că femeile

care purtau părul despletit și lăsat să „curgă” pe spate erau cele care aveau o viață îndoielnică,

10 G. W. KNIGHT III, Husbands and Wives... http://bible.org/seriespage/husbands-and-wives-analogues-christ-and-church-ephesians-521-and-colossians-318-19, 29 noiembrie 201211 James B. HARLEY, Man and Women in Biblical Perspective, în Recovering Biblical Manhood and Womanhood, http://gospelpedlar.com/articles/Christian%20Life/man_woman.html , 12 Sfântul Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola I către Timotei, ed. Nemira, București 2005, p.43

care ar avea unele păcate grele cum ar fi adulterul.13 Femeile respectabile din perioada lui

Pavel purtau părul strâns într-un coc, el le recomandă și femeilor din Corint acest port tocmai

pentru că, creștinismul era o religie a orânduielii, al bunei purtări, Sfântul Apostol nefăcând

altceva decât o încercare de a scoate din mentalitatea și portul lor obiceiurile păgâne.

În următoarele versete este de remarcat faptul că Apostolul permite femeilor să se roage

și să prorocească ( vs. 5 ). Unii cercetători au afirmat faptul că femeilor le era permisă aceasta

doar în particular deoarece Pavel spune ca femeile să tacă în Biserică14 ( I Corint. 14, 34 ),

însă stim că aceasta era o harismă dobândită și nu putea aparține doar bărbaților fiindcă în

Hristos nu mai este nici „parte bărbătească nici parte femeiască” ( Gal. 3, 28 ), pe lângă

aceasta prin aceste harisme dobândite reușeau să convingă mai ușor oamenii despre

adevăratul Dumnezeu. Interesant este aici jocul de cuvinte pe care Sfântul Apostol îl

utilizează, faptul că bărbatul este cap femeii, prin urmare, ea dacă își necinstește capul

neacoperindu-l, într-o cultură în care acest lucru era foarte rușinos, ea își necinstește bărbatul

( vs 2-6 ). Făcând o analogie între neacoperirea capului și raderea acestuia, merge la extrem

afirmând că dacă nu își acoperă capul măcar să își radă părul, lucru care era foarte rușinos în

acea perioadă, însemnând defapt pierderea feminității.15.

3.3. Femeile în cadrul cultului divin

Observăm faptul că Sfântul Apostol Pavel este deacord cu prorocirea femeilor însă

dorește ca aceasta să se facă cu capul acoperit în semn de smerenie, de supunere. Ele se pot

ruga și proroci în public doar dacă fac acesta spre susținerea bărbaților, spre susținerea

propovăduirii învățăturii Mântuitorului.16 Prin versetul „ nu îngăduiesc femeii nici să învețe pe

altul, nici să stăpânească pe bărbat i să stea linisttită” Sfântul Pavel nu interzicea nicidecum

participarea femeii la cultul divin unde și ele aveau voie să profețească și să predice

( I Corinteni 11, 5 ). Prof. N. Chițescu prezintă modul în care se desfășura partea cultului în

care se predica și se profețea. El spune „ adunate în partea, mai târziu denumită matroneum, în

cursul Liturghiei se ridica câte o femeie să cânte psalmi și să profețească sau să vorbească în

limbi să dea mărturie despre Revelație sau să tâlcuiască, ca cele patru profetese din Cezareea

13 Thomas R. SCHREINER, Head Coverings, Prophecies and the Trinity 1 Corinthians 11:2-16 , http://bible.org/seriespage/head-coverings-prophecies-and-trinity-1-corinthians-112-16, 29 nov.-1214 T.R. SCHREINER, Head Coverings... http://bible.org/seriespage/head-coverings-prophecies-and-trinity-1-corinthians-112-16, 29 nov.-1215 D.G. REID, Dicționarul...p. 55916 T.R. SCHREINER, Head Coverings...

( Fapte 21, 9 ), apoi se rugau sau profețeau bărbații de rând, ceilalți păstrau liniștea rugându-

se sau ascultând”.17 Observăm că femeilor le era permisă profețirea doar ocazional, nu era o

regulă ca femeile să dețină acest drept. Constatăm că textul de la I Timotei 2, 12 este mai

categoric arătând că puterea de a învăța aparține sacerdoțiului. Iar cănd Sfântul Pavel spune

„ nu mai este nici iudeu nici elin..nici rob, nici liber...parte bărbătească și parte femeiască,

pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus ( Galateni 3, 28), ca urmare a botezului, el nu

afirmă o egalitate în funcțiunile sacre, tot la fel când declară „...nici femeia fără bărbat, nici

bărbatul fără femeie...” ( I Corinteni 11, 12 ), aici el arată faptul că în Împărătia lui Dumnezeu

trebuie să depășim această stare a genului.18

4. MIȘCAREA FEMINISTĂ. ABORDARE MISIOLOGICĂ.

O discuție creștină despre rolul și poziția femeii în societate și mai ales în cadrul

familiei, dacă este purtată într-un mediu secularizat are mari șanse să se ajungă la prejudecata

cum că Biserica ar înjosi femeia. Argumentele sunt preluate din epistolele pauline, că

bărbatul este cap femeii, femeia trebuie să se teamă de bărbat. De adăugat aici nu ar mai fi

multe, ci să spunem ceea ce ei nu văd, cum că Sfântul Apostol le arată tuturor cum ar trebui să

viețuiască împreună, această supunere „ precum Biserica se supune lui Hristos...”( Efeseni

5,2) trebuie să fie model pentru toți.19

Referitor la poziția Sfântului Apostol Pavel cu privire la rolul femeii, adepții teoriei

egalitariane sunt împărțiți în două categorii, unii afirmă faptul că tot ceea ce spune Apostolul

contravine învățăturii Mântuitorului, că Apostolul se contrazice și pe sine când afirmă că „ nu

mai este parte bărbătească și parte femeiască pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus”

( Galateni 3, 28 ), ceilalți susțin că defapt nu toate aceste scrieri i-ar aparține ele fiind o

emanație a creștinilor din primul veac. Analizând textul de la Galateni 3, 28 observăm

atitudinea pe care a luat-o Apostolul cu privire la diferențele care se făceau atunci pe diferite

principii, etnice, sociale, arătându-și disprețul pentru aceste ierarhizări în Hristos, arătând

totodată că așa ceva nu trebuie să se petreacă în mijlocul lor.20 Cu toate că se recurge la

17 Prof. N. Chițescu, „ În legătură cu preoția femeii”, studiu dogmatic, în Ortodoxia, anul XXXI, nr.2, aprilie- iunie 1979, pp. 349- 370.18 IBIDEM , p. 35919 Carolyn OSIEC, „ The Women in Paul’s Life” în BIBLICAL THEOLOGY BULLETIN, vol. 42, nr. 2, 2010, pp. 90- 95.20 L. Ann JERVIS, „ A reconsideration of Paul’s limitation of the free speech of some corinthian women” în Jurnal Study of New Testament, Toronto, 1995, p. 56

diferite metode de interpretare a scrierilor Sfântului Apostol Pavel, pentru a reuși într-un final

să-și argumenteze în vreun fel părerile, ei uită un lucru, că la toate acestea să adauge

smerenia. Acest aspect nu este luat în calcul, știind totuși că tot ce a scris Apostolul a fost sub

insuflarea Duhului Sfânt. Apostolul raportează totul la Hristos, el având conștiința aceasta

încearcă să o prezinte și celorlalți sub diferite forme, făcându-i astfel să înțeleagă că au fost

răscumpărați de Hristos. Cu toate acestea tot timpul se găsește cineva care să afirme că multe

dintre femei nu își găsesc menirea în îngrijirea familiei, ci într-o carieră profesională. Spun

deasemenea că dacă Pavel ar fi trăit în zilele noastre el ar fi avut o atitudine diferită și că noi

ar trebui să respingem restricțiile lui și să permitem femeilor funcții de conducere în

Biserică.21

5. CONCLUZII

Convingerea Sfântului Apostol Pavel despre rolul femeilor în biserică şi în familie derivă

nu din percepţiile culturale ale epocii, ci din faptul că el a înțeles perfect rolul special la care

Dumnezeu le-a chemat pe femei să-l împlinească. A se îngriji de o familie şi a fi supusă și

ascultătoare întru toate, erau pentru Sfântul Pavel elementele centrale ale definiţiei biblice a

feminităţii şi a împlinirii ei a chemării lui Dumnezeu pentru omenire. Prin urmare, dacă Pavel

ar fi trăit astăzi el tot ar mai avertiza femeile să rămână adevărate faţă de rolurile lor stabilite

divin.

Un motiv pentru care învăţăturile lui Pavel despre rolul femeilor sunt importante astăzi

este că în anumite feluri emanciparea contemporană a femeilor ar putea să fie uluitor de

similară cu ce din vremea sa. Dacă, aşa cum argumentează numeroşi scriitori, printre

oponenţii lui Pavel din epistolele pastorale se aflau şi femeile [care] erau fruntea tendinţei

libertine, evidenţiată prin îmbrăcămintea extravagantă, „părăsirea rolurilor casnice cum ar fi

creşterea copiilor, pentru a-şi asuma un rol proeminent în viaţa Bisericii – ca învăţatul” 22,

atunci Pavel se adresa u siguranță unei situații foarte asemănătoare celei existente astăzi.

Bibliografie21 Samuele BACCHIOCCHI, „Femeile în Biserică. Un studiu biblic al rolului femeii în cadrul Bisericii” http://www.voxdeibaptist.org/women_in_the_church_trd.htm22 L.A. JERVIS, „ A reconsideration of Paul’s limitation...p. 58

IZVOARE

Biblia sau Sfânta Scriptură, ed. Institutului Biblic și de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Române, București 2008.

Sfântul Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola I către Timotei, ed.

Nemira, București 2005

CĂRȚI

1. BEBE Pauline, Dicţionar. Femeile şi Iudaismul, Ed. Hasefer, Bucureşti,

2002.

2. BORDET Marcel, Istoria Romei Antice, Ed. Lider, Bucureşti, 1998.

3. REID G.Daniel, Dicționarul Noului Testament, ed. Casa Cărții, Oradea,

2008.

4. TUDOR, prof. Univ. Dr. Dumitru, Enciclopedia civilizației romane , ed.

Științifică și enciclopedică, București, 1982.

STUDII

1. BACCHIOCHI Samuele, Femeile în Biserică. Un studiu biblic al rolului

femeii în cadrul Bisericii”

2. CHIȚESCU, prof. Nicolae, „ În legătură cu preoția femeii”, studiu dogmatic

în Ortodoxia, anul XXXI, nr.2, aprilie- iunie, 1979

3. HARLEY B. James, Man and Women in Biblical Perspective, în

Recovering Biblical Manhood and Womanhood.

4. JERVIS L. Ann, „ A reconsideration of Paul’s limitation of the free speech

of some corinthian women” în Jurnal Study of the New Testament,

Toronto, 1995.

5. KNIGHT W. George III, Husbands and Wives as Analogues of Christ and

the Church Ephesians 5, 21 and Colossians 3,18-19, în Recovering

Biblical Manhood and Womanhood.

6. OSIEK Carolyn, „The Women in Paul’s Life” în BIBLICAL

THEOLOGY BULLETIN, vol. 42, nr. 2, 2010, pp. 90- 95.

7. ROSSI Mary Ann, „Preoția- precedente și prejudecăți despre

redescoperirea femeilor- preoți în creștinismul primar”, în Revista de

studii religioase feministe, vol. 7, nr. 1, martie- mai, 1991.

8. SCHREINER R. Thomas, Head Coverings, Prophecies and the Trinity 1

Corinthians 11, 2-16.

9. Voiutschi prof. Dr.Emilian, „Despre emanciparea femeii”, în Candela, nr.

2, septembrie 1902.

SITE-URI

1. http://bible.org/seriespage/husbands-and-wives-analogues-christ-and-

church-ephesians-521-and-colossians-318-19

2. http://bible.org/seriespage/husbands-and-wives-analogues-christ-and-

church-ephesians-521-and-colossians-318-19

3. http://gospelpedlar.com/articles/Christian%20Life/man_woman.html

4. http://bible.org/seriespage/head-coverings-prophecies-and-trinity-1-

corinthians-112-16

5. http://www.voxdeibaptist.org/women_in_the_church_trd.htm