DanJonesMarinaAmaral

CuloAreAtimpului

{.} nele;a istrlria u iuilriIctrc la tr ftr5{} 1n i 96{}

LITEFIABucuregti

?420

Ela

Introducere7

anii r85o Lurnea imperiilortl

anii 186o Insurecyie

5l

anii r87o Epoca tulbur,iri lor8j

anii r88o Epoca minunilor5

anii r89o Amurgul secolului147

,, ianrr r9oo lntanenc tn zorr

r8j

anii rgro R,Uboi ;i reuolulie221

anii rgzo Nebunii ani 'zo

261

anii r93o Drumul spre r,izboilr3

anii r94o Distrugere ;i saluare

35r

anii r95o Vremuri schimbdtoare393

Indice4l0

.lu

,,Aparatu de foiografat le va prezenta Lart:t orl

ce ma fde iransrrpt a natur , cu dela 5i

profunz me de o perfec! une ega a, asind a

attud nea or sa i5 exercte ludecata, sa se loacedupa propr a p acere 5 prterea nvefl ei"

a)tl\//

a

Roqer FenTof, r852

I

I

e 8 martie 1855, un avocat engJez de 35 de ani

devenit fotogral pe rlume lloger Fenron, a

ajuos cu vaporul la Balaclava, in peninsulaClirrreer de l; V.rler Ne.rgri..i ,i-a der.,rnal

echipamentul. Crimeea era zoni de rizboi. Fenton si

.ei doi a'i.rerrri.ri.ii\.ni,era inrrmrci Lu rinr i

aparate dc fotografiar, 700 de plici din sticli, uneltepen l ru g.r ir. c(h iDamerrr de . a np.rle. r rei ..ri

. rrn parati dirr C ibrr lrar 1i o .aIrrra ..rrc apaIr in rr'e

unui vinzicor dc vinuri si fusese translormari incameri obscuri mobili gi in dolmitor.

I<nton er.r un rrr:\l piorier \i un pdr'.rtr.rsnel

poliric. fr,, memblu londrror,rl So. i, Larii

Fotografice, in6inqate pentru a plonova o fornide arti noui si carc evolua rapid. Cilitotia lui era

finanlati de editorul din Manchester Thomas Agnew

& Sons, care dorea fotografii pentru a le vinde, si era

sprijiniti de monarhul britanic, regina Victoria, si de

socul si consortul acesteia, pringul Albert.lenton e.re pe buni drrp are pomen ir Izi

drept primul fotografde lizboi din lume, dcsi

porcretele lui er-oice lipsite de viat:i si artificialeft\utc in Crimeer \unr (eeJ c\ Jm numi alipropagandi, nLr documel]tare. Au fosc produse

pentru a justifrca miile de viegi de britanici pierdute

ifE,

din cauza violenrei si a cpidemiilor intr-o luptiinudli si epuizanti care implica patru dintre puterileimperiale ale anilor 1850: Marea Britanie, Franra

;i Imperiul Otoman, pe de o perte, ;i Rusia, de

cealalti parte- Relatiri socante despre condigiile dinCrimeea apiruseri in lhe -fimes; glernul'brit:rticeta neribdiror ca lenton si vin:i cu o conrrapondere

viz-uali la acesre vesti proaste.

Oricum ar 6 fost, cilitoria lui Fenton inClimeea r lo.r ro(':i (xtreln de ilpurlrllJ crmoment istoric. A marcat punctul din care marile

evenimente mondiale au inceput si 6e documenrateintensiv pe frlm. Din acesr moment, lotografra

Jsrirre rrn filon bogar dirr min.r 1'u.L.rirarii. i,rr

sewiciul pe care oameni precum Fenton l-au ficutpcntru patronii lor nu se compari cu scrviciul pe

c.rre I rrr ofi r'ir g(nerrtiilor oe i,rori.i pe rrun. i

neniscute, care cauti si povesteasci;i si explice

i.rori; r r. nincnrelol 'r;,ondialc dc atun.i panr,tihm.

I)eci, cun era lumea anilor 1950 pe care :r

inceput Fenton si o fotografieze in toati gloria sa 9i

nu mai putin in nenorocirilc sale? Era, pe scurt, o

epoci a imperiilor Puterea dominanri era Marca

Brita_ic. a calei ronr de coma.lJ.i,;J( cu.efiriincludea Canada, India, Birmania, pirri din sndul

r8to

fAprl Papa Pius allX-le:este Leadus la Roma de

rrupe francczc. Acesta se

aflasc in exildin 1848

lMa;l Hipoporamulobaysch ajunge in nouasa cas: de ]a gridinazoologici din Londra,fiind caprurar in F,gipr tidimis in Marca Briranie

lSept.l Comprcnisuldnr r85o este aprobat dc

CongresLrl SUAintr-o

conflicml inrrc statele pro

9i antisclavie din Uniunea

r Str

lian.l Rebcliunea Taipingizbucnegte in Tianjnrg,aducand dinastia QingaHari la purcrc in Chinalmpotriva RegaruluiCcresc1}iping, condusde Hong Xiuquan

lMail Marca Expozirie sc

deschidc Ia Crysral Palace

(Palarul de Cristal), pe

arunci nr Hvdc Park,

ltuliel Moarrca luiLouis D.tgtrenc, pioDicr

ti popularizaror al

lotogLafiei

rStz

tMartiel incepepublicarea in tiileron

int /tqilului de Cha{csDlckens

lDcc.l charles,Lo,,isNapoleon BonapaLrc

Republici Francez: si

este incoronat impiratal Frangel ca Napoleonal III lea

r85:l

lluniel Georges-EugineHausynann ene nlrmirsi irlccapi un programradical de reconstmctiea Parisului

lruriel conandorulSUA Manhew C. Perry

nrdmideazi Japo n ia

ameri.anc, conducXndla inchcierea unui rraratcomcrcial diltre Japonia

;i SUA

lOct.l RizboiLrl dinCrimeea lncepe cindll1lpcriulOroman,sprijinir si ulreriorprimind 1n ajuror forge

expedilionare din Marea

tsrira e li Franra, declar:r.'uboi Rusici

r8t,1

lMail Lcscr Kansas-NebLrska duce La crearea

reriroLiilor SUA Kansas

;i Nebraska, declang:ndriolenqele cunoscurc sub

numelc de,,KansasulInsrngcrrr :o bJrdlrr dc

durari intre cei p.o si cci

IsePr.l John sno\v

epidcmiei de holeri dnlLondr:r 1a o ponpi de

api, dovedind ci boala se

K)cr.l Are loc rffjaCavaleriei Ugoare intimprl bitiliei dc hBalaclava. in R:izboirrlCrimcii

t:I

o lupriiotre puterile

ie, Frarrla

usia, de

,nditiile dinul britadcrotrapondere

ton inIti ca

are marile

locurnentate

ogra6"

,So, i*l-au ficutriciul pe

anmci

iexplice

i pfut| acam.

gloria sa ;i: scurt, o

a Marea

rceriri

din sudul

:a Karsar

SUA K"nsas

a, declangand

"Kansasul

€ c€i pro 9i cei

focanlde holeri dino pompi delind ci boala se

prin api

loc $arjaUgoare in:rliei de la

in Rizboiul

Afiicii, Australia 9i Noua Zeelandi, lmpreuni cu

multe alte avanposturi similare rispindite de-a lungulmadlor oceane pe care le stipAnea si le explora cuajutorul unei flote care ftcuse atXt de multe ca siuarsforme Marea Britanie intr-o superputere.

in Europa;i in Orientul Mijlociu, comperirorii

ti rivdii Marii Briranii li includeau, evident, pe

ftancezi, otomani gi rusi. Dinastia chinez.i Qing si

mogulii indieni formau concurenta pentru influenti

;i resurse tn Orient. America de Sud era dominati de

Brazilia, in timp ce inue Golfi.rl Mexic si MarileIacuri se dezvoltau tinerele State Unite. Niscure cu

70 de arri inainte in urma unui act de sfrdare rebeli

impotriva stipinirii britanice, SUA cumpiraseriteritorii de la Franla 9i lnghitiseri rimisitele cAndva

mirqului Imperiu Spaniol. Americanii albi liberi,

imprer"rn) cu coloniytii europeni 1i chinezi. erau acum

ocupagi si colonizeze marele teritodu nord-amedcan

dincreAclancic 9i Pacific, Cu roare acescea, pe misurice Statele Unite s-au extins, diviziunile dintre acestea

au devenir 9i mai imporranre. avind consecinte care

vor deveni teribil de evidente ln anii 1860.

Celelalte mari fo4e rnotrice ale acestei perioade

imperiale au fost tehnologia s,i descoperirile.

Industrializarea rapidi qi noile invengii schimbau

modul in care traiau,lucrau, cilitoreau, comunicau,

I.8t,

[Martie] Roger Fentonsoses,te in Crimeea cucarul siu fotograicpenuu a documentaconflictul in desff":urare

[Martie] Jarul NicolaeI al Rusiei moare ;i este

urmat la tron de fiul siucel mai mare, Aleksandrual Il-lea

[Sepr] Sevastopolul

cade tn urma unui atac

combinat al forjelorfrancezr 9i britanice

\856

fManie] VtutulXV dinHimalaya este misuratdrept cel mai inaltmunte numit dteriorEverest

[Martie] R;zboiulCrimeii se lncheie cuTiatatul de la Pais

toct.l inape al DoileaR:zboi al Opiului,aducind forge britanice 9ifranceze impotriva celorale Chinei dinatiei Qing

gindeau 9i visau oamenii. De la cabluri de telegrafde

sub miri la mari vapoare de deasupra, de la planuri

ambitioase de reconstructie a unor vechi oraje

venerabile, la rizboaie in care se foloseau runuri ce

puteau transforma o clidire in ruine ln doar citeva

minute, de la explorare de dnururi exotice

lndepfutate gi de la studii s,tiinffice asupn originilorvietii lnsisi la distrugerea sistematici a vechilor

popula,rii prin boli, sftemurare siliti si forfi brutilanii 1850 au fost o perioadi de schimbare

extraordinari, aproape {Iri precedent, care a tulburat,incintat 9i ucis oameni ln egali misufi.Dar, pe misuri ce lumea se schimba pentrurotdeauna. tor pentru tordeauna era pestrari

de oameni precum Fenton cel trimis ln Crimeea,

ln ciru,ta lui pentru tralsportat vin care fusese

ffansformati: surprinzind viaga prin lentilele

aparatului siu de fotografiat, fre ci qi-a dorit sau

rlu asta, astfel ilcet secole mai drziu si putem

si pigim din nou ln epoca lui, ln alb si negru.

Sau, intr-adevir, in culori,

r8j8

llaa.l Felice orsinilnc€arci sil asasineze

pe Napoleon al III-leacu o bombi. Orsini este

ulterior ghilotinat

[Aug.] Fste aprobatiLegea guvernimAntuluiIndiei, punind efectiv€apit stipaniriiCompaniei Indiilor de

Est gi aecdnd putereain miinile coroaneibritanice

[Augl Pregedintele

SUA schimbi mesaje

t€legrafi c€ ra$atlanticecu regina Vicroria -cablul telegrafic se stricila puqin timp dupi aceea

r8t9

tapr.l incep lucr:rile laCanalul Suez

lAtg.l SS Grcat Easten,proiectat de IsambardKingdom Brunel gi, la

acea dati, cea mar mare

n3vi consrruiti vr€odati,pornegte in primul siuvoiaj

lNov.l Charles Darwinpttblica Despre oi.lneaqeciikr, propunand. oteorie a €voluliei prin

18t7

tMail lncepe RebeliuneaIndiani odati cu riscoalagipailor din armataCompaniei Indiilorde Est lingi Dehli.Ostilitigile continui maimult de un an

[Sept.] Panica fi nanciaride la New York obligibincile din ora.y 9icompaniile de cii ferate

din SUA s: se inchidi

lDec.l Oaawa este

numiri c"pitali a

provinciei Canada de

cetre regina Victoria

.I'E

JtJ

Napoleon al IIIlea,impirat al Frantei

Unul dinrre oamcniicare au rnarcat accasti epoci a

irnperiilor a tbst Charles-Louis Napoleon Bonapartc,

ncpot si mostenitor el lui Napoleon I, genctaLul

cherismatic care preluase controlul asupra Frautei

revolutionare in 1799 ;i dominese lunea.l' i-r.r dornnre.r lr' \rpoleon I ' ; rermirrr

cu o umilinti rrilitari in bitilia dc la \ /aterloo,

iar Accsta a murit in exil in Sf. Elela, ln 1821.

Succesorul sitt, cunoscut iD tinerete sa ca

Louis N:rpoleon, si-a tririr gi elo mare parte din viati:n cxil, complorind sir revendice coroana unchiuluir:ru si si readuci Franta Ia gloria sa impeliali.\lomentul siu a venit in 1848. Dupi o revolutie

rolirici impotriva dinastiei de Boutbon, s-a declarar

o a Doua Republici francezi, iar Louis-Napoleon

s-a intors pentru:r fr:rles prcsedinte.

MisirLnea lui Louis-Napoleon de a readuce

i -r'L: l.r rrrur-errrul ,rrr de g orie l,or.rlar i'rr.rplic.-' un prog-rrr 'iguro. J, -nuderri/rre. rJre

lncludea reforni bancari, planilicare urban:i,

.onsttuclie de cii ferate si de nave ;i irnbunitigiri ine r,r.lrrrrj. Djr ru.ulre Lr.er .n rrmbr,.rurn. r'rriri.

in 1852, pregedinrele 5i-a dilXmat ptoplia republici.i s-a incoronat inpirat. Si-x luxt nLLmclc dc

\:rpoleon a1 IIllca in semn de respect penrrLr 6ulprinrului Bouapalte, un alt Napoleon, carc a fost

:onducitorul de drept :rl Frantci citeva zile in vara

1ui 1815. La incoronatea sa, Napoleon al III-leaJcclala: ,,Unii spun ci imperiul insearnni rizboi.iLr spun ci imperiul inscarlni pace".

Acestc cuvinte lrumoase s-:ru dovedit flrirlo:rre. Tor restul deccniului, opozanlii au losr

:riLagi sau intennigagi. J-ranga a irrtrat in RizboiulL,rimeii (1853- 1856) ;i a invadat Italia (1 859).

tr anii 1860 (cind a fosr l::icuti accasti fbtografre),

::presirrnea a fost relaxati; dar la final Napoleonll IIl-lea s-a dovedit o copie a 1ui Bonaparte.

- -rr'rJijngerii inrr ur rj,boi .u Pru.i;.:l 1870, a fost listurnat de la purere si cxilat.

\ mulit iu Angli:r trei ani mai ti-ziu.

rgParisul feconstrult

Una dintre realizirile cele mai frapante ale iuiNapoleon al llIJea a lost |econstrucria torali a

capitalei Frantei, Palis. in 18!0, pestc o treime dinpopularia in cr-eqtere r:rpidi a Parisului era inghcsuitiintr-o zoni restr:insi lngriditi de ziduri medievale,

:rfcctati de epidernii ca holera 9i ltbra rifoidi.AJlat in exil ir anii 1840, Napolcor iqi

declerasc ambitia de a reconstlui Parisul ca unora; magnific din marmuri, dupi modelul dat de

primul impirat roman, Augustus. in anii 1850,

aceasti sarcini i-a lost incredinrati baronuluiCeorgcs-Eugine Haussmann, cncrgicul, dar si

necioplitul prefect de Sena. Au lost dernolare 12 000

de clidiri, rnulte in mahalalele din cenrrul orasului.

Norrl ,i.rem Jc . r n.rl'zrle ,i de rd rr, r iu ne a :pci a

imbunitigit calitarea apei, in timp ce bulevarde largi,

rralgirrire de , op,r, i. leg: u irrr < el< p.rr. rrri .i picL.

ptLblicc.

Lucrarea lui Haussmann a costat 2,5 miliardc

dc ianci (circa 5 miliarde de euro azi) !i a inpirlirciar opinia poblici. Poelii Victor Hugo si Charlcs

Baudclailc au clezut ci lucrarea distruscsc sarmul

rncdieval al Parisului, in timp ce rrulti akii susotearr

-r noile 'rr.r,i largi er;.rg.rrrJir< a fa.e nr,ri u,oarimobilizarca trupeiol impotriva unei viitoarcrevolufli. Scriirorr Emilc Zola a numit Parisrrl 1ui

Haussmaon ,,o enormi ipocrizie, o falsitate de uniezr.Litisn colosa1".

Totusi, oragul a fost translbnnar. Pe pagina

urmitoare vedem primele iucriri incepute pe Rue

de Conscantine, spre Palais de Justice, asa cum au

fost redate de Charles Marvillc, tumit fbtogr:rfoficial al Parisuloi in 1858. Aproape roate clidiriledin aceasti fotogralie (cu excep,tia Palais, allar inrenovare in momcntul realizirii acesrei fotogralii)

au dispirur acum.

=

,,':--I

t4

{

1.i-.- i I-l

,,[ind c neva e atat d." f..r c t 5l

d"b " o .oooofamil e, cum sunt cu, po t ra (ru

rof d la ra lara mea sa f e in

s qurar!;) trcbu e sa orupe dodr

otLr a d0 ea "

Reg fa Victoia,

l!rnal, rB46

ReginaMctoria

in timp ce Napoleon al IIIlea didea o noui lormiFrangei, peste Canalul Mlnecii Marea Britanie era

remodelati sub domnia regineiVctoria. in 1854

a'eJ t( de rni .i pLrnr\c.oro.{rd aprorpejun "rrredin via1i, de cind ii urmase la cron unchiului ei

William al IVlea, in 1837. Descrisi de un biografmodern drept,,sinceti, iiri fisoane Ei incipiginari",Victoria a ioteles pozitia constirutionali delicatia monarhiei britanice si a domnit sase decenii de

trensformiri decisive: epoca ,,victoriani", in timpul. jleia lmperiul Brirrnic r rjrrn. .i a. op( rc o cin. im<

din suprafata Pimintului. lmpulsionati de revoluEia

industriali si tehnologici si de valul de incredere

nagionali incurajat de faptul ci regina sprijinea marile

lucriri care celebrau caracrerul ;i realizirile supugilor

sii, Marea Britanie a devenit motiv de invidie si de

suleringe in intreaga 1une.

Victoria a fost forografiati aici de Roger

Fenton, pe 30 iunie 1854, ca parte a unei serii de

porrrete comandate de so1ul, consortul si dragostea

ei, prinlul Albert. Cuplul a avut noui copii, cel mai

mic, prinlesa Beatrice, niscindu-se in 1857; cindAlbert a murit in 1861, posibil de febri tifoidi,Vctoria s-a adlncit in cel mai profund doliu.

Despre aceasti fotografie, una dintr-un set

realizac in acea zi, Victoria a notat in jurnalul ei

ci a fost ,,realizati cu mult succes, dar a durat mult".Privirea ei melancolici, pe care o dne deliberar

depalre de;parar. erJ parre a unci .ornpt,zirii ripice.

in.iLrda ro.hiei lel;tiv 'irnple. dome.ri(e. a.;liidin porl,i '' r paruluipalrial de'.operir. regi ra

rinren€ cumva enigmatic de distanti.

r* i'

tr:felti5- ',,ata de

. .ia (ru

.-:i ieif_-,1:cOat, J! ea"

tra: ra V ator a,

Lrna, rB46

:I

,bri

bc' '4..-

\l n\}

It.\"-\N\, Iat; \i; I

\, ,l

$l

"rjhqvl6l

ffi

$'

+

V

..[)| |r'Lr l]' -e ,.. I i. rrir |:,| ;ii,tl; :at ftirr-l l(tit riral

!a!ii-llel i llil, il irr'ir -lill I .ili :'r

, ltL'ti rt'

lle frJitilttt |'tor oq t8t!

SS Great Eastern

lser:nbirrl Kinqdorr BrLLrcl sc alla irr plagul morliic:ind e lost lirrrlizeri cce mai mare nevi dc pinrianrnci. inpleunr'r cLL (lcorgc Stcphcnson si JosephB '. ,Ler'.. B ..

'. i t.,. , .1 .l' , . s c

.1. trurr.. .'M. r.i B r .l 'r.r .r. irr.iVictori:r. fobcnul yi trabucul siru er':ru l:r lei de

rLsot dc rccLLnoscut ca lealizar-ile sJe din cloncrriulconstrucgiilor: podLrl sLrspencleL Clil'ton clin ISrisrol.

gafa 1)lclclinqron din LoncL:r sl c:rlc:r lirat:i Grcar

\\'estern. Lucrirrilc lui Br uncl aLr rcprczcntat spilituldc:rvcrrruri ;i invcnriilc cale au oflrit contLrrLstibil

:rrnbigiilor imperi:rLc rlc M:rrii liir:rrrii 1n secolul rrl

XlXlca.\\ r, ..1 /. . l'.,...r .'. i. . t. . r '. .

'. . r. Lr lt ',r. rrlrj u' .' . pr.,ie,r .r,, rrrrr.

Construir la sentieruL ner':rl ,r1 lrLi lohn S,-ott l{usscll

dlrr N4ilit'rl1, Lrndra, intrc lE54;i 1353, r'asul e

fost proicoer la sclrll rrrilr('(cleplasement 32 000

cle tone). lntenlia lui Brunel r ltost ce lccsrr s:r llc

in srarc s:1 rcalizczc lunga cilitorie clin Europe cirrre

:lv:rnpostulile cornercirle din Incliu rlc Nierii IlritaniisxLr chixr cirrc coloniile s:rle din AtLstrali.r, lir:i

Primul siru voi,rj a lvut loc in roamna anului1 359. lir LLncl, deja sulelind de problemc rcrralc.

. ' rr rrrr ' , .1 r '.'.. '.1.' I' l .,r.l.r r c. .' rrr

in:rinLc clc eccst momcrt si a nurir pe 15 sepre rnbr ic.

Cca nai nare conrribuLie aclusi c1c SS (ireat Fdstcrn

epocii selc a fost instelarea ceblrrrllor dc rclcgrefpr:stc,

Atlantic der dinrcnsirLnilc ;i cbeltuielile s-ru c|l'ccLit

dc ncsusginut. in 1839. nrt':r l lcrst cesati. li unel

murise ,-1c rrrulr, fijnd inorralizlr de un r,irreliuLr \t.'r ',.re \r'1,,..,. , .r.1.,' ..,1 1;;

statutului.le titar il cpocii victoLieue.

,.t -r-=.

.-.. ;

..