Daniela.pptx

7/25/2019 Daniela.pptx

1/26

Universitatea de Stat din Republica Moldova

Facultate de Biologie si Pedologie

Departament Biologie si Ecologie

Lucru individual

Tema: Plante indicatoare a umedit ii

A efectuat Potlo!a Daniela


2/26

Planul:

Plante hidrofile. Caracteristica general

Plante higrofile. Caracteristica general

Plante Mezofile. Caracteristica general

Plante Xerofile. Caracteristica general


3/26

"ntroducerea

Legatura dintre plante si conditiile de viata se

reflecta in arealul de raspandire a diferitelorspecii si in modul de grupare a speciilor pe

anumite teritorii# Adesea$ pentru a aprecia

conditiile climatice si edafice caracteristice unui

%abitat$ se folosesc plantele indicatoare$ care pot

oferi informatii mai riguroase si cu costuri maireduse$ comparativ cu anali&ele c%imice si

masuratorile meteorologice# Ba&ele teoriei

speciilor indicatoare au fost puse inca din prima

!umatate a secolului ''$ in S#U#A#$ unde studiulvegetatiei s(a de&voltat mai ales in legatura cu

problema refacerii ecosistemelor forestiere si

folosirii rationale a teritoriului#


4/26

a) Plante hidrofile sau amfibii) legate nemi!locit de mediulacvatic

( raspandire:formea&a vegetatia lacurilor$ baltilor$mlastinilor$ raurilor si fluviilor$ apelor marine si oceanice

( adaptari fiziologice si morfologice

( radacini puternice$ al caror rol principal este de sustinere a

plantei$

( tulpini lungi$ fle*ibile$ frun&e submerse$ plutitoare si emerse+( de obicei$ frun&ele plutitoare au suprafata foliara mare$

stomate larg desc%ise$ au colorit verde intens si sunt glabre

,lucioase$ fara perisori-#

( ma!oritatea speciilor %idrofile isi diseminea&a semintele pasiv$

prin %idrocorie ,de e*#$ castanele de balta ( .rapa natans-( e*emple

( plante submerse ,subacvatice- bradisul$ broscarita

,Potamogeton lucens-$ ciuma baltii ,Elodea canadensis-+


5/26

POTAMOGETON !"EN#


6/26

T$APA NATAN#


7/26

( plutitoare nufarul alb ,/0mp%aea alba-$

nufarul galben ,/up%ar luteum-$ dretele,/0mp%aea lotus termalis-$ marele nufar de

Ama&on ,1ictoria ama&onica-+

( partial emerse ( trestia de balta ,P%ragmites

communis-$ papura ,.0p%a angustifolia-$sageata apei ,Sagitaria sagittifolia-$ piciorul

cocosului de balta ,Ranunculus vulgaris-#


8/26

N%MP&AEA A'A


9/26

("TO$A AMA*ON"A


10/26

b) Plante higrofile- indica prezenta solurilor cu exces de umiditate

- raspandire: in lunci, malul lacurilor, terenurile mlastinoase de labaza teraselor si a versantilor, crovuri etc., arealele mlastinoase de

tip mus!eg , din taiga, precum si in padurile ecuatoriale umede

- adaptari fiziologice si morfologice:

Principalele forme de adaptare a plantelor higrofile la conditiile

unui sol si aer saturate in apa constau in:" radacini putin ramificate, lipsite de perisori absorbanti

" frunze, tulpini si radacini strabatute de un sistem de spatii

intracelulare si de lacune de aer, care usureaza aeratia radacinii#

" absenta reglarii transpiratiei la higrofitele din padurile tropicale

umede, stomatele acestora fiind deschise permanent# intensitatea

transpiratiei este egala cu evaporarea.


11/26

- exemple :

- acesta categorie include atat plante ierboase cat si

plante lemnoase # dintre speciile ierboase pot fi citate:

izma broastei, ardeiul broastei, rachitanul, diferite specii

de rogoz $genul Carex%, pipirigul $&uncus inflexus%,

begoniile $'egonia grandifolia%, orezul etc.

- arborii higrofili cuprind specii ca: salcia alba $(alix

alba%, plopul alb $Populus alba%, aninul sau arinul alb$)lnus incana% si negru $)lnus glutinosa%, prezente in

vegetatia higrofila a tarii noastre# dintre speciile exotice

pot fi citate: chiparosul de balta $*axodium distichum%,

care apare ca arbore aclimatizat la noi in tara, pemarginea lacurilor de agrement din parcuri, palmierul

calatorilor din Madagascar $+avenala

madagascariensis%, bananierul $Musa paradisea% etc.


12/26

BEGONIA GAN!I"O#IA


13/26

A#N$% G#$&INO%A


14/26

cPlante mezofile- reprezentate de acel grup de plante care, prin

economia apei si regimul umiditatii ocupa o pozitie

intermediara intre plantele higrofile si cele xerofile unele dintre

ele sunt mai apropiate de higrofite, altele de xerofite saupsihrofite, iar altele sunt mezofite tipice.

- raspandire :mai ales prin fanete, paisti si paduri de rasinoase

si foioase# mezofite tipice apar in regiunile agricole nordice

- adaptari fiziologice si morfologice : - sunt adaptate la conditii ecologice de umiditate, regim termic

si nutritie minerala intermediara, frunzele mezofitelor sunt in

general mari, subtiri, flexibile si glabre, cu tesuturile

conducator, mecanic, palisadic si epidermic potrivit dezvoltate#

stomatele se sfla adesea pe fata inferioara a frunzei, deseori lamezofitele arborescente, cu frunzis abundent, se pot diferentia

frunze de umbra, mai higromorfe si frunze expuse luminii, cu

adaptari xeromorfe.


15/26

E*emple

( aceasta categorie include ( plante perene timoftica de pa!isti ,P%leum

pratense- si trifoiul rosu ,.rifolium arvense-$

( plante efemeroide ,terofite- iarba campului

,Agrostis alba-$ golomatul ,Dact0lis glomerata-$tarsa ,Desc%ampsia caespitosa-$ paiusul ,Festuca

pratense$ F# rubra-$

( plante ruderale de pe campuri etc#+


16/26

P&E!M P$ATEN#E


17/26

+E#"&AMP#A "AE#PTO#A


18/26

- Plante ,erofile( adaptate mediilor cu deficit de umiditate

( raspandire deserturi$ semideserturi$ stepe semiaride+

plante cu caracter *eromorf pot aparea in cadrul unor

asociatii vegetale intra&onale legate de pre&enta dunelor

de nisip$ pla!elor$ solurilor %alomorfe

( tipuri de *erofilism fata de care plantele au primit

diferite adaptari

( *erofilism climatic$ determinat de lipsa precipitatiilor ( *erofilism edafic$ determinat de incapacitatea solurilor de

a retine apa$ fie datorita permeabilitatii ridicate$ fie

datorita unui drena! lateral intens ,in conditii de panta

accentuata a reliefului-

( *erofilism fi&iologic$ datorat incapacitatii plantelor de aabsorbi apa in cantitate suficienta$ datorita proprietatilor

fi&ico(c%imice ale acesteia ,prea rece$ prea acida sau prea

sarata-


19/26

Adaptari fiziologice si morfologice

- diversitatea formelor de adaptare a plantelor

xerofile la deficitul de umiditate a permis

individualizarea urmatoarelor subcategorii:

- plante xerofile s'c'lente, ale caror tulpini

functioneaza ca adevarate rezervoare de apa#

suculentele pastreaza foarte bine apa, o consuma cu

economie, astfel incat, in perioadele indelungate de

seceta excesiva din deserturi, asigura necesarul de

umiditate pentru animale# suculentele tipice apartin

familiilor Cactaceae $specifice deserturilor

americane


20/26

%, )marilidaceae, iliaceae, )iozaceae, unele

uphorbiaceae# cactusii si celelalte suculente

$agave, opuntii, aloe etc.% au tulpini groase, deforme diferite $sferice, cilindrice, turtite%, in

forma de sirag de margele, in forma de coloana

neteda sau cu muchii, acoperite cu o epiderma

groasa, cutinizata, sub care se gasesc catevastraturi de celule sclerenchimatice# ramurile,

atunci cand exista, au aceeasi forma ca tulpina#

frunzele sunt transformate in tepi# stomatele

sunt amplasate in mici adancituri ale tulpinilor#

fasciculele conducatoare si tesuturile mecanice

sunt dezvoltate foarte slab#


21/26

intreaga tulpina este umpluta cu un tesut purtator de apa$ format din

celule mai mari sau mai mici+ presiunea osmotica a sucului celular

este mica$ ceea ce face ca radacinile cactusilor ,cu e*tensiune

laterala$ in ori&ontul superior al solului- sa poata absorbi numai apaatmosferica dulce$ inainte ca aceasta sa se infiltre&e in sol+ cele mai

multe suculente sunt plante de talie mare ,cactusul urias$ 2ereus

giganteus$ din Me*ic$ creste pana la 34 ( 35 m inaltime$ florile ating

pana la 66 cm in diametru$ greutatea vie a!unge pana la 74 ( 54 8g$ iar

apa$ in proportie de 95:#-# - plante euxerofile,*erofite propriu(&ise- ( sunt specifice regiunilor

de stepa si pustiu+ dupa aspectul general sunt total opuse

suculentelor+ sunt plante de talie mica$ uscative$ aspre+ in momentele

de seceta ma*ima$ ele pot pierde peste 65: din apa pe care o contin+

daca sunt rupte$ tulpinile si ramurile infrun&ite ale sclerofitelor nu se

ofilesc timp indelungat+ radacinile perene ale sclerofitelor de desert

sunt bine prote!ate impotriva uscarii$ printr(o scoarta groasa$

suberi&ata+ masa totala a radacinii la sclerofite depaseste substantial

masa organelor


22/26

supraterane+ din aceasta categorie fac parte

diferite specii de pelin ,Artemisia glauca$ A#

campestris-$ lumanarica ,1erbascum t%apeus-$unele specii de colilie ,Stipa pennata$ S# capillata-

etc#


23/26

- plante hemixerofile sau freatofile(adaptate atat la *erofilismul climatic$ cat mai

ales la cel edafic$ aceste plante isi de&voltaradacini foarte lungi$ de tip pivotant$ pentrru a

obtine necesarul de apa direct din pan&a

freatica+ la plantele freatofile$ lungimea

radacinilor depaseste adesea cu mult lungimeapartilor subaeriene ale plantei+ asa este ca&ul

spinului camilei ,Al%agi pseudual%agi- din

desertul Sa%ara$ a carui radacina poate atinge

35 ( 64 m lungime+ pentru tara noastra$ dintrespeciile %emi*erofile$ putem cita e*emplul

salcamului ,Robinia pseudoacacia-$ specie

arborescenta adaptata la soluri nisipoase#


24/26

- plante hidatofile- cresc in regiuni cu seceta excesiva

$deserturi hiperaride%, dar pot aparea si in regiunile umede#

sunt plante pentru care nu solul furnizeaza necesarul de apa,

ci aerul atmosferic# hidatofitele de desert prezinta hidatode

$asemanatoare unor ghinduri%, dispozitive capabile sa

exudeze mici cantitati de sare in timpul zilei# in timpul

noptii, cand vaporii de apa din atmosfera condenseaza, sareaatrage prin higroscopie umezeala necesara pentru nutritia

plantei# cele mai tipice hidatofile apar in deserturile sarate

ale giptului: +eaumuria hirtella, Cressa cretica, /ran!enia

pulverulenta# in deserturile pero-chiliene, apar singurele

plante angiosperme de ceata propriu-zise: specii din genul*illandsia $fam. 'romeliaceae%, capabile sa absoarba direct

micile picaturi de condensare din ceata, cu autorul unor

solzi speciali de pe frunze#


25/26

- plante psichrofile- sunt specifice latitudinilor nordice

$boreale si subpolare% si etaului montan inalt unde, desi

solul are suficienta umiditate, din cauza temperaturilorcoborate, el poate fi considerat uscat# un caz particular al

psichrofitelor il reprezinta plantele criofile, adaptate

solurilor uscate de la latitudini nordice si altitudini mari#

numeroase psichrofite prezinta o organizare xeromorfa

tipica: la conifere, xeromorfoza frunzelor corespundeconditiilor ecologice aspre din acest mediu, ea contribuind

la micsorarea cantitatii de apa pierduta prin frunze, in

perioada in care accesul apei este redus frunzele mici, cu

cuticula groasa, cu epiderma cu pereti grosi, cuinflorescente ceroase, contribuie la reducerea

evapotranspiratiei


26/26

Cele mai variate psichrofite corespund tundrei

arctice si etaului alpin# plantele din aceste medii

trebuie sa fie adapptate nu numai la secetafiziologica, ci si la temperaturile scazute#

psichrofitele xeromorfe caracteristice tundrei sunt

reprezentate de specii de arbusti semperviriscenti, cu

numeroase frunze tari, semi-ericoidale in lungime:oiseleuria procumbens, Ph0llodoce taxifolia,

Cassiope tetragena, C. h0pnoides# dintre

psichrofitele intalnite in etaul alpin din tara noastra,

putem cita: teposica $1ardus stricta%, planta faravaloare economica, evitata de ovine si a carei

proliferare duce la degradarea paistilor, paiusul

alpin $/estuca supina, /. ovina% etc

Daniela.pptx

Documents

Transcript of Daniela.pptx