8/3/2019 Danemarca Www.e Referat

1/4

NUMELE OFICIAL : KONGERIGENT DANEMARK ( Regatul

danemarcei).

ORGANIZAREA DE STAT: Monarhie constitutionala, regat ereditar potrivit

Constitutiei din 5.6.1953. Partide politice : Partidul Conservator, Partidul Liberal,

Democratii de Centru, Partidul Progresului, etc. Activitatea legislativa este exercitata de

suveran si de un parlament unicameral, Folketingul ( 179 membri alesi prin vot direct pe

o perioada de patru ani ). Activitatea executiva este exercitata de un cabinet ( 21

membri ) numit de suveran dupa alegerile parlamentare. Seful statului ( regina ) :

Margrethe II ( 15.1.1972; n.16.4.1940.); prim-ministru Poul Schluter ( 10.9.1982.)

MONEDA : 1 Krone ( koroana; K) = 100 ore. 100 K = 40,34 lei ( iun. 1985) =8.8378 $

( ian. 1985 ).

LIMBA OFICIALA : Daneza , limba indo europeana, apartinand grupului limbilor

nord-germanice ( scandinave); este limba scandinava care s-a detasat cel mai mult defondul originar nord- germanic .

RELIGIA :Protestantismul.

CAPITALA : Copenhaga, situata in partea centrala a tarii, pe insula Sjaelland si pe

insula Amager. Suprafata : 120,3 km2 ; 490587 loc. Modest sat pescaresc recunoscut

oras 1254 , devine in 1443 capitala regatului danez ( in locul orasului Roskilde ), apoi in

secolele urmatoare, unul din principalele porturi ale Scandinaviei. Fiind in acelasi timp si

cel mai mare centru economic, capitala concentreaza aproape 50 % din industria tarii;nod important in Europa de nord- vest pentru circulatia terestra, maritima si aeriana.Cele

mai renumite monumente din Copenhaga : Holm ens Kirke,Vor Frue Kirke, palatul

Amalienborg, mica sirena, palatul Christiansborg.

CONDITII NATURALE: Relieful este dat de o campie valurita , puternic marcata

de urmele glaciatiei cuaternare. In centrul Pen.Iutlanda acumularile morenice, formeaza o

1

8/3/2019 Danemarca Www.e Referat

2/4

serie de coline orientate N- S. Depr. joase si umede, numite kame, vaile largi presarate

cu numeroase lacuri si mlastini, tarmul de V. cu dune de nisip albe si lagune, fiordurile

din N. tarii, toate acestea constituie marturii despre calota glaciara cuaternara.Raurile sunt

scurte ( Gudena 160 km, fiind cel mai lung);

Clima:Temperat oceanica, cu veri ploioase si racoroase si ierni reci; precipitatiile

aduse de vanturile de V. sunt mai bogate in SV Pen. Iutlanda.

Vegetatie si fauna: Padurile de stejar si fag au fost treptat defrisate, iar landa

vegetatie specifica nisipurilor din V. a facut loc, in ultimul sec., campurilor agr. cu

perdele forestiere. Fauna cuprinde cerbi, iepuri, vulpi, pasari, pesti. Din 1978 sunt

ocrotite prin lege toate cursurile de apa, lacurile naturale mai mari de 0.1 ha si mlastinile

mai mari de 0.50 ha.

POPULATIA:(1984): 5.141.000 loc., densitate 119.4 loc./km2 , pop. urbana 85.0 %

(1982); natalitate 10.1 % , mortalitate 11.2 % , spor natural 1.1 % (1984), speranta de

viata la nastere (1981)- 71.4 ani( masc.) si 77.6 ani (fem); danezi 96.5 %, germani 1.7 %,

suedezi 0.4 %. Pop. este mai numeroasa in ins. Sjaelland (290 loc./km2) si ins. Fyn

(130loc/km2); sub media pe tara se situeaza Pen. Iutlanda (60loc/km2, fara zona Arhus-

Vejle 110 loc. /km2), ins. Bornholm (80loc./km2), si ins. Lolland- Flaster.

ECONOMIA: Tara cu ec. puternic dezvoltata, desi lipsita de resurse de subsol

notabile ( in sectorul danez al Marii Nordului se extrage petrol, iar in Pen. Iutlanda se

valorifica zacaminte de gaze naturale.

Industria ,principala ramura ec., antreneaza cca. 1/5 din pop. activa, este specializata

in prod. de nave maritime, motoare diesel navale, echipamente ind. diverse; ind.

electronica si electrotehnica s-a dezvoltat rapid in ultimele decenii.

Principalele centre ec. se afla in arh.si in E. Pen. Iutlanda: Copenhaga, Odense, Nakskov,

Alborg, Esbjaerg.

Agriculturaantreneaza 7.8 % din pop. activa, are un caracter intensiv, asigura 5 %

din PIB si cca 50 % din exporturi.

Cultura plantelor, printre care cerealele ocupa 60 % din suprafata cultivata, este

cunoscuta prin randamente mari, indeosebi in E. Pen. Iutlanda si in arh., dar ramura cea

2

8/3/2019 Danemarca Www.e Referat

3/4

mai importanta este cresterea animalelor. In ultimele decenii s-a inregistrat o continua

scadere a numarului fermelor agr.

Bine reprezentat este sipescuitul, locul 2 in Europa si 1 in CEE.

Retea de transportbine dezvoltata si intretinuta, numeroase poduri rutiere fiind

construite in ultimele doua decenii.Danemarca a devenit o adevarata placa turnanta a

legaturilor Scandinaviei cu restul continentului.

Resurse minerale: Petrol, gaze naturale, turba, minereu de fier, bauxita, nisip silicios,

cuartos, creta, caolin, sare, sulf.

Produse industriale:Energie electrica, otel, aluminiu, plumb,magneziu, montaj de

autovehicule, biciclete, nave, aspiratoare, frigidere, aparete de radio, televizoare, benzina,uleiuri usoare, uleiuri grele, acid sulfuric, soda caustica, detergenti, ingrasaminte azotoase

, lapte, branzeturi, faina, zahar, bere, peste congelat,unt, margarina, etc.

Modul de utilizare a terenurilor:Arabil si culturi , pasuni si fanete, paduri.

Resurse agricole:Grau, secara, orz, ovaz, sfecla de zahar, rapita, cartofi, mazare,

varza, tomate, ceapa, morcovi, mere, pere, capsuni.

Septel:bovine, porcine, ovine, cabaline.

Pescuit:1.862.130 t peste.

Transporturi:cai ferate, cai rutiere, flota comerciala maritima, transport aerian.

Comert exterior:335.59 din care 164.03 export si 171.56 import.

Produs national brut: 63.597 md. $

Buget ( md. Coroane): 128.33 venituri;187.65 cheltuieli;

Sistem de masuri si greutati :metric, obligatoriu de la 1.4.1920. Se mai utilizeaza

1 mil=5.53 km, 1 ton de land= 0.55 ha, 1 pund = 500 g, 1 centaer = 50 kg.

TURISM: 16231862 turisti (1976) ; Principalele zone sau obiective : ins. Sjaelland cuCopenhaga (cca. 9 mil. Vizitatori/an, 116 hoteluri ), Trellleborg ( o tabara fortificata avikingilor ), Kalundborg (catedrala, 117), Helsinge=Elsinore (Castelul Kronborg ), Frederiksborg( Muzeul de istorie nationala a D.),Pen. Itlanda cu celebrele pietre runice de la Jelling, orasele

3

8/3/2019 Danemarca Www.e Referat

4/4

Arhus, Alberg si plaje cu nisip fin- zona dinamica a turismului estival in ultimii ani- ins. Fyn cuOdense si castelul Egeskov, ins. Bornholm, ins. Mon cu un remarcabil microrelief pe creta.

4