danemarca

7
BY PRINTESA URBANA CITITOARELE SCRIU20.01.2015 GRĂDINIȚA ÎN DANEMARCA ACEST TEXT APARȚINE UNEI CITITOARE CARE ȘI- A DORIT PUBLICAREA LUI AICI, PENTRU VOI În 2007 când am ajuns pe meleaguri daneze eram doar o puștoaică în căutarea unui trai mai bun. Nu mi-am imaginat că foarte curând aveam să-mi întemeiez o familie, astăzi cu doi copii. În noua situatie de mamă, am învățat repede despre sistemul de educație danez. Spre norocul meu, Danemarca este un loc mai mult decât bun să-ți crești copiii. Viața de familie este o prioritate aici, iar programul de lucru este de cele mai multe ori flexibil. Nu este ceva ieșit din comun să pleci la ora 3 sau 4 după amiaza, să iei copiii de la grădiniță. Din momentul în care am născut am avut impresia ca statul danez își ocrotește puii precum o cloșcă. La câteva zile de la naștere am primit acasă vizita asistentei medicale. Era o femeie extrem de caldă pe care o așteptam mereu cu mare drag. Aveam tot timpul listuța cu întrebări pregatită pentru vizita ei. Ea urmărea evoluția bebelușului, dacă alăptatul decurge normal și bebe crește bine sau dacă totul pare în regulă nu numai din punct de vedere medical. Spre exemplu, avea și responsabilități de asistentă socială, asigura autoritățile că bebelușul este pe mâini bune sau testa noii părinți de depresie post natală. A fost important pentru mine că aloca timp să vorbească și cu mine, să mă încurajeze sau să mă bată pe

description

gradinite

Transcript of danemarca

  • BY PRINTESA URBANA CITITOARELE SCRIU20.01.2015

    GRDINIA N DANEMARCA ACEST TEXT APARINE UNEI CITITOARE CARE I-A DORIT PUBLICAREA LUI AICI, PENTRU VOI n 2007 cnd am ajuns pe meleaguri daneze eram doar o putoaic n cutarea unui trai mai bun. Nu mi-am imaginat c foarte curnd aveam s-mi ntemeiez o familie, astzi cu doi copii. n noua situatie de mam, am nvat repede despre sistemul de educaie danez. Spre norocul meu, Danemarca este un loc mai mult dect bun s-i creti copiii. Viaa de familie este o prioritate aici, iar programul de lucru este de cele mai multe ori flexibil. Nu este ceva ieit din comun s pleci la ora 3 sau 4 dup amiaza, s iei copiii de la grdini. Din momentul n care am nscut am avut impresia ca statul danez i ocrotete puii precum o cloc. La cteva zile de la natere am primit acas vizita asistentei medicale. Era o femeie extrem de cald pe care o ateptam mereu cu mare drag. Aveam tot timpul listua cu ntrebri pregatit pentru vizita ei. Ea urmrea evoluia bebeluului, dac alptatul decurge normal i bebe crete bine sau dac totul pare n regul nu numai din punct de vedere medical. Spre exemplu, avea i responsabiliti de asistent social, asigura autoritile c bebeluul este pe mini bune sau testa noii prini de depresie post natal. A fost important pentru mine c aloca timp s vorbeasc i cu mine, s m ncurajeze sau s m bat pe

  • umr atunci cnd aveam nevoie. Dup vrsta de un an, cei mai muli copii intr la cre. De fapt mai toi merg la cre, inclusiv copiii din familia regal. Da, pe bune! Inclusiv prinul motenitor a fost la cre de stat. Asta este poarta ctre lume, un fel de bun venit n societatea danez. Se pune mare pre pe echip, joc liber i creativitate. Toat lumea respect aceleai reguli, cei avansai i ajut pe cei mai slabi, cei mai mari pe cei mai mici. Nu exist pedepse sau recompense. Toat lumea conteaz, este vzut, ascultat i iubit. Nimeni nu plnge neconsolat, nu exista metode agresive. De fapt, de cnd ncepi crea nvei c adaptarea dureaz diferit n funcie de fiecare copil. Nu exist aa se face, ci n funcie de reacie, vedem ce i cum. n prima zi mergi cu copilul o or, a doua zi dou ore, a treia zi iesi din camer i uite aa pn ajunge s rmn singur i s doarm la prnz acolo. La somnul de prnz sunt pui s doarm n nite crucioare mari staionare, afar pe un balcon sau o teras, inclusiv iarna. Se consider acceptabil dormitul afar pn pe la minus 9 grade. i mpacheteaz bine n saci de dormit si plpumi i i leagn cteva minute, dorm cel puin o or. Exist un educator la trei copii de cre sau unul la cinci copii de grdini. Toi sunt ncurajai s mnnce singuri, fr prea mult ajutor. Sunt implicai des la pusul si strnsul mesei, iar uneori au

  • program de gtit, adic amestec salata sau se joac cu coc de pine. Mncarea, n multe locuri, este gtit n instituie i trebuie s respecte standardele impuse de ministerul sntaii. De acolo m-am inspirat cu reete i am nvat c am ateptari nerealiste de la ct trebuie s mannce un pici de un an i un pic. Acolo servesc o mas sau o gustare la maxim 2, 3 ore distan i mnnc maxim un sfert din poria unui adult. Educatorii sunt bine instruii. Fac vreo trei ani de coal de specialitate, unde nva inclusiv anatomie i prim-ajutor. Nu toi sunt druii sau talentai. Din cauza asta, cei mai muli prini petrec destul timp vizitnd creele i grdiniele din zona n care locuiesc. Fiecare copila are cuier sau vestiar i dou rnduri de haine de schimb de joac. Fetiele nu sunt primite cu cercei sau alte bijuterii din motive de siguran. Copiii de grdini vin cu scutece de acas, cei de cre primesc gratuit. Sunt ncurajai s mearg la toalet, ns nu sunt forai. Au cate dou toalete micue fr paravan ntre ele i copii se hlizesc unii la alii. Aa a descoperit fata mea c bieii au cuc! Cu somnul e i mai interesant pentru c sunt pui s doarm n nite crucioare mari staionare, afar pe un balcon sau o teras, inclusiv iarna. Se consider acceptabil dormitul afar pn pe la minus 9 grade. i mpacheteaz bine n saci de dormit si plpumi i i leagn cteva minute dup care intr sa-i bea o cafea sau sa fac ordine. i toi puii dorm rupi cel puin o or. Se noteaz ntr-un caiet

  • ct a dormit fiecare. A mea drgu a fost mereu dificil ns nu i prea mergea acolo, chiar dac i consumau educatorii mai mult energie cu ea, tot nu renunau i ea tia c nu e chip s se sustrag. De fapt am fost mereu surprins sa vd c respect regulile acolo, dei acas e extrem de ncpnat. Copii care nu pot sa doarm au program de odihn, adic stau pe saltelue si ascult poveti sau rsfoiesc cri cu poze. Cele mai multe instituii au adoptat politica zero zahr. Nu se servesc deloc dulciuri si alimentele care conin zahr. La aniversarea fetiei mele m-au rugat s nu aduc tort cu zahr pentru c nu au voie s-l serveasc, ci eventual s fac o prjitur ndulcit cu miere i fructe. Am ales s duc frigrui de fructe decupate pe b. Toi copiii ies zilnic afar, indiferent de sezon. Iernile sunt blnde, n jur de zero grade, iar verile primvratice. Toate creele i grdiniele au loc de joac cu nisip i leagne sau organizeaz des excursii n natur. La crea fetiei mele au solar cu legume i ne-au cerut sa aducem ceva plntu de acas. Vara sunt uni cu crem de soare i au grij s-i hidrateze bine. Spre deliciul fetei mele, au uneori furtun cu ap sau piscinue i blceala e cu chiote de bucurie. Distracia e aa mare ca nu mai vor sa plece acas. Se pune accent pe joc fr participarea adulilor. Copiii sunt supravegheai, ns intervenia este minim, chiar i cand exist conflicte ntre copii. Am fost surprins s vd c rezultatele sunt spectaculoase i cei mici nva s-i

  • resolve singuri problemele, ceea ce le d ncredere n forele proprii. Ca i personalul medical, educatorii sunt obligai sa urmreasc evoluia fiecrui copil, s fac dosar fiecrui copil i s anune autoritaiile n caz de abuz. n prima faz se discut cu prinii i se ofer consultan, iar dac lucrurile sunt dubioase atunci se face anchet social. Btaia, de exemplu, nu este vzut ca o metod de educaie. Este profund dezaprobat, pe lang faptul ca este ilegal. Dac cineva i lovete copilul pe strad se gsesc destui care s sar i s cheme poliia, la fel cum ar face dac ar vedea doi aduli care se agreseaz. Mi-am luat de la cre o dat copilul zgriat pe fa. Mi-au spus ca exist un copil mai agresiv si c s-au luat msuri. Nu au voie s numeasc sau s arate cu degetul, ci ofer doar sfaturi i suport concret. Nu am avut parte de ntmplri negative sau deosebite. O singur dat m-au sunat s m duc repede sa o iau acas pentru c o nepase o viespe, n talp. Plngea micua de rupea suflete... foarte dureroas treab. Din pcate, sunt muli prini care-i trimit copiii mucoi sau bolnavi i astfel am contactat si noi o groaz de virui pn acum. Am mers de fiecare dat la medic, ns n-am cptat niciodat medicamente. Aici nu se recomand s le dai medicamente copiilor pentru o simpla rceal, nici mcar homeopate. Uneori m cam irit faptul c nu pot face nimic s-i alin suferina. Personalul celor mai multe instituii face eforturi s menin standardul de igien. De exemplu, exist papuci de plastic de pus

  • peste pantofii de strad, cam ca la spital, sau dezinfectant de mini. Ca rutin sntoas, te incurajeaz sa speli copilul pe mini de cate ori l aduci sau pleci acas. Exist o alt variant, n afar de crea obinuit, cea de mam ngrijitoare din cartier. Este o mmic obinuit care decide s stea acas i s ngrijeasc de ali trei sau patru copii, iar primria asigur parte din costuri. Aceast variant este preferat de cei cu copii mai sensibili care au probleme de adaptare ntr-un mediu mai agitat i glgios precum crea obinuit, sau ca soluie temporar pn primesc loc la cre sau grdinia dorit. Unele sunt aa de populare c au liste lungi de ateptare. n orice caz, exist mereu o variant care s satisfac i cele mai exigente ateptri. Prinii tiu c i las copiii pe mini bune. Danezii se bucur din plin de concediul de maternitate sau paternitate. Sunt relaxai i activi. Merg la grupul de mmici, la yoga sau gimnastic de recuperare i la cafele cu prietenii. S vezi bebelui dormind n faa cafenelelor sau restaurantelor nu este ceva ieit din comun. :)

  • Diana Roman Sursa foto: arhiva personal a autoarei Despre grdinia din Olanda, aici. Despre grdinia din Germania, aici.