DUMITRU CHICAN

DTISHSAU

mrffrul Dr rf,ncfl ilor

AOa.I'IIOEMA

20t5

DA,ISH SAU JIHADUL DE LANGA NOI

Cuprins

I .ISLAMUL: DE LA TRADITIE LA MODERNITATE....................251 intre profefiile lui Samuel Huntington

gi "orientalismul" lui Edward Said............ ................25

2Dela homo orientalis la homo islamicus............ ......30

3 "Terrere". ,.........34

4 Pe deasupra frontierelor geografice................. ..........37

5 Jihad: dela Al-Insan Al-Kamil labarbarul contemporan .............41

6 Martir gi Martiriu sau drumul spre Paradis ...............48

7 Jihadigtii: noii mistici islamici?.... ..........51

8 Calea cStre jihad. Repere psiho-sociologice.................................57

9 Islamul intre modernitate qi criza identitar[.................................60

rrJrHADULIDEOLOGIC............... ........65

1 Islamul - de la tasamuh la violenld . . . ... .. 65

2 Terorismul islamic, o ameninlare securitard atipici.....................69

3 Jihadul islamic: fundamente ideologice gi doctrinare ..................73

4 Premerg5torii. De la Ibn Hanbal la Abdul Wahhab .....................76

5 Genera{ia de mijloc. Islam revolulionar gi Islam politic ..............81

6 Jihadism gi "islam moderat".... ...............93

7 Revivalism jihadist qi reforml religioasd ..................98

III D A'I S H............ .................104

1 Din primdvar[ pAn6-n iarn6: vremea stindardelor negre ............104

2 Da'ish. Portretul ................109

3 Structura organizatorrcd ............... ........116

Expansiunea geograficd. Diviziunile administrativ-teritoriale

ale Statului Islamic (vilayete), dupd afilierea

altor structuri qaidiste extraregionale (2015) ll74 Organizarea militard gi de securitate .............. .........122

5 "Califat mondial " sau enclavd irakian6? ................125

6 Califatul mileniului al III-Iea..... ...........129

7 Coalilii gi ezitSri ................ 131

8 O geopoliticl a Statului Islamic Da'ish........ .........-1399 De la Da'ish la "Damis". ......................144

Duunnu CnrcaN

l0statullslamicseinternalionalizeazd .....'......'......'.150

I I Drumul spre Asia ............154

12Dela Shari'a la practic[. Uciderea inocen(ilor .....156

13 "Arderea de tot":o abordare din perspectiva jurisprudenlei islamice.....................'.159

14 $i femeile merg la jihad ................'....166

15 Micii viitori jihadiqti.............. .............169

16 Simbolistica degetelor................. .......171

17 Reclama este sufletul... califatului.Despre propaganda Da'ish ...................174

18 Influenla "fenomenului Da'ish" asupra qcolilor

qi curentelor islamiste contemporane................. ...-.-..179

19 A lupta impotriva Da'ish.lntre strategii 9i realitSli '....'..'........18620 Jihadul in contextul dreptului intern qi interna{ional......'.........189

2l Politica preventiv[: necesitatea complementaritd\ii................. 193

22 Coalilia internalionald impotriva Da'ish:

o campanie-fulger sau "rizboiul citorva genera{ii"? .'..................195

23 Cdtre ce viitor? ................200

IV JIHADUL DE LANGA NOI........ ....,......213

1 Dialog inter-religios qi radicalism confesional................ ...........213

2 Occidentul in memoria colectiv6 arabo-islamicI:

de la nostalgia istoriei laradicalizarea discursului...................-.217

3 Muslmani in Europa: identitatea matricialdqi noua paradigmd identitard ................222

4 Ghetourile din Europa .......226

5 Se intorc jihadiqtii! ............230

6 Europa intre jihadism gi nalionalism............ .......-...234

7 Jihadismul de l6ng5 noi.............. .......-..238

V OCCIDENT - ORIENT:iNrnr, MULTTcULURALISM $I ISLAMoFoBIE .....247

1 Perspectiva relafiei dintre Occidentul laic creqtin

gi Orientul islamic: dialog sau conflict?................. ....................247

2 Occidentul islamofob? ......'254

3 Multiculturalism gi na{ionalism: a trdi impreund

sau a muri in singur[tate?............... ......258

DA,ISH SAU JIHADUL DE TANcA NoI

VIADDENDA............ ........263Principalele grupdri gi organiza[ii jihadiste

in Orientul Mijlociu gi Africa..... ..........263

1 Al-Qaida din Maghrebul Islamic - AQMI...... .........264

2 Organizalia Al-Qaida din Peninsula Arabicd - AQPA...............2653 Organizalia "Frontul Al-Qaida

pentru Ajutorarea Poporului din Siria gi Levant"... ....................266

4 Gruparea Al-Murabitun....................r............... .......267

SPartizanlil-egii Islamice Shari'a... .......268

6Partizanli Ierusalimului ................. .......268

7 Miqcarea Tinerilor Musulmani. ............269

8 Migcarea Educatia Occidental[ ............270

Bibliografie selectiv6..... ............277

DA,ISH SAU JIHADUL DE TANcA xoI

I ISLAMUL: DE LA TRADITIELA MODERNITATE

I intre profetriile lui Samuel Huntingtonqi "orientalismul" lui Edward Said

i.t anul \gg3, prestigioasa revisti americanS. "Foreign

Policy" insera in paginile sale, sub titlul "The Clash ofCivilizations" (Ciocnirea Civilizatriilor) un amplu articol alprofesorului qi politologului american Samuel Huntington2.care, CombdtAnd teoria sociologului Francis Fukuyama3 desprevictoria definitivl a liberalismului occidental, expus[ in carteasa SfirEitul istoriei Si ultimul om, autortl scria: "Ipoteza meaeste aceea cd sursa principal[ de conflict in noua ordinemondial5 nu va fi in primul rAnd ideologicS, dup[ cum nu va fiin primul rAnd economicS. Marile clivaje ale omenirii qi izvorulpredominant de conflicte va fi de naturl culturalS. Statele-naliuni vor continua si fie cei mai puterr-rici actori inproblemele lumii, dar principalele conflicte ale politicilorglobale vor avea loc intre naliuni qi diferite arii de civilizalie.Ciocnirea civilizaflilor va guverna politicile globale, dupi cumliniile de falie intre civilizalii vor constitui viitoarele prime liniide lupt5 in conflictele viitorului".

Tema abordatl in articolul din "Foreign Policy" va fidezvoltatl, in L993, in cartea The Clash of Civilizations andRemalcing the World Order (Ciocnirea civilizaflilor qi refacerea

Samuel Phillips Huntington (18 aprilie 1927 - 24 decembrie 2008) a fost un influentpolitolog de orientare conservatoare, autorul unor numeroase lucriri dedicate, cudeosebire, analizei istoriografice qi politologice a ordinii mondiale de dup6 ultimulR[zboi Mondial gi prognozelor privitoare la morfologia qi conflictele noii organiziria lumii, in perspectiva evolufiilor de dupd incheiera R[zboiului Rece. Dintre acestea,au avut o circula{ie largd Political Order in Changing Societies (1968), The ThirdIl'ave (Al Treilea Val, 1991) 9i The Clash of Civilizations and Remaking the WorldOrder (997).

\iscut la 27 octombrie 1952,la Chicago, este un socioiog gi politolog care a abordatcu precidere rolul factorilor cultural gi economic in societatea modern[ qipostmodemd. Cartea care i-a adus notorietate intema{ionald a fost publicatd in 1991,sr dnd ca titru' The End of History ant the Last Man (Sfirqiful istoriei qi ultimul om,Free Press, 1992).

25

Durarrnu Cnrc-q.NI

ordinii mondiale) care avea s[ devinS, cu rapiditate, un best-seller interna[ional

AtAt in articol, cat $i in carte, aborddrile autorului privindviitorul posibil al geopoliticii planetare erau circumscrise ideiicI viitoarele conflicte de dupl cel de-al Doilea R5zboi Mondialnu vor mai fi generate de motiva(ii ideologice, ci dediscrepanlele existente - qi aflate in curs de accentuare - intreidentitStrile culturale considerate nu din perspectiva natriunilorsau statelor nalionale, ci din aceea a unei apartenente colectivela mai multe qi vaste arii de civiliza(ie gi culturS, avAndu-qifiecare specificitStrile proprii Ei aflate, inevitabil, in relatrii deconfruntare cu celelalte mari arii culturale Ei civiliza(ionaleidentitare. Altfel spus, un indMd aparlinitor unei anumiteentiteti statale nalionale arabe, de pild5, se va recunoaqte, maiintAi, ca fiind musulman gi, abia apoi, ca avAnd o cet5tenieanume. Spre deosebire de conatrionalul s5u, americano-japonezul Francis Fukuyama, propovlduitor al unui sfArqit alistoriei prin victoria definitivS a capitalismului asupra celorlalteparadigme de organizare qi evolulie socialda, Huntington nucrede intr-o asemenea proorocire. El afirmi cI roata istoriei vacontinua sI se invArteascl Ei evolulia umanitS{ii va fi, incontinuare, marcatd qi afectati de conflicte mai mult sau maipufin periodice. ins5, in contextul in care ordinea mondialS. vafi circumscris[ marilor arii de civilizalie qi culturl (incluzAnd inaceasta, poate chiar pe primul loc, qi factorul identit5triireligioase), conflictele viitorului vor fi unele desfdEurate intrecivilizatrii. $i autorul iqi argumenteazd discursul distingAnd, dinpunct de vedere tipologic qi chiar geografic, noul asemenea ariiidentitare culturale, de civilizalie Ei religioase: aria occidentalS(Europa latino-germanicS, Polonia, tr5rile baltice, Oceania qiAmerica anglofon[) o aria latino-americand (incluzAnd Americade Sud qi CentralS) r spaqiul islamic (Maghrebul, OrientulMijlociu qi Peninsula ArabicS, Cornul islamic al Africii giIndonezia) o aria de civilizatrie a hinduismului, reprezentati desub-continentul indian o civilizalia african[, inlelegAnd prin

a in cartea The End of History and the Last Man,Free Press, 1992.

26

DA,ISH SAU JIHADUL DE TANCA NOI

aceasta Africa neagrd subsaharianl o civilizalia sinicl (Chinafirl Tibet, Vietnam qi Filipine) o spaliul budist ocupat de

Mongolia, Tibet, Thailanda, Cambodgia o civilizatia creqtin-ortodoxS, cuprinzAnd Rusia slavo-ortodox[ qi Europaortodoxiei greco-bizantine o aria iaponezl., redusl la

arhipelagul nipon. Este evidenti indreptS(irea cu care criticiilui Huntington au repro$at acestuia o anume atitudine"iezuitd" pro-american[, in mlsura in care autorul sus(ine

aprioric o omogenitate idealizatl. a SUA, impotriva"mexicanizlrii" gi "metislrii" sale culturale accelerate,

proclamAnd o viitoare dependen!5 a Europei occidentale de un"centru" care, dupl toate probabilit5lile, se va afla IaWashington DupI cum profege$te o fragmentare a Chinei intreo "civilizaqie chinezd" - din care Tibetul este exclus - qi o vagd"civilizalie budist[" care aduce alSturi Mongolia qi Cambodgia!

Toate aceste civilizatrii iqi vor revendica, spune SamuelHuntington, o lume tot mai "dezoccidentalizattr", proces incare vom asista la ascensiunea unor arii identitare non-occidentale intre care, nu pe ultimul loc, este plasat arealul

islamic.inainte de a rSspunde intrebirii care se Pune ca urmare

fireasc[ a afirmagiei de mai sus (de ce Islamul qi nu o alta sau

mai multe arii civilizaqionale conflictuale?) se cuvine subliniatcd din lectura textului lui Huntington se inlelege c5, pentruacesta, no(iunea de civilizatrie nu este privitl atAt ca un conceptdiscursiv in ordinea categoriilor, cAt in primul rAnd,' ca uninstrument de gAndire qi analizl strategicl utllizat pentru aplasa paradigma intr-o ordine a priorit5lilor de acliunepragmaticS. In fruntea 1or, autorul plaseazl ex-abrupto, fdrd a o

sus(ine, ideea necesitSfii ca Occidentul sI continue a impuneplanetei propriul model de civilizalie, propriile valori qi

propriul "stil de via!5", in conditriile in care tradilionala forldmilitard nu mai reprezintl - qi probabil nu va mai fi, inperspectiva acestui secol un atu decisiv in favoarea

paradigmei de putere a spaliului occidental de civilizaqie. inaceeaqi ordine de idei, devine mai pu[in sustenabil[ qi teoriapotrivit c[reia globalizarea schimburilor materiale gi a

27

DurratrRu Curcau

comunicaliilor este suficientl prin ea ins[qi pentru men[inereaplcii Ei a concordiei in interiorul acelui apoteotic "sat global" incare va trebui sI se transforme comunitatea umanl de azi: Suntprea multe precedentele in care comerlul a condus la apariliade situalii conflictuale qi chiar belicoase, iar tehnologiacomunica{iei se transforml pe zi ce trece in instrument despionaj Ei de nein(elegere. Huntington elude aztr, credem, orealitate fundamentalS: cd multe dintre conceptele Eiparadigmele construite de Occident sunt, pur qi simplu,intraductibile qi incomprehensibile in interiorul altor spalii deidentitate cultural5 qi civiliza(ionalI. in ce mdsuri func{ioneazlqi are sens conceptul de stat in Africa sub-sahariand? CAt deacceptabil5 este preeminen{a liberalismului consumist in lumeaislamic[, definitd fundamental prin aceea cI privirile omuluitraverseazS, vertical qi de jos in sus sfera lumii "create" qi

materialiste, pentru a cluta sfera transcendenlei intruchipatlde Logosul codificat in Coran qi care dI omului musulmanchiar sensul fiinlSrii? China se modernizeazl. fIrI a se

occidentaliza, in vreme ce lumea islamicd se occidentalizeaziffu1, a se moderniza. Cu toate acestea, singurul conflict deschiscare se manifest5, de multl vreme, nu este acela intre civilizaliaoccidentall (qi "centrul" nord-american al acesteia) gi

civilizatriile hinduist5, taoistS, sinicS, ci intre Occidentul cregtingi lumea arabo-islamicl. De ce?

Un rlspuns credibil qi cAt mai cuprinzdtor la aceastlinteroga(ie presupune identificarea qi receptarea criticd a unuiconsistent summum de factori gi de concepte fundamentale gi

inevitabile atunci cAnd discursul investigativ iqi propune sIabordeze un subiect atAt de polimorf qi sensibil, precum estecel oferit de relatrionarea dintre Occident qi lumea oriental[islamicS.sau, mai degrabl - spre a vorbi in termenii propuqi deSamuel Huntington - intre civiliza(ia oriental5 creqtinl qiarealul de spiritualitate, civilizatrie qi culturd al lumii islamice.

$i, din aceastd perspectivd, ne vom referi] deocamdatS, la unconcept indelung dezbltut fIrI a conduce la un consensconstructiv. Este vorba de conceptul "orientalismului", care adat qi numele monumentalei lucrlri publicatl in anul l97B de

2B

DA'ISH SAU JIHADUL DE LANGA NOI

filosoful, profesorul qi politologul palestiniano-americanEdward Said ( Orientalism, Vintage Books, New York). in care

autorul elabora o minu(ioas5 (gi controversatl) analizd a

conceptului de "orientalism" abordat ca teorie, conceplie Qi

atitudine a Occidentului fa\a de lumea "orientalS" qi de

civilizatria ru. i.r esen![, Edward Said vedea orientalismul ca

nefiind neapdrat o manierl de a privi din afarl cltre o lume pecare incercdm a o construi pornind de la aprehensiunile,dorintrele qi cerinlele noastre. In primul rAnd, el il definea ca"un mod de gAndire" care traseazl. o linie de falie qi o

departajare ontologicl qi epistemologici intre Orientulimaginat ca un areal permeabil la ofensiva tehnologicl qi

materialist[ externi, dar puternic rebarbativ la avalanqavalorilor de import in care vede o ameninlare identitari gi

culturalS - pe de o parte, qi Occidentul "veqnic determinat deideea dominagiei sale ca instrument de restructurare qi

reformare a Orientului". C5, pAni la o limitS, afirma$ile luiEdward Said nu sunt lipsite de consistenl[ o dovedesc Ei

teoriile care au succedat discursului siu. incepAnd cu 200i,acesta poartl numele de "Noul" sau "Marele" Orient Mijlociu,vdzrtt ca un areal atrlgltor, dar haotic, qi care trebuiereconfigurat prin importul valorilor apusene, singurele, dinpunctul de vedere al unei asemenea teorii, sI impunl acestuispa(iu de geografie spirituali qi cultural5 o racordare rapidl qi osubsumare la imperativele contemporaneitS,lii qi

modernismului. Iar o asemenea oper[ de reforml ar putea sidevinl o realitate prin aplicarea unei a doua teorii, pe careCondoleeza Rice o lansa in anul 2001, sub numele de "anarhiaconstructiv5" sau "haosul ziditor". in ce consti aceasta nu este

greu de descifrat: Orientul Mijlociu a fost privat, chiar dupdaparitria in geografia sa a statelor-nafiune, de dobAndirea uneiculturi qi unei practici a democra[iei, a liberalismului, aalterit[qii, la aceasta contribuind copios qi succesiunea aproapeneintreruptl de regimuri dictatoriale, concentra(ionare, deconflicte armate cu determinan(i teritoriali, na{ionali sau

ideologici, care au instituit in aceasti lume oriental5 o starepulin - sau deloc - favorabil5 progresului, dar in acelaqi timp qi

29

Duurrnu Cruceu

lipsiti de motivaliile schimbirii. Or, potrivit teoriei in disculie,o asemenea realitate poate fi profund transformat[ prin crearea

(de cdtre Occident) a unei anarhii controlate, care si producl o

implozie qi o pribuqire din interior a ordinii efstente, iar dinruine sI fie edificat noul Orient Mijlociu, potrivit unor criteriicare sd asigure atet stabilitatea qi echilibrul propriu al acestuia,

c1t gi integrarea lui, flrd convulsii semnificative, in morfologiaqi evolugia noii ordini globale monopolarl din punct de vederepolitic qi al puterii sau, in cel mai bun caz, bipolar5.

LJn asemenea "orientalism" - aten{iona autorul - nu vaavea suficientd energie pentru a se desprinde de tabuurile sale

istorice qi cutumiare, de fizionomia plurimorfd a unui |anus cu

multe chipuri Ei de paradigmele sale definitorii. intre acestea se

reg[segte, pe primul loc, credinp islamicl - chiar cu fatalismulqi ideea predestinlrii care ii este caracteristicd -, precum qi

identitatea spiritualS gra[ie c5reia omul oriental a putut sIreziste trecerii prin istorie, dar care nu va fi nici ea destul de

puternicl pentru a rezista unei modernitl{i excesiv de

materialiste qi consumiste.

2 De la homo orientalis la homo islamicus

Crochiul pe care Edward Said il propunea in urmd cu peste

trei decenii nu mai corespunde cu noile realitS(i ale OrientuluiMijlociu. $i aceasta nu numai datoriti puternicului qoc al

modernizlrii, globalizdrii qi noii configuratrii a raporturilorgeopolitice de dup[ incheierea Rlzboiului Rece, resim[it dinplin qi in mod deprimant de o societate putemic ancoratd gi

credincioasl identit[qii gi fatalismului s5u ideatic, ci cu

precldere, datoritl impactului direct al evolutriilor istorice,politice qi geopolitice pe care acest "Nou Orient " al

inceputului de mileniu al III-lea l-a resimlit in toatd aceastd

perioadl de timp.Din aceastl perspectivl se poate vorbi, in primul rAnd, de

o destrlmare definitivl qi ireversibilS a thniei - intre(inut5decenii de-a rAndul, de regimurile care s-au succedat laconducerea statelor qi societdtrilor arabe privitoare lareconstituirea "unitltii naturale" a na[iunii arabo-islamice

30