Profilul unui elev performant

Invata pentru a-si devolta o cultura generala, insa o face din placere. Are rezultate bune la invatatura, dar nu le considera experiente de succes personal, ci indatorii ale statului de elev. Acestea sunt cateva dintre trasaturile unui adolescent de succes. Citeste mai multe detalii despre calitatile elevilor cu rezultate scolare deosebite, potrivit unui sondaj realizat de Scoala de Valori.

Astfel, in general, tinerii valorosi ai Romaniei provin din medii socioculturale favorizante, care au permis manifestarea si dezvoltarea de aptitudini specifice, iar familiile au investit incredere si resurse in formarea lor.

Ei au aptitudini si competente recunoscute si valorizate in plan social (familie, scoala, alte contexte specifice de activitate), iar pana la aceasta varsta au obtinut rezultate de exceptie in plan scolar sau in alte domenii de activitate extracurriculara, asadar potentialul aptitudinal este unul manifest.

In general, tinerii sunt inscrisi in licee de elita, care recruteaza elevii dupa criteriul performantei si sustin dezvoltarea acestora, prin crearea de medii competitive si stimulative, iarfamiliile si scoala se mandresc cu ei.

Legat de experientele de succes precizate de elevi, acestea fac referire, de cele mai multe ori, la rezultatele obtinute laactivitatile din afara scolii:expozitii (pictura, inventii), cercuri (poezie, literatura, limbi straine), concursuri scolare, proiecte educationale de grup (stiinte, matematica).

In foarte putine cazuri, elevii au facut referire la succesul scolar, care nu este considerat ca o experienta de succes personal,ci mai degraba ca o indatorire care deriva din statutul de elev.

Astazi am luat un 10, dar nu consider aceasta nota ca reusita personala, l-am luat usor, fara prea mult efort, o reusita cere efort, daruire, spune un elev.

Pe de o parte, separarea succesului personal de viata scolii poate fi determinata de calitatea educatiei in scoala de masa si de masura in care aceasta reuseste sau nu sa ofere demersuri personalizate, in acord cu asteptarile acestei categorii de elevi. Pe de alta parte, poate fi vorba de o anume imagine preconceputa despre scoala, ca instanta de activitate cu caracter obligatoriu, net diferita de interesele personale, care au caracter optional.

Citeste si:

Ministrul Educatiei, despre concursurile scolare cu taxa: Nu se mai organizeaza din decembrie 2014 in scolile de stat Sistemul de educatie din Marea Britanie. Cat de mult difera acesta de cel romanesc Darurile primarilor in prima zi de scoala; edilii locali au oferit cadouri si promisiuniMotivatie. Un prim motiv identificat de elevi este placerea de a invata, pasiunea pentru o anume activitate. Astfel,unii dintre elevi sustin faptul ca invata din pasiune, numai ce leplacesi pentru ca le place. Elevii cu rezultate deosebite invata pentru ca le place sa afle lucruri noi, in mod special in domeniul ales.

Un al doilea factor motivational foarte puternic prezent la elevii cu rezultate deosebite este reprezentat dedorinta de cunoastere. Astfel de elevi sunt pasionati de cunoastere, iar a sti cat mai multe reprezinta un obiectiv de dezvoltare personala

Invat pentru a sti de toate, pentru a-mi forma o cultura generala vasta; Invat pentru ca astfel ma simt bine. Placerea de a invata, de a afla lucruri noi, de a fi mereu la curent cu ce se intampla, de a avea o cultura generala, afirma un tanar.

Legat de scoala romaneasca, o parte importanta dintre elevi au fost de parere ca scoala nu ofera suficiente contexte care sa valorifice potentialul fiecarui elev si sa raspunda intereselor acestora.

Scoala romaneasca se adreseaza elevului mediu,cu solicitari medii, intelect mediu si asteptari medii. Nu raspunde asteptarilor elevilor speciali, cu interese speciale. Activitatea scolara este rutiniera, scoala nu blocheaza creativitatea, dar nici nu o sustine. Solicitarile scolii sunt uniforme si nu lasa loc pentru activitati mai putin formale, mai flexibile, mai deschise catre interese specifice: Trebuie sa inveti la toate materiile in toate zilele, sustin acestia.

Analiza datelor calitative evidentiaza faptul ca identificarea aptitudinilor elevilor este un moment variabil de la caz la caz, in functie de tipul abilitatilor si de contextele de viata. Astfel, unele aptitudini sunt mai usor identificabile si se manifesta la unii dintre copii inca de la varste fragede. Alte aptitudini raman ca potential mai multa vreme sau se manifesta sub forme ascunse, mai putin constientizate de catre persoana in cauza sau de catre cei din jur.

Scoala Scoala de Valorieste o organizatie non-guvernamentala moderna care isi propune sa contribuie la dezvoltarea prin educatie inovativa a unei societati bazate pe valori.

PROFIL DE PERSONALITATE AL ELEVULUI CREATIVProfesor Maria RitivoiColegiul Economic Emanuil GojduHunedoaraLucrarea prezintun profil de personalitate al elevului de liceu, care nva discipline economice.Ansamblul tuturor trsturilor de personalitate corelat cu experiena individual de via acumulat pn la un moment dat, constituie profilul psihologic individual. n funcie de aspectul la care se refer, pot fi distinse mai multe categorii de trsturi de personalitate: trsturi temperamentale, care sunt definitorii pentru aspectul dinamico-energetic al personalittii; trsturi aptitudinale, definitorii pentru aspectul-instrumental-operaional; trsturi caracteriale, referitoare la aspectul relational-valoric.Trsturile temperamentale sunt legate de caracteristicile procesuale nervoase fundamentale stabilitate, echilibrare, for de desfurare- si din acest motiv, ele se explicpredominant prin aciunea unor legiereditate. Educaia l poate ajuta pe individ s-i controleze si sa-i cenzureze izbucnirile temperamentale, ori s-i dinamizeze modul de aciune.Trsturile aptitudinale depind att de ereditate, ct i de educaie. Aspectul ideal al dezvoltrii al acestei laturi a personalitii este reprezentat de creativitate.Trsturile caracteriale se concretizeaz n ansamblul atitudinilor stabile ale subiectului fa de semeni dar i fa de propria persoan, munc, viitor, societate, naiune, ar etc.). In centrul caracterului unui individ se afl moralitatea prin care individul se definete ca fiin social.Caracterul este considerat nucleul personalitii individuale. El este n ntregime rezultatul educaiei.Imaginea de sine, reprezentarea de sine i contiina de sine sunt rezultatul unui proces ndelungat al dezvoltrii individului n planul psihologic.In urma acestui proces, educativ prin excelen, se constituie treptat eu-l corporal, eu-social, eu-ul spiritual.Cunoaterea elevilor este acela de a realiza o evaluare dimensional a personalitii acestora cu scopul realizrii unei predicii asupra viitoarei integrri i adaptri ntr-un mediu specific (coal, loc de munc, societate).Schiez mai jos profilul unui elev de clasa a-XII-a calificarea tehnician n activitii de comer, profil ce are la baz informaii culese i prelucrate cu ajutorul unor metode de cunoatere a individualitii (observaia sistematic i spontan, conversaia, metoda biografic, analiza rezultatelor activitilor sale) i a unor metode de investigare a clasei de elevi (tehnica sociometric):Caracterizarea personalitii elevului i mediului su: este un elev inteligent, optimist, dinamic, plcut profesorilor, prietenilor i colegilor.Prezint un nivel bun al pregtirii colare i al inteligenei. Estesrguincios, punctual, ambiios i arepotenial creativ. Elevul dorete s urmeze facultatea de tiine Economice (Marketing), iar prinii i respect decizia i o susin.Recomandri pedagogice: s-i stpneasc emoiile i s fie mai tolerant cu unii colegi.Se consider, c profilul elevului care studiaz disciplina marketing, trebuie s fie un profilcreativ i dinamic, care s poat avea capacitatea de a se mica liber n sfera cunotinelor, manifestnd iniiativ i spirit independent.Persoanele creative au un nivel superiorde aspiraii, au interese variate, manifest o vie i permanent curiozitate, ieind din ablon, punnd n discuie probleme interesante. Elevul cu potenial creativ carearencredere n forele proprii i este capabil de o corect autoevaluare, are capaciti deosebite de comunicare, deschidere spre nou, dorin de explorare, intuiie, abiliti sintetice este potrivitdomeniului publicitar.Predarea i nvareamarketinguluin nvmntul preuniversitar contribuie pe de o parte la cultivarea diverselor componente i nsuiri ale personalitii (capaciti, aptitudini, atitudini, nclinaii, aspiraii. motivaii, trsturi de viaa i caracter etc.), iar pe de alt parte contribuie la dirijarea elevilor nspre viitoarele opiuni, contientizndu-i asupra responsabilitilor ce le revin atunci cnd se integreaz n structuri socio-profesionale.* Dasclii de mod veche snt prea puin interesai de creativitatea elevilor, considernd c cei cumini snt i cei mai buni * Calitile necesare unui profesor bun snt dragostea de meserie i capacitatea de a se face neles *

Destul de multe cadre didactice din colile romneti snt nchistate n proceduri nvechite i au nc mentalitatea vremurilor trecute. Un studiu realizat de Centrul Educaia 2000, privind Calitatea n educaie i semnificaiile sale la nivelul colii, arat c atitudinea dasclilor vizavi de elevi i de actul de predare este aceea a unor nelepi care transmit copiilor din nvtura lor personal. Din rspunsurile date de dascli, dar i de prini i elevi, reiese faptul c snt destul de muli ntre acetia, care nu tiu cum se poate asigura calitatea n educaie. Pe de alt parte, dasclii de mod veche se arat prea puin interesai de creativitatea elevilor, considernd c cei cumini snt i cei mai buni.

colile trebuie s asigure calitatea educaiei?

n ceea ce privete asigurarea calitii actului de predare, subiect care apare din ce n ce mai des n discursurile celor care conduc nvmntul romnesc, profesorii cred c este o sarcin care cade exclusiv n grija colii. Iar o educaie de calitate se realizeaz n primul rnd prin proceduri stricte, care odat stabilite nu mai trebuie schimbate, pentru c numai stabilitatea poate crea mediul de care i ei, dar i elevii au nevoie. Oarecum n necunotin de cauz, att elevii, ct i dasclii i prinii cred c resursele materiale snt cele care dau un nvmnt de calitate. Cu ct coala posed laboratoare dotate modern, cu echipamente de ultim generaie, cu att orele care se in acolo snt de o mai bun calitate. Ei nu iau ns n considerare c o educaie de calitate se produce prin coroborarea mai multor factori, printre care i competena profesional a cadrelor didactice i atitudinea potrivit, adaptat la fiecare situaie n parte.

Elevul bun

Profesorii au o prere destul de ngust despre cum ar trebui s arate un elev bun i ce ar trebui s fac el pentru a ctiga aceast titulatur. Dasclii intervievai n cadrul studiului apreciaz c elevul bun trebuie s fie neaprat conformist i constant n pregtire. Calitatatea pe care ei o apreciaz cel mai mult la un elev model este disciplina. Dasclilor le plac nvceii care se supun cerinelor lor i ndeplinesc toate sarcinile pe care acetia le traseaz. Mai mult chiar, muli profesori cred c dintre sarcinile adiacente celor colare, elevilor trebuie s le revin ntreinerea clasei i activitile extracurriculare pe care trebuie s le presteze singuri, acas. Una dintre calitile elevului model, prea puin menionate ns de profesorii intervievai este creativitatea. n timp ce un elev activ este, n viziunea dasclilor, acela care rspunde cu promptitudine la ntrebrile profesorului, nicidecum acela care vine i cu propriile iniiative.

Profesorul bun

Prinii nu snt nici ei departe de mentalitatea nvechit a profesorilor. Cea mai mare parte dintre cei intervievai cred c un profesor bun este acela cu pregtire de specialitate i pregtire pedagogic. Iar calitile necesare unui profesor bun snt dragostea de meserie i capacitatea de a se face neles. Aceast calitate este apreciat i de elevi care cred c profesorii cu experien transmit mai uor cunotine. Pe de alt parte ns, i elevii, i prinii cred c profesorii insist mai mult pe deprinderi, mai puin pe capacitatea de nelegere, acordnd mai puin atenie educaiei elevului ca personalitate integrat. Dei snt lucruri pe care nu le aprob n atitudinea profesorilor, n general nici elevii, nici prinii nu se implic foarte mult n actul decizional la nivelul colilor. Majoritatea respondenilor la interviul propus de Centrul Educaia 2000+ cred c nu snt att de importani nct s se implice n treburile colii. Asta n timp ce acelai studiu sugereaz c rspunsurie date de dascli cu privire la modul n care se vd pe ei nii, snt emoionante, dar denot narcisism Profilul elevului modern'Nu poti invata un om, il poti doar ajuta sa invete'Galileo Galilei Ne plangem cu totii de o realitate a scolii din zilele noastre: in general, elevul nu mai invata; daca poate sa prinda informatia din zbor este bine, altfel nu incearca sa depuna niciun efort. Educat in mare masura de televizor, de unde preia false modele,nu mai are timpsi pentru pregatirea lectiilor. Foarte frecvent apeleazala Internet, iesind fara prea mult efort din impas. Referatele luate de-a gata sunt semnate fara sa fie macar citite. Elevul refuza sa mai gandeasca, fiind bombardat in mod sistematic de informatii pe care le considera inutile. Putini elevi sunt doritori sa munceasca in plus, majoritatea multumindu-se cuceea ce prind inclasa. Parintii care se mai ocupa de copiii lor amintesc mereu deadevarata scoala de altadata, declarand caacum nu se mai face carte ca pe vremuri. Si asta pentru catineretul de azi nu mai stie ce-i respectul fata de profesori, daca nu primeste o palma dupa ceafa(metoda educativa folosita frecvent pe vremea lor, combatuta vehement in zilele noastre). Alti parinti au devenit indiferenti, fiind coplesiti de grijile cotidiene, si uitand ca sunt responsabili de educatia copiilor,caci la urma urmei, la ce mai foloseste sa ai atata scoala? Intre conservatorismul sau indiferenta parintilor si nonconformismul tinerilor, 'pedagogii de scoala' noua au un drum greu de parcurs Cum poate fi trezit interesul elevilor pentru invatatura? Raspunsul vine chiar de la ei. Iata opinia unui elev care si-a spus oful pe site-ul www.didactic.ro: 'Astazi am intrat si eu pe site, ca un mic intrus. Sunt elevul roman cel plictisit de metodele invechite de predare, sunt elevul roman care in fiecare ora scrie si scrie dupa dictare si invata prea putine lucruri interesante Dragi profesori, va rog din suflet, incercati in fiecare zi sa iesiti din tipare pentru ca la scoala noi trebuie sa invatam in primul rand sa ne descurcam in viata. Incercati sa ne invatati ceea ce avem nevoie cu adevarat pe mai departe si intr-un mod cat mai placut si atractiv. Uitati de manual in timpul orei; ora trebuie sa se desfasoare cu manualul inchis si cu discutiii libere intre elevi si profesori. Deocamdata atat am avut de zis, in legatura cu felul in care am vrea noi sa se desfasoare orele. Numai bine!' Adevarul este ca elevul simte nevoia sa se exprime, incearca sa atraga atentia asupra lui. Cu toate acestea, orarul prea incarcat si lectiile in care este bombardat cu informatii nu-i permit sa-si spuna punctul de vedere, ajungand sa se refugieze in lumea sa nonconformista in care totul estecool. Elevul modern este indraznet si inteligent, dar nu-si valorifica potentialul intelectual, asteptand pasiv sa gandeasca altcineva pentru el, abandonand prea usor in fata provocarilor.Nu stiusaunu potsunt cuvinte care demonstreaza ca elevul nu are prea mare incredere in fortele sale. Este in pericol sa ajunga un semianalfabet, nu pentru ca nu stie sa scrie si sa citeasca, ci pentru ca nu stie sa valorifice informatia pe care a primit-o. Dezideratele elevului de azi impun restrangerea drastica a expuneriiex cathedraa cunostintelor (cu alte cuvinte apredariide informatii teoretice), ba chiar eliminarea ei definitiva. Necesitatea gasirii unor metode mai eficiente de invatare a aparut cu mult timp in urma. Ideea unei 'scoli noi', dupa cum o numeaN. Moisescu, nu era altceva decit prima varianta, experimentala la vremea aceea, a actualului sistem de invatamant. Astfel, pedagogul sintetiza normele pedagogice folosite sub denumirea generica de 'scoala activa, in care elevul observa cu simturile sale, descrie cu vorbele sale, gandeste cu mintea sa, incat lectia intreaga sau aproape intreaga este opera sa'. Echipele guvernamentale din ministerul de resort de inceput de secol XX au considerat ca aceste tendinte de inovare a invatamantului ii transforma pe elevi in simpli 'cobai'. Iata ca la inceput de secol XXIscoala noua, activa, a devenit o necesitate. Daca in invatamantul traditional rolul profesorului era unul esential, el punand la dispozitia elevului cunostintele acumulate, in cel modern accentul cade pe cunostinte si pe modul subiectiv in care copilul le dobandeste. Astfel, scoala trebuie sa devina o parte din viata elevului, iar profesorul un confident, un partener de studiu de la care elevul are mari asteptari. Modelul care il plaseaza pe elev in rolul central reflecta necesitatea ca profesorul sa-si concentreze atentia atat asupra elevilor, cat si asupra procesului de invatare. Elevul modern este atras de invatarea activa, prin care are ocazia, asumandu-si un grad inalt de responsabilitate, sa-si identifice propriile obiective educationale, sa-si gaseasca surse informative si sa-si construiasca propriul sistem de cunostinte bazat pe acele obiective personale anterior identificate. In loc sa primeasca in mod pasiv informatia, elevul indeplineste anumite sarcini care il vor conduce la intelegere si invatare. In scoala moderna profesorul trebuie sa-l ajute pe elev sa devina mai responsabil, mai interesat de propria instruire, caci'a invata pe copil nu inseamna sa-i dam adevarul nostru, ci sa-i dezvoltam propria gandire, sa-l ajutam sa inteleaga cu gandirea lui lumea.' (I. Cerghit)Exista multe programe interactive ce pot fi achizitionate. Calculatorul este un mijloc foarte util pentru scrierea temelor pentru scoala sau a altor sarcini asemanatoare; informatiile primite in scoala au rol important pentru pregatirea de mai tarziu a elevului, pentru sarcinile de serviciu si ,de ce nu,pentru relaxare.Noua generatie de elevi nu este preocupata de scoala, dar este mai capabila sa puna informatiile cap la cap. Profesorii romani considera ca elevii intrati in acest an in clasele a V-a si a IX-a sint mai putin preocupati de scoala si mai putin pregatiti decit cei din generatiile anterioare. Acesta este raspunsul a 90% dintre cele peste 2.000 de cadre didactice care au participat la un sondaj online realizat de producatorul de software educational Intuitext. Cu toate acestea, peste 60% dintre profesori considera ca, desi generatia noua de elevi este mai putin preocupata de scoala, ei sint mai isteti si mai capabili sa stabileasca legaturi intre informatiile primite.

Cei mai multi dintre profesori considera ca interesul scazut al elevilor fata de scoala este cauzat de influenta societatii si de mijloacele de comunicare in masa la care elevii sint expusi. O alta cauza o constituie nesupravegherea copiilor si neimplicarea familiei in educatia copiilor, urmata de structura materiei scolare care este mult prea stufoasa si de lipsa motivatiei.

Pe de alta parte, psihopedagogul Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei, spune ca una dintre cauzele care au dus la lipsa de preocupare pentru scoala a elevilor este deteriorarea resurselor umane din invatamint. Degeaba am un calculator sau orice alt design modern de predare daca profesorii folosesc aceleasi metode invechite. De exemplu, multi pun accent pe predarea informatiilor pe care elevii trebuie sa le memoreze. Plus ca scoala adesea le da o informatie veche. Profesorii trebuie sa le formeze competentele elevilor, trebuie sa le exploateze abilitatile, spune Mircea Miclea. Acesta este de acord insa ca elevii sint mult mai rapizi in gindire decit parintii loV-ati gandit ce imagine si-a creat elevul din ziua de azi? Starea lui se schimba de la o zi la alta, are alte perspective, gandeste diferit si isi insuseste alte drepturi si obligatii.Si pentru ca lumea se schimba pe zi ce trece, oare cum este elevul din ziua de azi, din secolul 21, fata de elevul din trecut? Cum s-a schimbat? In mai bine, in mai rau?

Scolile s-au schimbat, si probabil si mentalitatea profesorilor. Dar mentalitatea elevului de azi, oare s-a schimbat fata de mentalitatea elevului din trecut?Bineinteles, exista elevi si elevi, depinde de educatia de-acasa a fiecaruia, dar per total, mentalitatea lor s-a schimbat. Probabil si din cauza noilor tehnologii, internetul, televizorul de dimineata pana seara care nu era pe vremuri, toate astea au influente bune asupra elevului, dar si aspecte mai putin dorite.

Elevul de azi nu mai citeste atatea carti, prefera sa caute pe internet detalii despre informatia de care are nevoie, face un search si monitorul se umple de sute de pagini. Tindem oare spre superficialitate? Poate in viitorul apropiat chiar o sa dispara cartile, o sa dispara scrisul de mana. Lumea se schimba cu sau fara acordul nostru, este ceva inevitabil. Noua generatie de elevi nu este preocupata de scoala, dar este mai capabila sa puna informatiile cap la cap.Cu siguranta, elevii de azi, oamenii de maine isi vor pune adanc amprenta asupra acestei societati, atat din punct de vedere teoretic, cat si practic.Elevii din ziua de azi au crescut uitandu-se la televizor si sunt extrem de bine orientati catre invasi sunt extrem de bine orientati catre invatarea vizuala. Panourile, proiectiile, si filmele sunt elemente importante ale invatariiCandsistemele interactive sunt de asemenea parte a procesului de invatare, elevii devin din observatori pasivi ganditori activi..Metoda este selectata de cadrul didactic si este pusa in aplicare in lectii sau activitati extrascolare cu ajutorul elevilor si in beneficiul acestora; presupune, in toate cazurile, o colaborare intre profesor si elev, participarea lor la cautare de solutii, la distingerea dintre adevar si eroare si care, sub forma unor variante si/sau procedee selectionate, se foloseste pentru asimilarea cunostintelor, a trairilor valorice si a stimularii spiritului creativ.Rezultatele cercetarii au scos in evidenta apropierea de modelul modern; de o comunicare mai profunda intre elev si profesor; de o educatie bazata mai mult pe descoperire, cercetare; initiativa elevului atras cu pasiune de informatiile primite. In mod sigur o metodologie de succes va implica impletirea celor doua modele (clasic si modern), avand proportii diferite intre ele in functie de situatia momentului, de colectiv si bineinteles de obiectivele educationale urmarite.Fetele au completat: