Daca as Fi Directorul Unui Liceu

7/28/2019 Daca as Fi Directorul Unui Liceu

1/11

Universitatea din Bucureti

Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei

Eseu

Dac a fi directorul unui liceu...

Gheorghe Andreea Ioana

an II, seria 1, grupa 4

coala, asemenea oricrei alte instituii, trebuie s aib un conductor, un lider care

s ia decizii i s acioneze pe msura acestora, s apere interesele celor ce sunt sub

autoritatea lui i s menin echilibrul i buna funcionare a instituiei care i s-a dat n

1


2/11

grij. n rndurile urmtoare a vrea s portretizez mai ales obligaiile pe care acesta le

are de ndeplinit ct i trsturile pe care acest lider colar trebuie s le dein.

Deoarece exist aceast nevoie, a unui lider n instituia colar, a fost desemnat o

persoan care s poat ndeplini toate aceste funcii, avnd rolul special de

director. Persoana directorului are numeroase atribuiuni.

Aceast funcie, n unitile de nvmnt preuniversitar, este ocupat prin

numire,dup rezultatele obinute n urma concursului organizat de inspectoratul colar.

Condiia participrii se face bazat pe propunerile realizate de consiliile profesorale ale

colii respective. Concursul const n analiza i evaluarea Curriculum-lui - vitae, al

persoanei propuse, plus participarea la un interviu prin care acestuia i sunt evaluate

cunotinele de legislaie colar i de management educaional.

Numirea n aceast funcie se face de ctre inspectorul colar general, pe bazaunui contract de management educaional, de obicei, ncheiat pe o perioad de patru ani.

O dat numit n funcie, directorul devine imaginea colii, reprezentnd coala n orice

instituie n care merge. Directorul mai poart i numele de manager colar, deoarece se

consider c el este acela care administreaz att resursele materiale ct i cele umane ale

unitii pe care o conduce, el organizeaz i ia decizii, avnd aceleai funcii ca oricare alt

manager, el fiind direct responsabil de conducerea unitii.

Daca as fi un director de liceu ,ceea ce ar face totui diferena ar fi c eu,camanager colar,director, nu as pune accentul pe a avea, ci pe a fi,a deveni, pentru

c coala este o instituie ce investete n oameni , prin urmare acest lucru trebuie s l

ndeplineasc mai ales directorul.

Daca as fi un director de liceu sunt multe ntrebri care apar in mintea mea atunci

cnd mi imaginez sau mi doresc sa ajung undeva anume si sa devenim ceea ce poate

am visat mereu.

Cei cu pers mai puternica care sunt siguri pe ei,cu forele proprii si i doresc cu

ardoare sa dein controlul n majoritatea situaiilor din viata,vor adesea ,cnd se simt

pregtii s ias la suprafa la vedere dup o ntreag perioad de analiz ndelungata a

personalitii lor i a altor tipuri umane ,s ocupe o funcie de conducere. Aceti indivizi

2


3/11

se recomanda a fi puternici ,responsabili , care tiu foarte bine sa administreze altora

funcii ,responsabiliti i s strneasc celorlali interesele fa de studiu ,fa de

munca,recompensnd-ui cu admiraie si sfaturi utile pentru mai departe. Atunci cnd te

simi pregtit pentru preluarea unei funcii att de importante trebuie sa i poi asuma

rspunderea pentru orice eveniment care se poate ntmpla ntr-o instituie publica.

ntr-o coal ca sa poi avea rezultatele pe care ti le imaginezi si la care poi tinde c

o s ajungi trebuie s ai alturi un grup de persoane compatibile cu funciile pe care le

ocup,s i poi considera pe fiecare dintre ei, omul potrivit la locul potrivit ca s poat

face fa cu brio problemelor cu care se confrunt n domeniul lor i totodat micilor

evenimente inoportune care apar ,astfel nct tot timpul s poat domina acea plcu

armonie de care fiecare are nevoie pentru bunul curs al fiecrei aciuni. Fiind o instituie

n care sunt tineri cu dorina de a-i aprofunda cunotiinele dobndite toi avnd gndirii temperamente total diferite ,idei mai bune sau poate mai puin bune, trebuie tratai cu

egalitate explicndu-le ce poi face si cum ar trebui sa acioneze ca sa obin ceea ce vor,

ce transformri trebuie sa sufere pentru a ajunge la acea cariera plina de succes din a

crei cauz au venit sa nvee orice este necesar pentru ca visul lor sa poat deveni

realitate.

Ca director, prin urmare cel ce conduce fiecare regula,aciune sau criteriu ,dup

care se ghideaz oricare angajat al instituiei trebuie sa dein o multitudine de informaiii soluii att pentru fiecare persoana cat si problema acesteia . trebuie sa aib

naturalee,sa fie dezinhibat si sincer pentru a putea asculta si soluiona diversele chestiuni

ce le va ntmpina in anii de conducere a unei funcii in care nu prea sunt tolerate

greelile pentru care ar putea fi luate apoi ca exemplu. Aceste trebuie sa adopte strategii

cat mai bune pentru nvmnt ca in instituia pe care o administreaz sa fie rezultate cat

mai bune ca toi cei care se afla acolo pentru a lucra sau a nva sa se poat bucura de

roadele muncii ntregului colectiv. Activitile si seminariile ar trebui sa fie ore de

ncntare pentru tineri aranjate astfel nct sa fie o plcere, o relaxare si nu de multe ori o

povara sau un timp pierdut. Ca sa poi rezista la conducere trebuie sa ai de asemenea o

mana de fier ,corectitudine si putina severitate pentru ca nu vei avea parte numai de

disciplina si armonie ci trebuie cum sa tii sa te compori oricnd si sa tii sa treci peste

orice impas . Nu e uor sa le poi avea pe toate, i trebuie in special dorina de a face totul

3


4/11

sa mearg cat mai bine si plcerea de a lucra in acest domeniu si apoi toate vor veni de la

sine.

n primul rnd ca sa poi face totul aproape ca la carte ,pentru nceput ar fi

bine,daca eti o fire egoista ,sa nu te gndeti la absolut nimic ce reprezint vreun avantaj

sau interes pentru tine si sa nu fi mult prea mndru ca sa nu mai tii apoi ce trebuie sa faci

dup ce ai ajuns acolo unde ti ai dorit. Telul tu trebuie sa fie reprezentat de bunstarea

copiilor si angajailor pe care ii ai in subordine ,de bucuria care ai vrea sa o vezi pe

chipurile lor si mulumirea din ochii prinilor lor. Relaiile dintre director si profesori ar

trebui sa fie cat mai bune ,relaii panice si de nelegere ca tot colectivul sa aduc scolii

prin modul lor de munca si prin interesul fata de ceea ce practica cat mai multe laude si

prestigiul acesteia sa creasc de la an la an. Studenii sa fie mndri de instituia in care

nva si de pregtirea oamenilor care ii ajuta sa i fixeze cunotiinele.Ar mai fi indicata din punct de vedere al studiului pentru preluarea de cat mai multe

informaii colaborarea cu alte scoli din alte tari pentru schimbul de experiena intre elevi

si astfel ar fi o schimbare care ar pune capat rutinei de zi cu zi din nvmnt.

Auzim deseori sintagmaschimbare accelerata a societii contemporane

.Concepte ca transformare,reform ,schimbare sunt frecvente n definirea vieii sociale.

coala nu este nici ea ocolit de aceast dinamic a societii. Ca subsistem al

sistemului social,sistemul de nvmnt este i el in continu schimbare. Totui,n ultimiiani ,dinamica acesteia ndeamn la identificarea unor noi resurse educaionale. Acest

aspect presupune pregtirea elevilor pentru schimbare,nelegerea mecanismelor luntrice

ale schimbrii comportamentale i dezvoltarea de ctre cadrul didactic a unor strategii

eficiente pentru a folosi schimbarea n folosul elevilor si.

Printre cele mai importante funcii pe care le are directorul, sunt incluse

planificarea,organizarea, controlul, decizia, ndrumarea i evaluarea activitii educative

din unitatea colar pecare o conduce.

Pentru a desfura o activitate organizat n coal, a explica ct mai clar

obiectivele educaionale ale unitii pe care o conduc; a lua msuri concrete pentru

realizarea acestor obiective; a coordona propriu-zis activitatea din unitate att cea

educaional ct i administrativ; a preciza obligaiile i drepturile fiecrui membru

4


5/11

al personalului unitii; a alctuia fia postului pentru fiecare salariat; a numi n funcie

cadre didactice competente,pentru obinerea unor rezultate de calitate; a organiza

audiene i sistemul de relaii cu publicul;a rezolva conflictele existente ntre peroanele

ce lucreaz n unitatea colar pe care o conduc. Pentru a menine controlul, a urmri

activitatea i rezultatele obinute de elevii cadrelor didactice numite n funcie; a controla

pregtirea pentru lecii a personalului de predare, efectund cteva ore sptmnal de

inspecie i ndrumare, mai ales n cazul cadrelor didactice care nu au obinut la clas

rezultate bune recent;a veni la ore dac ar fi nevoie pentru a suplini o profesoara,a

verifica inuta i comportamentul elevilor din unitatea colara.

La nivelul deciziei, care este considerat a fi cea mai important funcie deinut de

managerul unei uniti de nvmnt, deoarece ea mpletete armonios toate celelalte

atribuiuni ale acestuia. Nu ar putea exista o organizarea bun dac nu ar fi luate deciziipotrivite, la momentul potrivit i cu siguran nu s-ar putea menine controlul atunci cnd

deciziile luate sunt mai mult n favoarea haosului. Decizia este un act deliberativ de

alegere a variantei optime de executare a unei aciuni ce se ntreprinde de ctre un individ

sau organism colectiv( IoanNicola). Pentru coala a incerca s gasesc decizia cea mai

bun, gsirea celor mai bune soluii pentru ndeplinirea obiectivelor alese. Dar, pentru ca

deciziile luate s fie eficiente, este necesar o cunoatere profund a realitii, a

tuturor resurselor ce stau la dispoziia colii. Cu alte cuvinte, o cunoatere profund atuturor factorilor implicai n desfurarea activitii colare, a managementului colar

deoarece analiznd superficial contextul n care o anumit decizie trebuie luat, nu va fi

nici un rezultat concret sau n cel mai ru caz, luarea unei decizii greite poate duce, de

exemplu la crearea unei stri de tensiune ntre personalul colii sau la urmri neplcute

asupra elevilor,prinilor,personalului.

Urmrind pe scurt responsabilitile unui director, ne ntrebam imediat, care sunt

sau ar trebui sa fie trsturile de personalitate a acestuia pentru a putea ndeplini cu

succes sarcinile avute?

Ca director, as fi mai nti profesor pentru ca avnd si un statut de profesor as

putea rspunde mai eficient nevoilor elevilor. Spuneam ntr-un eseu anterior ca pentru a

fi un profesor ideal e nevoie de o buna cunoatere a propriilor capaciti. Pentru a fi

ncreztoare in propriile puteri, e necesar, ca orice alt profesor sa tiu ce puncte tari ori

5


6/11

slabe am, sa fiu contient de domeniile n care trebuie sa mai lucrez sau ce sa schimb.

Dar pentru aceasta, am nevoie si de acel tact pedagogic plus o foarte buna pregtire mai

ales n domeniul managerial, pentru a putea face fata tuturor situaiilor cu care m voi

confrunta. Pe lng toate acestea, importanta n activitatea unui director e disciplina

personala Nu e de ajuns ca managerul colar sa ofere exemple teoretice cadrelor

didactice din unitatea pe care o conduce, ci trebuie ca acestea sa vad n director un

exemplu, de la organizarea activitii la clasa si n scoal, pn la modul n care vorbete

cu femeia de serviciu. Toate acestea in de caracterul deja format al directorului,

disciplina personala fiind o trstura de caracter.

Consider de asemenea,important ca director, ca orice lider, sa ascult si opiniile sau

sfaturile celor din jurul meu, chiar si sugestiile elevilor, pentru ca n final, o decizie buna,

nu trebuie luata niciodat fr o consftuire cu oamenii de ncredere de lng mine. Dar,asta nu nseamn ca m voi lsa influenat de sfaturile ce mi se dau, cci nu mereu

acestea sunt benefice pentru comunitate si n totalitate lipsite de egoism. nsa, voi ti sa

aleg care opinii ori sfaturi sunt cu adevrat preioase.

nsa, una dintre cele mai importante trsturi care trebuie sa fac parte din

personalitatea directorului, este autoritatea lui. Dup cum tim, autoritatea unui lider

poate fi expresia funciei pe care o deine sau expresia modului sau de aciune. Cea dinti

este o autoritate instituional avnd un caracter coercitiv, provenit din valoarea sociala afunciei, pe cnd cea de-a doua este o autoritate ctigat, avnd un caracter stimulativ,

decurgnd din valoarea persoanei nine. n activitatea director pe care as ndeplini-o as

uni aceste doua tipuri de autoritate armonios, pentru a obine rezultatele dorite. Daca as

folosi doar autoritatea data de funcia mea, nu as fi nimic mai mult dect un simplu

administrator al unitii ceilali s-ar simi doar condui,iar acest fapt poate conduce la

disfuncionaliti care se pot manifesta n diverse forme vizibile sau mascate.

mi aduc aminte de unul dintre directorii mei din liceu, care a gsit ca e mai bine sa

se impun prin funcia pe care o deine. Ct timp a fost el director ( ceea ce a fost foarte

scurt), a ncercat sa fac curatenie n scoala, si a reuit pe deoparte ( nu s-a mai fumat

n bai n acel timp);nsa s-a folosit de functia pe care a avut-o pentru asi rezolva vechi

divergente cu unul dintre dirigintii din scoala, exmatriculnd o serie de elevii de la acesta

din clasa ( nu ca elevii nu ar fi fost vrednici de exmatriculare dar, nu trebuia procedat asa

6


7/11

cum s-a procedat, si multi dintre profesori nu au dat dreptate directorului) si interzicnd-i

sa continue ca diriginte la clasa respectiva,considerndu-l probabil incapabil sa mai

conduca clasa. Prin urmare, exercitarea autoritatii institutionale, fara cea persuasiva poate

duce uneori chiar la haos. Autoritatea adevarata se cstiga prin simpla expresie a culturii

si a pregatirii sale, a trasaturilor de personalitate pe care le detine.

Personal,cred ca este destul de greu sa pui in practica si sa ti cont de toate aceste

aspecte cand te lovesti de un conflict,o situatie neplacuta,cand ai de luat o decizie.

Transpunerea n practica a notiunilor teoretice sunt dificil de aplicat si iti trebuie o buna

formare si experienta.. Gradul de reusita este determinat si de calitatile personale ale

individului care detine o anumita functie de conducere. Daca n primul caz se poate vorbi

de stiinta, n cel de-al doilea intervine arta conducatorului de a putea aplica stiinta n mod

creator, n functie de situatie.Am nteles ca functionarea n sine a unei organizatii scolare nu nseamna neaparat

ca aceasta este una de succes. Esential este modul n care este condusa, principiile si

valorile care se reflecta n practica. Dificultatea principala n ceea ce priveste conducerea

unei scoli este complexitatea variabilelor care intervin: elevi, profesori, programe de

studiu, tehnologie educationala s.a. n plus, schimbarile legislative si de strategie din

nvatamntul romnesc au ngreunat misiunea echipelor de conducere din scoli.

Realitatea mi-a aratat ca un director de scoala trebuie sa fie nu numai un bun profesor, cisi un bun manager.

Etapele pe care care trebuie sa le urmeze conducerea unei scoli sunt aceleasi pe

care trebuie sa le urmeze conducerea oricarei institutii / ntreprinderi care urmareste

realizarea unei activitati eficiente: cunoasterea domeniului condus, a problemelor cu care

se confrunta scoala, prin diagnoza; construirea unui proiect de evolutie a scolii pentru

rezolvarea problemelor cu care se confrunta, prin prognoza; un moment esential este cel

al formularii si adoptarii deciziei referitoare la solutionarea unei probleme sau la viata

ntregii scoli; organizarea activitatilor, pentru punerea n practica a deciziei; motivarea

angajatilor pentru a se obtine actiunea eficienta a acestora; controlul, prin care rezultatele

sunt masurate, sunt comparate cu costurile si se stabilesc masurile de corectare

corespunzatoare pentru noul ciclu de activitate.

7


8/11

Un bun manager este preocupat de maximizarea rezultatelor ,n cazul unei scoli,

gradul n care profesorii reusesc sa transmita cunostintele necesare elevilor, si diminuarea

costurilor. Daca toate actiunile manageriale sunt bine realizate va avea loc o crestere

dezvoltare a organizatiei scolare cu efecte benefice. Dezvoltarea nu se realizeaza oricum,

ci ntr-un context extern corespunzator:social, politic, dar si ntr-un context intern

psihologic n care preponderente sunt relatiile interumane si gradul de motivare.

Directorul tie c, dac el nsui dovedete seriozitate i profesionalism n munca

sa, coala va ctiga ncrederea prinilor, a comunitii. Seriozitatea cu care sunt tratate

problemele nvmntului n coal, mbinarea armonioas a interesului cadrului

didactic cu cel al elevului i cu cel al prinilor stau n permanen n atenia

directorului.

Ca director, echipa cu care lucrezi e esentiala . n concepia mea, directorul, ca i

profesorul, este responsabilul pentru procesul educativ. Dup cum se tie, procesul

educativ instituionalizat este unul extrem de complex, att sub aspectul organizrii, ct,

mai ales sub acela al fundamentrii tiinifice a raporturilor instituite ntre principalii

factori implicai n acest proces.

n sistemul educaional de astzi ntlnim multe disfuncionaliti. Anual sunt

angajate persoane care nu au aptitudini pedagogice, anumii directori de coal nu tiu s

gestioneze problemele profesionale ale angajailor pe care i au n subordine i au oatitudine autoritar, neproductiv, nu au abilitile necesare liderilor autentici i nu

reuesc s motiveze angajaii.

Astfel, pentru noii profesori ,imi voi dedica timpul pentru orele de formare dupa

modelul organizatiei,voi aplica pentru niste traininguri la care sa participe profesorii

pentru a fi buni pedagogi si de a nu se face cursurile total traditional. Anumite elemente

trebuie preluate din modelul traditional dar foarte multe trebuie inlocuite cu predarea

moderna. La clasa profesorul sa dea dovad de acuratee i precizie n diverse activiti

pe care le ntreprinde. S aiba un mare respect pentru ordine i disciplin,s nu se dea

btut n faa obstacolelor ,s persevereze n atingerea obiectivelor propuse. Un profesor

bun ar trebui s preuiasc planificarea i organizarea,s fie atent la detalii i s ia n

considerare toate aspectele problemei nainte de a se hotar n privina unei decizii. De

asemenea un punct forte la un profesor l reprezint corectitudinea n notarea fiecrui

8


9/11

elev,atenia la detalii,posibilitatea de a-i exprima nelmuririle ntr-un anumit timp pentru

a exista o rezolvare a eventualelor probleme. Leciile s fie organizate asfel ncat toi

elevii s neleag exact ceea ce au de facut,s nu lase loc de interpretare a unei probleme.

Informaia prezentat s fie organizat,structurat i corect.

Creativitatea pedagogic i are raiunea de a fi, n faptul c predarea presupune

ntotdeauna situaii unice,elevi diferii,contexte de via diferite,experiene de via

variate. De asemenea profesorii sa descopere motivatia din cariera de profesor. Un

profesor demotivat este un profesor ineficient. Motivarea cadrului didactic se transpune

identic in motivarea elevilor. Un profesor demotivat produce o stare de demotivare in

clasa cu care lucreaza. Un profesor bun incepe prin a fi automotivat. Profesorul trebuie sa

fie empatic,sa ofere feed-back,sa ofere libertate de alegere elevilor,sa ofere incredere

elevilor,sa fie creative,sa ofere sansa elevilor de a lucra macar o data pe saptamana inechip.

Fie c i dorete sau nu acest lucru, directorul ca i profesorul acioneaz in faa

elevilor sub o ipostaz de model. De fapt ,toate persoanele cu care interacionm exercita

influene permanente asupra modului nostru de a gandi,de a percepe si de a ne comporta

si cum o mare parte din timp elevul i-l petrece la coal unde simbolul autoritii este

cadul didactic si directorul atunci aceste persoane posed o influen potenial care de

multe ori nici nu i d seama. Desigur c pe de alt parte aceasta influen nu estentotdeauna cea intenionat de ctre profesor sau director si de multe ori elevul preia

elementele marginale ,nerelevante sau negative din comportamentul lor. Imi amintesc ca

in general aveam un profesor foarte dur de istorie care mai i lovea copii cand nu

nvau dar ce-i drept ora urmatoare tiau lecia perfect. Abia ateptam s cresc mare sa

pot sa fiu profesoar si ca model l aveam pe domnul profesor de istorie pentru ca la ora

dnsului toi copiii nvau.

Dincolo de aceste aspecte,funcia de model pentru elevi se bazeaz i pe un element

al dovezii sociale. Oamenii tind sa respecte acele persoane pe care si ceilali le respect.

Harris (2006) a iniiat urmtorul experiment:o persoan las s-i cad pe jos nite

dischete. n primul caz,complicele trecea indiferent mai departe ,fr a-i veni n ajutor. S-

a urmrit reacia persoanelor care treceau pe lng subiect. n cazul sprijinului oferit de

ctre complice, 50% dintre trectori sreau i ei n ajutor,fa de 23% n situaia n care

9


10/11

complicele mergea indiferent mai departe. Evident,dac un director ctig simpatia i

respectul unora dintre elevi,acest lucru este o bun baz pentru declanarea unei reacii

asemntoare i la ceilali.

Ca director,pedagog trebuie sa cunoti foarte bine metoda explicaiei. Ea este

folosit in scopuri strict didactice ,de transmitere a unor noi cunotiine si mult mai puin

sau deloc cand vorbim despre crearea unei atitudini pozitive n clas,n coala si in al

doilea caz,profesorul sau directorul cand are de anunat ceva folosete mai mult un limbaj

directiv. Cercetrile arat ca folosirea in acest domeniu a explicaiei ar fi foarte util. Ar

crete procentajul elevilor care ar urma indicaia i s-ar implica profund n sarcina

propus de cadrul didactic sau director. Acest lucru este posibil deoarece nu ne place s

urmam ordine,n schimb,dac avem motivaia acestor ordine,logica lucrurilor ne face sa

resimim respectivul aspect mai putin constrngtor i s aderm la motivaia respectivajungnd s considerm c avem un grad de libertate lrgit ,iar respectiva decizie este i a

noastr deci supunerea de care dm dovad are loc prin propria ncuviinare.

Mai mult dect att,explicaia unui lucru face mai uor de acceptat,ne induce

sentimentul de siguran i de control al situaiei. S-a realizat un experiment surpinztor

prin care s-a demonstrat c doar ideea de explicaie i nu neaprat coninutul explicaiei

ca atare este suficient pentru a provoca acceptarea din partea celuilalt.

Daca a fi directorul unui liceu, a dori,ca orice alt director ca profesorii,elevii s-mi urmeze indicaiile. Aadar, pentru a spori succesul ca acest lucru s se ntample, nu o

sa spun, sau sa fac niciodat nimic fr a-mi argumenta decizia in faa elevilor si

profesorilor.

Dac a fi directorul unei coli sau a unui liceu a proceda astfel: a afla ce-i

doresc salariaii printr-un chestionar, discuii; a testa anual profesorii prin

diferite,teste,chestionare; a adopta cu personalul colii un comportament asemntor cu

cel pe care a dori s l adopte eful meu cu mine; a asigura bune condiii de munc:

cldur, ap, iluminat, msuri de securitate a personalului etc.; a crea o atmosfer de

lucru plcut i dezvolt spiritul de echip;a sprijini dezvoltarea profesional a

salariailor, mai ales a celor debutani n sistem; a felicita angajaii i le-a mulumi

pentru toate lucrurile bine fcute; a fi loial fa de unitatea de nvmnt i

responsabil n deciziile mele; a ndruma i controla activitatea ntregului personal al

10


11/11

unitii de nvmnt ; a elabora planul de colarizare n concordan cu cerinele

elevilor, prinilor i obiectivele de dezvoltare ale comunitii locale; a coordona

activiti de pregtire suplimentar a elevilor participani la examenele naionale,

olimpiade, concursuri, a celor cu dificulti de nvare; a verifica modul de inere la zi a

contabilittii; a monitoriza prezena la programul de lucru i a consemna absenele

personalului; a dezvolta i promova o imagine favorabil asupra colii, manifestnd

receptivitate fa de problemele comunitii, capacitate de organizare, creativitate ,

responsabilitate, profesionalism;as dori crearea unei mai bune securiti n coal i cred

ca acest lucru s-ar putea oferi prin prezena permanent a unui gardian, prin ua nchis a

curii colii astfel nct pe parcursul zilei s nu poat intra alte persoane din afara colii.

a dori un magazin n coal cu produse ct mai sntoase,fr chipsuri sau sucuri

acidulate;a Organiza spectacole educative cat mai dese pentru ca elevul s aibposibilitatea de a-i arta talentul; a organiza proiecte pentru schimbul de experienta care

e foarte important in dezvoltarea elevului cu alte licee din ar i din strintate; chemarea

unor specialisti de 2 ori pe an pentru a vorbi elevilor de diferite cariere pe care sa le

imbratiseze si a organiza un program de teme after school pentru cei care au nevoie de

pregtire,nelegere suplimentar.

n concluzie ca sa poi avea succes ntr-o misiune att de important trebuie s

ndeplineti o mulime de criterii i tot timpul s fi pregtit pentru a nva lucruri noi ,sfi deschis la noi oportuniti att pentru tine ct i pentru cei din jurul tu crora vrei s le

deschizi o u spre speran, spre mulumire spre sine i a avea o via mai bun.

11

Daca as Fi Directorul Unui Liceu

Documents

Transcript of Daca as Fi Directorul Unui Liceu