BASARABIA

51 BUCOVINA DE SUS

SUB NOLJA STAPANIRE

D. PADURE

1 9 4 1

7

Arl

T

www.dacoromanica.ro

BASARABIA

1 BUCOVINA DE SUS

SUB NOUA STAPANIRE

D: PADURE

1 9 4 1

www.dacoromanica.ro

S94 frant truind

A fost sortit zilelor noastre o mare §i grea durere. Ni s'auschimbat hotarele rii. S'a rupt din trufml Moldovei luitefan Voda partea de radrit, de acolo unde se'naltä

dimineata soarele aurind campurile i ni s'a sfa§iat o partedin Bucovina, Injumfitatind frumosul tinut al fagilor i tul-burand odihna Voevodului din sfanta mftnastire a Putnei.

Se vede ca, trebue sit ispfisim picate grele de suntem pu§ila ala de chinuitoare ineerciri. Poate am suptirat pe Ace lacare toate le vede si le oranduqte, poate am slujit necinsteinedreptittii, poate am ocolit biserica i am alungat dela (lir-nicia straveche pe &Irma poate am tuthurat oranduielilefirqti cu färädelegile noastre; dar orice am fi pidtuit,suferinta de azi ni-i de ajuns i ne va fi indreptar pentruizbanda de maine la care trebue sã ajungem. Ca dad yamlksa urrnWor o Romanie atirbita, blestemul Jar ni se vacuveni pe deplin i rusinea va pune pecetea ei de foe peobrazul fiedruia.

Opt Bute de mii de ostRi s'au jertfit ca s iii lese o tardmare, frumoasä i bogata. Sträjuesc cruei de morrninte prinmunti, prin Iuminiuri de vâi, prin cimitire shtesti i subfiecare cruce odihne§te uu frate care eu Angela lid a botezatglia Romaniei Mari. Pretutindeni intalnim eroi infratiti priamoarte la marea biruint4 §i la mWenirea care ne-au lasat-o.

Vorn putea noi fnglidui multa yremo pe umerii i Con-§tiinta noastrA pietrile de mormant ale acelora care ne-audat biruinta dela Mara Oi i izbanda cea mare dela Maramti?

www.dacoromanica.ro

4

In rugaciunfle noastre din noapte i de dimineatä, sa in-genunchem in fata Atotputernicului 1 cu lacrami sh-i ceremsa ne apropie ziva cand ne vom ,arata vrednici de jertfeleinaintasilor. SA sune ceasul drepátii, dandu-ne prilejul sadovedim ca'n fiecare roman se sbate dragostea de mosie,fiecare brat ii de fier, ca. fiecare stradanie ii de otel.

A fost sfarsitul lunii Iunie din al 1940-lea an asa de du-reros, ca slova nu-i sa-1 descrie. Pe intinsurile basarabenegraul, sub jarul soarelui Ii parjolea spicile bogate. Era, inlumina verii, minunata, priveliste de belsug. Maid adia boareacaldurii spicele grele s'aplecau i cat prindeau ochii valuride amnia se clatinau usor pe departari.

Inflorise pe (Tome floarea soarelui' si-ti era mai maredragul dimineata sa vezi cum lanuri de rathrita1) sorbvapaile de aur. Erau ma de rasarituri zambitoare in zari,strajuite pe haturi de maci de sange si de sulfina parfumata.

Orzul era des si galben, cum ii ceara ; secara crescuse pada'la bran! omului i porumbul Inalta spre cer sabii verzi. Searata pretutindenea an de belsug. In unele parti ale Basa-rabiei livezile suferise'n iarna i podgoriile de asisderea. Erauinsa i livezi pline de rod si podgorii incarcate, bucurand peharnicii nostri moldoveni.

In Bucovina codrii erau parch mai frumosi ca'n alti anifanetele mai pline si mai imbalsamate; ogoarele de cartofi

s'aratau darnice i semanaturile vesele. Dealurile i colineleerau vrastate ca niste covoare i pe la margini de poene pri-sacile indulceau traiul oamenilor.

Dumnezeiasca binecuvantare i har dant coborise pe ta-rina din ra'sarit si din mieazanoapte, sa ne fie poate ca omustrare si ca o vesnica aducere aminte. Cum din tata in fiuse povesteste despre navalirile barbarilor, asa s ramaie. innoi, Ora in ziva razbunarii, amintirea verii imbelsugate

Floarea soarelai.

si

ea

t 1

fi

www.dacoromanica.ro

5

cad dusmanul, fara vreo truda, a pus stapanire pe uncledin cele mai rodnice fasii de pamant.

§tiind c suntem inconjurati nuniai de vräjmasi profitori,rusul a gdsit prilejul sá ceard, Basarabia care a fost totdeaunaa noastrid si care va fi a noastra cat timp vom fi &Manzi-0de un Dumnezeu si de o credincen El si'n noi.

Am juclecat noi ca, oricate dovezi de vrednicie am da,n'am putea duce lupta la toate hotarele tàrii, cu toti dus-manii pregatiti S ne atace. i stavilind lacrimile i 'ngro-pand In noi durerea, am fost nevoiti sa ne retragem din Ba-sarabia care la 1918, de buna ei voie, s'a realipit la Moldovamarilor Voevozi.

Se hotdrise 4 zile pentru parasirea tinutului dintre PrutNistru si a partii de sus a Bucovinei. Dar dupil cum stim

din istorie, rusul om sd se tind de cuvant, iar rusulcomunist i mai putin. In loc sã, iutre armata bolsevica inziva de 2 Julie, a *runs chiar in intaia zi, intr'acea zi deVineri, zi de post si de rugaciune pentru neamul ortodox, inzitia de 28 lunie.

Fardsind In grabh avutul, basarabenii i bucovinenii aufugit cii ate erau pe ei, lasand in urma, gospoddrii i asezdriromanesti instdrite, lasand ogoarele luCrate, pardsind pd-mantul mostenit din mii de ani, iudepartandu-se de mormin-tele unde Odihnesc cei dragi, de bisericile frurnoase, demandstirile tainuite in sanuri de phduri.

Au trecut prin sate si le-au iesit inainte norodul plangand.Ingenunchiau batranii si se väitau : Fratilor, dar pe noi Ciiine ldsati?". Särutau hainele ostasilor, urmele cdrutelor, sezbuciumau ca'n fata unui prdpad si se rugau. Iar gospodi-nele, cu siroaie de lacrami pe obraz, aduceau de-ale mâncarii

apd proaspátd sa se ricoreasch bejenarii. Plangeau clopo-tele biserieior, tipau copiii, urlau caiiiui prevestind a du.§i-a prins deodata sä plonk mascat si des. Nu era ploaie de

nu-i

si

www.dacoromanica.ro

varA, exa plAnsul Natiei, era jalea TriI, erau lacramile tiara-dului care pleca 0 a celui care ramAnea.

Vineri i SimbAtA au lost zile de apocalips, cum paves-tevte sfânta carte, apoi pe framAntarea de moarte s'a a§ter-nut sthpAnirea dusynan'a, indulcith i fag4chlitnare la 'neeput.MOnau strAinii 0 mai ales evreii propovAduind raiul bol-§evic. Prin satele rnoldovene§ti nu mai conteneau nouiimusafiri. Unii, comunWi riginii, ada0 de peste Nistru, alliilocalnici cad 22 de ani lucraserä In ascuns, rosteau

Inipnian urecbile ascultAtordur cu tote:

De amu flu yeti mai plAti biruri ca sub romani; panuIntcat vreti vi se da'. La, §coii copiii von avea cArp gratuitenu yeti mai plati taxe pentru ei. i ate i ate, de se minunauromanii nqtri de uncle le mai scot, *i unii, pupni la numAr,credeau, cla cei mai multi InAbusiau oftatul i strAngeaupleoapele nu nAvAleascii plAnsul.

Dar cu biserica i en preopi noOri cum rAmhne ?intreba &ate un bh,tritn.

Cam a lost 0 pan'acuma. La noi 1114 te si1ete nixnerdcrezi iii ce vrei. Fiecare e slobod sA se duc4 sau nu la

bisericA, Ihmurea cAte Un bokevic, de obiceiu un copilandrurAu in3brAcat 0 slab, lihnit de foame.

Dar cu limba noastrA moldoveneaseA ce are s4,' fie?

Doar Basarabia-i republicA moldoveneasck rgspundeamite un evreu colindãtor prin sate. Limba va fi cea, moldove-neascA 0'n administratie, poalk biserick iar condu-cerea'n administratie veti avea-o voi rotala

Asta-i bunk se bucnra eAte-o femee.

Tti s taci, so rAstea bhebatul, tu nu tii ce-ar's4 cie,ofta romituul, cu gandul i nAdeyea la Dumnezen numai.

intelepciunea moldoveanA s'a adeverit i tacuta judecatii6'01 impliait atcloina.

cuvism-

taxi si

du ielile

3i

35

*i

O'n §i'n

www.dacoromanica.ro

Proprietatea sub uoua stapiinire

Cateva zile lucrurile au iners en oatecare ingaduinta. Bol-evicii in Bucovina 0 Basarabia 1 'neepnt nu

mai saturau de maneare, bautura i eumparkturi, c4ci totierau galbejiti de foame 0 calicos imbracati. Se minunau catde bine traesc romanii i ce gospodarii imbelsugate au.

Plateau oricat pentru mancare si haine ; plateau 5.000 leipentru o camasa, si 8.000 lei pentru o pereche de pantofi pur-tali, din a4cei de varh, cu gauri. Plateau 5-6.000 lei un emsde rnilnh, iar femeile cari nu cunosteau ce-i ciorapul, plateauoricat pe-o rochie veche sau pe o pereche de pantofi. Ca toateeran in zdrente i cu ineältari pe cari, la noi, nici cersetoriinu le-ar purta.

Asa veneau bolsevicii din raiul" lor in tara noastra shscape pe thrani de jugul boerese", dup5, cum menu spuneauei, desi, dupa reforma agrar4 infaptuita la 1918 de SfatulTarii", in Basarabia n'au mai ramas proprietati boeresti,moiiIé proprietarilor flind impartite la tarani. Toti auprimit &ate 6 ha. sau, eei can an avut mai putin de 6 ha. lis'au Iruplinit lotul. Proprietarilor Ii s'au lasat ate 100 ha.a dica atatea eat sa nu le poat4 lucra cu masini, duph eerin-tele unei bune culturi. Deci in Basarabia si Bucovina nusunt nici boeri" nici robi".

Sá vedem cum se tin bolsevicii de euvant In ee privesteproprietatea. Intai, din casele ramase pe urma refugiatilor s'aridicat tot si s'a trimis peste Nistru: mobila i lucrurile.Apoi i din celelalte case s'a fdcut la fel. Stapanilor caselorIi s'au lasat &ate o odae sau au fost Ksati sa locuiasca vreobucathrie din ograda san vreo magazie, iar duph ce au fostgolite camerele, au adus s locuiasca in ele told puseariqiisloboziti din inchisori, toti borfasii mahalalilor si riii satelor,evreii fara capatain ori bolsevicii veniti de peste Nistru.

naveslind se

www.dacoromanica.ro

s

E drept a. nu s'au cerut impozite in bani pentru phm'ant,in schimb s'a cerut dijma din roade.

De la Moscova, capitala republicii bolsevice, s'a dat la 17August un ordin ca din recolta. anului 1940 sa se predeaStatului grAul si porumbul dupa urmatoarea socoteala:

Judetul Soroca :

Pan& la 2 ha. ate 90 kgr. de hectar.Cantitatea creste Oita la 530 kgr. de hectar care se ia la

Intinderea de 25 hectare.

Judetele Cahul si Orhei :

Pita, la 20 ha. ate 70 kgr. de hectar.Cantitatea creste dupa numarul hectarelor.Peste 25 ha. se ia eke 550 kgr. de hectar.

Judetele Balti, Lapusua, Cahul si Soroca:

Para la 2 ha. cate 250 kgr. de beam..Peste 25 ha. ate 700 kgr. de hectar

Pentru cultivatorii de fasole soia :

Judetele Balti si Soroca :

PAna la 2 ha. eke 300 kgr. de hectar.Peste 25 ha. ate 800 kgr. de hectar.

Judetele Tighina si Cahul:

Paha la 2 ha. ate 200 kgr. de heetar.

www.dacoromanica.ro

Cantitatea se mare0e dupä numArul hectarelor, a tingind600 kgr. de hectar, când intinderea de phmânt trece de25 hectare.

Dach socotirn In lei kilogramele cat au trebuit s se

predeie, arkthm ch'n republica sovietici impozitele sunt Intre15-20 de ori mai maxi de cum erau sub noi In Basarabia.

Dar, scrie ziarul Basarabia Sovieticci" din 2 August, chrestul recoltei, dupai ce agricultorul 1'0 pOstreaza shmanta,poate fi vandut numai In urma unei aprobeiri anumite cinumai diva' ce vor fi platite toate &rile ceitre Statul Sovietic.

Adick dupg ce s'au luat taranilor impozitul In natura,(dijmai) trebue A-1 mai plhteasci §i in bani !...

Asta Inseamna la comuni§ti: veti fi scutiti de impozite,nu ca sub romani".

Tgranii sunt datori sä dea din recolth atat cat hothrh§teordinul sosit dela Moscova ; iar acolo uncle n'au rodit ogoa-rele, nu se ingiduie nicio pasuire, taranii fiind nevoiti s'àcumpere din alte pärti ca sh implineasch kilogramele Cate se cer.

Dar comuni0ii au nhscocit i alte soiuri de biruri. Se pla-te0e i pentru camerele de locuit. Vine functionarul bohevie

mäsoarh odaia. i trebue sh se pläteasch pentru unmetru lungime i 14ime muncitorul pläte§te 18 lei, functio-narul 40 de lei, iar preatii 90 de lei pe lund.

In Basarabia O. Bucovina nirneni nu e stapin pe proprie-tatea i pe rodul muncii lui. S'a luat pdmanturile mânästirilor§i al bisericilor, imphrtindu-le la tärani, nu in proprietate, cinumai pentru munch, proprietarul phmântului ca §i al gos-podáriilor fiind Statul Sovietic. Thranul i muncitorul suntrobi i urmarea robiei lor e cã n'au ce'mbthca i n'au cemanca.

Autoritatea comunalh tine socoteali pang §i eke ouhtrebue sä deie fiecare ghina §i dna' o ghing se oug. Inteosaptamand mai putin, trebue sa", eumperi ea sã ajungi la nu-

9

:si-ti

www.dacoromanica.ro

16

meirul de ouil rerUte, Cine ace mai Inuit de pert, plh-tete o dare de 100 lei pe an pentru fiecare gaina mai mutt.

Cine are o vad mai mare d.e un an, prate§te 25M00 leiimpozit anual.

Därile insh crese dacA 6 vorlia de rhe0 i) sau mazflli 2).Acestora, hind oanieni mai instAriti 11 se cer impozito de zeceori mai marl, urmArindu-se nimicirea aeestor moldovefli,striljeri al pfimantuhti strabun, hotarniciti pe mosia lor aeolode mad. Voevozi ai trecntului. E o jalo do nedescris prinsatele do mazAli i raizesi, prin Stoicani, Iiristici, Rttghi,Bhdiceni, Sestaci, Tepordei, Popesti i altele din judetulSoroca, Nirani, lloldurqti din Lipu Oa i prin thate satelefrumoase i bogate dintre Prut §i Nistru.

Toate bogfitiile Bucovinti i Basarabiei art lost 0 stintridicate i trimise'n Rusia, acolo uncle nOtodul filop.re dofoame, sarkind satele i orei i land populatia romri-neasca s'a ce s'a se hriinevea'.

Asa' toamiih, rodid 1ivziIr 0 al podgorlitor au Natdrumul peste Nistru. Vinurile dela Purcari, dela *aba, delaRornane§ti, dela Tighina, dela Costiugeni, dela Cubolta, dela&Roca, indestuleag astki mesele celor ce condud acelemilioane de ru0 flaintinzi i goi, salahorii unui regim deapilsare, de necredinth, de minciunã.

S'au ridicat acuma din Basarabia s'au trimis: 30 vagoaueprune uscate muncitorilor din Letonia, Estonia 0 Lituania,70 vagoahe lit Uniunea Sovietid. Dela Tighina i Ciiusans'au trimis un tren on fructe muncitorilor din Leningrad 0alte 2 trenuri muncitorilor din Aloscova, E upr de inchipultce-a mai limas sit manânce fratil nqtri dupd ce le-a luatgranele i legumele i fructele.

Populatia dela sate a rilmas i filfa, vite de mund, 0 deAgentii comuni§ti au cutreerat satele 0-au cumpiirat

1) Razesi: Gospodari fruntaiti instariti do Voevozi pentry lapie vicLoinice.2) %mill : Boni seoli tiin rangttri (slujbe) de brare Aioetrozi.

gilini,

hrana.

n'aiba en

2i

www.dacoromanica.ro

1 1

vite pe preturi de netnchipuit. Taranii nu vroiaudar) mai eu sila, mai cu preturi mari, au in§elat pe shteni

saracit deabinelea.Dad un -*Mt cerea 5.000 de lei pe o vaci, i-se da

30.000 ck lei. i omiil e racomia, lua i se minuna de clár-nicia comnnista. Astfel, cu asemenca pretuti marite, basara-behii 0-au vandut totul. Dar la 1 Septenvrie s'a dat ordin

let nostru rtu mai are valoare. Atunci au priceput basa-tabenii galantonia ruseasci. Au rams cu läzilc incircate delei 0 en gospodaria vandutá.

Pentra primavara Care vine ogoarele au timaf3 in mate partenearate. Taranii, mai ales cei din Basarabia unde pamântulde lucru e mai intitis i tnai prielnic sämitnaturilor, n'au 'nutsh-1 lucreze intrucat §tiu ca recolta ce va veni nu va intra inco§arele lor i va trebui dusä la magazia obsteasca a Statului,caci pentru primavara Care Vine SoVietele au hotarat infiin-tarea de gospodarii ob§te§ti, ceeace pe limba lor se cheama4,co1hozuri". Toamna toate produsele se vor aduna la acestecolhozuri, iar taranului care a robit din primavara parfà lacules, i se va lasa un numar de kilograme pentru fiecare zilucrata.

DupA ceasta masurà s'ar phrea ca, taranii harnici se vorbucura in toamna de-o oarecare cantitate de recolta 0 eastradania lor este oarecum recuuoscuta.

Dar nu este a§a, càci comuniVii nu inteleg sä lie intrerani, gospodari instatiti. De aceca tot ce li se vor hisa pentrnzilele de lucru va fi, in iarna, eereetat i ridicat din cant'tatea lasata, ramanand agricultorului numai atilt cat, cushracie, sfili tie zilele.

Bol§evicii stint impotriva gospodarilor, impotriva oante-nilor care prin mune& i chiverniseala reueese u interneezenil rost irnbelpgat. Comuni0ii socotese pe rail satelor, pebetivi, pe tâlhari, pe puscaria0, deopottivi cli oamenii ea-

a§ezati, socotiti. Ba, cei dintai au dutare li se

sä vanda

td

ntinti,

sii-au

mita:

www.dacoromanica.ro

12

dau inskcinki in conducerea administratiei, stint vaalti ingospodkiile bune si ajung din derbedei Dia' Dumnezeu §ifka cinste, §efi 0 indrumätori. Halal de ap §efi!

Când trei sferturi din recolta verii trecute a fost luath destatul comunist, la ce-ar mai lucra taranii pgtmântul?

In vara trecufa, n'a rglnas palma de ogor nelucrata. La-nurile de grau, de floarea soarelui, de orz, de secará, de ovaz,vrktau Basarabia 0 mângttla privirea chlatorului. Iti eramai mare dragul sa, colinzi satele 0 campurile dintre Prut0 Nistru, unde harnicia moldovenilor impodobise totul.

In prim'avara care va veni p'arloaga 0 pustiul va stap'anipamintul.

i lipsurile 0 foametea va stArni la up fieckuia.

Biserica sub prigoanii

Este un lucru §tiut, cand spun ca. bol§evicii nu cred inDumnezeu, nu se inchina, nu se duc la biserici 0 n'au biserici,caei acele cari au fost le-au schimbat in mori, in magazii sauin locuinte.

Au dtmas in Basarabia sute de biserici frumoase 0 unelepline de averi, biserici cele mai multe ridicate 0 inzestratede voevozii no§tri, de dilugki credincio,i sau de boieri cuevlavie 0 cucernicie in viatä. Au rämas 30 de mandstiri,schituri 0 frAtii, toate &Mite de strábunii no§tri, uncle pri-veghind comori de icoane 0 odoare. Numai la ManiistireaNoul Neamt (sau Chitcani, cum i se mai spune), pe laugh Ti-ghina, au duns odoare de sute de milioane. Erau in aceastamandstire icoane, batute cu pietre scumpe, in valoare de 80de milioane una ; apoi vesminte cusute cu fir de aur i argint0 ckti vechi scumpe a ckor socoteala nici nu se poate face.

Toate aceste sfinte avutii au luat drumul peste Nistru,dupl ce unele au fost jefuite de evrei, in zilele p'ana la meza-rea administratiei comunibte.

www.dacoromanica.ro

13

La inceput preotii au fost läsati si slujeascg. Si sfintelelocasuri erau pline de credinciosi. Dupg, o lung, s'a dat ordinpreotilor tineri cd nu au voie sä via la biserich. Dupäcateva zile ne declarg preotul Damian care a stat 2 lunisub ocupatia bolsevicä s'a dat orflin ca la biserid n'auvoie sa, vinä copii si c5, fac pe preoti raspunatori de aceasta.Apoi s'a dat ordin ca preotii cari au copii n'au voie s'a li sevorbeascg, de Dumnezeu sau sh-i invete rugAciuni.

Din toate scolile, primäriile si din toate localurile s'auadunat icoanele si candelele.

Evreii se'ntrec a batjocori credinta ortodox& Ei au de,-vastat bisericile, le-au jefuit odoarele si au necinstit cele sfinte.

Asa, in fostul local istoric al Sfatului Thrii" era si-un fru-mos paraclis zis al TJnirii". Evreii au ridicat icoanele si.odoarele din aceastà bisericuta, le-au dus in strada Alexandrucel Bun, adicd in inima Chisinhului ca sa vaa toati lu-mea le-au aruncat jos si le-au calcat cu picioarele. Ausarit atunci credincios,ii oprind aceasth pamgärire.

Intr'o zi din lulie, pe când 2 preoti batrâni slujeau incatedrala din Chisinãu, au intrat doug, evreice si-au inceputsa,' rosteascg, vorbe urite. Credinciosii ati dat evreicile afar&spunându-le : Treaba voastrà este la sinagog& nu aici".

Frumoasa mângstire Värzäresti din judetul Läpusna afost ocupata de evrei, mai ales evrei veniti de peste Prut.Calughritele au fost alungate si'n chiliile lor odihnesc astazicei cari L-au rästignit pe Hristos.

Turnurile Sfamtei Mitropclii din Chisingu au fost ani-mate, iar in ziva de 10 Septemvrie evreii au dat un concertin biserica mitropolitanä la care a luat parte jidovimea dincapitala Basarabiei.

La bisericile cari nu s'au inchis au voie sg, yin& numai ba-bele si mosnegii. Comunistii insä au pus o dare de 80.000 leianual pe fiecare preot. Si cum acest bir nu se va putea plati,se 'ntelege ca, bisericile vor fi inchise dela sine.

www.dacoromanica.ro

14

Manastirile fiind schimbate in magazii sau locuinte pentruevrei, calugarii au luat drumul pribegiei. Colin& satele siraman prin ele, acolo unde preotil au plecat. Dad, nu so in-voiese la rugaanintile lor, taranii Ii opreso cu sila.

In aceste zile grele de suferintit, de apasare si de jug strain,atata le-a ramas moldovenilor nostri: eredinfa in Dumnezeu

alinarea sulletelor In rugeieiune.

La Mitropolia din Cernauti au intrat intr'o Arbatoarecativa ofiteri romani dintre eel ce sunt insarcinati sa stabi-leasca diferite socoteli cu bolsevicii. Cum s'a vazut uniformaromaneasch, indata s'a vestit si sfantul locas s'a umplut delume. Toti treceau pe Mina ofiteri si-i atingeau 0 le man-

u ha inele.Sclipati-ne de aici fratilor", rostiau ei incet, avand ochii

In lacrimi.A trebait ca ofiterii sii paraseasca biserica, altfol ear fi

fAeut manifesta tie in casa Domnului.

Itegimul comunist nu ingaduie un train mai bun si nuiugaduie nici biserica. Totusi multi din bolsevici cred inDiunnezeu si in ascuns se roaga Lui. Cateva pilde ne suntde ajuns: pe malul Prutului se afla in gazda la un preot unofiter rus cu sotia, soacra i tin copil mic, bolnav. Preoteasai-a convins pe pArinti sit boteze copilul. Dapa botez, copiluls'a filcut bine. De atunci ofiterul si familia lui se due peagi.ans la biserica si se maga Domnului.

Doainna Procopie, proprietareasa, venig dela Balti, nepovehteste: S'a dat ordin sa, se ridiee ieoanele din biserica delanga inchisoarea orasului. Preotul a spus: Eu sunt batran,nu ma pot urea sh le daa jos. Puneti pe soklati vostri Fri ledeie". Un soldat suindu-se pe scaM s ridice icoanele, a cazut,

frant picioarele 0 a murit. Atunci soldatii s'au adumitau cerut sá nu se mai ieie icoanele, socotind intarnplarea eao minane dumnezeasci. Iar preotul rosti: Asta-i pedeapsalui lltunnezeu fnipo triva color cel-I batjocorese".

si-a si

.13ti

gitia

www.dacoromanica.ro

15

0 alta intamplare pune in lumina puteiea dumnezeasca.I3okevicii au dat ordin sa se &gram turnurile sfintei Mitro-poll a Chiináului, dar nici un basarabean n'a vrut sa lucreze.A trebuit sa se aduca lucratori de poste Nistru. Cand au vrutsa darame §i. altarul, o prabu§ire a omorit doi munciteri.Atunci lucratorii au cazut in genunchi §i-au inceput s facacruci, rugandu-se Atotputernicului.

Cu toad asuprirea, Cu toata lupta dusa impotriva religiei,conmn4tii, multi dintre ei, cred in Dumnezeu §i'n ascunsse 'nchin Lui. Se pazesc insa de agentii evrei cari ii urmarese,Ii supravegheaza §i-i denunta. A crede in Dumnezeu este lacomuni0i la fel en a savaqi o crima. i cele mai grele pe-depse se dau acelora care slujesc in ascuns credinta cretina.

Sunt totu§i comunkti cari pe fata se area slujitoriDomnului. Aa povestqte un dascal dela biserica Sf. Iliedin Chi§inau, venit in Vechiul Regat, dupa ce a trait doualuni sub comuni§ti:

Inteo Dumineca pe cand se lama Sfanta Leturghie, deo-data rasuna in biserica o voce frumoasä, cum rar so intalne§te.Cantaretul, ascuns dupi o icoana, canta raspunsurile Inge-re§te. Aproape de ispravirea Leturghiei, ie§i de chip", icoanaun ofiter bol§evie, ceru dascalului o bucata de hartie, faeu unpomelnic dadu unui credincios sa-1 duca in altar preotului,impreuna cu cateva ruble. Pe urina incepu s canto iar Eti;de frumos, incat lumea din biserica plangea in hohote.

Dupa slujba, ofiterul comunist vorbi dascalului : Nu temira Irate, ca eu cred in Dumnezeu. Din pricina credinteimele am suferit i sufer mutt. Am fost i sunt urmarit, darorice mi s'ar face, eu mi parasesc credinta in Acel-A-Tot-Puternic".

Sub regimul bolpvic nu este nici botez, nici cununie. Candse na§te un copil s'anunta §eful comunist din localitate, carevine, ia copilul in brate §i. spune : Jur sa, facem din el uncomunist adevarat". Acesta-i hetAzul. Tar dish-Lurie tin exista.

§1-1

www.dacoromanica.ro

16

Te duci la rful comunist spui : Vreau sa mA insor eufemeia cutare". Declaratia aceasta Ii de ajuns. Dupg 5 minutepop veni sa spui: Nu vreau sA mai trAiese cu femeiacutare". gata despArtirea. Asa te pop de zece ori casAtori

desparti intr'o zi.DupA ce-au venit bolsevicii in Basarabia au inceput, in

tainA, sa-si boteze copiii. Pe unii chiar copii mari.Povestim o intamplare numai. La un preot din Cernauti

a venit o doamnA si 1-a rugat sa-i boteze un copil. A rugatsa-1 boteze nu la bisericd, ci in casa, deoarece este sotie deofiter si se teme sA nu afle autoritAtile militare. In tot tim-pul botezului doamna a stat in geminchi i s'a rugat.

Astfel stA In Basarabia si Bucovina credinta in bisericAsub stApanirea 'Agana a comunistilor.

eoala romaneasca sub stApanirea comunisti

N'a limas, in 22 de ani, catun cat de mic sa n'aiba scoalalui. Am putea spune ca s'au cladit i infiintat prea multescoli in Basarabia in vremea cat acest frumos tinut a traitinfrapt cu Vechiul Regat. *con primare i coli secundareerau pretutindenea. Rama sfn satele mari erau gimnazii, scolide meserE; sau scoli de agricultura. Dar in capitalele de ju-dete, ce marete cladiri s'au ridicat peutru licee i coli nor-male si seminarii ! Un adevarat palat era cladirea liceuluiTehnie-Agricol din Soroca i Liceul A. D. Xenopol". In BalPcladirea, ispravita num doi ani, a liceului de fete DomnitaDeana" i Seminarul erau printre cele mai frumoase din tail.

asa in fiecare orm din Basarabia si din Bucovina de Sus.en toate acestea, un ziar care apArea la Chisinau,

scrie Un comunist c'a trebuit sa umble o zi intreagh en ma-sina prin judetul Orhei pana a dat peste o roala, iar copiiinici n'auzisera de roala". Trebue sa fii comunist ca sa spuiasemenea neadevaruri. Dar uncle sunt faptele care sa urmeze

ii

si

Si

www.dacoromanica.ro

17

puselor sovietice din primele zile, ch Basarabia si Bucovinavor avea o adevarath scoalh moldoveneasch? A lhsat tinutn-lui rhpit numele de Moldova", dar vieata, invatatura, obi-ceiurile, &Ate le inghduie comunismul, sunt toate rusesti. Secant& mai ales a se rusifica scoala. Dach 106 ani cat timp afost Basarabia rhpiti, locuitorii n'au invätat limba rush, cumvor urma copiii noua invátaturi cand 22 de ani n'au deprinsun cuvant rusesc ?

Indati ce-au intrat bolsevicii, grija kr a fost sh'nstrhi-neze limba romaneasch. i.-au inceput cu scoala. Toate scolileau fost indrumate in scoli incephtoare si scoli mijlocii. *colide bhieti si scoli de fete nu mai sunt. meth si fetele invatala un ke. Toti elevii au fost dati cu o clash in urinh pentruch,moldoveni fiind, sh poata, invAta limba patriei mame",adich limba rush, dupa, cum márturiseste tovarásul" An-tosiac, Comisarul Poporului1) din Republica Moldoveneasch.

S'a trimis din Moscova la Chisinhu 97.861 chili in limbarush, pentru 36 de obiecte, a§a ch scolile vor fi imphnate cuslovh de invatátura comunisth ruseasch. In judetele Hotin,Cetatea Alba si Ismail se'nvath in §coli in limba ucrai-nianh 2).

Scolile s'au deschis in Septemvrie. La sate se invath 7 ani,),

la orase 10. Peste 500/0 din invathtori sunt evrei. Pricepemdeci cath dragoste vor avea acestia pentru limba moldove-neasch si cu cath strhsnicie vor lupta impotriva religieiortodoxe.

Fiecare sena are doi directori : unul politic §i unul admi-nistrativ. Ace§ti doi directori alchtuese zilnic planul de IntlIn swath, se di cu inversunare lupta contra religiei si se in-va th legea §i eredinta comunista. Aceasta sarcina cade ingrija conduchtoruldi politic si cum evreii stint cei mai maridusmani ai credintei crestine, aproape toti directorii politici

1) Ministru.2) Ruteneascl.

www.dacoromanica.ro

18

AU lost reerutati dintre evrei. Ceea ce inseamni elt evreiiindrumeazii invatArntmtul in Noll.

Tinerii cari au ispreivit liceele romanesti an voiemeze la Universitoltile de peste Nistru, wuntai dacd dau o de-claratie cei 3 ani nn se von intoarce in Basarabia. Bolsevicii setem ca studentii reintorsi acascl, la vacante, s( nu sptie ce ielde viatd si ce tel de trai este in Rusia Sovieticei.

Toate ineercArile comunktilor sunt zadarnice. Norodulbasarabean Ii va pästra limba, credinta i datinele, a§a cumau lost pilstrate de stramo0 si cum n'au putut fi insträinatein atittea veacuri de clu§manii cari, vremelnic, au staphitglia indldoveneascá.

Parch' nici n'ar fi rotani in Basarabia i Bucovina deunul metcar, cu vreun rost in administratia sate-

lor sau oiaf;elor. Poste tot numai rusi, ucrainieni i evrei, maiales evrei. CR de greu trebue sã le fie moldovenilor no§tri,cari nu pricep alth limbii, decitt cea invatati dela mame

n'audit la primirie, la prefecturä, la coaI i pe oriundeii innü, nevoile, cleat limbi sträine !...

Blestemul poetului Mihai Eminescu sth Inhrturie inveacuri :

Cinc-a indr4gi1 stniliniinca-i-ar in ima

Mánca-i-ar casa pustia,Yj neamul nemernicia!

kVA, eine sunt conduciitorii administratiei din tinuturilerapite: Guvernul perainian prin ucazul ') din 20 August

1) Lagoa.

un-

I...

ilIc

ad

mentilnim,

SO

www.dacoromanica.ro

19

1940 a numit conducatori pentru Bucovina de Sus si Basa-rabia pe urmatoarele persoane :

Pentru Bucovina: Kolikov, presedintele cornitetului regio-nal ; Zubrifchi F. A. 0 Peasetchi Tr. G., loctiitori ; IvanovSaenco, loctiitor la aplicarea planului de Stat; Kojvhov D. T.,secretar ; Grusetchi I. S., Zeleniuc I. S., Selarenco V. M.,Pavliuc P. K., Klitcenko 0. T., Martinov D. M., Nikitin 0.I., Golub I. S., Gubenco P. In., Kondratenco I. 0., GalaninI. V., Mihalciuc N. S., membri.

Nici un roman.Regitorea Cernctuti: Grusetchi I! S., prim secretar al parti-

dului comunist ucrainian ; Zeleniuc I. S., al doilea secretar ;Oceretcenii V. T., al treilea secretar ; Fialcovschi V. A., secre-tarul partidului privitor la cadre ; Lucitchi I. D., secretar lapropaganda ; Kolikov 0. L., presedinte al cornitetului regio-nal ; Nosenco 0. E., redactorul ziarului regional ; $rerbina I.0., primul secretar al comitetului regional al tineretului co-munist ; Cealih S. P., secretarul comitetului oräsenesc alpartidului; Martinov 0. 111., seful comisariatului de internesi Kalcenco E. A.

Iota acum 0 conducatorii din regiunea Cetatea-Alba: Kus-nriov M. G., primul secretar ; Gorba V. D., al doilea secretar ;Lilwdii P. P., al treilea secretar ; Malear B. G., secretarulcadrelor ; Leonov P. D., secretar la propaganda ; Babenco I.Ia., redactorul ziarului regional ; 'Filonov M. M., primulsecretar al tineretului regional comunist; Polozenco M. F.,secretarul comitetului orasenesc al partidului din Cetatea-Alba ; AS'cdov 0. M., eful comisariatului de interne.

Judetul Celatea-Alba," are urrnatoarea conducere : Kulicov0. I., prevdinte ; Bobrov F. P. i Karnzist Ia. T., loctiitori ;Goloborodko I. I., secretar ; Kuynetov M. G., Gorba V. D.,Vaganov S. G., Gorovoi 0. I., Golovasenco I. S., Zaitev N. M.,Karpov 31. 0., Sedov 0. M., Popov-Tolmacev M. P., SergheeoM. V., Kollrar F. P., Sabin 0. T., membri.

www.dacoromanica.ro

20

Niciun moldovean din lantul de sate moldovenesti de pemalul Nistrului : Purcari, Olanesti, Corcmaz, Tudora, Pa-lanca...

Mai aducem i alte dovezi..Presedinte al comitetului ora-sului Chisinhu este Slusov, iar secretar Iurcov.

Conducator al depoului cailor ferate din Chisinau esteevreul lancu Leit Lot.

Directoare la fabrica de tutun din Chisinau a lost numitalucratoarea T. Bulatova.

0 noud slujba a luat fiinta peste Prut : Slujba de dgtep-teitor al moldovenilor din Basarabia" i aceasta Inshrcinare oindeplineste F. Kurt, moldovean" get-beget !...

ConducAtori ai teatrelor i cinematografelor din Basarabiaau fost numiti Freilihman i Podvoischi, iar administratorevreul Bernstein.

Prin sate au fost numiti conducatori numai rusi i evrei,cei mai multi adusi de peste Nistru, dar si multi dintre local-nici, insä dintre cei mai Ili i lenesi locuitori. Toti cei caresi-au vândut phmantul cu care au fost la 1920 1mproprieta-riti, toti care erau de 'is in sate, sub regimul comunist auajuns sefi, oameni cari dau ordine, iau masuri i lovesc pefruntasi. De aceea moldovenii se feresc de ei, ocolesc adminis-tratia si blestema zilele in care rail au iesit usa de biserica.Cand a fost chemata la Moscova o delegatie din parteaBasarabiei, nu s'au gasit altii sã mearga cleat : I. M. Bere-gosov, I. L. Sevtov, U. M. Lestocenco, M. S. Martiosovici,sub conducerea unuia Grigoriev. Acestia au vorbit in nu-mele moldovenilor lui *tefan-cel-Mare si a lui Vasilie-Voda-Lupu.

Evreii cutreera orasele i satele, factind propaganda comu-nista. Iata eine glasueste in nun' ele Basarabiei : A lost laTighina o intrunire a tineretului la care a vorbit tovardsul"Leimari, iar Colemicov a trimis o telegrama lui TataStalin" la Moscova.

put

www.dacoromanica.ro

21

La o adunare tinuta la Cetatea-Alba au tinut cuvântarlevreii : $apira §i Kiva, jar la alta la Chisinau an vorbit :Selevanov, Hersea Feldman, Crdlov i alti straini de ba§tinasiiBasarabiei.

La procesele cari au Mc dupii, legile comuniste au vole saapere numai avocati evrei, sau ru§i casátoriti cu evreice.

Oriunde se duce romanul nostru in Basarabia lui, intal-neste numai straini. Nu se poate un mai mare blestem pesufletul natiei si nici o mai grea incercare la care Dumnezeusupune norodul de peste Prut.

Bokevicii venind in Basarabia cauta sa'nabuse orice viatamoldoveneasca. Pe de o parte aduc 0 pun in fruntea trebu-rilor straini, pe de alta parte ridica, moldovenii din sate

duo departe, peste Nistru sa lucreze sub pamant laminele de carbuni, in praful care macina plamanii si distrugesanatatea.

Din satele de ucrainieni sau de bulgari nu se ia niciun om;munai prin satele moldovene§ti inisuna agentii comunisti simomeste oamenii. Le di bani dinainte, le a bautura i peurmii, cu muzica ii duce la gara si-i incarca in vagoane cape dobitoace. Apoi scriu la ziare ca romanii cantand au ple-cat la lucru, ca si cum bietii oameni n'ar avea ce munci lagospodaria bor.

Toti acestia earl plead, nu vor mai vedea casa lor, nu maiajung sa se reintoarca in Basarabia. Astfel se despopuleazasatele romanesti i yin strainii sa iee locul celor cari din mo§istramosi au lost stapani pe tarina aparata §i muncita de ei.

La 25 km de Chisinau este un frumos sat romanesc, Strh-seth. Numai din acest sat au fost ridicati si. du§i in neeunoscut350 capi de fanfilie. Unii sunt dusi la Caucaz, in rasaritul

MO la miazánoapte, la marea Baltica, in tinutulde ghiata rapit dela finlandezi, pe unde o sa le ramana oasele,departe de pamantul roditor dela Nistru, departe de rude,de prieteni, in tara fara credinta i fara cruce la mormant.

Ruoiei,

www.dacoromanica.ro

22

§i trunta0i oraelor, toti cei taxi au fndeplinit slujbeseMnate stib ruiâni, dupa te-au stat tateva luni in inchi-soart, att fost trimki peste Nistru, pe jos, sub santinele,talharii.

Poporul nedumerit abd I a0tapta s mune ceasuldreptatii. Prin nude sath Ms& mo1doveniiritma0 fArai pamant,farit vith, fara biserica, fr coa1à, s'au revoltat i iu Miltea midi stapitui si se tin& de fAghtluielile Monte ci sa fieintleno0, drepti i cu tearna de Dumnezeu.

Au fost unele rhscoale cari s'au potolit In singe. Ala afest In marele sat Peresetina din judetul Orhei. S'au Spusfainlliilor cA vor fi seutii de impozite pe pamant, iar la trier

apkut cornunktii cerandu-le din 10 parti 9, itmanandagritulterul u o parte.

OaMenii n'au voit sa se suptte ti au Atm*, pe comuni§tidin sat. Dupa cateva ore au venit 6 automobile blindate,prevazate en mittaliere, an Sees pe bArbati in tnarginea satu-ltil 0 an tia8 in I.

§i'h alte Vrernuri, dtipit turn verbWe istoria, tot orheeniisunt tei dintai care Belittled, jugul pagan de pe grumazalrrot orheenii sunt tei tate slujese, MIA thama, dreptathaadevarul. In satul tamest al Peresechtei azi numai jaledurere ; dar daca pe mormantul color omorati nu strajuesctruci, prin. hioartea 6stàs,easeh, au inertistat crucea razbunariifii hllumile unnatilor. §i parch' s'apropie vremea dad sabiava fulgera manie i dreptate.

Itastoale s'a mai intamplat alte sate de peste Prut.ln plasa Hancesti din judetul Lapilvia, III satul FundulWahl'', a fast impurat cornunistul Oherpec, tntealt satseldattil comunist Efimov.

0 alta revolta inoldoveneasca a fost in satul Hartopul-Micdin judettil Orhei, unde tkanii au skit sa dole foc magazilloruntie li se strange recolta.

intelog romanii, deocamdata, sä scutare jngtil toninnist.

hi-

tuck

Oaion

sisi

§i'n

ea

an

e

Aea

www.dacoromanica.ro

lit legatura cu acest jug ni se poveste§te CA, la Isniail unbolsevic a primit un raspuns darz dela tin moldovean.

Am vela si v'am riditat jugul de lermi al boicritor,spune un soldat comunist.

L-ati ridicat pe cel de lemn i ni 1-ati pus pe tel de fief.,al comunistilor, a raspuns mania nostru.

Iscandu-se o cearth intre soldatii sovietici i taranii romani,un ofiter a venit si a spus: Lasati in pace pe thrani, d eiau dreptate".

Soldatii ru§i, mai ales ofiterii, sunt satui de viata chinuitàde comunist.

Oridecateori stau tie Vorba in patrn echi ott cate Mt roman,se plftn l blesterna regimtil rosq.

La Sarata, sat nenitesë din judetul Cetatea-Alba, era ingazda un colonel comunist. Nevasta 1111 Binda rugat pe sotia gazdei cleie o tochle i b poreehd depant ofi :

Iata ce-mi cla mie, colonel, statul comunist : dreptulsà cer§esc dad vreau sa-mi imbrac temeia"...

La Bálti, povesteste refugiatul Goian, un fost slujbas mareal judetului, a poftit la masa mai multi oftteri comun4ti.Ii s'a dat o masa' gospodareasca si imbelsugata, asa cum. §tiesä primeasc i sa ospateze moldovenii pe mosafirii poftiti.Colouelul in timpul mesei vázand belsugul i frumuseteatacamurilor cu bucate gustoase, nu s'a putut stäpani 0 aspits : Ant lost trimi0 set sceipeim de robie pe basarabeni 0 vilecum treliese ei". Apoi rupandu-0 eania§a a urmat : ce

zdrente purteim noi ofiterii armatei comunisle".

Dela Hotin la Mama Neagra saracia §i nevoia strajuiesatele. Tot ce-a lost be1sug in Basarabia s'a ridicat si s'a dusin republica sovietica. Nurnai sunt pravalii, nu mai ai deunde eumpara stofe, incaltari, nu se Oseste cip scris

maca r.

tara

Si

Iota

lia-tie

liable,sl-i

www.dacoromanica.ro

24

Hrana iarasi nu se gaseste sau, unde mai este, a ajuns lapreturi ne mai pomenite.

Astazi in Basarabia un litru de lapte costa 320 lei, iarlitrul de gaz 100 lei.

Comunistii de peste Nistru socotesc aceasta ca foarte ieftin,pentruca la ei traiul este de zece ori mai scump.

Astfel, la Odessa bunaoara, pentru un litru de lapte trebueplatesti 3.000 lei si nici cu pretul acesta nu-1 &esti.

Putine am gasit, multe am lAsat...

In 1917, dad armata ruseasca era datoare sa ne sprijinein lupta ce o purtam la Siret, a intrat intre ostasi bolse-vismul, adica dezordinea, indisciplina, destrabalarea. Soldatiin'au mai vrut sà lupte. Nu mai ascultau de superiori. Ofite-rilor le-au rupt tresele i i-au batut joc de ei.

Au parasit armamentul unde s'a intamplat, sau 1-auvandut pe bautura.

Inteun sat, Jorasti, nu departe de Prut, un preot a curn-parat cu un pahar mare de rachiu, un tun.

Apoi au trecut Prutul jefuind satele, and foe, nirnicindtotul, ca barbarii in vremurile cand veneau dupa omor i jaf.

Atunci fratii nostri basarabeni ne-au rugat sa venim sa-iaparam de acesti vrajmasi.

Armata noastra a trecut Prutul in Ianuarie 1918, pe-oiarna hapshna, fara omat, dar geroasa strasnic. In drumulnostru am gasit numai prapad i jale. Gospodäriile boerestiardeau. Razesii, mazaiii i taranii chiaburi erau jefuiti, caseledistruse, vitele omorâte. Dadeau foe girezilor de paie i sto-.

gurilor de fan, numai ca sa faca rau i paguba.Din casele proprietarior scoteau mobila, straele, cartile

le dadeau foc. Dela Hotin la Mama Neagra era un pojar.Ostasii nostri an alungat peste Nistru pe barbari 0 au

impanzit randuiala

sh

i lini§tea.

si

www.dacoromanica.ro

25

Se cruceau soldatii de faradelegile ce le intalneau in cale,dar si mai mult se minunau de tara uncle intrase. Auziserdde-o Rusie mare, bogatd, puternich si acum isi farmau picioa-rele pe drumuri zgrunturoase, gra sosele, fard poduri, fardurme de gospodarie administrativa.

In Basarabia in .1918 erau 5 km de sosea buna de laChisindu pang la spitalul Costiugeni. Atata. *i Inca soseauaaceasta avea un cantec: In 1912 implinindu-se o suta, de anidela rapirea Basarabiei, tarul a dorit sa vina la Chisindu.Atunci in pripa s'a facut bucata aceasta de sosea. Pupa cetarul a \rant capitala Basarabiei, a fost poftit sa mearga sila Costiugeni. *oseaua noud stralucea lima.

Foarte build sosea, vorbi tarul (imparatul) multumit.Asa-s drumurile in toata Basarabia, Maria Ta, ras-

punse un sfetnic.Intimplarea asta a colindat toata provincia si acum o

aflasera si ostenii nostri. Radeau si se minunau, mai ales candvedeau ziduri de piatra imprejurul caselor, dar nicio piatrape drum. *i &Ind s'a desghetat, atunci si-au dat seamaoamenii nostri de ce caratele rusesti au rotile'nalte, de doimetri, sd aiba ce intra in glod.

Prin sate nu erau primarii. Avea un om o pecete pe careo purta in buzunar : aceea era administratia.

Dela Ungheni de pe Prut si papa la Balti, trenul facea80 km intr'o zi si noapte si linia era asa de build cd vagoa-nele se rasturnau intr'una.

Când ploua, dela gara Floresti la Soroca, umblai o zi,30 km. De mule ori trebuia sa mai noaptea la Raduleni sia doua zi pe seara sh ajungi la Nistru. Tot asa drumul, laHotin, la Ismail.

Bolile stapaneau satele. Tifosul exantematic secera mii devieti si asta din cauza necurateniei trupesti, Cad pe la Ordnici nu se stia ee-i aceea baie populara.

www.dacoromanica.ro

La ()rap funetionarii veneau la slujbli la MI 10 0 CUMveneau se aseLau Ia ceaju 0 la aspat, ca, la fiecare serviciuera j Un fel de restaurant. La 10 luau ceaiul, la 12 gustare,la 0 alt4 gustare §i la 4 plecau aeas4 la masii.

Pretutindeni domnea lenea, nepasarea, Intunerecul. Popo-nil i tinutul moldovenesc anume era ltisat n pilritsire, injug, in roble.

Dup4 '42 de ani Basarabia era ca a gospod4rie bine con-(lush. S'au facia ,osele, s'au eaustruit linii ferate, lea fru-Moaie 0 Mai nu era eat Mai mare s5, nu ail) Tin clispensar

baje.Acum drumul pân la Soma se face cu autobuzul Intr'o

ora pe Q §ose,a asfaltat4, iar dela Ungheni la 134 trenulOinge in clonii ore,

Mai in toate satele s'au clädit Gamine Culturale cuted, farmacii i pepiniere de pomi. i totul la indem'ariaranilor, f4ra nicio platä. Erau sute de sate f6r4 alt copaccleat salcamul. Acura toate satele au livezi cu cei mai ale0pomi.

Sub ru0 taranul n'avea p4nAnt. La noi, prin legea impro-prietaririi, fiecare locuitor a prima 6 hectare.

In comune s'a stabilit administratia, s'au ridicat scoli,biserici, dispensare.

pranii munceau cu patina ogorul lor, §tiind c. rodulbelrg la casii. Camerele de agricul1ur4 le diicleau seminte

unelte si 11Ibs0.ni de hicru, iar numai CamineleCulturalean (Wait mii de plugnri la cei mai harnici gospoclati.

peste toate aceste inlesniri, peste rand basarahean, pestetihna. paste chiverniseala, peste Nina oriinduire,

poste grain! i eredinta ortodox4, a c4zut likusta comnnistacare dist ruge totul, care maci6 vieata, care imprktie des-m4tal

evrei eontunipi plung acum se jelne8e:tInde sunt rouni si lo samara picioarele" ?

Si

1ini0ea,

i 1gânsLPiii i nnii t

si-o

biblio-la-

114

ale,e,

www.dacoromanica.ro

27

Va fi napasta bolsevica invatatura pentru toti care au do-rit-o, dar pentru fratii nostri napasta 'imam i intarire incredinta c Dumnezeu a avut intotdeauna grije de neamulnostru i c inchitandu-ne Lui, inradacinam nadejdea in zivacea de biruinta.

Greu se toarce viata sub apasarea comunista. Basarabia s,iBucovina de Sus, sub calchiul bolsevic, au ingenunchiatgem. Totul s'a furat, s'a pustiit, s'a 'ntins parjolul ca'n vre-murile de restriste.

Fratii nostri au ramas saraci, robie, farabiserica, fara scoala, rodul pamantului lor, Para lege,f"ara dreptate.

iarna care a trecut nu au mai umblat preotii cu Nas-terea in ajunul Craciunului si nu s'au mai auzit inflorindglasuri de colinde la feresti.

Nu au mai intrat prin case copii cu steaua sa vesteascabucuria vesnica a nasterii Mântuitorului.

Peste satele de mazali i fazesi clopotele nu au mai urzitcântarea de amnia.

Ajuta-ne Dumnezeu sa fie Inthia i cea din urma iarna:blestematk strain& si pagAna!

Lira

*fn

instrainati si'n

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL EDITIE1 A 11-a:

Pag.

S'a frant trupul Trull 3

Proprietatea sub noua strydnire 7

Biserica sub prigoanit 12

Scoala romitneasca, sub stapftnirea comunistrt . . . 16

Cromuitorii 18

Putine am gasit, multe am 14sat. 24

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro