d e C iu ldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66973/1/BCUCLUJ_FP...Pralea, într-o impecabilă...

16
: % jr IliBS c Noul comandant al Armatei a IV-a "Transilvania” este dl general de divizie Dorin Gh.GHIORGHIU •/*7S v ÂT,‘ > ^ Ieri dimineaţă, lâ Garnizoana Cluj, s-au desfăşurat ceremoniile de numire în funcţie a conducerii Armatei a IV-â "Transilvania”. în prezenţa ministrului Gheorghe Tinca, dl gen. Dumitru Cioflină a dat citire ordinului de zi, ascultat de către comandanţii marilor unităţi şi unităţi, de prefecţii din mai multe judeţe, de un mare număr de ziarişti. în funcţia de comandant al Armatei a IV-a a fost numit dl general de divizie Dorin Gh. GHIORGHIU, în funcţia de şef al statului major dl col. Vasile CIOARĂ, iar locţiitor al comandantului dl col * DRAGOŞ Iacob. în cuvîntul său, donmul ministru Ţineai mulţumit pentru activitatea pusă în slujba instituţiei militare de către generalii Paul Cheler şi Pantelimon Pralea (treciîţi în retragere, respectiv în rezervă)/ Vizibil cuprins de emoţie la felicitările şi mulţumirile, ministrului, dl gen. Pralea, într-o impecabilă poziţie de drepţi, a răspuns' ostăşeşte cinstei care i s-a făcut. - Fostul comandant al Armatei a IV-a, Paul Cheler n-a onorat cil prezenţa festivităţile de predare a coraandei. -■ ' Domnul ministru T inca a subliniat că schimbările din armata română se încadrează perfect în legea Statutului cadrelor militare, generozitatea acestei legi manifestîn- du-se prin oferirea posibilităţii pentru fiecare cadru militar de afirmare nestingherită a calităţilor profesionale. Restructurările din.armată au scopul să alinieze România la cerinţele şi standardele internaţionale. în context, dl general, Dumitru Cioflină, şeful Statului Major General, a afirmat că au fost identificate un număr de cadre din Armata a IV-ai care urmează să fie promovate în alte structuri militare, unde se cere un înalt grad de competenţă, profesionalism, seriozitate, pentru realizarea obiectivului fundamental al instituţiei. Iar toate aceste calităţi se regăsesc din plin la ofiţerii Armatei a IV-a. Radu VIDA ♦ Agenda j2 ♦ Roza viaturilor /3 ♦ Viaţa politică/4 ; ♦ Artă - cultură/5 ♦ Arme şi armale/6 ♦ PublicitateJT-l 1 ♦ Sport112 ♦ învăţămîat-ştiinţă/13 ♦ EconomiaH4 ♦ Evenirneat/15 ♦ Ultima ord/16 . pa ■■■■ l 5a^ * 3 ips? r : • -i ■ M • ■ ■ ' i d e Ciul ANUL VII NR. 1504 ISSN 1220*3203 SIMBATArLUNI 21-23 OCTOMBRIE 1995 16 PAGINI 300 LEI Astăzi vremea va fi în general instabilă. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi locale şi cu caracter de avereă. Vînt slab la moderat din sectorul NV. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 şi 15 grade. Ieri la Cluj-Napoca la ora 12 erau 14 grade, iar presiunea atmosferică era' de 736,5 njm Hg în scădere. (Meteorolog de serviciu NAGY Constanţa). PREMIERĂ ÎN VIATA POLITICĂ POST-DECEMBRISTĂ Vaier CHIOREANU uza relaţiilor dintre PDSR şi PRM este mai veche, dar coabi- „ I tarea lor prelungită a oferit arguWnte în a crede că ea va > fi rezolvată f şi de această dată^sîntrrun ihod amiabil- lată. f uisa ca imposibilii] â devenit posibil,xăpătînd contur prccis în ' numai patru ore de discuţii îri cadrul Biroului Executiv Central • al PDSR. Acest posibil se cheamă despărţire. Motivele ei sînt multe şi, la această oră, o parte cunoscute. Desprinderea PDSR de aliatul. cel mai incomod - PRM - oferă posibilitatea consemnării unei pre- miere absolute în viaţa politică post-decembristă. Anume, o guvernare în minoritate. Să amintim că la ora actuală coaliţia aflată la putere dispune de 45 % din voturi în Parlament. Că nu va fi uşor P.D.S.R;-ului să guverneze, chiar cu ajutorul celorlalţi doi parteneri rămaşi în coaliţie (PUNR şi PSM) este foarte limpede. j De altfel, Adrian Năstase, preşedintele executiv al PDSR, declara după şedinţa de joi seara:"Noua configuraţie (politică) va reprezenta un efort pentru partidele politice de a se adapta la o nouă situaţie. Viaţa PDSR va fi foarte dificilă, vor apărea dificultăţi la guvernare, dar, cu toate acestea, pentru a ne afirma verticalitatea, nu vom ceda şantajului îh privinţa dosarelor pe care C. V.Tudor spune că le deţine despre liderii PDSR.” De-a lungul anilor, în Parlamentul României s-a creat o adevărată prăpastie între susţinătorii puterii şi cei ai opoziţiei. Practic, aproape singurele legi votate într-un fel de unanimitate au1 fost acelea care stipulau avantaje pentru deputaţi şi senatori, indiferent de ce parte a baricadei se aflau. Este de presupus că declaraţiile de sprijin ale unor lideri ai partidelor din opoziţie nu vor acoperi, decît în mică măsură, prăpastia, adîncită de fiecare dată, cînd s-a votat o lege sau alta. Asemenea declaraţii au făcut, în cursul ultimelor zile, lideri ai Convenţiei Democratice, ai PNŢCD, PAC şi ai Uniunii Social- Democrate (PD şi PSDR). Dar fiecare declaraţie de sprijin era - însoţită de formularea unor anumite condiţii Printre care, pe prim plan se situează înlocuirea premierului Văcăroiu şi votarea unor legi considerate de opoziţie ca fiind importante. Cu alte cuvinte, opoziţia oferă sprijin dacă PDSR este de acord să negocieze şi, în ultimă instanţă, să promoveze ceea ce pînă acum a refuzat să faci Este adevărat, preşedintele Iliescu a propus cu mai multe luni în urmă formarea unui guvern de coaliţie. A fost însă refuzat, pe motiv că se încerca aruncarea nereuşitelor guvernului pe umerii opoziţiei. Situaţia dc acum pare a fi aceeaşi. Ceea ce a fost taxat de către opoziţie ca nereuşită a Guvernului, a fost uitat sau trccut ®ub tăcere, cu condiţia participării la guvernare, l • Cc i-a determinat pc liderii opoziţiei să întreprindă un asemenea Pas fără precedent în viaţa politică post-decembristă ? Ei dcclară că propunerea de participare la guvernare vine ca o soluţie dc a scoate ţara din impas. Paradoxal, în accst punct opoziţia se află alături de C.y.Tudor, care a declarat de mai multe ori, inclusiv ■ , (continuare în pag. a 16-a) , , ; •, ; v Vj* 1 V ■ ' ' — — _ _ _ _ _ _ _ ......... .............. Cabinetul Văcăroiu rezistă runturii P.D.S.R. - P .R .M . P.R.M. nu va vota o moţiune împotriva premierului Protocolul dintre PUNR şi PDSR nu va fi afectat In legătură cu despărţirea PDSR de PRM, loan GAVRA, vicepreşedinte al PUNR, ne-a declarat ieri la amiază:”Eu cred că această despărţire politică dintre PDSR şi PRM nu va afecta formula guvemamentală existentă. PRM a încălcat cîteva dintre prevederile protocolului încheiat între cele patru partide. Una dintre acestea se referă la obligativitatea întîlnirii reprezentanţilor celor patru partide în momentul în care există neînţelegeri bilaterale sau la nivelul tuturor părţilor. Acest lucru nu s-a întîmplat. Decizia PDSR este unilaterală, privind doar două partide din spectrul guvernării. Urmează ca o analiză în patru să ne edifice asupra divergenţelor. O altă încălcare a prevederilor protocolului se referă la atacurilc la persoană între părţi şi la inexistenţa unor manifestări publice de antisemitism, xenofobie şi extre- mism. PUNR a încercat să mediere conflictul dintre cele două părţi, dar lucrurile s-au rezolvat unilateral. Oricum, PUNR şi PDSR au şi un protocol guvernamental între ele, care nu va fi afectat de recentele decizii. Ipocrizia'unor partide din opoziţie este de înţeles. De trei ani de zile încearcă să demoleze actuala structură guvernamentală, făcînd din PDSR elementul principal de atac în Parlament, iar acum încearcă să-şi schimbe optica. Această schimbare este strict conjuncturală, întrucît niciodată partidele din opoziţie nu vor sprijini PDSR. Este o simplă demagogie oportunistă, care are ca principal obiectiv încercarea opoziţiei de a-şi salva imaginea publică aflată în cădere liberă. Să reamintim că opoziţia, cu mici excepţii, nu a votat în Parlamentul României nici măcar acordurile cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Aşadar, ce reformă doreşte opoziţia ? Cu siguranţă reforma propriei imagini: Atît şi nimic mai mult”. Vaier CHIOREANU Parlamentarii P.R.M. vor vota, de aici înainte! "după cum le dictează conştiinţa”, dar nu vor fi de acord cu o moţiune de cenzură la adresa premierului Văcăroiu, "un om harnic şi cinstit, pe carc îl susţinem în continuare", afirmă deputatul loan Tănasă, la o zi după denunţarea de către P.D.S.R. a protocolului de jP~ţa U nirii 16 Magazinul de produse ' electronice- electrocasnice 'AMIC* vinde TELEVIZOARE ROY AL în 12 rate lunare . ţ j ,9.33.0,0 a.îirws:i alianţă cu P.R.M. . Prima probă de susţinere parlamentară a guvernului minoritar P.D.S.R., P.U.N.R,, P.S.M, va fi moţiunea simplă depusă de P.L. '93, în care se cere demiterea a doi miniştri din actualul cabinet. ~ " Decizia P.D.S.R. de rupere a alianţei este privită în P.R.M. cu detaşare. loan Tănasă, care este vicepreşedinte al partidului, spune . că P.D.S.R. a făcut "un gest necugetat şi vesel”: ”Ne bucurăm de greşeala care au făcut-O, cu implicaţii pozitive pentru noi. Sondajele noastre de opinie arată că avem un electorat care ne dă dreptul să intrăm cu capul sus în Parlament Şi electoratul nostru va creşte. în, urma campaniei prezidenţiale a lui Vădim, un concurent de temut pentru Iliescu". în opinia liderului P.R.M., partidul de guvernămînt pregăteşte o alianţă cu P.N.Ţ.C.D. şi P.D., "o trădare naţională”, intenţionînd să se debaraseze şi de cei doi parteneri actuali de coaliţie. "Eu recomand P.U.N.R-ului şi P.S.M-ului să fie mai exigenţi şi mai curajoşi în relaţia cu partidul de guvernămînt, care merge pe o cale periculoasă pentru ţară”, afirmă loan Tănâsă. P.R.M. va vota în continuare în Parlament, toate legile "în folosul poporului”. Pentru prima oară, Ioan.Tănasă acceptă că P.R.M. este un partid naţionalist şi-explică: "Noi lc spunem , evreilor să-şi vadă de treabă, fiindcă vor săi ne jefuiască de 400 de miliarde de lei; lo spunem ungurilor să-şi vadă dc treabă, că aici românii conduc şi spunem oamenilor că, dacă vom ajunge la guvernare, vom , naţionaliza toate averile făcuic după 1389 şi lo' vom 'da h săraci” ,' . CHIOREAN

Transcript of d e C iu ldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66973/1/BCUCLUJ_FP...Pralea, într-o impecabilă...

  • :

    %

    j rIliBS

    c

    N o u l c o m a n d a n t a l A rm a te i a IV -a " T r a n s i lv a n ia ”

    e s t e d l g e n e r a l d e d iv iz ie D o r in G h .G H IO R G H IU

    •/*7SvÂT,‘ > ^

    Ieri dimineaţă, lâ Garnizoana Cluj, s-au desfăşurat ceremoniile de numire în funcţie a conducerii Armatei a IV-â "Transilvania”. în prezenţa ministrului Gheorghe Tinca, dl gen. Dumitru Cioflină a dat citire ordinului de zi, ascultat de către comandanţii marilor unităţi şi unităţi, de prefecţii din mai multe judeţe, de un mare număr de ziarişti. în funcţia de comandant al Armatei a IV-a a fost numit dl general de divizie Dorin Gh. GHIORGHIU, în funcţia de şef al statului major dl col. Vasile CIOARĂ, iar locţiitor al comandantului dl col * DRAGOŞ Iacob.

    în cuvîntul său, donmul ministru Ţ ineai mulţumit pentru activitatea pusă în slujba instituţiei militare de către generalii Paul Cheler şi Pantelimon Pralea (treciîţi în retragere, respectiv în rezervă)/ Vizibil cuprins de emoţie la felicitările şi mulţumirile, ministrului, dl gen. Pralea, într-o impecabilă poziţie de drepţi, a răspuns' ostăşeşte cinstei care i s-a făcut. -

    Fostul comandant al Armatei a IV-a, Paul Cheler n-a onorat cil prezenţa festivităţile de predare a coraandei. -■ '

    Domnul ministru T inca a subliniat că schimbările din armata română se încadrează perfect în legea Statutului cadrelor militare, generozitatea acestei legi manifestîn- du-se prin oferirea posibilităţii pentru fiecare cadru militar de afirmare nestingherită a calităţilor profesionale. Restructurările din.armată au scopul să alinieze România la cerinţele şi standardele internaţionale. în context, dl general, Dumitru Cioflină, şeful Statului Major General, a afirmat că au fost identificate un număr de cadre din Armata a IV-ai care urmează să fie promovate în alte structuri militare, unde se cere un înalt grad de competenţă, profesionalism, seriozitate, pentru realizarea obiectivului fundamental al instituţiei. Iar toate aceste calităţi se regăsesc din plin la ofiţerii Armatei a IV-a. Radu VIDA

    ♦ Agenda j2♦ Roza viaturilor /3♦ Viaţa politică/4 ;♦ Artă - cultură/5♦ Arme şi armale/6♦ PublicitateJT-l 1♦ Sport 112♦ învăţămîat-ştiinţă/13♦ EconomiaH4♦ Evenirneat/15♦ Ultima ord/16 .

    p a ■■■■ l 5a ^

    * 3

    ips? r :

    •-i

    ■ M •■■' i

    d e C i u l ANUL VII NR. 1504 ISSN 1220*3203 SIMBATArLUNI 21-23 OCTOMBRIE 1995 16 PAGINI 300 LEI

    Astăzi vremea va fi în general instabilă. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea ploi locale şi cu caracter de avereă. Vînt slab la moderat din sectorul NV. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 şi 15 grade. Ieri la Cluj-Napoca la ora 12 erau 14 grade, iar presiunea atmosferică era' de 736,5 njm Hg în scădere. (Meteorolog de serviciu NAGY Constanţa).

    P R E M IER Ă ÎN V IA T A P O LIT IC Ă P O S T -D EC EM B R IS T Ă

    Vaier CHIOREANU

    uza relaţiilor dintre PDSR şi PRM este mai veche, dar coabi- „I tarea lor prelungită a oferit arguWnte în a crede că ea va >

    fi rezolvată f şi de această dată^sîntrrun ihod amiabil- lată. f uisa ca imposibilii] â devenit posibil,xăpătînd contur prccis în ' numai patru ore de discuţii îri cadrul Biroului Executiv Central • al PDSR. Acest posibil se cheamă despărţire. Motivele ei sînt multe şi, la această oră, o parte cunoscute. Desprinderea PDSR de aliatul. cel mai incomod - PRM - oferă posibilitatea consemnării unei premiere absolute în viaţa politică post-decembristă. Anume, o guvernare în minoritate. Să amintim că la ora actuală coaliţia aflată la putere dispune de 45 % din voturi în Parlament. Că nu va fi uşor P.D.S.R;-ului să guverneze, chiar cu ajutorul celorlalţi doi parteneri rămaşi în coaliţie (PUNR şi PSM) este foarte limpede. j De altfel, Adrian Năstase, preşedintele executiv al PDSR, declara după şedinţa de joi seara: "Noua configuraţie (politică) va reprezenta un efort pentru partidele politice de a se adapta la o nouă situaţie. Viaţa PDSR va fi foarte dificilă, vor apărea dificultăţi la guvernare, dar, cu toate acestea, pentru a ne afirma verticalitatea, nu vom ceda şantajului îh privinţa dosarelor pe care C. V.Tudor spune că le deţine despre liderii PDSR.”

    De-a lungul anilor, în Parlamentul României s-a creat o adevărată prăpastie între susţinătorii puterii şi cei ai opoziţiei. Practic, aproape singurele legi votate într-un fel de unanimitate au1 fost acelea care stipulau avantaje pentru deputaţi şi senatori, indiferent de ce parte a baricadei se aflau. Este de presupus că declaraţiile de sprijin ale unor lideri ai partidelor din opoziţie nu vor acoperi, decît în mică măsură, prăpastia, adîncită de fiecare dată, cînd s-a votat o lege sau alta. Asemenea declaraţii au făcut, în cursul ultimelor zile, lideri ai Convenţiei Democratice, ai PNŢCD, PAC şi ai Uniunii Social- Democrate (PD şi PSDR). Dar fiecare declaraţie de sprijin era - însoţită de formularea unor anumite condiţii Printre care, pe prim plan se situează înlocuirea premierului Văcăroiu şi votarea unor legi considerate de opoziţie ca fiind importante. Cu alte cuvinte, opoziţia oferă sprijin dacă PDSR este de acord să negocieze şi, în ultimă instanţă, să promoveze ceea ce pînă acum a refuzat să faci

    Este adevărat, preşedintele Iliescu a propus cu mai multe luni în urmă formarea unui guvern de coaliţie. A fost însă refuzat, pe motiv că se încerca aruncarea nereuşitelor guvernului pe umerii opoziţiei. Situaţia dc acum pare a fi aceeaşi. Ceea ce a fost taxat de către opoziţie ca nereuşită a Guvernului, a fost uitat sau trccut ®ub tăcere, cu condiţia participării la guvernare,l • Cc i-a determinat pc liderii opoziţiei să întreprindă un asemenea Pas fără precedent în viaţa politică post-decembristă ? Ei dcclară că propunerea de participare la guvernare vine ca o soluţie dc a scoate ţara din impas. Paradoxal, în accst punct opoziţia se află alături de C.y.Tudor, care a declarat de mai multe ori, inclusiv

    ■ , (continuare în pag. a 16-a) , , ; •, ; vVj* 1 V ■' ' — — _ _ _ _ _ _ _ ......... ..............

    C a b i n e t u l V ă c ă r o i u r e z i s t ă r u n t u r i i P . D . S . R . - P . R . M .

    P.R.M. nu va vota o moţiune

    împotriva premierului

    P rotocolu l dintre PUNR şi PDSR nu va fi afectat

    In legătură cu despărţirea PDSR de PRM, loan GAVRA, vicepreşedinte al PUNR, ne-a declarat ieri la amiază:”Eu cred că această despărţire politică dintre PDSR şi PRM nu va afecta formula guvemamentală existentă. PRM a încălcat cîteva dintre prevederile protocolului încheiat între cele patru partide. Una dintre acestea se referă la obligativitatea întîlnirii reprezentanţilor celor patru partide în momentul în care există neînţelegeri bilaterale sau la nivelul tuturor părţilor. Acest lucru nu s-a întîmplat. Decizia PDSR este unilaterală, privind doar două partide din spectrul guvernării. Urmează cao analiză în patru să ne edifice asupra divergenţelor.

    O altă încălcare a prevederilor protocolului se referă la atacurilc la persoană între părţi şi la inexistenţa unor manifestări publice de antisemitism, xenofobie şi extre

    mism. PUNR a încercat să mediere conflictul dintre cele două părţi, dar lucrurile s-au rezolvat unilateral. Oricum, PUNR şi PDSR au şi un protocol guvernamental între ele, care nu va fi afectat de recentele decizii. Ipocrizia'unor partide din opoziţie este de înţeles. De trei ani de zile încearcă să demoleze actuala structură guvernamentală, făcînd din PDSR elementul principal de atac în Parlament, iar acum încearcă să-şi schimbe optica. Această schimbare este strict conjuncturală, întrucît niciodată partidele din opoziţie nu vor sprijini PDSR. Este o simplă demagogie oportunistă, care are ca principal obiectiv încercarea opoziţiei de a-şi salva imaginea publică aflată în cădere liberă. Să reamintim că opoziţia, cu mici excepţii, nu a votat în Parlamentul României nici măcar acordurile cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Aşadar, ce reformă doreşte opoziţia ? Cu siguranţă reforma propriei imagini: Atît şi nimic mai mult”.

    Vaier CHIOREANU

    Parlamentarii P.R.M. vor vota, de aici înainte! "după cum le dictează conştiinţa”, dar nu vor fi de acord cuo m oţiune de cenzură la adresa premierului Văcăroiu, "un om harnic şi cinstit, pe carc îl susţinem în continuare", afirmă deputatul loan Tănasă, la o zi după denunţarea de către P.D.S.R. a protocolului de

    jP~ţa U n ir i i 1 6

    Magazinul de produse '

    electronice- electrocasnice

    'AMIC*vinde

    TELEVIZOARE ROY AL în 12 rate

    lunare .

    ţ j ,9.33.0,0a.îirw s:i

    alianţă cu P.R.M.. Prima probă de susţinere

    parlamentară a guvernului minoritar P.D.S.R., P.U.N.R,, P.S.M, va fi moţiunea simplă depusă de P.L. '93, în care se cere demiterea a doi miniştri din actualul cabinet. ~ "

    Decizia P.D.S.R. de rupere a alianţei este privită în P.R.M. cu detaşare. loan Tănasă, care este vicepreşedinte al partidului, spune . că P.D.S.R. a făcut "un gest necugetat şi vesel”:

    ”Ne bucurăm de greşeala care au făcut-O, cu implicaţii pozitive pentru noi. Sondajele noastre de opinie arată că avem un electorat care ne dă dreptul să intrăm cu capul sus în Parlament Şi electoratul nostru va c re ş te . în , urma campaniei prezidenţiale a lui Vădim, un concurent de temut pentru Iliescu".

    în opinia liderului P.R.M., partidul de guvernămînt pregăteşte o alianţă cu P.N.Ţ.C.D. şi P.D., "o trădare naţională”, intenţionînd să se debaraseze şi de cei doi parteneri actuali de coaliţie. "Eu recomand P.U.N.R-ului şi P.S.M-ului să fie mai exigenţi şi mai curajoşi în relaţia cu partidul de guvernămînt, care merge pe o cale periculoasă pentru ţară”, afirmă loan Tănâsă. P.R.M. va vota în continuare în Parlament, toate legile "în folosul poporului”.

    Pentru prima oară, Ioan.Tănasă acceptă că P.R.M. este un partid naţionalist şi-explică: "Noi lc spunem

    , evreilor să-şi vadă de treabă, fiindcă vor săi ne jefuiască de 400 de miliarde de lei; lo spunem ungurilor să-şi vadă dc treabă, că aici românii conduc şi spunem oamenilor că, dacă vom ajunge la guvernare, vom

    , naţionaliza toate averile făcuic după 1389 şi lo' vom 'da h săraci” ,' .

    CHIOREAN

  • a d e v A r u l !e l e C B M i ag end a

    sîmbătă - luni, 21 - 23 octombrie 1995 S L

    •Azi: Calendarul ortodox: Cuv. Mârt Visarion, Sofronie şi Sf. Oprea; Sf. Preoţi Mârt loan din Galeş şi Moise Mâcinicdin Sibic!; Calendarul greco- catolic: S£ Harion cel Mare, cuv (+371); Calendarul catolic: Ss. Ursula şi îns. m.;'Celina. ■

    • Duminică: Calendarul ortodox:

    Sf. Averdiie,Ep. Ierapold; Sf 7 tineri din Efes; Calendarul greco-catolic: Duminica 23 d Rusalii, 6 d în.SfCmci; Sf Aberciu, ep (+ 200); Cei 7 tineri din Efes, m (+ 270); Calendarul catolic: + Duminica.tf 29-a de peste an; Sf. Maria Salomea.

    • Luni: Calendarul ortodox: SF. Ap. Jacob, ruda Domnului; Sf, Ignatie Patriarhul; Calendarul greco-catolic: Sf. Iacob, Rudenia Domnului, ep în Ierusalim (+ 62); Calendarul catolic: Sf. loan din Capistran, pr.

    • PREFECTURA,CONSIUUL; JUDEŢEAN: 19-64-16

    • PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA ClMPIA TURZII:3«-80-• 01 . .• PRIMĂRIA HUEDIN: 2S-1Î-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

    POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 95S , (• 11-15.10

    POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-• NAPOCA: 13-19-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21.• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 2Î-15-38'• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

    APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA: • h -24-71 '• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 '• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 - ^ ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE •TERMOFICARE• DISPECERAT: 11-87-48

    REGIA AUTONOMĂ DE A1*Ă• CANAL DISPECERAT: 11-63-02 ■■

    S.C."SAI.PRESr S.A. DISPECERAT:: 19.55-22 . •• COMENZI SPECIALE PENTRU • TRANSPORT REZIDUURI: 11.10-12: int 132 ' ‘

    ORARULCURSELORTAROM

    Plecări din Bucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

    vineri inclusiv Plecări din Cluj-Napoca:8,45; 14-30; 18,30 de luni pînăvineri inclusivSîmbătă:Plecare din Bucureşti: 13.00 Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

    U fr iU N S P O R T |fC ;B K ,

    PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA V -i: prinapaldc direcţii", .7

    traiul aatkrafe, rapide ţi biterdty •,• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dq>. 15,05•BISTRIŢANASAUD: 15,43 •BRAŞOV(prin Dej): 0^8 'BUCUREŞTI (prin Sighiţbara): 0,04;

    4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibin-. Piatra OU): 11,42 "(prin Petroşani-Craiora): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14; . ' •GALAŢI (prin Pkiicşti-Bniin): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12£8;21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43;21,00 •SATU MASE: 4,04 •SIBIU: 15,30 ,•SICRETUMARMAŢIEI: C,U •TIMIŞOARA (prin Alba iulia): 5,19; 22,49;23,08;(prin0radea): 15,16 •TtRGUMUREŞ: 16,13 ;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952

    AGENŢIIDEVOIAJCFR ■INFORMAŢII: 11-2 -̂12 (intern)

    11-24-75 (internaţional)

    CURSE INTERJUDEŢENE din Autogara I I

    •Quj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00.• Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00. •Quj-Napoca-BaiaMare:6,30,17,00 ■

    Cluj-Napoca -Abrud: 6,00; 14,15. , Quj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); 12,30,14,30; 18,30. Quj-Napoca-Gîrbău-Zalău: 6,40 .

    •Quj-Napoca - Jibou: 7,00, 14,00 (prin Gîrbou); 16,30 (prinHida).

    •Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30;16,00 : ' ■Cluj-Napoca - Aiud: 12,00. " Cluj-Napoca-Al ba-Julia: 13,00. auj-Napoca-Bistriţa: lS,30(drculă vineri, sîmbâtS, duminică, luni).

    •Quj-Napoca-Brad: 16,00. «Cluj-N.ipoca - Cimpeni: 13,15. •Quj^Napoca-Mediaţ: 14,30. ' • j• Cluj-Napoca-Rcghia: 16, 30. . •Quj-Napoca-Tîmăveni: 15,15.• Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25, •Quj-Napoca-Topliţa: 14,15. •Quj-Napocâ - Dej: 13,30 (prin Mociu);

    14,00(prinTioc). • ;•Quj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),

    14,00 (prin Sutor). ••Quj-Napoca -Turda 5,30,6^30,6^0; 7,20,

    8,15; 9l3Cţ 10,30; 11,30; 12,30, 13,20;14.00, 14,30; 15,00; 15,30, 16*00,17,00,18.00, 18,30; 19,00; 20,00, 21,00, 22,30.

    Cursele judeţene pleacădin Autogara I

    CURSE INTERNAŢIONALE x ..■ MuzeulNaţionalde Artă (Piaţa Unirii30).O rar zilnic 10- 17;luni şi maiţi: închis

    ■MuzeulNaţionaldeArtă,Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

    ■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilva nici (stradaC. Daicoviciu 2).Zilnic,inclusiv duminica: 10-16: luni închis.

    ■ M uzeul E tn o g rafic al T ransilvanie i (strada M emorandumului 21). Matţi-duminică: 9 -17; luni: închis

    ■Galeriile "Bastion"(PiaţaŞtefân cel Marc 5). Luni - vineri: 9 -1 7 sîmbătă şi duminică: închis

    ■ Muzeul memoria 1 “Emii Isac” (strada Emil Isac 23). O rar rricrnm-durninicăl3-17;!uni şi marţi închis.

    ■ Muzeul Zoologic: zi Inie între orc le 9-15; sîmbătă şiduminicăîntic orele 10-14.

    ■ Parcul et nografic "RomuIus. Vuia” zilnic 9-16, luni închis

    ’specraîorSîmbătă, 21 octombrie

    P rogram ul 1: 7,00 La prima oră; 8,50 Şapte note fermecate;9,50 Film serial: ‘Drumul spre'- Avonlea’; 10,40 Păs cu pas; 11,30 Vîrstele peliculei; 12,25 Spirale prin timp; 12,45 Cuvinte potrivite; 13,10- - 100 r audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 Ora 25 - Tranzit TV; 19,15 Teleenciclopedia;20,00 Actualităţi; 20,50 Filih serial: ‘Suspiciuni’; 21,45 Concursul ‘Crizantema de Aur'; 22,45 Film serial: ‘Perla neagră’; 23,30 Actualităţi; 23,45 Zodiac astro- show. -

    P rogram ul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 12,00 MTV; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est-meri- dian magazin; 15,55 Desene ani-

    mateţ 16,20 Film serial: ‘Pasiuni secrete’; 17,05 Spectacolul lumii;17.30 Serata muzicală TV; 20,30

    . Pariaţi pe campion!;_ 21,00 TVM Mesager; 21,30 Zilele culturii germane în România; 22,00 Film serial ‘Santa Barbara’; 22,45 Săptă-mîna sportivă; 23,15 Interferenţe; 0,15 Jazz-Alive magazin;.

    TVR Cluj-Napoca: Pr.2 : 7,00 Întîlnirea de sîmbătă: Film serial: ‘Anastasia’. Culorile toamnei - videoeseu. Desene animate: ‘Sandy Bell’. Incursiune în necunoscut. Viaţa sportivă. Umor. Cocktail r6ck. Agenda culturală. Cîntece care rămîn. Film artistic în serial: ‘Pînă cînd ne Vom revedea’ (II). Rubrica în limba maghiară, '

    Duminică, 22 octombrie P ro g ram u l 1: 8,00 Bună

    dimineaţa!; 9,00 Abracadabra!;10,00 Film serial: ‘Aventurile lui Skippy’; 10,30 Lumină din lumină;11.30 Din albumul celor mai frumoase melodii populare; 12,00

    Viaţa saţului; 13,30 Atlas; 14,00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Video-magazin; 17,50 Film serial: ‘Star Trek’;18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film artistic: ‘Cîntăreţul de jazz’; 22,45 Tragerile Loto Special' 6/49 şi Noroc; 22,55 . Concursul ‘Crizantema • de Aur’; 23,55 Actualităţi; 0,15 Film' serial: ‘Anastasia’; 1,05 Avanpremiera;1,15 Nocturna lirică.

    P ro g ram u l 2: 7,00 - 5X2. Maga-zin duminical; 13,00 MTV;14,10 Film artistic: 'Alo, aterizează străbunica! ’; 15,50 Desene animate; 16,15 Film serial: ‘Pasiuni secrete’; 17,00 Magazin sportiv;20.00 Maeştrii; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Oraşe şi civilizaţii;22.00 Ritmuri muzicale; 22,15 La puterea a doua; 23,00 Film serial: ‘Santa Barbara'; 23,4VWhitney Ilouston în concert/

    r

    t i

    Sîmbătă, 21 octombrie8.30 întreruperea emisiei; 12.00

    Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin;12.45 Program de week-end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei; 21.05 Music by request;23.00 Party on the radio. P rogram informativ BBC Londrâ: 8; 14; 21. Ş tiri U niplus Radio: 15; 16; 17 P rogram muzical: 16.05; 17.05.

    Duminică, 22 octombrie6.00 Week-end matinal; 8.30

    întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin; 12.45 Program de week-end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei;21.30 Top slow li+; 23.00 Music

    by night.* Program infonnativ BBC Londra: 8; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 15. 16. 17. ’

    , Luni, 23 octombrie :5.00 Matinal Uniplus Radio; 5.05

    Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Pro-

    ' gram TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar,8.10 Poliţia municipiului în direct;8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12. Reluarea emisiei; 14. Overdose; 15.30 Coke iive; 16.05 Coke Iive; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Greatest hits; 22.05_ Greatest hits; 23.15 Rockmania; 0,45 Music by night. Program informativ BBC Londra: 6; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12; 13; 15; 16; 17; 22; 23.

    A RadioSonic'Sşg» F/A 6 8 ,7 MHz

    ▼ • M. Sîmbătă, 21 octombrie .

    8.00-11,00 Sonic matinal (ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) . (Marius Aciu); 11,00-12,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean);12.00-14,00 '''Emisiiine

  • sîmbătă-luni, 21-23 octombrie 1995 R O Z A V IN T U R J L O R ADEVARULde CIUI

    în Basarabia, tabla înmulţirii riscă r să fie scoasă în afara legii nu numai în domeniul spiritual, ci si în cel material

    (Articol apărut în „Ţara” nr 52/1995, publicaţie a Frontului Popular CreştinDemocrat din Moldova)

    Disputa din vîrful piramidei capătă tot mai m u lî este inam ovibil pe toată durata mandatului.caracterul unei comedii de’l arte, unde se regăsesc mereu aceleaşi personaje d istribu ite în ro lu ri riguros stabilite. Atunci cînd acestea încearcă să iasă din cadril, mecanismul se gripează. Un atare teatru politic a fost'fară doar şi poate şedinţa de vineri a Parlamentului. în raceastă zi fracţiunea PDAM a tinut cu tot dinandinsul să-i pedepsească

    în cadrul unei şedinţe cu uşile închise, fracţiunea m a jo r ita ră a o p ta t săptăm înă trec u tă pen tru organizarea a două referendumuri: unul vizează denum irea lim bii, iar celălalt - problema agrară. U ltim u l u rm ăreş te b locarea p ro cesu lu i de îm p ro p rie tă rife la sate, contracarînd to todată iniţiativa preşedintelui Snegur, care şi-a propus să

    exemplar pe transfugii Nicolae. Andronic, Eugen le g a lize ze v înzarea păm întului. A stfe l, tab laRusu şi Ion Ungureariu, care deunăzi, prin şedinţa înmulţirii riscă să fie pusă în afara legii nu numaiCurţii Constituţionale, au fost Reinstalaţi adicătelea în sfera spirituală, ci şi în cea m aterială. . -în fotoliile pe care le-au adjudecat după alegerile ; Astăzi starea de spirit din conducerea PDAM a,

    legislative din 27 februarie 1994. A grarienii au tocmai bună de închegat apa în fîntîni. Nu în zadarprocedat exact ca neuitatul Ivan Ivanovici Bodiul, 'în to iu l şedinţei de Vineri a Parlam entului s-aucare, fiind nemulţumit de prestaţia unui secretar în reg istra t absenţe sem nificative. A tît tim p cîtal Uniunii S criito rilo r, a o rdonat ex c lu d e re a s-a votat demiterea celor trei legiuitori ex-agraricni,acestuia din partid. Cînd un ortac i-a şoptit că cei; din sală au lipsit deputaţii Tudor O lani şi Andreiapostrofat nu e comunist, Bodiul a replicat tăios: Diăconu, pe care i-am văzut umblînd de dorul lelii„Să fie primit;şi apoi exclus” . După cum era de pe cu lo are . E o problem ă în p lus că erodarea •aşteptat, majoritatea parlamentară s-a conformat Partidului Democrat Agrar nu s-a încheiat încă. -deciziei luate de Curtea Constituţională numai ca M ai m u lt d e c ît a tît, reven irea im p lacab ilă lasi aibă posibilitatea de ă'pune din nou cornul în normalitate dictează dispariţia acestei formaţiuni

    ->>^j6înt: Cei trei deputaţi au fost dem işi conform ca şi, de altfel, a Mişcăm „Edinstvo” . Şi asta pentruf regulamentului; adică în u rm a unor consu ltă ri că ambele grupări sînt nişte felii etnice ale opţiunii

    formale, pe care speakerul Petru Lucinski le-a avut cu toate grupurile parlamentare. E greu de spus dacă legea a fost respectată întocmai. Nu poate fi tăgăduit fap tu l că de data aceasta p a rtid u l de: guvernămînt a fost mai prudent. Se vede de la o poştă că sentimentul de încredere proverbială, pe

    revanşarde prosovietice, care a apărut în replică la M işcarea de Eliberare Naţională.

    Oricît. de frapantă ar fl în u ltim ele zile .viaţa parlamentară, ea păleşte în faţa unei ştiri difuzate vineri pe postul naţional de televiziune, Potrivit emisiunii „Geneza”, recent Republica M oldova a

    ,\care-l dă ag rarien ilo r puterea abso lu tă , a fost» fo s t v iz ita tă de faim osul om de a faceri B orisv perturbat serios, ( 'a rezultat, ei nu s-au încumetat Berstein, care se araţă dispus să îm pace tripleta

    ă i priveze de mandate pe cei 11 dezertori, care puterii, readucîndu-1 pe M .Snegur la sînul lui P.; dc fapt sînt doarlO ./C ohstituţia nu prevede aşa Lucinski şi A. Sangheli, dar sub'rezerva eliminării

    ceva.Ce-i d rep t, Stătutul d ep u ta tu lu i îi o fe ră lui N.Andronic din viaţa politică. N outatea ţine,lonnaţîunii de guvernămînt şansa de a se debarasa probabil să sugereze că dl. Berstein, al cărui nume

    ' de leg iu ito rii care s-au ac iu a t în tab ăra bun e constestat de foarte multă lume pe mai toate- preşedintelui Mircea Snegur. Or, acest document m erid ianele globului, este duşm anul dom nului* 1 apărut pînă Ia adoptarea Legii'Suprenie.ş̂ Curtea Andornic şi, prin urmare,:e amicul agrarienilor. M-* Constituţională, chiar)fără a căuta nod In. papură,' aş mira însă dacă lucrurile' se v o r oprră ici. Ştirea i ăr putea constata nişte disc6rdanţe. Unde mai pui e p rea b ă ţo a să ca să spună a t ît de pu ţin . Am ; că o eventuală izgonire a celor 10 din legislativ nu impresia că sub ochii noştri dem areazâ o acţiune : va fi privită cu ochi buni în Europa, deoarece a r psihologică menită,să pregătească terenul pentru

    sfida practica occidentală şi ar neglija un principiu nişte dezvăluiri compromiţătoare vizînd activitateademocatic fundamental, potrivit căruia deputatul partidului de guvernămînt.

    Libia şi-a retras

    pentru Consiliul de Securitate al ONU

    (AFP) in mod oficial, Libia a tăcut schimb cu l-giptul, care dr urma să tic CHiidiJaU în IwUil său in luna noiembrie la un loc do membru nepermanent la (\msiliul de .S’ccuriiaic, potrivit unor surse arabe Dacă va l] ales de Adunarea Generala, Uiiiptiil \ a obţine un loc in cadrul Consiliului timp dc doi am, ineepind de la 1 ianuarie 1996. Rîndul Libiei a fostainînat pînă in anul 2004.

    Libia, care face obiectul unor .sancţiuni din partea OKI,* din 1992 în urma acuzaţiilor do terorism ink'inaljAnal, nu avea nici o şansă să fie aleasă, a declarat un reprezentant arab Candidatura libjană, mciitinutâ pînă săptămînă aceasta în ciuda presiunilor, provocase o încurcătură toarte marc, avind in vedere că ca risca să ducă la eliminarea oricărei reprezentări arabe în cadrul Consiliului de Securitate, a adăugat sursa

    Primul ministru israehan. Yil/.hak Rabin, şi-a confirmat participarea la eveniment, lil va profita de prezenţa sa, ineepind de vineri 20 octombrie, pentru a susţine nu mai puţin de 17 întîlniri bilaterale cu şeii din Europa, America I-atină şi Asia. intre carc şi o întrevedere, luni, cu preşedintele chine/, Jiang Zemin, a declarat o sursa de la misiunea israelianâ de pe lmjîa ONU

    Programul lui Yasser Aralat nu a fost în schimb divulgat. Se ştie ca el va lua cuvîntul duminica în faţa Adwiam General in cadrul primei şedinţe a reuniunii comemorative. Tot in acccaşj yi el va participa la un dejun oferit de 13outros-Ghali si la o recepţie oferită seara dc preşedintele Bill ( ’hnton

    In te rv iu l a c o r d a t d e B o r is E lţîn

    c a n a lu lu i TV ” F r a n c e - 2 ”(ITA R -ŢA S S ) î i prezent,

    la graniţa cu Federaţia Rusă - a arătat B. Elţîn -.se vrea dotarea cu arm a nucleară a ţă rilo r din Europa răsăriteană,. apuseană şi centrală."O are poate R u s ia 'să permită acest lucru? Nu, şi încă o dată n u ! - a subliniat el.

    Şeful statului rus a menţionat că au fo s t depuse p rea m ulte e fo rtu ri ,pen tru a d is tru g e rac h e te le cu rază m edie de . acţiune/rachetele nucleare. Să le aduci acum din nou în ţările din Europa răsăriteană.şi cen trală înSeam nă o n eb u n ie , ac ea s ta în seam n ă 6 nebun ie pen tru Europa!

    B. Elţîn a declarat că Rusia nu ' experimentează focoase nucleare, de m u lţi an i nu e fe c tu e az ă ex p e rien ţe nuclea re ' ş i nu in ten ţio n ează să le -re ia . E l a a firm a t: N e-am p ro h u n ţa t în to td eau n a pen tru în c e ta re a ex p e rien ţe lo r n u clea re , ne p ronun ţăm şi acum pen tru în c e ta re a ex p erien ţe lo r; no i sp u n e m .a s tă z i ’’nii” a rm elo r, nucleare în genere! Declarăm că sîntem gata să ne aşezăm la masa negocierilor pentru a înceta nu numai experienţele nucleare, ci în general, p roducţia arm ei nuc lea re pe P ăm în t' pen tru a

    pune capăt acestei groaze pentru oam eni.

    în leg ă tu ră cu re lu a rea experienţelor nucleare franceze, preşedintele Rusiei a menţionat .că in te n ţio n e az ă ca în cu rsu l vizitei sale la Paris să examineze această problemă' cu preşedintele J a c q u e s C h irac , să ascu lte argum entele acestuia.

    R ăsp u n z în d la o în treb are p riv in d s itu a ţia d in fosta Iugoslavie, preşedintele Elţîn a a ră ta t că R usia va urm a incontestabil şi în viitor linia pâ care V se situează acum - reglementarea paşnică a acestei probleme pe calea tratativelor şi o conferinţă de pace la Moscova în prima jumătate a anului viitor. A ceastă conferinţă de pace v a r pune în sfîrşit punctul pe ”i”. în Iu g o slav ia şi în E uropa va fi pace. B. Elţîn a declarat că Rusia nu , vă p a rtic ip a la fo rţe m u ltin a ţio n a le (în f o s t a . Iugoslavie) sub egida NATO. .

    în legăturăxu V. Cemomîrdin, B . E lţîn a sub lin ia t că prim ul ministru este pe deplin de acord cu vederile sale şi el nu vă candida la rolul de preşedinte. ”între

    .n o i ex is tă acord în toate problemele” , a spus el.

    Rusia:Respingerea de către Duma de Stat a

    proiectului de buget blochează reforma

    i

    Demonstraţie de forţa a lui Jiang Zemin şi a armatei chineze

    (A F P , Reuter) Jiang Zemin, secretarul general al Partidului Comunist Chinez, a făcut o demonstraţie de forţă neobişnuită, prezidînd manevre spectaculoase ale marinei, eveniment amplu difuzat de către televiziunea naţională.

    Jurnalul televizat de seară 1-a- arătat preţ de 6 minute pe Jiang, şeful suprem al Armatei Populare de Eliberare (APL), inspectînd cu un pas marţial unităţile navale şi asistînd la exerciţii ce includeau tiruricu rachete.

    îmbrăcat cu Vin bluzon verde kaki, purtînd ochelari închişi la culoare şi o şapcă de piele, avînd cu el un binoclu, Jiang a asistat şi la manevrele navelor de război susţinute de avioanele şi elicopterele forţelor âeronăvale, cît şi la exerciţii de debarcare cu maşini amfibic şi la manevrele militare ale unui submarin nuclear.

    Televiziunea nu a precizat nici data şi nici locul desfăşurării acestor manevre, dar experţii

    «•militari afirmă că ar fi putut avea loc săptămînă trecută în provincia Shandong, unde este situată cea mai marc bază navală, la Qingdao. Agenţia China Nouă a confirmat

    această informaţie.Este de altfel pentru prima oară,

    după schimbările de persoane intervenite luna trecută în sînul puternicei Com isii Centrale Militare, al cărei preşedinte este Jiang, cînd presa oficială difuzează inform aţii privind manevrele APL. : . '

    Toţi membrii Comisiei au fost prezenţi în jurul lui Jiang, cei doi noi vice-preşedinţi, generalul Z han£ W annian, vechi şef al

    . statului major al APL şi ministrul apărării; generalul Chi Ilaotian. Agenţia China Nouă a informat că Jiang a fost însoţit de Liu H uaqing, vicepreşedintele Comisiei Militare.

    Această demonstraţie de forţă, survenită la cîteva zile după ce preşedintele taiwanez Lee Teng- hul a asistat la manevrele militare dinaintea sărbătorii naţionale dc la 10 octombric a insulei naţionale, a avut fără îndoială'ca scop intimidarea Taiwariului, estimează experţii. Beijingul, care îşi rezervă dreptul de a recăpăta Taiwanul cu forţa dacă este necesar, a efectuat experienţe cu rachete în largul coastelor nordice ale Taiwanului în luna iulie şi experienţe cu artilerie în august.

    B o ris E lţîn a a n u n ta t a p r o p ia ta d e m i t e r e a lu i A n ilre i K o z îre v

    (AFP) Preşedintele rus, Boris Elţîn, şi-a anunţat intenţia de a-1 demite curînd pe Andrei Kozîrev, punînd astfel problema menţinerii politicii de cooperare cu Occidentul, întruchipată de cinci ani de'ministrul rus al afacerilor externe. .

    Anunţul intervine în ajunul celei de-a cincea întîlniri la nivel înalt între Boris Elţîn şi Bill Clinton, prevăzută pentru 23 octombrie la Hyde Park, la nord de New York. între timp, Elţîn urmează să se întîlnească la Paris cu preşedintele francez, Jacques Chirac, în 21 şi 22 octombrie.- 1 Andrei Kozîrev, în vîrstă de 44 de ani, este cel mai vechi ministru al

    lui Boris Elţîn! Aflat în fruntea MAE din 1990, acest bărbat cu o voce blîndă şi o engleză ireproşabilă a întruchipat o politică externă de strînsă cooperare cu Occidentul, în pofida unei anumite înăspriri a ei perceptibilă în ultimele luni. Această politică de cooperare i-a atras ura cercurilor naţionaliste şi comuniste ruseşti, ponsiderate de sondaje favorite pentru alegerile legislative

    / din 17 decembrie din Rusia. Acum se pune deci problema dacă această politică va fi menţinută apreciază analiştiL'

    "Nemulţumirea actuală a Kremlinului, care l-a adus pe Kozîrev în pragul demisiei, nu poate fi legată decît de o schimbare radicală a strategiei Kremlinului, înainte de toate în ce priveşte relaţiile cu Statele Unite, orientare prioritară pentru Kozîrev”, aprecia analistul Seghei Solodovnik I de la Institutul de relaţii internaţionale.

    Duma ceruse deja la 6 septembrie demisia lui Kozîrev, denunţînd "eşecul umilitor al diplomaţiei ruse în Balcani”. Deşi se apără şi nu recunoaşte, Rusia a fost de fapt marginalizată în procesul de pace din Bosnia după raidurile aeriene masive ale NATO împotriva sîrbilor bosniaci, slavi ortodocşi ca şi ruşii. •

    Reflectare a slăbiciunii generale a MoscoVei după prăbuşirea comunismului diplomaţia rusă a înregistrat şi alte reculuri, mai ales în Orientul Mijlociu, unde statutul ei dc copartipipantă la supervizarea proccsului dc pace, alături dc Statele Unite, a devenit în mare parte formal.

    Andrei Kozîrev a declarat la 15 octombric că politica sa a avut întotdeauna pînă în prezent sprijinul Iui Boris Elţîn şi a atras atenţia asupra pericolului' dc a improviza o alta.

    (Reuter) Parlamentul a. ridicat un obstacol în calea reformelor, respingînd proiectul de buget pentru 1996 şi cerînd oficialităţilor să reanalizeze planurile privind cheltuielile. Deputaţii Dumei de Stat, Camera inferioară-a parlamentului, au Votat împotriva bugetului c u 138 la 129, căzînd de acord să înfiinţeze o comisie speciala pentru reexaminarea cifrelor. Oficialităţi ale Dumei au declarat că un nou proiect ar putea fi aprobat pînă la sfîrşitul anului, dacă guvernul va fi dispus să accepte un compromis. Alegerile pentru noua Dumă de Stat vor a v ea , loc Ia 17 decembrie. ' . ' "

    Dar economiştii au precizat câ- revizuiri majore'ale proiectului guvernului* sau amînarea pe termen lung a aprobării bugetului a r putea submina şansele Rusiei de a obţine împrumuturile de. care are nevoie. ”Dacă cifra cheltuielilor din cadrul bugetului va fi mai mare decît se prevăzuse anterior, Rusia nu va reuşi să obţină sprijinul Fondului M onetar Internaţional. Atunci vom asista fie la reducerea drastică a cheltuielilor din orice domeniu neprotejat'prin lege - fie la . apariţia unor uriaşe credite ale Băncii centrale şi a unei explozii a inflaţiei”, a declarat un analist occidental.

    Bugetul pentru 1996 prevede un conflict de 81,85 trilioane de ruble (18 miliarde dolari), sau 3,9 la sută din Produsul Naţional Brut, care urmează să fie finanţat prin emiterea unor hîrtii . de valoare

    guvernamentale şi prin împrumuturi.din străinătate. în condiţiile neadoptării bugetului, este improbabil ca Rusia să obţină aceste împrumuturi, fapt care a r putea determină, de asemenea, amînarea acordurilor de reeşălonare' a datoriilor dintre Moscova şi creditorii săi oficiali şi' de la băncile comerciale. * ■ : '

    Rata probabilă a inflaţiei pentru 1996 a fost principală problemă controversată în discuţiile dintre oficialităţile guvernamentale şi deputaţi, în cadrul dezbaterii privind adoptarea bugetului.

    Vladimir Panskov ministrul finanţelor şi alte oficialităţi an prevăzut o rată lunară medie de 1,2 la sută. Deputaţii sînt de, părere că aceasta este nerealistâ, ia r Grigori Iavlinski liderul micii facţiuni liberale Yabloko, declară că Rusia ar trebui să îşi propună o rată lunară a inflaţiei de tre i la sută pentru anul următor.

    Nu acceptăm ideea de mărire a impozitelor şi propunem, în schimb, să ne concentrăm atenţia asupra eforturilor de combatere a evaziunii fiscale”, a precizat Grigori Iavlinski în cadrul unei conferinţe de presă. Grigori Iavlinski a sugerat că lipsurile existente în buget ar putea fi acoperite cu ajutorul unor credite ale Băncii centrale, pe care guvernul le respinge, considerîndu-le inflaţioniste.

    Preţurile de consum au crescut cu 4,5 Ia sută în luna septembrie, cea mai scăzuta ral» lunară dela lansarea reformelor economice în ianuarie 1992.

  • ADEVARULde Cluj

    VIATA POLITICĂ sîmbătă-luni, 21-23 octombrie 1995 ( 7

    în perspectiva încheierii unu) tratat româno-ucrainean

    D e c l a r a ţ i a U n i u n i i R o m â n i l o r B u c o v i n e n i, ' (fragmente)In contextul in care sc pune 1 "

    problema încheierii unui tratat bila- faptului că România şi-a realipit teral între România şi Ucraina) care \ Basarabia, eliberînd-o'astfel de subsă includă şi prevederi teritoriale, ocupaţia sovietică.Uniunea Românilor Bucovineni 6 . Deşi Bulgaria s: a aliat cuconsideră că nu trebuie recunoscute ^Germania înaintea României, iaroficial, ca definitive] de către partea contribuţia pe frontul antifascist a română, actualele frontiere de stat acestei ţări nu poate fi, în comparaţiedintre cele două ţări, rezultate, în cu cea a României, consideratămare parte, c a 'o consecinţă a odiosului pact Ribbentrop-Moîotov.

    Uniunea Românilor Bucovineni consideră că România a^fost pe

    *nedrept tratată, doar ca. o ţară învinsă, refuzîndu-i-se sţatutul de ţară asociată coaliţiei învingătoare (cobeligerantă).. Se poate afirma că ţării noastre i-a fost, de fapt, rezervat- încă înainte de declanşarea celui deal doilea război mondial, un statut final de victimă, căreia urma să i se

    semnificativă, totuşi Bulgariei i s-a recunoscut dreptul de a deţine, în

    • continuare, chiar şi în calitkte de ţară învinsă, teritoriul Cadrilaterului, răpit României, cu sprijinul Germaniei.

    7. Pentru răpirea ulterioară^ în 1948, a fnsutei Şerpilor nu există nici o motivaţie pe care România să fie obligată să o accepte. ’T

    8. Tezaurul naţional al României, încredinţat spre păstrare Rusiei (în care era inclusă şi Ucraina) în

    impună, sub o formă sau alta, cedări ■ timpul primului război mondial, cu teritoriale, indiferent cu care parte promisiunea că va fi înapoiat s: ar fi alia t sau chiar dacă ar fi României, la cerere, a fost confiscat încercat să-şi păstreze rieutrâlitaţea, apoi de către fosta U.R.S.S. şi, în

    Avînd în vedere Următoarele sfîrşit, de actuala Rusie, Care refuză, - considerente: . ’ în continuare, retrocedarea sa.

    1. 0 parte din teritoriile răpite 9. Intrarea României în război României de către fosta U.R.S.Ş. se j împotriva U. R.S. S: , alături de regăsesc, în prczent, în componenţa -Germania a fost motivată nu de Ucrainei şi nu în cea â Republicii dorinţa de' a anexa teritorii Moldova, deşi, în momentul neromâneşti, ci de necesitatea de a -smulgerii lor din trupul României, recupera, prin forţă, teritoriile răpite, reprezentau teritorii populate în mare ■ 10. Comunitatea românească din majoritate de români. : ' .teritoriile răpite României şi aflate '

    2. Tratatui^e pace de lă Paris, d in i actualmente în componenţa Ucrainei' 1947, a fost acceptat şi semnat, din nu se bucură, nici în prezent, de partea română, nu de reprezentanţii drepturi depline, pentru a-şi putea V unui guvern legitim ales', ci de către păstra şi afirma identitatea specifică- cei ai unui guvern impus prjn forţă 11-Tratatul de la Helsinki permite şi fraudă electorală de c ă tre . modificarea pe cale paşnică, pe bază ocupanţii sovietici. : / de tratative, a frontierelor.

    ; - 3. Upa dinprincipalele prevederi : I^J M odificările survenite îri ale respectivului tratai, consuna m Europa, în ultima p^ri^ădă, incluz&l 7 garantarea şi- respectarea, în . reunificarea ; • .̂y 'l ,Germaniei, Româwa, a drepturilor fundamentale dezmembrarea U ,R.S.S., a ale omului.-nu a fost difsă la-'C ehoslovaciei şi a 'Iugoslaviei îndeplinire, ba mai mult, a fost fia- 'constitu ie precedente . care grant încălcata m urma intervenţiei' dem onstrează că schimbările directe a ocupanţilorsovietici prin teritoriale devin posibile şi impunerea unui guvern total aservit acceptabile la nivel internaţional. acestora. . : Uniunea Românilor Bucovineni

    4, După,smulgerea teritoriilor consideră că cele susmenţionate româneşti şHnglobarea lor în fosta constituie suficiente argumente U.R.S.S., ocupanţii sovietici nu pentru ca România să pu recunoască, numai că nu au respectai drepturile ca definitive, în cadrul unui tratat fundamentale ale om ului pentru „bilateral, actualele frontiere cu marea majoritate a populaţieLdin Ucraina, ci să persevereze înV aceste teritorii, care era românească, încercarea de a le modifica, pe cale - ci au supus-o unui odios proces de paşnică şi pe bază de tratative, pentru deznaţionalizare forţată. : a putea recupera, în timp, teritoriile

    5. Răpirea nordului Bucovinei a de care a fost în mod samavolnic fost motivată ca o despăgubire a deposedată şi care, în prezent, se află

    în componenţa Ucrainei, adică: nordul şisudul Basarabiei, nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, nordul

    , Maramureşului şi insula Şerpilor.Uniunea Românilor Bucovineni

    mai consideră că reîntregirea ţării reprezintă o opţiune fundamentală pentru naţiunea româna, care trebuie' să rămînă prioritară şi să nu fie sacrificată pe altarul altor interese, •precum' integrarea îri Uniunea Europeană sau în N.A.T.O., chiar dacă şi aceste, obiective sînt, pe moment, benefice pentru România, dar care, în timp şi într-un context internaţional nefavorabil, s-ar putea dovedi a rămîne doar în perimetrul unui orizont iluzoriu.

    ■ în cazul în care actualii guvernanţi ai ţării vor proceda, conform intenţiilor oficial exprimate,- la încheierea unui tratat bilateral cu Ucraina, în care să se precizeze* faptul că România nu are revendicări teritoriale, Uniunea Rom ânilor Bucovineni va contesta acest tratat, considerîndu-1 o trădare a interesclor naţionale majore ale poporului român. ; -

    în acelaşi context, Uniunea Rom ânilor Bucovineni va mai solicita cas în accgstă problemă de importanţă fundamentală pentru naţiunea română," să se procedeze la o consultare a întregului popor, prin referendum.,

    .în cazul în care, în urma tratativelor purtate pentru încheierea tratatului bilateral cu Ucraina,, s-ar constata ta problema retrocedării teritoriilor româneşti nu poate fi promovată, Uniunea Românilor Bucovineni.se pronunţă peiitru : ămînstrea încheierii tratatului sau a omiterii, din conţinutul acestuia, a oricăror referiri cu privire la frontiere, cooperarea bilaterală urmînd a se rezuma doar la aspecte economice, culturale sau de altă natură, acceptabile de ambele părţi, după modelul utilizat în cooperarea internaţională şi de alte state, precum Austria şi Japonia, ce pot constitui exemple şi totodată precedente, invocab'ile de către România în promovarea unei cooperări similare.

    Consiliul Central de Conducere al Uniunii

    Românilor Bucovineni Preşedinte

    Lorin FORTUNA

    Confederaţia sindicală "Cartei Alfa” ameninţă Guvernul cu judecataConfederaţia sindicală "Cartel^

    Alfa" va da Guvernul în judecată ' pentru noile majorări de preţuri la . carburanţi, a precizat Bogdan Hossu preşedintele Confederaţiei.

    A doua direcţie de acţiune, a

    "Cartelului” vizează trimiterea unor scrisori deschise preşedinţiei şi parlamentului, pentru inexistenţa instituţiei Avocatului Poporului - dupâ atîţia ani de la adoptărea Constituţiei - singura în măsură să

    sancţioneze orice abuz al Puterii.- în opinia vorbitorului şi ultima indexare este ilegală, deoarece nu s-a făcut în baza propunerilor Consiliului naţional în domeniu.

    "Sîntem aşadar în situaţia de a da în judecată Guvernul şi pe fiecare membru al său, în speranţa câ justiţia nu esţe formală în România” â subliniat Bogdan Hossu. (Rompres)

    PD despre ruptura PDSR-PRMDecizia Biroului Executiv Central al PDSR de a

    rupe relaţiile politice cu PRM reprezintă răspunsul firesc care trebuia dat dc multă vreme atitudinilor iresponsabile, antinaţionale ale preşedintelui şi ale Comitetului Director al PRM - se spune într-un comunicat difuzat dc Biroul de. presă al Partidului Democrat. Pentru ca^Opinia publică din ţară şi din străinătate să poată crede câ decizia .este adevărată şi nu o simplă mişcare diversionistă a PDSR, rămîne ca acesta sâ elibereze din funcţiile de prefecţi, subprefecţi, secretari şi subsecretari de stat, directori şi inspectori reprezentanţii PRM-ului care nu au

    obţinut posturile respective decît ca urmare a politicii de şantaj practicate de PRM. într-o logică normală ar fi firesc ca PDSR sâ aplice o decizie similară privind şi relaţiile cu PUNR, alt partid extremist din coaliţia guvernamentală. Numai în felul acesta sc poate crede că PDSR este cu adevărat dispus să participe la mirginalizarea extremismului politic în România şi nu doar sâ se debaraseze de parteneri deveniţi conjunctural incomozi. Confirmarea unei reale schimbări nu poate fi dată decît printr-o schimbare a concepţiei de guvernare - se arată în comunicatul Partidului Democrat.

    B o i l ă - R a t i u , l a o r a 1 0

    , Astăzi, în sala Muşlea a Bibliotecii Centrale Universitare, începînd cu ora 10, are loc confruntarea, decisivă între Matei.Boilă şi loan Raţiu. Învingătorul va primi dreptul de semnătură rezervat preşedintelui organizaţiei , judeţene Cluj a P;N.Ţ.C.D. Alegerile, judeţene trecute au fost amînate la presiunea partizanilor lui Raţiu, cu acordul conducerii de laBucureşti.' O nouă'am înare nu mai este

    posibilă." Apropierea Conferinţei Naţionale a partidului impune alegerea delegaţilor de la Cluj.

    Cu o săptămînă înaintea alegerilor, oamenii lui Raţiu âu îna in ta t o propunere de compromis. Senatorul Boilă să rămînă preşedintele

    organi^iţiei, el să aleagă secretarul, în Comitetul judeţean să intre, la paritate, din ambele tabere: cinci la cinci. Propunerea n-a fost acceptată. Raportul de forţe în organizaţie este mai accentuat în favoarea senatorului^ Pentru că pe plan local sînt mai slabi, oamenii lui Raţiu fac presiuni la Bucureşti. Secretarul organizaţiei Vâtcă, un apropiat al deputatului, plecat, la mijlocul săptămînii, în capitală.

    Disputa intensiv mediatizată dintre cei doi ţine mai puţin de aspecte personale, cît de atitudine politică.' Două curente se înţruntă aici, ca o proiecţie a bătăliei ideologice purtate la vîrful P.N.Ţ.C.D: Pe de o,parte, "fundamentaliştii” grupare în care se încadrează senatorul Boilă şi o mare parte a organizaţiilor din Ardeal. Ei preferă cantonarea într-o opoziţie- radicală - ţărăniştii au fost, mai toată istoria ,I6 r, în opoziţie - unui compromis cu actuala Putere. Raţiu, ca şi mulţi dintre tinerii bucureşteni ai P.N.Ţ.C.D.; manifestă o atitudine mai flexibilă, v izibilă în ultima perioadă şi în com portam entul

    -preşedintelui C om eliu Coposu. Conflictul de la Cluj are şi aspecte particulare: tinerii îl susţin pe senator

    şi aripa radicală, în timp ce bat rămîn alături de prestigiul pers: şi de familie al lui loan Raţiu

    Alegerile de astăzi îl gă senatorul Boilă cu un tonus Ki Recent, datorită unor încurci: financiare ale copiilor, els nevoit să-si vîndă casa, o vili grădină, splendidă, situată pe & Turzii. Şoferul a accidentat n senatorială care, culmea, nu en: măcar asigurată. Surse apropierea familiei spun că N Boilă ia în calcul varianta si candideze la funcţia de preşedi: Dacă va fi aşa, candidatul va fi Pu Sârbu, actualul preşedinte alCjCŢ, Cluj.

    Caius CHIOREAN

    O aniversare pe care n-am fi dorit-oEra 1 septembrie 1940 şi cîteva zeci de mii de suflete

    izgonite de pe vatra străbună luau drumul pribegiei, N- am fost părăsiţi, iar ospitalitatea celor de peste munţi- ori a celor din Arcul Carpatic a fost atît de Jar gă îneît mulţi n-au simţit vitregia soartei Ia care au fost osîndiţi

    Pe zi ce trecea numărul refugiaţilor ori al expulzaţilor creştea ajungîrid, în preajma zilei de 15 octombrie 1940, la aproape 9 sută de mii. In aceste condiţii, 1̂ data de mai sus, lua fiinţă la Bucureşti "Asociaţia Refugiaţilor şi Expulzaţilor din Ardealul de Nord" ca persoană juridică înscrisă la Tribunalul Ilfov, avîndu-1 ca preşedinte pe luptătorul naţionalist dr. Ilie Lazăr, care adunase în jurul său un grujp de refugiaţi formînd astfel Comitetul de conducere din 15 persoane astfel: Alexe Anton din Năsăud, Nicolae Caia din Maramureş, Maria Crişan din Mureş, Ionâfr Cucu din Satu Mare, Iosif Mureşan d in . partea Comisariatului Refugiaţilor, Constantin IJagea, Iustin Handrea din Mureş, iar directorul de mai tîrziu al ziarului Ardealul, Anton Ionel Mureşianu, a fo s t . propus ca vicepreşedinte. Adunarea generală a oferit d-lui Iuliu Maniu funcţia onorifică de preşedinte, de onoare, iar în funcţia de secretar al comitetului a fost ales studentul Victor Marian. Şedinţele asociaţiei se ţineau la Muzeul satului românesc, avînd un bogat program cultural artistic şi se desfăşurau în fiecare duminică. La una din intervenţiile mele de atunci am citat din revista "Foreign Affairs" din noiembrie 1940, o parte din articolul de fond semnat de politologul "■ american Philip E. Mosely: "Extrema satisfacţie cu care ungurii au acceptat împărţirea Ardealului, cu primirea- unui teritoriu ce reprezenta jumătate din propria-i ţară; dovedeşte că ei înşişi nu-şi prea iau în serios propriile argumente cu privire la "unitatea naturală" a regiunii, - dar sînt îneîntaţi de a-şi fi asigurat o largă întindere teritorială, pe care pretenţiile de ordin etnic,, singure

    ri-ar fi putut-o justifica".. Daca lp,Trăsnea, Huec: Moisei, Sărmaş şi altele âu fos(elemente de referi;. atunci mii de refugiaţi aduceau noi mărturii despi« se întreprindea în Ardealul de Nord ocupat.

    Căldura cu care ne-au înconjurat permanent .autai ţilc.de la Bucureşti, unde Comisariatul Refugiaţilor!: un rol hotărîtor privind acordarea de ajutoare, in 1 important în alinarea suferinţelor avîrid.Consiliu! Patronaj;condus de Maria Antonescu şiVeţuriaGt > unde mii de refugiaţi găseau şi adăpost şi hrană. 5

    La împlinirea a 100 de] zile de la constitui^ asociaţiei, |rupul de refugiaţi din Comitetul de c o n t au adresat lumii civilizate un Memorandum.cu următeţ conţinut: "Ruperea Ardealului în două, nemaiînliis niciodată în istoria acestei provincii, este absurdit anacronică. Se sparg omogenităţi etnice, se dezbif regiuni şi interese economice, se taie neraţional căit comunicaţie, râmîn oraşe fără spaţiu vital, se destui

    • o comunitate culturală şi spirituală, se sfîşie o isteţ cormină şi toate acestea pentru a spori eterogenita*, etnică, pentru a completa diformitatea geografică, pef a îmblînzi furia verbală şi a mulţumi orgoliul nemâsEţ al unui vecin". (Ardealul din 25 ian. 1941), |* Duminică de duminică, Muzeul satului rd ia te i fremăta de sărmanii refugiaţi, unde cu multă măiestrî oameni ca Alexandru Anton, Ilie Lazăr, Lucian ; Vasile Netea, Emil Luca, Anton Ionel Mureşiffi Gheorghe Lazăr şi alţii exprimau năzuinţele aceste dezrădăcinaţi. Patru ani de umilinţe s-au încheiat şi® izbăvirii a sosit; am îndurat mult, am avut mulţi noii

    . dar ca buni creştini, spre deosebire de barbari, am M dar n-am uitat. Acum credem că la a 55-a aniversarei acestui trist eveniment, întunericul s-a risipit şi lumii1 dreptăţii este de partea noastră. •

    Prof. Victor MARIAN

    Alin Teodorescu se va retrage de la conducerea Fundaţiei Soros

    La confetinţa'-de presă organizată vineri, 20. octombrie.#.c., la sediul Fundaţiei Soros din Bucureşti, Alin Teodorescu, preşedintelel Fundaţiei, a declarat că în ianuarie 1996, cu ocazia şedinţei Consiliului Naţional, va cere înlocuirea sa din funcţia de preşedinte al acestei iristituţii. Motivînd retragerea sa prin angajamente profesionale "foarte intense”, Alin Teodorescu a arătat că filiala.din România a Fundaţiei Soros are acum în frunte o echipă experimentată, formată din adevăraţi profesionişti, care va reuşi să evite ca această instituţie să devină "una rigidă, birocratică, cu programe fixe lansate în eter”. în altă ordine de idei, preşedintele Fundaţiei Soros, afirmînd că "după cinci ani de activitate ne găsim într-un moment de bilanţ”, a declarat că, prin efortul comun ăl personalului fundaţiei şi al unor personalităţi, s-a 'ajuns ca 31 la sută din bugetul instituţiei (în 1995 de 12 milioane dolari) să provină din alte surse decît "buzunarul lui Soros”.

    C o m u n ic a t u l P L D M B-Conducerea centrală a partidului Liber-Dcmocrt

    Maghiar din România salută decizia PDSR de rupere 1 coaliţiei cu PRM. Acest pas politic demonstrează d partidul de guvernămînt doreşte să continue o politici realistă, democratică, neacceptînd presiuni extremiste se1 precizează într-un comunicat dat publicităţii df PLDMR. Accastă'atitudine a PDSR trebuie să K concretizeze în diferite acte politice concrete şi, în viitor, pentru eliminarea tuturor tendinţelor de extremism, se mai spune în document.

    Cu această ocazie atragem atenţia tuturor factorii politici de a reanaliza statutul politic al UDMR. formaţiune mamut, cînd politică, cînd apolitică, carc sfc. a les,.în ultima perioadă a încercat sâ împi^ic* reconcilierea reală româno-maghiară şi a intervenit in diferite moduri pentru a pune în lumină nefavorabili imaginea României în lume, â declarat conducerci centrală a PLDMR. (Rompres).

  • sîmbâtâ-Iuni, 21-23 octombrie 1995 ARTĂ - CULTURĂ%

    ADEVĂRUL.d e C lu j

    Zilele Academice Clujene

    j. Continuînd tradiţia unor prestigioase manifestări ştiinţifice şi culturale, Filiala Cluj-Napoca'a

    r Academiei Române organizează, în perioada 23,-27 octombrie â'c., cea

    ,'k a^XIV-a ediţie a "Zilelor 'Academice Clujene”. Inaugurarea moii ediţii a acestui serial; de elevată ■ţinută, va avea loc luni, '23 -octombrie, la ora 12,00 îh Sala de conferinţe de la Biblioteca Centrală

    ■ ■Universitară "Lucian Blaga” (str. ^■'Clinicilor nr.2), prin conferinţa

    «pj|dintelui Academiei Române, Virgiliu N. Constantinescu,

    care va dezbate problemele cercetării Ştiinţifice în cadrul Academiei !'Române şi a instituţiilor sale. în ; continuare, instituţiile şi comisiile .ştiinţifice ale F ilialei'clujene a Academiei Române vor organiza un . mare număr de simpozioane şi mese "rotunde, în cadrul cărora vor f i ' âbordaîe probleme dintre cele mai

    •t wiate ale ştiinţelor contemporane. Pe lîngă evocarea unor evenimente 'şi personalităţi ale istoriei poporului .îostru, vor fi relevate progresele realizate în-diferite.domenii de cercetare ştiinţifică în instituţiile de •profil din cetatea academică şi

    t universitară a Clujului. Aşadar, luni,' ,

  • ADEVĂRULde Cluj

    ARME SI ARMATE sîmbătă»luni, 21-23 octombrie 1995 ^

    CRIZA DIN tura Of fiiA DEMINAI f i i P i n DE ARMAMENT OCCIDENTALE

    (Articol publicat în cotidianul bulgar "Duma" nr, 215/1995)

    Dacă la- semnarea, la 19 decembrie 1990, a Acordului privind forţele convenţionale în Europa, raportul de forţe dintre Bulgaria ţi vecinii ei de la sud - Turcia şi Grecia - în ceea ce priveşte cantitatea de tancuri a fost de 1 la 1, 19 şi respectiv 1,4 la i; Ja sfîrşitul anului 1995, raportul va fi de 1 la 1,9 şi 1 la 1,17. Raportul privind cantitatea de sisteme de artilerie de bază cu calibrul de peste 100 mm a fost de1 la 1,29 şi 1 la 1,07. în ultimii cinci ani, arrfiata turcă a primit din SUA şi Germania 1032 de tancuri, 824 maşini blindate de luptă şi 72 obuziere autopropulsate, iar armata greacă - 918 tancuri, 1526 maşini blindate de luptă şi 413 sisteme de artilerie. Aceasta le-a permis^nu numai sâ-şi*sporească cu circa 25 % cantitatea de arm am ent,'ci şi să-şi modernizeze integral parcul de armament. Conducerea po- litico-militară bulgară a promovat- concomitent o politică discrimi-: natorie faţă de problemele complexului industrial militar din Bulgaria în interesul unor terţe ţări. Un eşec total a înregistrat U- planul ambiţios, dar neîntemeiat, cbiar neştiinţific, adoptat în 1990, de conversie a 50% din industria de armament din Bulgaria. Aceasta în situaţia în care însuşi generalul american, Charles Dyck, preşedintele Organizaţiei internaţionale pentru tehnologie ̂şi comerţ (1TTI), a constatat, cu ocazia unei vizite efectuate în Bulgaria, că industria de armament bulgară dispune de specialişti excepţionali şi d e - standarde tehnice superioare, dar că "politica de a-transforma tancurile în pluguri, a dus la o producţie de "reziduuri” ̂de tipul unui tranzistor cîntărind 4,5 kg.1” "Arsenalul” din Kazanlâk, , specializat în producţia de arme de vînătoare şi de sport cu destinaţie civilă, apreciate la niv#l mondial, a fost nevoit să producă maşini de tocat carne şi măsuţe, pentru cafea. Drept urmare, din cei «136.000 de lucrători ai

    Complexului industrial militar bulgar în 1989, la începutul lui 1995 au rămas mai puţin de 30.000 de persoane. Dacă pînă în 1989, din vînzarca de arme şi de tehnică militară, statul obţinea anual 900 milioane de dolari şi 2,5 miliarde de ruble convertibile, din care, Armata Naţională Bulgară reţinea pentru înarmare doar 500 milioane de ruble convertibile, în

    , perioada "celei mai democratice” conduceri a ţării (1991-1992),

    . aceste venituri ajungeau abia la 50 milioane de dolari. O nouă atitudine faţă de problemele militare ale Armatei bulgare.a manifestat guvernul stîngji democrate, care a întreprins acţiuni noi în vederea restabilirii raporturilor Bulgariei cu partenerii ei tradiţionali, precum şi;în vederea apropierii de ea a ţărilor vest-europene. Pentru prima dată după 19?0,: Armata bulgară a primit din Rusia, gratuit, tehnică militară în valoare de 500 milioane de dolari. în situaţia în care şe afla Bulgaria, ajutorul oferit Ia timp s-a dovedit a.fi mult. mai măre. Pentru că datorită potenţialului lor de luptă, cele 100 de tancuri ”T - 22”, oferite erau egale cu 215 tancuri "T-55”, trecute pe lista reducerilor de ărmanent. O şi mai mare importanţă au avut-o cele 100 de tancuri blindate, precum şi cele 12 elicoptere de atac, întrucît acestea reprezentau tipul de armament care, potrivit acordului internaţional de reducere a armelor convenţionale , putea fi sporit cu 713 şi respectiv 23 de exemplare.

    Reconstituirea comisiei bulga- ro-ruse de colaborare în domeniul apărării militare şi semnarea unor acorduri privind înfiinţarea unor întreprinderi comune dau speranţa, că în 1995 veniturile Bulgariei provenind din vînzarea de arme să ajungă la 450 milioane de dolari. Rusia a, mai. oferit, gratuit, complexului m ilitar industrial bulgar 170 de licenţe pentru producţia, de armament şi de tehnică militară.'

    ~. (”Le Figaro”)Experienţele de la Mururda vizează înmagazinarea datelor necesare

    viitoarelor simulări. Puţin cam neprevăzători, oamenii de ştiinţă francezi nu au păstrat, în trecut, aceste date. t ̂ :

    Departamentul Aplicaţiilor Militare (DAM) al Comisariatului pentru Energie Atomică (CEA), care produce focoasele nucleare fraceze, se află în strînsă legătură cu două laboratoare ale Departamentului american pentru Energie: Los Alamos din New Mexico şi Livennore din California. Acesta din urmă l-a primit recent în vizită pe Robert Dautray, înaltul comisar al CEA.. ■ V - " V ' , '

    în mod general, cercetările fundamentale ale francezilor, în acest domeniu, sînt foarte bine'apreciate în SUA, însă americanii continuă sâ deţină superioritatea în şectorul crucial al laserelor de înaltă putere. Construirea în viitorul apropiat a unui laser vmegajoule” în apropiere de Bordeaux va permite franceziloer să recupereze, în parte, îijtîrzierile acumulate..

    "Washington Post” relatează că Franţa "depinde încă de mult timp de SUA pentru unele tehnologii foarte sofisticate, care permit perfecţionarea şi conservarea unui arsenal nuclear modern.” La Paris, DAM a apreciat aceste afirmaţii ca o "urzeală de nerozii”. Potrivit Ziarului "Washington Post”, oficialităţi franceze ar fi recunoscut că programul experienţelor nucleare de Ia Mururoa nu ar fi văzut niciodată' lumina zilei fără autorizaţia americană de a survola teritoriul SUA.

    "Este un lucru lipsit de sens. Dacă acest lucru era necesar, avioanele franceze ar fi survolafalte ţări sau autorităţile franceze ar fi dispus transportarea elementelor necesare cu vaporul sau eventual cu submarinul", a declarat o siirsă informată. SUA au furnizat deja unele coduri informatice descriind evoluţia mecanică a unei bombe imediat după explozie. Franţa va beneficia totodată de sfaturi din partea americanilor în vederea instalării focoaselor sale nucleare pe rachete aer-sol. '

    Franţa, doreşte ca. G e rm a n ia să fie

    scu tu l său n u cle a r îm p o triva M oscovei

    y r izvestia ” nr. 172/1995) '' Discursul preşedintelui rus, Boris Elţin, la adresa NATO a zdruncinat convingerea fermă ă Germaniei că nu trebuie să te nelinişteşti pentru viitorul paşnic al continentului european. Guvernul francez a reacţionat în felul său la ameninţările care au răsunat în îndepărtata Rusiei Guvernul Germaniei a acceptat propunerea Parisului de a "extinde scutul nuclear francez şi asupra Germaniei”. . -•

    Guvernul de la Bonn - prin glasul ministrului de externe al RFG, Klaus KinkeI - a asigurat rapid Opinia publică mondială de faptul că "Germania nu are ambiţia de a deveni o putere nucleară”.

    Preşedintele Comisiei de apărare a Bundestagului, Klaus Rose (Uniunea Creştin-Socială), a remarcat ci, în pofida "caracterului neaşteptat al propunerii, noi nu trebuie sâ dăm un răspuns imediat”. în cadrul unui discurs televizat, el a spus: "în mod sigur, partea franceză nu aşteaptă de la noi un răspuns imediat, dar s-au făcute suficiente declaraţii privind necesitatea consolidării bazelor europene în cadrul NATO”. Potrivit lui Rose, Germania acţionează 'Toarte intens” împreună cu Franţa în domeniul apărării şi în această direcţie” este, poate, absolut firesc ca şi intimidatei nucleară să joace un rol determinant. De aceea, această problemă poate deveni o problemă europeană”.’

    Naţiunile Unite vor să elimine minele antipersonal

    (”Le Monde”) 'Secretarul de stat însărcinat cu

    acţiunea umanitară de urgenţă, Xavier Emmanuelli, reprezintă Franţa la conferinţa organizată de ONU - care se desfăşoară între 25- 13 octombrie la Viena - cu privire la revizuirea protocolului internaţional cu privire la producerea şi vînzarea minelor antipersonal, precum şi a altor arme aşa-numite "traum atizante” ; Participă la reuniunea de la Viena responsabili din 52 de state şi delegaţi ai organizaţiilor umanitare.' tn 1980 au 'fo st semnate o convenţie şi mai multe protocoluri cu privire la armele clasice, mine capcană şi alte dispozitive "ce provoacă suferinţe excesive”. Aceste texte, care reglementează mai ales utilizarea minelor antipersonal în întreaga lume, prezintă însă două dificultăţi majore., Prima constă în faptul că ele nu

    au fost încă ratificate, în prezent, decît de aproximativ 40 de state. A doua că actuala convenţie îşi limitează efectele doar la minele utilizate în conflictele internaţionale, în timp ce majoritatea acestor arme- pe care ONU le asimilează armelor de "distrugere în masă” - au acest efect şi în războaiele civile. ;

    Aproximativ 110 milioane de mine antipersonal active se află în prezent îngropate în solul a circa 60 de ţări. Aceste mine au fost îngropate manual sau dispersate de elicoptere sau de către artilerie, avînd drept obiectiv terorizarea populaţiilor. Cambodgia,(Afganistan, Angola, Mozambic, Kurdistanul irakian, Vietnam, fosta Iugoslavie sau Zimbabwe - sînt în. prezent înţesate.

    Sînt distruse, graţie echipelor de deminatori, care îşi pun permanent viaţa în'pericol, circa 100.000 de mine/an. Cbiar mulţi ani după încheierea conflictelor, aceste mine continuă să ucidă. Este estimat la10.000 numărul persoanelor ucise şi la 100.000 numărul celor rămaşi handicapaţi pe viaţă, fără a mai socoti problemele pe care aceste mine le ridică pentru dezvoltarea

    " agriculturii^ sau . libertăţii comun icare în ţările în care ele r amplasate.

    Obiectivul Conferinţei dt Viena este interzicerea fabricări: utilizării unor astfel de arme, j.. un moratoriu asupra exportării» care 20 de state - între care şi Fui începînd din 1986, SUA, din I9; şi Belgia, din 1995 - şi l-au imp pînă acum. în acest scop va bei. sâ se revizuiască ̂şi să se înăsprea, dispoziţiile Convenţiei din W asupra minelor antipersonal pei! a se pune, astfeî, capăt la ceej organizaţiile umanitare num "războiul laşilor”. ;

    Căci nimic nu este mai uşoifc să produci şi să exporţi mint acest fel. Potrivit Crucii Rc franceze, se fabrică între 5 şi;; milioane de exemplare pe an, W nu sînt incluse şi explozibilele L*y, pot fi produse artizanal. Unelefoft-J acestea, precum cele chinezeşti, r,: propuse la preţul de 3 dolari bucii!

    "Principalelor ţări care le produc se arată în revista "Presencc Crucii Roşii, "şi care sînt stsls occidentale, ţările din Est sau i fabricanţi de arme tradiţionali s-au adăugat acum şi statele în e de dezvoltare. Sînt recenzaţi pc 100 de fabricanţi-din 55 de ţârii lume şi nu mai puţin de 360

    . modele.” Mină antipersoml devenit "arma săracului” răspîndirea acestui tip de arm; devenit un adevărat cancer la sc planetară. în schimb^nimic u t mai delicat decît anihilarea acer mecanisme explozibile. Dupâ de-al doilea război mondial apărut minele nemetalice complică şi mai mult detectau ONU evaluează jia 5.000 de frai costul mediu al eliminării aces maşinării explozibile.

    Bugetul Naţiunilor Unite pei: acţiunile de deminare se ridică U de milioane de dolari în 1995. operaţiunea 'e s te , in'ai "'ale periculoasă: un număr de 64i deminatori şi-au pierdut viaţa 6 Kuweit, la şase luni după sfîrşit războiului din Irak.

    Pîaţa armamentelor - o lovitură sub centură(”Za rubezpm” nr. 37/1995) ' ,

    S-a petrecut asemenea unei lupte. Doar salvele n-au răsunat. în vreme ce elicopterul de luptă de producţie mixtă "Tiger” a aterizat în centrul Londrei, managerii principali ai consorţiului franco-german "Eurocopter” îi asaltau pe politicienii britanici din eşalonul superior al puterii. Vînzătorii de elicoptere âu lipit, pe străzile capitalei Marii Britanii, afişe cu fotografia noului aparat de luptă, a cărui /Valoare este stabilită la aproape 50 milioane de mărci. Dar campania de reclame pentru care s-au cheltuit sume în valoare de milioane, nu a oferit nimic. Ministerul Apărării din Marea Britanie a cşmandat 67 de exemplare din modelul "Apache”, deşi nu cel mai nou, dar care şi-a creat o bună reputaţie în

    , Golful Persic, pe care îl realizează gigantul militar american "MacDonall - Douglas”. Partenerii europeni

    •din consorţiile "Dassa” ("Daimler-Benz Aerospace”) şi "AirospatialleV, au rămas din nou fără nimic. Cu cîteva luni în urmă, acestea au pierdut lupta pentru comanda olandeză de elicoptere grele, în valoare totali de 1,3 miliarde de mărci."Guvernele Marii Britanii şi Olandei - declară indignat unul dintre principalii manageri ai companiei "Dassa” - au dat încă o lovitură

    . sub centură industriei europene pentru apărare”. Din 1989, cînd a căzut zidul Berlinului, toate ţările industrial dezvoltate şi-au redus considerabil bugetele pentru apărare". în Germania, achiziţiile anuale de armament s-au redus la jumătate. între timp, industria militară a SUA se orientează exclusiv spre concentrare. Asemenea concerne puternice, cum ar fi ”Lockheed-Martin” (cifra

    şi o cantitate imensă de modele din propriile arme. în timp ce "Lockheed”, "Rockwell” şi chiar "Sikorsky” compensează parţial scăderea comenzilor din interiorul ţării prin livrări externe, produsele europene nu pot concură din punct de vedere al calităţii cu producţia masivă a industriei militare din SUA. Dacă volumul mondial al exportului de arme a scăzut(în perioada 1990-1994 cu aproximativ o treime, SUA a vîndut anul trecut cu 12 la sută mai multe arme decît în 1990. înainte ele controlau o treime din piaţa mondială a armamentelor, iar în prezent - mai mult d t jumătate. Politica'W ashingtonului este următoarea: noi vă asigurăm securitatea, iar voi cumpăraţi armele noastre. Forţele militare;aeriene ale Greciei şi Pakistanului au primit avioane de luptă ultramoderne F-16 la preţul de

    .40 milioane de dolari, fiecare aparat, iar Egiptijl, Kuweitul şi Arabia Saudită au achiziţionat tancurile noi "M l”. Administraţia Clinton priveşte cu interes şi piaţa de desfacere încă Revalorificată pentru producţia militară a SUA din Europa de Est. Dacă Germania nu prea forţează procesul de extindere a NATO, dorind să nu supere Rusia, SUA desfăşoară ofensiva de export în spaţiul est-european şi propun politicienilor si cumpere avionul ”F-16".

    Armamente cu marca "fabricat în SUA” sînt lansate astăzi într-un mare flux în peste 80 de ţări din lume. Industria militară europeană, dimpotrivă, a fost pusă ta colţ. Di* anul 1990, numai în Germania industria pentru apărare a pierdut ,170.000 dc locuri de muncă

    sade afaccri a fost, în anul 1^94 dc 22,4 miliarde dolari) din totalul de 280.000. Principalii reprezentanţi aişi "McDonell - Douglas (cu o cifră de afaceri de 1^,2 ramurii militare din Germania ("Dassa", "ReinmetaU",miliarde anul trecut), au împărţit între ele cea mai "Bremer Vulcan”,■’TClauss Maffci”) au redus pondereaprofitabilă afacere. Europenii propun importatorilor producţiei de apărare în comerţul lor de la peste 50 latrei tipuri diferite dc avioane, patru modele de tancuri sută la puţin peste 20 la sută.

    » U c ig a ş i a s c u n ş i” în 6 4 d e ţă r i(Reuter)Naţiunile Unite estimează câ

    aproximativ 1 lOmilioanedemine terestre active se află ascunse, ele trebuind să fie dezactivatei in aproximativ 64 de ţări. Aceasta este cea mai sumbră estimare a Departamentului de Stat al SUA, din anul 1994, referitoare ia "ucigaşii ascunşi" din ţările cele mai grav afectate. .

    Angola: între 9 şi 20 de■ milioane de mine terestre au fost plasate în timpul războiului civil din Angola, care a durat\ 20 de ani, de către Portugalia, fostă putere colonială a Angolei, forţele guvernului angolez ţ i cubanezii care i-au sprijinit, unităţile de gherilă UNITA şi sprijinitorii acesteia. Organi-zaţia "Medicii fără frontiere" a precizat că aproximativ 70.000 de angolezi au rămasfără mîini ţ i picioare în urma exploziilor acestor mine.

    Afganistan: Una dintre ţările cu teritoriul cel mŞ^minat din întreaga lume, cu cel puţin 10 milioane de mine,- încă neîndepărtate. Pericolul minelor terestre îngreuneazăreîntoarcerea a peste trei

    milioane de afgani refugiaţi in Pakistan şi Iran.

    Cambodgia: între 7 şi 9 milioane de mine ̂terestre'există în această ţară. O organizaţie neguvernamentală, "International Campaign to'Ban Land-mines”, a'precizat că există peste 30.000 de persoane ale căror membre au fost amputate in urma exploziilor minelor terestre.. Bosnia: aici nu există nici o statistică clară. Desfiinţarea fostei Iugoslavii a dus la apariţia celei mai mari crize a m inelor in teritoriile minate din Europa, din perioada celui de-al doilea război, mondial. în Bosnia, Forţele de Protecţie ale Naţiunilor Unite (FORPRONU), au remarcat concentrările de mine din apropierea graniţei cu Serbia, de pe şosetele şi potecile montane.

    Croaţia: Eforturile de dezamorsare a minelor, întreprinse de guvernul croat şi de forţe le Naţiunilor Unite, au înregistrat un succes limitat. în 1994 guvernul a estimat că există un milion de mine în întreaga ţară, multe dintre ele fiin d plasate de-a lungul teritoriului capturat de către rebelii sirbi. în acest an. Croaţia a

    redobîndit toate regiunile, â afară de una, deţinute în trecut de minoritatea sîrbă.

    Ciad: Minele terestre sînt, â genera, localizate în deşert şi i» zonele montane, din regiunile ie nord şi din ■ apropierea graniţei cu Nigerul.

    în perioada ocupării fişie Aozu, in anii’80, lib ia a plasat mine pe o suprafaţă egală cu o zecime din suprafaţa totală « Ciadului.

    Somalia: ■ Teritoriile. minate prezintă azi un mare pericol pentru fermieri şi locuitorii din zonele urbane. Acestea au fost plasate de facţiunile războinice nu numai în apropierea bazelor militare, ci şi a păşunilor, şcoBlor şi satelor. Numai la graniţa cu Djiboiitl se află peste 76 ie teritorii minate.

    Raportul Departamentului & Stat menţionează, de asemenea, pericolele reprezentate i* teritoriile'minate, existente in Irak, Kuweit, Sri Lanka, Sudan, Laos, Mozambic, Zimbabwe, Insulele Falldahd, Azerbaidjan, Armenia, Gruzia şi Turda.

  • Isîmbătă-luni, 21-23 octombrie 1995 PUBLICITATE ADEVARULdo C luj

    /concurs

    La data de 6 noiembrie a.c., orele 10.

    OPERA ROMÂNA CLUJ organizeazăpentru ocuparea posturilor vacante de:

    ■ b u ta fo r 1/1 • un po«t • c ro ito r l/l - un po»t■ Cîmplar III/l - d o u ă p o s tu r i

    Dosarele se vor depune pînă la data'de 3 nov. 1995. Informaţii suplimentare la Compartimentul personal, salarizare, juridic, telefon 192976.(240347) '

    FUNDAŢIA UMANITARĂ SERVICE CENTER CLUJ-NAPOCA

    ; ,/ Str. Gh. Doja nr.1B; Telefon: 111-803 -

    FACE ÎNSCRIERI lă COLEGIUL SA NITARPOSTLICEAL cu profil de tehnică dentarăpînă la 87 octombrie 1995. ZILNIC între orele 10-17..

    J • (241371)

    k

    REGIONALA DE CĂI FERATE CLUJ

    scoate la vînzare prin licitaţî

    -IN STAŢIA TURDA -în data de 21.11.1995 - ' - 9 bucăţi

    ÎN STAŢIA CÎMPU LIBERTĂŢII - în data de23.11.1995 - - 18 buc.Prelatele puse în vînzare pot fi văzute împreună cu documentaţia tehnică şi*regulamentul de participare la licitaţie Ia şeful staţiei precum şi la sediul Reg.CF Cluj camera 244, telefon 190065 int. 2450 sau 2451.

    (241372) '

    Depuneţi ■ ■ . cuponul nominativ de privatizare

    şi certificatele de proprietatela FONDUL PROPRIETĂŢII PRiVATE I

    "BANAT CRÎŞANA"D e v e n iţi astfel a c ţio n a r al S o c ic tă tii d e In v e s tiţii Fin a n c ia re

    Veţi avea următoarele a v a n t a j e :* veţi primi anual partea ce vi se cuvine din profitul realizat de Fond ,

    * aveţi posibilitatea de a vinde oricînd acţiunile pe care le veţi obţine în schimbul cupoanelor şi certificatelor de privatizare* investiţia dumneavoastră dobîndeşte siguranţa oferită de faptul că .Fondul deţine acţiuni la un mare număr de societăţi comerciale

    '^'■.Hotărîţi-yătâ cîştigăfrşî^ hotariiirvâ'-să• a,

    ' ţ ţ :

    F.P.P. Cluj

    p r i n ; v ; .V

    Fondul Proprietăţii Private I "Banat-Crisâna"

    oiUD03IO

    T e l / F a ? ? 6 4 / w % r f ^ '2 9 0 0 >- C alea V icto rie i 3 3 -3 5 ,.Te l.0 5 7 -2 3 4 4 6 5 , F a x 057-250165

    ©CDOIECBCr’S

    angajează. IN G IN ER E L E C T R O N IS T - A U TO (b ărb a t) INGINER M ECANIC A U TO (b ă rb a t) iAGENT VÎNZĂRI - b ărba t, c u n o s c ă to r al limbilor

    engleză ş i g e rm a n ă T el. 1 9 -8 8 -0 0 . (2 4 1 3 4 8 )

    Cluj-NapocaStr. Barbusse 16

    Solicită depanerea a a iţiw v ) .no «wu» t\l .WVu. 'v c ■ijliv«nţ&’!>' f'l t'S at*sî nilut} sl *la* »n»q ;*& îi»h?Mb>hs-ţil fotf

  • AO EV ARULde C luj PUBLICITATE sîmhătâ-lunl, 21-23 octombrie 1995 ( j î )

    S . C . S O R E X : S L R X j t H k-SOREX-CA/A DE COMENZI

    Sortiment bogat de produse alimentare şî nealimentare precum si întreaga gamă ’ŢAST-FO 'O D ” , gustări şi preparate.La orice oră din zi prin comenzi la telefon^ 94306 -134309 sau direct la magazin.

    N U s e p e r c e p e c o m i s i o n

    c i d o a r t r a n s p o r t u l t a

    d o m i c i l i u l c l i e n t u l u i ! ! !

    J 'y (242764,5.6)

    194306-1943^

    Societatea Comercială ACORD S.R.L.Cluj-Napoca, P-ţa 1848 n r .l, tel. 437429 sau 437430

    Zona Clujana - Carbochim / V Im p o rtan t ■

    ”Mohilă în ratcV fă r ă dobîndăVinde în rate, d in stoc şi pe bază de comandă toate tipurile

    de mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, comode TV, mese pliante, mobilă de bucătărie.

    Societatea noastră mai comefcializează: parchet, lac, aracet, diluant, prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii,

    V < dero etc. (242570) ; t .

    R E G I A A U T O N O M Ă D E T E R M O F I C A R E

    . Cluj-Napoca - -B-duL21 Decembrie 1989 nr.79

    angajează de urgentă prin concursFOCHIŞTI cu contract pe perioadă

    determinată.Concursul va avea loc la sediul unităţii în ziua

    de 2 5 octom brie 1 9 9 5 , ora 10. Informaţii suplimentare la telefon 152265. .

    [762931] - .

    t< t e ‘T fC tify tc â

    19 t t

    X

    anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi:

    1. ŞOFER - 1 post2. LABORANT [studii muzicale liceale] -1 post3. BIBLIOTECAR [studii muzicale superioare] -

    1 post

    Concursul se va ţineîn data de 27 octombrie 1995. Relaţii suplimentare la telefon: 191241, int. 133.

    [242797]

    IIIIIIIIIII

    ŞOFERI! sc- R S D O X s^ lEXECUTĂ oentru dvs:

    . • CURĂŢARE RUGINĂ şi TARTRU din radiatoare - 500 lei/l soluţie ̂ > .

    Manoperă - 1000 lei ; ■

  • 9) sîmbăcă-iuni, 21-23 octombrie 1995 PUBLICITATE ADBVARULrfe C lu j

    Imprimeria  M P i  L U L

    \ Cluj-NapocaStr. 21 Decembrie nr. 146,

    organizează licitaţie în data de 3.11.1995 ora 9 . la sediul unităţii pentru vînzarea de: . :

    -mijloace fixespecifice activităţii poligrafice; - mijloace fixe specifice activităţii auxiliare aflate în dotarea subunităţilor Turda şi Dej.

    ^ ̂ 7 [241373] >

    (240M9)

    S lIM F I IC iT H E B L O B A L 8 0

    HARDWS O F T W

    — . I

    VIZITAŢM4E L Am p o T m m s im m Mfn perioada 25-29 octombrie’95

    Cluj-Napoca " ^ V S tr. Paris nr.52 | Tel. 0 6 4 /1 3 6 3 8 1 | sau 01 /862 31 46 |

    I

    EEU G R O S

    PRODUSE ALIMENTARE COSMETICE, DETERGENTI BUNURI DE LARG COIMSUM

    I [ 2 4 0 3 4 8 ^

    ■deindependent

    IMATENTIAiAGENTItORî ECONOMICI I

    . Doriţi ca p ro d u se le un ităţi! d -v o astră să fie prezentate în reclam e e x e cu ta te co m p u te riza t ?

    j A d re s a ţi-v ă , cu în c r e d e re , s e c to r u lu i PUBLICITATE al ziarului n o s tru ţ i v e ţi fi serv iţi ireproşabil.

    C A L IT A T E / P R O M P T IT U D IN E , ş l RAPIDITATE în execu ţia com enzilor s în t a tr ib u te le serviciilor n o a s t r e !

    Vă aştep tăm ZILNIC, începînd d e LUNI şi pînă VINERI, în tre o re le 8 - 1 6 Ia sediul redacţiei, s tr . Napoca n r . l 6 .

    O F E R T Ă S P E C I A L Ă

    O F E R T Ă S P E C I A L Ă

    O F E R T Ă S P E C IA L Ă OFERTĂ SPECIALĂ OFERTĂ SPECIALĂOFERTĂ SPECIALĂ / / jţţK â P B I jtf iOFERTĂ SPECIALĂ “

    li

    A L C O S r i te l/fa x : 0 6 4 / 4 1 4 3 6 3 , V Ă O F ER ĂPATRU MODELE D E FERĂSTRAIE M ECANICE S TIH L PENTRU CARE BENEFICIAŢI

    D E: UN LANŢ, Î L D E U LE I AMESTEC Ş I O PILĂ.ACŢIUNEA DE TOflMWA‘ 9 5 1 5 OCTOMBRIE - 1 5 DECEMBRIE 1 9 9 5

    CARACTERISTICI TEHNICESTIHL 0 2 3 STIHL 0 2 6

    40,3 cmc; 3, BCP; 4, B Kg; şină 35 cm Gratuit: 1 lanţ, 1̂ L ulei amestec, 1 pilă

    48,7 cmc; 3,5 CP; 4,7 Kg; şină 37 cm Gratuit: 1 lanţ, 1 L ulei amestec, 1 pilă

    STIHL 0 3 6 STIHL O M

    .61,5 cmc; 4 ,8 CP; 5,7 Kg; şină3 7 cm 'Gratuit: 1 lanţ, 1 L ulei amestec, 1 pilă

    70, 7 cmc; 5,3 CP; 5,9 Kg; şină 50 cm < ; GTatuit: 1 lanţ, 1L ulei amestec, 1 pilă

    ASIGURĂM GARANŢIE G LUNI, SERVICE POSTGARANŢIE NELIMITAT, CONSUMABILE SI PIESE DE SCHIMB

    ÎN PRODUCŢIA DE FERĂSTRAIE MECANICES T I H L

    ®Nr. 1 MONDIAL

    Societatea comercială

    "ARMĂTURA” s. A. Quj-Napoca- ; Str. Gării nr. 19 angajează:- prelucrător? prin aşchiere;- 2 in s ta la to ri p e n tru lu c ră ri de întretinere la instalatii.

    Condiţii: bărbaţi cu stagiul militar satisfăcut.

    Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul societăţii sau la telefon 132737 int. 148.

    (248802). ;

    VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

    /^{Jumpăr teren pentru construcţii, garsonieră şi

    -apartament. Tel. 142-907.

    • Cumpăr garsonieră. TeL 15-20- 44. (559971)

    • Cumpăr apartament. Tel. 15-20- 44. (559972) _

    • Vînd garsonieră, bloc de apartamente str. Primăveri. Tel. 19-02- 81 (560288)

    25 an’85, înscris. Tel. 13-42-76 (568152) '

    - Vînd magazin: alimentar în funcţiune: Ţel 41-43-16. (568158)

    • Vînd gheretă metalică amplasată , în zona Clujana şi Dacia 1310,1982, în

    stare bună. Tel 42-50-09. (578273)• Vînd dotări şi utilaje frigorifice (

    deosebite bar-alimentara. Tel 15-47-48. (578481) ' - \ ■

    , • Vînd apartament 1 cameră parter înalt, TV cablu, parchet, 7000 dolari şi Tec4capetesuc, 1 capbere4,5milioane. Tel 15-79-66. (578493) '

    " • Vînd 11500 mp teren în localitatea Belişi Informaţii la tel. 41-54-07. (560232) ' ' ;

    CUMPĂR GARSONIERĂ; fA PA RTÂMENT^C A SĂ f T E R E N ^Te I f*43?2 0:32

    l/7nză ri-CLtmp 3 răriapartamente-case, terenuri prin

    P R I M O R D I A Lstr.Brajovnr.44, teL 147897, orde 10-17.

    • Vindem linii panificaţie diferite. capacităţi. Profit imediat, sigur, de durată. Fadlităţi-rate. Ţel. 068/15- 09-88 (567598) ,

    • Vînd la 18 km de Cluj, sere 1600 mp, hală 500 mp pentru depozit producţie; posibilităţi etajare,curent trifazic, apă, acces drunJ naţional. Tel. 12-38-13 (568163)

    • Cumpăr peste 5000 mp teren agricol în apropiere de Cluj, Ia şosea sau cu posibilitate de acces Ţel. 43-20-46 între orele 9-16. (560120).

    • Vînd grădină şi pentru construcţii şi pianiiio. Tel. 19-16-75 între orele 9- 11.(560174)

    • Vînd 5000 mp teren în Dîmbul Rotund cu 900 lei/mp. Tel 41-47-10 (578507).

    • Cumpăr urgent 3 camere confort 2 cu telefon. TeL 14-29-40. (568124)' V

    • Vînd apartament 3 camere str. Moldoveanu nr. 13 bL R9 ap. 15 (568151)

    • Vînd 2 camere confort, zona bună. TeL 18-03-31. (568153)

    • Vînd casă 2 nivele 8 încăperi ca 300 mp teţen pentru locuit şi "privatizare şi casă demontabilă cu 300 mp teren cartier A. Mureşanu. Str. Lupeni nr. 11, Cluj. (568156)

    • Vînd 3 camere ultrfainisaţe etaj 421.000 DM sau 4 camere neflnisate confort sporit 35.000DM, zona Pata. Tel 15-67-89. (578444)

    • Vînd casă cu dependinţe ş grădină mare.Tel 13-39-74. (578455)

    V f n z â r i , c u m p ă r ă r i , s c h i m b u r i , î n c h i r i e r i

    l a c e l e m a i a v a n t a j o a s e p r e ţ u r i .

    T e l . 1 8 - 0 3 - 0 0 , o r e l e 9 - 2 2 , z i l n i c .

    • Vînd locuinţă, teren. Tel 19-68- 83 (578449)

    • Cumpăr teren pentru construcţii. Tel. 15-20-44. (559970)

    • Cumpăr ambalaj berc SC Andalex str. Islazului nr. 10. (560141)

    • Cumpăr cîntar electronic cu alisaj. Tel. 31-11-23.(560254)

    • Vînd sau schimb strung 1500 după reparaţie capitală pentru banc dc centicubat pompe de injccţie. Vînd motor tractor 45CP Carci M. Viteazu 49. Tel. 061/86-59-80. (560256)

    • Vînd casă cu 4 camere, bucătărie, baie, 2 SAS, pivniţă, curte, grădină 554 mp, cu magazin alimentar ainenajat Negociabil 90 milioane lei Informaţii tel. 43-75-41. (568004)

    • Vînd vitrină frigorifică, Renault

    • Vîndsobâbucătârie’’Lux’’albă. TeI.19-16-71. (560021)

    • Vînd apartament 4 camere confort cartier Gheorgheni str. L. Rebreanu nr. 4 bl. P20 ap. 6 după ora 12.(560077)

    • Vînd contract vilă 3 camere în cartierul rezidenţial Bună Ziua achitat 30 % Preţ convenabil. Informaţii tel. 41-42-15. (560122)

    • Vînd două grajduri cu sau fără porci şi una magazie, Ia 18 km de Cluj. Tel. 15-72-34. (568061)

    • Cumpăr urgent apartament 2- 3 camcrc. Ofer pînă la 18 milioane.' Piaţa pe Ioc. Tel. 13-66-47 scara între orele 20-21. (568114)

    Vînd casă nouă cu etaj, grădină, în stadiu de finisare, locuibilă. Olteniei 10.. Tel. 13-78-09; 15-21 (559914)

    • Vînd.casă cu grădină în Aghireş sat. Tel 11-19-30. (559958)

    • Vînd apartament 4 camere ultra finisat str. Mureşului nr. 42 bl. TI sc. II ap. 13. Informaţii între orele 19-21. (559963) . . - ' ' ■ ' ■

    • Vînd apartament 3 camere, garaj, cartier Zorilorîirtreorele 14-20. Tel 12- 43-90. (560045)

    • Vînd apartament 56 mp parter înalt +beci, Dorobanţilor 102/88. (560099)

    • Vînd dulap, canapea, fotoli, măsuţă cuier hol. Str. Dorobanţilor nr. 51 (560103)

    • Cumpăr 2-3 camere urgent. Telefon 18-77-20. (560129)

    • Vînd garsonieră str. Cemei 2 ap. 112. Tel. 14-57-54.(560142)

    • Vînd apartament 3 camere str. Aurel Vlaicu nr. 27 bl. V17 ap. 66. (560144) ,

  • ADEVĂRULafe C luj PUBLICITATE sîmbătă-Juni, 21 -23 octombrie 1995 (10

    • Cumpăr 3 camere decomandate u telefon şi garaj. TeL 41-54-48. 160155)

    • /Vînd apartament confort I etaj 9 onă bună Mânăştur. Tel. 16-08-09. 560161) N

    «• Vînd schimb garsonieră cu 2 amere str. Cojocnei nr. 8 C14 ap. 16 560176)

    • Vînd apartament 2 camere iltiafinisat ţi Ford Escort Tel. '18-51 - '4 întreorele 12-15. (560194) ,

    • Cumpăr garsonieră la parter. TeL4-07-52 ora 18-22. (560215)

    • Cumpăr apartament 3 camere, xclus Mărăşti, Mănăştur. Tel.' 14-18- 0(560223)* : '

    • Vînd garsonieră str. C-tin Brîncuşi ir. 153 ap. 8; TeL 14-18-50. (560224)

    • Vînd casă 2 camere, bucătărie hol laie, cămară, pivniţă, grajd, şură, teren0000 mp, aprobare gaz. Str. Colonia treaza nr. 39 cartier .D. Rotund, nformaţii str. Sanatorului nr. 30 Dîmbiil 'otund. (560230) . ' •' •"

    • Vînd apartament 3 camere confort tr. Bucureşti nr. 68 bL Dl6 sc. 4 ap.03. (560237) ... ■

    • Cumpăr garaj în zona Pata sau frădini Mănăştur. Tel. 19-18-32. 160264) ̂ ‘

    s • Vînd 2 apartamente a 3 camerei* eL 14-61-19.(560269) , '

    • Vînd apartament 3 camere Mărăşti r. Fabricii nr. 3 bL B6 ap. 37. (560275)

    • Vînd casă vad bun. Tel. 13-91-20. 160282) •' ' ' ' ' .

    • Vînd apartament 3.camere 30 ilioane Aurel Vlaicu nr. 38 ap. 19 zibil între orele 10-16. (560286)r • - Vind aj&rtament trei camere;


NOTELE SĂPTĂMÂNII - core.ac.uk · în mijlocul trupelor sate, pentru es s ... —adăposturi de iarnă lupilor, iar mes-teaeâniî firavi, albi şi drepţi ca nişte luminări,

NOTELE SĂPTĂMÂNII - core.ac.uk · în mijlocul trupelor sate, pentru es s ... —adăposturi de iarnă lupilor, iar mes-teaeâniî firavi, albi şi drepţi ca nişte luminări,

TRIUMF ARAGAZ - farmec.ro · natural sau sintetic (piele sintetică). NUFĂR APRET ŢESĂTURI Acţiune: apretează eficient ţesăturile albe sau colorate conferă o ţinută impecabilă

TRIUMF ARAGAZ - farmec.ro · natural sau sintetic (piele sintetică). NUFĂR APRET ŢESĂTURI Acţiune: apretează eficient ţesăturile albe sau colorate conferă o ţinută impecabilă

dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49762/1/BCUCLUJ_FP_PIV1903_1906... · Calea, ce „Foaia Poporului* a făcut o în 14 ani, e calea cinstei ro roâaeştî, de

dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/49762/1/BCUCLUJ_FP_PIV1903_1906... · Calea, ce „Foaia Poporului* a făcut o în 14 ani, e calea cinstei ro roâaeştî, de

manual de uniforme pentru angajații stațiilor PetromManual de uniforme pentru angajații stațiilor Petrom OMV & OMV VIVA FS Uniform Summer Collection Handbook | 33 ȚINUTĂ IMPECABILĂ,

manual de uniforme pentru angajații stațiilor PetromManual de uniforme pentru angajații stațiilor Petrom OMV & OMV VIVA FS Uniform Summer Collection Handbook | 33 ȚINUTĂ IMPECABILĂ,

REEDITAT~ |NCEPÂND CU ANUL 1969 Autoturism Autoturism/Autoturism_online/Rev-3... · 2019. 5. 7. · adeseori arta de a gândi înainte de a ac]iona, virtutea fideli-t`]ii [i cinstei,

REEDITAT~ |NCEPÂND CU ANUL 1969 Autoturism Autoturism/Autoturism_online/Rev-3... · 2019. 5. 7. · adeseori arta de a gândi înainte de a ac]iona, virtutea fideli-t`]ii [i cinstei,

FIȘĂ DE PREZENTARE - Grundig · 2017. 8. 2. · celor două difuzoare cu gama largă de frecvență și a radiatorului pasiv, care asigură o redare impecabilă a sunetului. Panoul

FIȘĂ DE PREZENTARE - Grundig · 2017. 8. 2. · celor două difuzoare cu gama largă de frecvență și a radiatorului pasiv, care asigură o redare impecabilă a sunetului. Panoul

SOLIDARITATE ŞI SALVARE -  · 2017-10-24 · SOLIDARITATE ŞI SALVARE. ROMÂNI PRINTRE „CEI DREPŢI ÎNTRE POPOARE” În luna iunie a anului 2003, printr-o decizie a Primăriei

SOLIDARITATE ŞI SALVARE -  · 2017-10-24 · SOLIDARITATE ŞI SALVARE. ROMÂNI PRINTRE „CEI DREPŢI ÎNTRE POPOARE” În luna iunie a anului 2003, printr-o decizie a Primăriei

1.2 Organe de maşini II (M-D0012) - ing.ugal.ro filedinţi drepţi. Angrenaje conice. Angrenaje cu axe încrucişate. Calculul termic al angrenajelor. Transmisii cu roţi de fricţiune.

1.2 Organe de maşini II (M-D0012) - ing.ugal.ro filedinţi drepţi. Angrenaje conice. Angrenaje cu axe încrucişate. Calculul termic al angrenajelor. Transmisii cu roţi de fricţiune.

Ioan Ianolide - Biblioteca Liberă  · Web viewCând întâlniţi un paznic ori vă vizitează cineva, staţi în picioare în poziţia de drepţi cu căciula scoasă de pe cap şi

Ioan Ianolide - Biblioteca Liberă  · Web viewCând întâlniţi un paznic ori vă vizitează cineva, staţi în picioare în poziţia de drepţi cu căciula scoasă de pe cap şi

Anu! XV. Arad, Sâmbătă, 12|25 Noemvre 1911 Nr. 248 TRIBUNA · mult decât sacrificiul vieţii sale politice, sacrificiul cinstei sale politice. Iată prin urmare de ce împăcarea

Anu! XV. Arad, Sâmbătă, 12|25 Noemvre 1911 Nr. 248 TRIBUNA · mult decât sacrificiul vieţii sale politice, sacrificiul cinstei sale politice. Iată prin urmare de ce împăcarea

PENTICOSTARUL - LITURGICĂ ŞI MISIOLOGIE ORTODOXĂ · 2016. 6. 26. · învăţători şi pe cuvioşi, pe pustnici, pe drepţi şi pe adunarea sfintelor femei, cea iubitoare de Dumnezeu,

PENTICOSTARUL - LITURGICĂ ŞI MISIOLOGIE ORTODOXĂ · 2016. 6. 26. · învăţători şi pe cuvioşi, pe pustnici, pe drepţi şi pe adunarea sfintelor femei, cea iubitoare de Dumnezeu,

Amil L. Arad, 23 Maiu 1926. Ñ-ral 21.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasis...Pag. 2 SlSERîCA noi — în traducerea impecabilă a limbii noa stre. A tălmăci Biblia

Amil L. Arad, 23 Maiu 1926. Ñ-ral 21.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/bisericasis...Pag. 2 SlSERîCA noi — în traducerea impecabilă a limbii noa stre. A tălmăci Biblia