CVJ NR. 992 LUNI 23 NOIEMBRIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 992

Luni, 23 Noiembrie 2015

M ineritul, ca ºi întreaga Vale a Jiului, a fost realmente distrus desindicate. Toate s-au întâmplat an de an, fie cã a fost vorba

despre Miron Cozma, cel care a înfiinþat Liga Sindicatelor Miniere ValeaJiului ºi ne-a fãcut cunoscuþi peste hotarele þãrii, fie cã vorbim despre ceicare i-au preluat structura ºi au fãrâmiþat-o în mai multe sindicate, pe principiul: „Divide et impera”. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

“În evidenþeleInspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã „Iancu deHunedoara” al judeþului Hunedoarafigureazã 50 decabane/moteluri/hoteluri autorizate din

punct de vedere alsecuritãþii la incendiu,situate în zona VãiiJiului. Dintre acesteunitãþi, 16 suntamplasate în zonaStraja, 12 în zonaPetroºani, 11 în zonaParâng, 8 în zona

Câmpul lui Neag, douã în zona Aninoasa ºi una în Baru Mare”,susþin reprezentanþiiISU Hunedoara într-un

rãspuns remis CroniciiVãii Jiului.

Reprezentanþii ISUau identificat maimulte nereguli la

unitãþile de cazare dinstaþiunile montane,iar cele mai multesunt la instalaþiile destingere a incendiilor.

“Cele mai impor-tante deficienþe iden-tificate de inspectoriide prevenire, în timpul controalelor la aceste unitãþi, sereferã, în principal, la nefuncþionareamijloacelor tehnice de apãrare împotrivaincendiilor.Disfuncþionalitãþile au

fost penalizate cuavertismente sauamenzi contra-venþionale”, se maiaratã în rãspunsulISU Hunedoara.

În Straja mai existã o problemã.Aici existã construcþiilipite unele de altele.Proprietarii care audeclarat cã deþin casede vacanþã ºi nu suntînregistrate ºi clasifi-cate pentru activitãþituristice scapã decontrolul inspectorilorde la ISU.

Monika BACIUMonika BACIU

MINERITUL „SÃPAT”DE SINDICALIªTI

J aponezii, în minaVulcan. La fel

ca la Petroºani maimulþi investitori dinpatru þãri ale lumiivor fi prezenþi, joi 26noiembrie, la Vulcanunde vor discuta cuautoritãþile locale ºivor prospecta piaþa.

Primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile,le va prezenta investito-

rilor oportunitãþile deafaceri din staþiunea montanã Pasul Vâlcan,dar cel mai importantaspect este cã aceºtia vorvizita Mina Vulcan.

“Este vorba de mai mulþi investitori dinJaponia, Cehia sauGermania care vor veni la

noi pentru a testa piaþa în dezvoltarea unor afaceri. Avem programatãºi o vizitã în minaVulcan”, susþin reprezen-tanþii administraþiei localede la Vulcan.

Scopul vizitei investitorilor este acela de a identifica relaþii comerciale ºi posibilitãþide cooperare în diferitedomenii.

Mai mult decât atât,primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile, aparticipat în urmã cudouã luni de la o întâlnire,la Bucureºti, unde a discutat cu ambasadoriimai multor þãri. Aceºtiaau fost deschiºi la oportunitãþile pe care leoferã Valea Jiului.

Monika BACIU Monika BACIU

Investitori japonezi în minã la Vulcan

Peste 400 de cabane în Valea Jiului, doar 50 în evidenþele ISU S taþiunile montane din Valea Jiului

abundã de unitãþi de cazare. Numaiîn Straja sunt peste 200 de cabane, unelefiind doar pentru uz personal, însã doar16 sunt autorizate din punct de vedere al securitãþii la incendiu.

P rocurorii ºipoliþiºtii

au reuºit sã-igãseascã pe indi-vizii care au dat ospargere la oclãdire în care îºidesfãºoarã activi-tatea mai mulþifuncþionari aiPrimãriei Uricani.

Au furat mai multetelefoane mobile ºiobiecte de biroticã,iar anchetatorii audescoperit cã estevorba de o grupareformatã din cincipersoane care acomis mai multespargeri.

Cei cinci indiviziau spart sediul fosteicreºe din Uricani,imobil aflat în proprie-tatea administraþieilocale ºi în care acumfuncþioneazã o seriede servicii aleprimãriei. Imobilul se aflã chiar lângã

sediul PrimãrieiUricani, la circa 20de metri, iar acolo îºidesfãºoarã activitateacei de la juridic, ceide la fondul locativ,corpul de control ºifuncþionarii de la asistenþã socialã.

Hoþii au intrat pegeam ºi cãutau bani,dar cum nu au gãsit,s-au mulþumit cudouã telefoane ºimãrunþiºuri. Potrivitanchetatorilor, sus-pecþii au profitat defaptul cã zona în carese aflã clãdirea esteuna întunecoasã ºinu puteau fiobservaþifoarte uºor.Suspecþii,CosminMârza,ConstantinZarã,CãtãlinPescariu,Gheorghe Ioniþã

ºi Dumitru Stoian aufost trimiºi în jude-catã, zilele trecute,aceºtia fiind suspec-taþi de mai multespargeri cu cel puþin16 pãgubiþi, în spe-cial fiind vorba desocietãþi comercialeori persoaneînstãrite. Toþi ceicinci indivizi suntjudecaþi în stare delibertate pentru furtcalificat sau tentativãde furt.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

C ei trei tinericare au terorizat

afaceriºtii din ValeaJiului, dupã ce le-auspart locuinþele, deunde au furat bunuride valoare, au cerutun termen de a seîmpãca cu victimele.

Aceºtia ar putea sãafle sentinþa chiar dupãsãrbãtorile de iarnã.Magistraþii de laPetroºani au fixat un termen pentru a seputea împãca, acestafiind valabil pânã în 19 ianuarie 2016. Pe dealtã parte, poliþiºtii dinmunicipiul Lupeni aucerut zilele trecute caunul dintre hoþi, StanDumitru Ionuþ, aflat înacest moment în arest ladomiciliu, sã fie arestatpreventive dat fiind fap-tul cã a încãlcat cu bunãºtiinþã obligaþiile stabilitede judecãtori. Solicitarea

poliþiºtilor a fost respinsãde judecãtorii dinPetroºani. Trei tineri suntjudecaþi pentru furt califi-cat dupã ce au format obandã care a terorizatmai ales oameni de afaceri înstãriþi din ValeaJiului. Aceºtia au dat maimulte spargeri în vilelede lux de unde au furatbunuri de valoare ºi bani.O loviturã ratatã i-ar fidat de gol, iar ancheta-torii au stabilit faptul cã,în perioada ianuarie-iunie2015, tinerii ar fi comis18 furturi din locuinþeleunor afaceriºti dinVulcan, Petroºani ºiHaþeg. Intrau în vile prinforþarea ferestrelor ºi sus-

trãgeau în principal sumede bani, bijuterii din aurºi argint dar ºi aparaturãelectronicã. Majoritateaimobilelor în care hoþiiau intrat la furat eraudotate cu sisteme dealarmã, însã erau opritesau indivizii au reuºit sãle ocoleascã. Aceºtia nuacþionau niciodatã lanimerealã, ci îºi studiauvictimele ºi dupã ce leaflau rutina, dãdeauspargerile fãrã teamã cãar putea fi prinºi. Deprecizat cã tinerii mai auantecedente penale, eimai fiind condamnaþi totpentru furt.


Doar în acest an auplecat din „capitala”Vãii Jiului nu mai puþinde 160 de câini fãrãstãpân care ar fi fosteutanasiaþi, imediatdupã ce ar fi trecutperioada stabilitã delege ce prevede gãzduirea în adãpost.Cãþeii prinºi de cãtrehingheri sunt preluaþidin centrul de ecarisajde la Petroºani de cãtre un adãpost privatºi dupã vaccinare ºideparazitare, în colabo-rare cu un ONG dinBucureºti, li se cautã

familii adoptive. Municipalitatea

Petroºani contribuie din bugetul local lasusþinerea activitãþii adãpostului printr-unparteneriat public-pri-vat. Edilii au consideratcã nu pot aplica legea

orbeºte ºi sã permitãeutanasierea câinilorfãrã stãpân atât timpcât au alternative. „Noiîi luãm din centrul undesunt duºi de hingheri ºi-ivaccinãm, îi deparazi-tãm, le punem cip ºiapoi le gãsim gazdã.

Doar ieri au plecat 35de câini cãtre Bucureºti,de la noi. Sunt trimiºiacolo unde li se gãseºtestãpâni ºi trãiesc de omie de ori mai binedecât pe strãzi. Pe noine intereseazã sã-i dãmîn adopþie, sã-i salvãm”,spune Viorel Stoica dincadrul Adãpostului„Love Animals”Petroºani. Prin ONG-ulcondus de o tânãrã ori-ginarã din Valea Jiului,dar care s-a stabilit înCapitalã, s-au gãsit anulacesta 160 de familiiadoptive pentru maida-nezii din Petroºani, maiales peste hotare. Chiarºi în SUA au ajuns cãþeiabandonaþi, unul dintreei fiind Stella, care aplecat ieri-duminicã,spre o familie adoptivãdin New York.


Poliþiºtii au cerut arestarea unuiadintre membrii grupãrii care auprãdat afaceriºti din Vale

Câinii fãrã stãpân din Petroºani îºigãsesc adãpost în strãinãtate

Hoþii ce au lovit la Primãria Uricani,judecaþi pentru furt calificat

S ute de cãini care hoinãreau pe strãzi au fost salvaþi de lamoarte în urma unei colaborãri între un ONG, un adãpost

privat, municipalitatea Petroºani ºi mai nou Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân Hunedoara.

Toþi au luat caimaculºi acum nu a mairãmas nimic, motivpentru care sepregãtesc sã ajungã înstructuri ºi mai înalte,datã fiind deplasareade la Olãneºti, acolounde minerii s-au dussãptãmâna trecutã, sã îºi voteze liderii ca sã ajungã în nouaconducere a FederaþieiNaþionale Mine ºiEnergie, lucru carepare acum soluþia salvatoare, Petre Nicafiind ales preºedinteexecutiv al FNME.

L acataº a stors500.000 ºi mai

vreaDupã mineriade,

LSMVJ are de plãtitsume colosale, iarZoltan Lacataº, celcare a preluat structurasindicalã, ce acum numai este reprezentativãla nivel de ComplexulEnergetic Hunedoara,spune cã a plãtit dejapentru prostiile deatunci. „Pentru prosti-ile lui Miron Cozmaam plãtit deja vreo 8miliarde de lei vechi”,a spus Lacataº.

Doar cã Lacataº areuºit ºi sã scoatã, în urma unor proceserecent câºtigate, osumã frumuºicã de lapartea viabilã a mineri-lor. A cerut instituireasechestrului pe con-

turile CEH, încã de laînceputul anului 2015,iar ulterior a primit500.000 de lei, banicâºtigaþi ca „sume cese acordau înainte pentru negociereaCCM-ului în baza fon-dului de 5,8 ºi mai apoi3,9 la mie”, a precizatZoltan Lacataº.

Cu sumele în buzunar, Lacataº amers acum, pe princi-piul lucrului judecat, ºivrea sã ia aceeaºi parteºi de la restul minerilor,care acum sunt laminele neviabile. LigaSindicatelor Minieredin Valea Jiului le-aintentat ºi celor de laSNÎMVJ acelaºi gen de proces, pentru recu-perarea sumelor cuve-nite. Doar cã responsa-bilii cu serviciul juridicdin SNÎMVJ spun cãliderul minerilor sefoloseºte de un fals.

„Noi am preluatactivele de la ANAF2012, moment în careacestea erau puse sub sechestru, iarContractul Colectiv deMuncã l-am semnat cusindicatul reprezentativde la acea datã,respectiv SindicatulMuntele, condus acumde Petre Nica ”, spuncei de la SNÎMVJ, caresusþin cã totul este oînscenare falsã ºi sevor adresa instanþeipentru asta. Lacataº,însã, nu vrea sã discutedeocamdatã despre un

proces aflat pe rol ºi înurma cãruia sperã sãcâºtige din nou sumeimportante din con-tribuþiile minerilor.

„Atâta timp cât estevorba despre un pro-ces pe rol, nu am cumsã dau date. Aºteptãmsã vedem finalul ºi apoivom discuta”, s-a dis-culpat Zoltan Lacataº,preºedintele LSMVJ,structurã sindicalã careacum nu prea mai arenici sediu, nici adepþi,dar care susþine cã faceasta deoarece ºi acesteunitãþi miniere s-audesprins, ca ºi cele via-bile, din cadrulCompaniei Naþionale aHuilei, în 2012.

A drian Jurca –bani din orice,

de la mineri

Sindicaliºtii au con-tinuat, dupã 1997, sãscoatã bani din struc-tura actualului CEH,prin funcþii pe care le-au primit, uneori cupreþul tãcerii, în diverseocazii, iar cei care nuau ajuns încã sã fienumiþi inspectorisociali, precum PetreNica, strigã de pe mar-gine. Un exemplu esteAdrian Jurca, de laLivezeni, desprins subforma unui alt sindicat,care a stat mereu peburtã, date fiind proce-sele pe care le-a avutpentru diverse firme cu

care a sustras bani dinconturile minerilor.

Cronica Vãii Jiului apublicat în 2012 unamplu reportaj în carearãtam cum a furatacest lider minerii.

„Iniþial a avut uncard la BRD în care sevirau cotizaþii. Acestcard pentru cotizaþii afost posibil printr-ohotãrâre a Consiliuluide Coordonare aSindicatului, doar cãaceastã hotãrâre estefalsã, pentru cã nu s-aconstitut Consiliul deani de zile. Apoi prinacea firmã a sa,STAGINET SRL.

Am întrebat con-tabila ºi juristul de laminã ºi aceºtia mi-auspus cã este legal.Acum, cotizaþiile suntvirate la SindicatulMuntele ºi de acolo îiia Jurca, nu ºtiu cum.Eu am plecat cu scan-dal de acolo ºi con-silierii…” – a declaratMarian Filip, lidersindical.

Pentru cã nici sala-riaþilor de la sindicat ºide la firmele înfiinþateca fiind ale organizaþieisindicale nu le-a plãtitasigurãrile sociale, nicichiar salarii, au existatmulte reclamaþii, dardestule au fost stopatechiar de Jurca, prin totfelul de amaninþãri,care au avut efect,având în vedere cãatâtea dosare cufaptele sale au primitneînceperea urmãririipenale, deºi mizeriaera cât casa.

Într-o asemeneaplângere, se scriunegru pe alb fapte însusþinerea cãrora staudovezile:

”(..) Cotizaþiile s-auîncasat lunã de lunã,neexistând documenteconcrete care sã facãdovada utilizãrii banilor,cu atât mai mult, coti-zaþiile au fost ridicatepe o firmã a domnuluiJurca Adrian ªtefan –SC STAGINET SRLLupeni;

(…)În perioada încare salariile angajaþilors-au decontat de cãtreCNH SA Petroºani auexistat angajaþi fictivi

pentru care stateleangajaþilor se semnauîn fals ºi pentru carenu a existat contractindividual de muncã(…)

(…)S-au deschis conturi în fals la bãnciprintre care menþionezBanca BRD unde domnul Jurca ªtefanAdrian a întocmit ohotãrâre a Consiliuluide Coordonare sem-natã în fals pentrudeschiderea contului ºide unde s-au ridicatcotizaþiile conformunor tabele de ajutoaresociale false din carereiese cã membrii cotizanþi au încasat ajutoare sociale;

La momentulrespectiv, eu încãavând calitatea deangajat nu mi-amîncasat salariile nete pe trei luni, dãrile cãtrestat nu sunt achitate de aproape un an ºijumãtate, inclusivreþinerile din salariul de încadrare pentrupartea ce revine angajatului(…)”

Cei care nu s-audisponibilizat, au plãtitpentru toþi

CNH a dat în jude-catã Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului pe9 martie 1999, solici-tând ca prin sentinþã

judecatoreascã sindi-catele sã fie obligate laplata sumei de 33,6miliarde de lei, banicare, în opinia admi-nistraþiei companiei dela vremea respectivã,reprezentau pagubeleînregistrate pe parcursul grevei generale din perioada4-22 ianuarie 1999. Înurma expertizelor s-aconstatat cã prejudiciuladus CNH a fost de12,1 miliarde de lei.Tribunalul JudeþeanHunedoara, în bazaraportului de expertizã,a hotãrât ca LigaSindicatelor Miniere sãplãteascã despãgubiriCompaniei Naþionale aHuilei în sumã de 12,1miliarde de lei ºi încã63 de milioane de leicheltuieli de judecatã.

Sindicaliºtii au luat mereu din baniiminerilor ºi, mai nou,structura lor nu preamai are nimic de zis, în condiþiile în caretotul este dictat de laBruxelles. Totuºi, maisunt lideri, precumZoltan Lacataº, careîncã mai vrea bani dela mineri, în timp ce aajuns ºi realizator deemisiuni TV în ValeaJiului. Asta ca sã îiurmeze exemplul luiJurca de la Livezeni,abia desprins de peecranele televizoarelor,dar lãsat în spatele laptopului de unde searatã justiþiar chiar ºi întimpul orelor petrecuteîn biroul cãlduþ de undeîi reprezintã pe mineri„contra-cost”. Restulsindicaliºtilor sunt lasediul Muntele, acolounde cândva se mutaseºi Lacataº, iar de acolocautã sã se întâlneascãcu administraþia, atuncicând au cu cine.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015 Actualitate 3

MINERITUL „SÃPAT” DE SINDICALIªTIM ineritul, ca ºi întreaga Vale a Jiului, a fost realmente distrus

de sindicate. Toate s-au întâmplat an de an, fie cã a fostvorba despre Miron Cozma, cel care a înfiinþat Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului ºi ne-a fãcut cunoscuþi peste hotarele þãrii, fiecã vorbim despre cei care i-au preluat structura ºi au fãrâmiþat-oîn mai multe sindicate, pe principiul: „Divide et impera”.

CasaProUrbis sepregãteºtepentru lunacadourilorC asa ProUrbis

pregãteºte progra-mul manifestãrilor dedicate lunii decembrie.

Aºa cum ne-au obiºnuit,cei de la Casa ProUrbis,organizeazã acþiuni dedicatesocietãþii civile. Pentru cã

mai este puþin pânã la lunacadourilor, reprezentanþiiasociaþiei se întâlnesc pentru a stabili calendarullunii decembrie.

“Vom avea ºedinþa consiliului director pentru

a stabili exact acþiunile pecare le vom desfãºura înluna decembrie. Totodatãvom evalua ºi activitãþileacestui an, dar ne axãm ºipe unele activitãþi care aumenirea de a-i ajuta pecopii”, a declarat EduardWersanski, preºedinteleCasei ProUrbis.

Este cel de-al doilea an de activitate al CaseiProUrbis, dar membrii acesteia au avut diferite acþiuni ºi sub egidaForumului ProUrbis. Decinci ani au loc evenimentesub aceastã formã de organizare.


H aosul dinstaþiunea

montanã Straja va ficombãtut cu ajutorulJandarmeriei ºi alfirmelor de pazã. Înfiecare sezon deiarnã, staþiuneamontanã din vestulVãii Jiului este luatãcu asalt de mii deturiºti.

În fiecare sfârºit desãptãmânã numãrulcelor care vin aici este impresionant, iar pentru a se ajungela un turism civilizat,reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara vor apela lafirmele de pazã ºi laJandarmerie

Accesul autoturis-melor în staþiunea montanã Straja va firestricþionat în momen-tul în care parcãrile din

munte sunt ocupate înproporþie de 100%.ReprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara, cei careadministreazã acesttronson de drum, susþincã vor lua mãsuri alãturide Jandarmerie ºifirmele de pazã pentrua menþine cãile deacces libere cãtre staþiunea montanã.

“Ca în fiecare an

datoritã afluxului marede turiºti din Straja sunt probleme legate de locurile de parcare,vom gestiona cel puþinla fel de bine ca anultrecut astfel cã înmomentul în care s-auocupat locurile de par-care, am restricþionataccesul cãtre zonamontanã, împtreunã cuJandarmeria ºi cufirmele de pazã care au

protocol cu noi vomgetsiona situaþia”, adeclarat Adrian David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

Mai mult decât atât,în momentul în careparcãrile din muntesunt ocupate în pro-porþie de 100% accesulautoturismelor sprestaþiune va fi restricþio-nat chiar din Lupeniastfel încât sã nu se mai creeze ambuscade.

“Dacã este necesarvom restricþiona chiarde jos, din Lupeni trafi-cul, în funcþie de necesitãþi, mai ales înpreajma sãrbãtorilorchiar dacã e neplãcut.Românii sunt obiºnuiþisã urce cu maºina pânãla locurile de cazare, iarpânã nu schimbãmmentalitatea nu se vaîntâmpla nimic”, a maispus sursa citatã

În Straja sunt amena-jate 12 pârtii de schi,

fiecare fiind echipatã cuinstalaþie de transportpe cablu (teleschi).Cinci dintre acesteabeneficiazã ºi de instalaþii de nocturnã,fãcând astfel posibilãutilizarea pârtiilor pânãseara târziu. Suntîntreþinute cu ajutorulutilajelor de bãtãtoritzãpada, ratrac-uri, pentru a le menþine încondiþii cât mai bune de schi. De asemenea,staþiunea a fost dotatãcu instalaþii de produszãpadã artificialã. Prin

cele 12 pârtii de schi, staþiunea Strajaînsumeazã aproximativ26 de kilometri dedomeniu schiabil. Estedotatã cu o telegondo-lã, iar Pârtia Straja, ceamai lungã din staþiune,depãºeºte opt kilometri.Straja se aflã la circa10 kilometri demunicipiul Lupeni,accesul în staþiune fiind posibil pe un drum judeþean ºi cutelegondola.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015 Actualitate 5

Unii dintre ei au ieºitla pensie de aici ºi suntoameni care de peste40 de ani au lucrat înacest domeniu, doar lafirma care distribuie apa ºi se ocupã decanalizare. Primtre ei s-a numãrat ºi unul dintre actualii primari ai Vãii Jiului.

„Vremea apeductului”(„File din istoria pro-ducþiei ºi exploatãrii apeiîn Valea Jiului”), este olucrare ce cuprinde isto-ria cuplãrii gospodãriilordin zona Vãii Jiului lareþeaua de apã. Cu personaje active, ori

oameni care au însem-nat câte ceva pentruacest sistem, cartea sevrea un document ce vascoate în evidenþã modulîn care am ajuns sãavem apã în case.Marian Boboc explicã cel-a determinat sã scrielucrarea. „Dacã apã nuar fi, civilizaþie nu ar fideloc, ori apa, ca sãajungã la noi în locuinþe,este adusã de niºteoameni minunaþi,oameni despre care s-ascris foarte puþin. Amvenit sã scriu vorbe bunedespre ei. Apa este datãde la Dumnezeu ºi aºa

se numeºte un capitol,dar recunosc cã am constatat cã s-a scumpitmereu. Acesta este unadevãr istoric ºi nu l-aminventat noi. În spatelefiecãrui rând se aflã ºidocumente”, a spusMarian Boboc, autorulcãrþii, care a þinut sãprecizeze cã problemapreþului a fost mereumãrul discordiei înaceastã firmã.

În carte se regãsescoameni care au lucrat ºicare au pus umãrul larealizarea a ceea ce esteastãzi Apa Serv. CostelAvram a vrut astfel sã lemulþumeascã tuturor.„La ora când discutãmnoi, sunt 116 salariaþiactivi, cu 20 de ani decând lucreazã în aceastãfirmã, 20 câþi sãrbã-torim ºi noi ºi alþi 117 s-au pensionat tot deaici. Am pregãtitdiplome ºi câte o carteîn semn de mulþumirepentru ceea ce au fãcutpentru noi. Acum existã3 muncitori, UrsuConstantin, Rod Ioan ºiSperiatu Gheorghe, unulsudor, unul maistru ºi

instalator cel de altreilea, care sunt angajaþidin 1970 sau 1972 ºide aici vor ieºi la pen-sie”, a menþionat CostelAvram, director generalSC Apa Serv.

Au fost mulþi care aulucrat ani, luni saudecenii aici, dar printreei se numãrã ºi primaruldin Vulcan. Muncea casã aibã din ce trãi, dupãce a ajuns student laPetroºani, orfan depãrinþi. „Pe data de 10ianuarie 1970 am fostangajat la Secþia ApãCanal din Petroºani. Deatunci am lucrat pânã în79, când am suprapus ºicu facultatea. Nu avempãrinþi, nu avea cine sãmã þinã la ºcoalã ºidirector era Romoºan,ºeful secþiei ºi eu eramcopilul lui. Am fãcut pecentralistul, fochistul,orice, cã nu avea impor-tanþã, ca sã am un câºtigcã eram la facultate la ziºi nu aveam altã ºansã,decât sã lucrez”, a spus,printre altele, GheorgheIle, primarul municipiuluiVulcan.

Toþi angajaþii SC Apa

Serv au fost premiaþi ºise regãsesc cu numele încartea-document. Alãturide ei sunt nominalizaþi ºiprimarii din Valea Jiului, care ºi-au aduscontribuþia la proiectelemari derulate aici, iarTiberiu Iacob Ridzi a fostºi el premiat pentru asta. „Cred cã e foarteimportant un astfel demoment pentru oricefirmã ºi îi felicit pe ceicare au venit cu ideea dea realiza o astfel decarte. Cred cã nu pestemult timp se va încheiaºi etapa în care toatãlumea îi blameazã pe ceide la Apa Serv pentrucã scumpesc apa ºi aºamai departe, pentru cã,în urma acestor investiþiimajore, care dacã nu lefãceam acum, nu le maifãceam în urmãtorii 50de ani, iar oamenii ar fi

avut de suferit, vomtrece deci de aceastãetapã”, a menþionat ºiTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Toþi angajaþii au fostfelicitaþi, au primit ocarte, o floare, iar vete-ranii câte o ºampanie,pentru cã în 2015, ApaServ a împlinit douãzecide ani de existenþã, darla acest eveniment nus-a spus nimic desprescandalurile din epocalui Ioan Gângu Împãrat,care au adus firma încolaps, din cauza hoþiilorcare s-au petrecut aici. A fost doar un momentfestiv, punctat alãturi deangajaþii de seamã aifirmei, care au pusmereu umãrul la realizãrile acesteia.


M inisterulEducaþiei

nu cunoaºterealitatea dinteren.

Deºi grãdiniþa cuprogram prelungitde la Petrila a fostdatã în funcþiuneîncã de acum doiani, din docu-mentele ministeruluiEducaþiei reiese faptul cã aceastafuncþioneazã tot într-un apartamentla parterul unui bloc,deºi preºcolarii îºi

desfãºoarã activi-tatea în cea maimodernã grãdiniþãdin Valea Jiului.

“Grãdiniþa cuprogram normalcare aparþine deColegiul TehnicConstantin BrâncuºiPetrila funcþioneazãîntr-un apartamentde bloc. Grãdiniþaeste cuprinsã înproiectul pentruReforma EducaþieiTimpurii derulat prinMECS”, se aratã îndocumenteleMinisteruluiEducaþiei.

Realizarea grã-diniþei de la Petrila adurat cinci ani, daracum preºcolariiînvaþã într-o clãdirenouã ºi modernã,cea mai modernãdin Valea Jiului.

Deºi anul ºcolar aînceput de mai binede douã luni, proble-ma este aceeaºi launele instiutþii de

învãþãmânt dinValea Jiului. Nudeþin autorizaþie defuncþionare. O astfelde situaþie se înreg-istreazã ºi la ªcoalaGeneralã Nr. 2 dinPetroºani pentrucare municipalitateaa întocmit unproiect pentru ame-najarea unui spaþiuîn curtea ºcolii, pen-tru grãdiniþã, în con-textul în care la uni-tatea de învãþãmântfuncþioneazã ºi ogrupã de grãdiniþã,iar circuitele nu sunt amenajatecorespunzãtor.


„Vremea apeductului”, sau 20 de ani de apãS criitorul Marian Boboc a publicat o

carte-document despre istoria apei înValea Jiului, iar prilejul a fost folosit de cãtrecei de la Apa Serv ca sã îºi omagieze angajaþii.

Birocraþia, învinge realitatea

Turism cu Jandarmeria ºi firmele de pazã

ReprezentanþiiMinisterului FondurilorEuropene vin din noucu lãmuriri în acestcaz. ApaServ ValeaJiului a încheiat cu AM POS Mediu uncontract de finanþare,iar una dintre condiþiilestipulate în acesta sereferã la politica tari-farã ºi anume majo-rarea de tarife con-form angajamentelorluate prin contract.

“Una dintre condiþi-ile obligatorii care austat la baza aprobãriiproiectului, se referã laasumarea ºi imple-mentarea planului decreºtere a tarifelor,realizat în urma ana-lizei Cost-beneficiu aaplicaþiei de finanþare,þinându-se cont de raþã

de suportabilitate a populaþiei.

Totodatã Asociaþiade DezvoltareIntercomunitarã ApaValea Jiului a emishotãrârea de aprobarea planului de tarife. Încontractul de finanþarenr. 121067/28.03.2011 art. 8,obligaþiile pãrþilor,obligaþiile beneficiaru-lui se specificã benefi-

ciarul se obligã sãprezinte autoritãþiide managementdovezile privindcreºterile de tarif, conform planului decreºtere a tarifelorinclus în cererea definanþare. Asociaþia de DezvoltareIntercomunitarã ApaValea Jiului are cali-tatea de responsabil încoordonarea imple-

mentãrii proiectului ºiprin urmare, aceasta,împreunã cu SCApaServ Valea Jiulusunt direct responsa-bile de atingereaobiectivelor prevãzuteîn proiect cât ºi derespectarea prevede-rilor contractului definanþare”, se aratã în documenteleMinisterului Fondurilor

Europene.

ApaServ ValeaJiului a transmis laAM POS Mediu actuladiþional la contractulde delegare a servicii-lor publice de ali-mentare cu apã ºicanal din care rezultãcã începând cu data de1 septembrie 2015 seaplicã tarifele pentruapã ºi apã uzatã, înconformitate cu strate-gia de tarifare din con-

tractul de finanþare. Pentru a respecta

contractul de finanþare,preþurile ºi tarifele laapã potabilã au trebuitmodificate de ApaServValea Jiului care în ultimii ani a derulat proiecte deinvestiþii majore.Autoritatea Naþionalãde Reglementare pentru ServiciiComunitare de UtilitãþiPublice ºi-a dat avizulpentru aceste ajustãriale preþului apei.

“Preþurile ºi tarifeleactuale la apã potabilãºi la canalizare – epurare pentru SCApaServ Valea JiuluiPetroºani au fostavizate de AutoritateaNaþionalã deReglementare pentruServiciile Comunitarede Utilitãþi Publice cu avizul nr.316327/01.07.2015,în conformitate cuuprevederile actuluiadiþional nr. 6/2010 lacontractul de delegarea gestiunii serviciilorpublice de alimentarecu apã ºi canalizareîncheiat între Asociaþiade Dezvoltare

Intercomunitarã ApaValea Jiului ºi SCApaServ Valea Jiului ladata de 10.11.2010 ºiale contractului definanþare nr.121067/28.03.2011,încheiat între SCApaServ Valea Jiului ºiMinisterul Mediului ºiPãdurilor, modificat ºicompletat prin actuladiþional nr. 4/2015,încheiat întreMinisterul FondurilorEuropene ºi SCApaServ Valea Jiului.Menþionãm cãpreþurile la apã potabilã ºi tarifele lacanalizare – epurare,avizate de ANRSCprin avizul nr.316327/01.07.2015,au avut în vederecreºterile în termenireali pentru anul2013, în vederearespectãrii planului tarifar din contractulde finanºare nr.121067/28.03.2011,creºteri pe care operatorul nu le solicitare la modi-ficãrile anterioare”, searatã în documenteleMinisterului DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publice.

Monika BACIUMonika BACIUO nouã bursã a locurilorde muncã va avea loc

miercuri în mai multe oraºedin judeþul Hunedoara.

La eveniment sunt aºteptaþi toþicetãþenii aflaþi în cãutarea unui locde muncã, dar ºi angajatori, învederea recrutãrii de personal.

Agenþia judeþeanã de ocuparea forþelor de muncã organizeazã,la cererea pieþei muncii locale,bursa locurilor de muncã în 10oraºe din judeþ. Acþiunea se vadesfãºura în Deva, Simeria,Hunedoara, Orãºtie, Cãlan, Haþeg, Petroºani, Lupeni, Vulcanºi Brad, între orele 09:00-13:00.

Agenþii economici care vor sã recruteze personal ºi sã participe la aceastã bursã alocurilor de muncã trebuie sã ºtie

cã îºi pot depune ofertele de locuri demuncã vacante pânã îndata de 25 noiembrie2015 la cea maiapropiatã agenþielocalã de ocupa a forþeide muncã.

Astfel de burse alocurilor de muncã s-auorganizat tot mai multîn ultima perioadã,datoritã numãruluimare de ºomeri dinîntreg judeþul.

Doar în Valea Jiuluila data de 1 noiembrieerau înregistraþi în evidenþã 3471 deºomeri.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 20156 Actualitate

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani,la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazãcursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Majorarea preþului la apã, lãmuriri pentru a mia oarã M inisterul Fondurilor Europene face luminã, pentru a mia

oarã, în problema legatã de preþul apei din Valea Jiului. A fost nevoie de majorarea preþului apei pentru respectarea planului tarifar, iar acest lucru a dus la nenumãrate controverseîn spaþiul public din Valea Jiului.

Bursa locurilor de muncã, miercuri, în judeþul Hunedoara

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 2015 Actualitate 7

Ar da oricât, numai sã scape demirosul insuportabil,inflitraþiile cu dejecþii ºicanalizarea înfundatã.

Oamenii din blocul28 C de pe stradaGeneral Vasile Mileasunt zilnic sufocaþi înpropriile case. Devinã, spun ei, estecanalizarea. ªi cea din subsol s-a defectat,dupã ce a fost înfundatã cea din faþablocului, iar pânãacum nici Direcþia deSãnãtate Publicã nu aavut nimic de spus.Oamenii nu mai ºtiucui sã se adreseze ºi,dupã ce a fãcut demer-suri pânã la GuvernulRomâniei, unul dintre locatari sedeclarã absolut învins,fiind nevoit sã îºipãrãseascã propria-icasã din cauza focaru-

lui de infecþie. „Toþicare au venit pe aici,s-au învârtit, s-au sucitºi au luat totul în deri-zoriu. Oamenii au fostnevoiþi, dupã ce s-aînfundat canalizareadin faþa blocului, iarcei de la Apa Serv nuau reparat-o, sãspargã conductele ca sã curgã totul însubsolul blocului, pen-tru cã nu mai puteaufolosi toaletele altfel. E

plin aici, e mizerie,iar vara este teroare,vara fiind nevoiþi sãsuportãm mirosul, cã am spart în spateblocul, ca sã iasã. Eu am fost nevoit sãplec toatã vara dincauza mirosului”, mãr-turiseºte Ion Luchian,locatar al acestui bloc,care s-a mutat recentde la casã, crezând cãviaþa la bãtrâneþeîntr-o garsonierã va fi

mai frumoasã. Zeci de demersuri

ale locatarilor, pe la toate forurile competente, i-autrimis pe oameni de lao instituþie la alta.Nimeni nu a reuºit sãîi lãmureascã, iarresponsabilii de la ApaServ susþin cã vor faceverificãri, fãrã sã lepromitã oamenilor cãvor putea sã le reparesubsolul, care este proprietatea lor.

„Asemenea probleme sunt sute.Vom încerca sã dãmajutorul de care au einevoie, numai cã, conform legilor învigoare, noi avem voiesã facem reparaþii, pe limita domeniuluipublic. În situaþia defaþã este în domeniulprivat. Vom da ºi noiajutorul scontat, dar sã

nu uitãm cã legea neinterzice acest lucru.Va merge o echipã dela noi ºi, atât cât vomputea, vom ajuta”, aspus Costel Avram,director general SCApa Serv.

Situaþia este similarãla zeci de blocuri dinValea Jiului ºi cea maidramaticã este încartierele sãrace aleVãii Jiului, aºa cum s-aconstatat, spre exem-plu, la Vulcan. Acolo,peste 40 de oameni s-au îmbolnãvit dehepatitã din cauzaconductelor sparte dinsubsolul înfundat cudejecþii.

Toþi aceºti oameni

au conductele de ali-mentare cu apã pota-bilã înecate de cele cudejecþii ºi, deºi oameniiau cerut ajutorul DSP,nimeni nu a venit sãimpunã mãsuri. Astaîn condiþiile în carelocatarii chiar suntdispuºi sã achitepartea lor de costuri.„Am fost la Sanepid(n.r DSP), dar nu avenit nimeni aici. Nevom îmbolnãvi cutoþii”, a conchis IonLuchian, disperat cãnu gãseºte o soluþie,deºi locuieºte în zonazero a municipiuluiPetroºani.


Fiasco laBlackFriday prinmagazine

N iciodatã nu auvenit atât de

puþini oameni la startulevenimentului denumitgeneric Black Friday.

Vinerea neagrã a reducerilor a fost un fel dea spune sã mai mergem lashopping, în condiþiile încare nici 20 de oameni nuau venit sã se aºeze lacoadã în prima orã de ladeschiderea magazinelor

care anunþau reduceri înPetroºani. Pentru primadatã de când existã aceastãzi, în dimineaþa de vineri afost pustiu în magazinelecare, doar cã s-au deschismai repede ºi nimic maimult, semn cã oamenii, fie au ales sã comande on-line, fie au mers cevamai târziu, cã oferta tot þinemai multe zile.

Nu a mai fost îmbulzealade fiecare an, nici aglome-raþia la ghiºee ºi, pentruprima datã, oamenii nu aumai fugit pe scãri sã prindãoferta. Nu au fost poateoferte profitabile, ori poatecã sunt mai bune preþurileon-line, dar în centrulPetroºaniului, de BlackFriday, la deschiderea magazinului de produseelectrocasnice au ajunsaproape 20 de oameni. Cei

mai mulþi nici nu au plecatcu vreun produs, în timp ceunii au ales ceea ce lelipsea. „Vreau un televizor,dar nu prea este redus. Aureduceri la obiectele mici ºimai primeºti câte un storcã-tor de fructe sau ceva. Sãvãd... încã nu m-am decisdacã ºi cumpãr ceva. Amvenit devreme, cã apoimerg la serviciu”, a spusunul dintre primii intraþi înmahazinul de electronice ºielectrocasnice. „Este bunãoferta. Mi-am luat un telefon mai ieftin ºi a meri-tat sã vin devreme”, a spusunul dintre puþinii cumpãrã-tori de la prima orã.

Prea puþini au fost ceicare au ales un televizor,asta în timp ce magazineleau avut preþuri reduse ºi cu70 % la unele produse maimici. Din pãcate, însã,Black Friday a ajuns sã se perimeze ºi pentru cãofertele dureazã de la 3 la30 de zile, la noi, oameniiau înþeles cã au timp sãintre în magazine ºi nu este nevoie sã se calce înpicioare aºa cum fãceau în primii ani în care amimportat acest evenimentde peste Ocean.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

C ristianResmeriþã a fost

ales ieri preºedinteexecutiv al PSDHunedoara în cadrulºedinþei consiliuluijudeþean.

În ºedinþa de ieri a consiliului judeþeanal PSD Hunedoara, social-democraþii hunedoreniºi-au ales membrii BirouluiExecutiv.

Pe lângã CristianResmeriþã, ales preºedinteexecutiv, din Valea Jiului, înBiroul Executiv al PSD

Hunedoara, au mai fost aleºiDãnuþ Buhãescu,vicepreºedinte, GheorgheBobar, vicepreºedinte ,Gheorghe Ile,vicepreºedinte, Ioan Rus,vicepreºedinte, DacianCiodaru, vicepreºedinte,Nicolae Dunca, VasilicãJurca ºi Marin Coltescu, secretari.

La ºedinþa ConsiliuluiJudeþean al PSD Hunedoaraau fost prezenþi 141 de delegaþi din 148 înscriºipe liste.

Preºedintele PSDHunedoara este LaurenþiuNistor, acesta fiind reales încadrul Conferinþei Judeþene.

În buricul târgului, dar printre fecaleT rãiesc în centrul municipiului Petroºani, dar au fost nevoiþi sã spargã faþada blocului ca

sã iasã dejecþiile din subsol. Vorbim despre mai mulþi locatari ai unul bloc de garsonierede pe strada Vasile Milea, care, din cauza canalizãrii defecte, trãiesc zilnic un coºmar. Asta întimp ce nicio autoritate localã nu conºtientizeazã pericolul la care se expun oamenii.

Alegeri la PSD Hunedoara

Sport de datã relativrecentã în Valea Jiului,despre tenisul de masã sãpoate vorbi de pe la sfârºitulanilor `50, când sportivelePaulina Mille ºi Maria Olarucâºtigau pentru titlul decampioane regionale.

În anii urmãtori acestsport se dezvoltã, existândechipe precum ªtiinþaPetroºani, Minerul Petrila,Sudorul Lupeni, MinerulLupeni, cu puternice secþiide tenis de masã.

Petrila va da un primcampion pe fazaorãºeneascã, EmericHannig în 1961.

Antrenorul EduardGyongyosi va da un impulsacestui sport devenit o puternicã secþie la ºcoalasportivã Petroºani (actualCSSP). Vor exista câþivasportivi – Eva Ferenczy,Ildiko Gyongyosi, TiberiuPâs, Aniºoara Mãrcuþ,Daniela Pãduraru ºi alþii

care vor avea destule performanþe.

Legitimat în urmãcu 40 de ani...

Nãscut pe 22 noiembrie1960 la Petroºani, Dionisiekiss se apropie de acestsport la vârsta de 15 ani, în1975, dupã ce îi fuseseinoculat „microbul” tenisuluide masã de cãtre profesorii

Dan Cocor ºi Dan Heredea,fiind apoi legitimat laUtilajul Petroºani. Vor urmaani de performanþã, mereucu clasãri în primele 12poziþii în etapele decampionat naþional, reuºinddupã aproape un deceniude muncã sã obþinã, în1982 calificarea deantrenor, acordat de F.R.Tenis. A fost un prim visîndeplinit. Este momentuldin care începe acea muncãasiduã a dascãlului anonimcare încearcã sã punã învaloare talente.

Abia în anul 1995, cei dela Jiul Petrila îi vor creacondiþii optime pentru acrea o secþie de tenis demasã, pentru depistarea ºiinstruirea talentelor. Astadupã ce o perioadã fuseselegitimat la ConstructorulHunedoara (1978-1979) ºi Hidromin Petroºani(1979-1985), adevãrataperformanþã conturându-sela Petrila. Dupã o selecþieexigentã la ºcolile dinPetroºani ºi Petrila, DionisieKiss îºi va forma un lot careavea ca obiectiv crearea degrupe ºi echipe care sã participe la campionatelenaþionale.

În competiþiilenaþionale

În anul 2001, dupã anide muncã, Dionisie Kiss vareuºi sã promoveze oechipã de juniori în DiviziaNaþionalã ºi una de senioriîn Divizia „B”, unii dintrejucãtori devenind valori îndomeniu, precum PaulRomanczy, Claudiu Dãnilã,Vasile Cãtinean, SilviuStanciu, Attila Kiss.Succesele sale vor duce lapromovarea sa ca antrenorfederal, rãspunzând dupã2002 de Lotul Naþional dejuniori 10-12 ani. A fostperioada cea mai bunã,

care i-a adus multe satisfacþii.

Din pãcate, declinul economic dupã 2010 alVãii Jiului, care a afectatevident ºi sportul, a dus larecul al tenisului de masã,astfel cã încet-încet, performanþele (ºi) în acestsport au dispãrut, astfel cãacum, la 55 de ani împliniþi,antrenorul Dionisie Kisspriveºte cu nostalgie, dar ºi cu mândrie, la faptul cãîntr-o perioadã lungã detimp, a putut ºi el avea ocontribuþie la istoria sportului din Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Noiembrie 20158 Sport

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Nu le mai ajungcâmpurile de luptã sau nenorocirile prinoraºe, ori alte locuripublice. Au mutatacum rãzboiul pe stadion.

München 1972 sau

Bruxelles 1985 au fostdouã momente triste,cu specificarea cãultimul, stadionulHeysel din capitalabelgianã, avea o altãconotaþie, cea aduºmãniei dintre

galeriile din Italia ºiAnglia. Fotbalul aajuns sã fie înfãºuratîn benzi cu explozibili.Fotbalul a ajuns sã fieþinta unor masacre deneimaginat. Cu bani„cãzuþi din cer”, orga-nizaþia islamistã ISIS(cu un patrimoniu evaluat la aproape2.300 miliarde euro!)a început sã-ºi întindã

tentaculele ºi înspresport. Franþa, Spaniasau Germania suntcele mai vizate þãrispre a fi detonate îninima sportului, acolope stadioane, unde unmasacru în masã ar fimai la îndemânã.

Stadionul în Europanu mai este sigur.Problemele devin dince în ce mai grave pe

acest segment. Sportula fost ºi el contaminatde acest flagel, cu atâtmai mult cu cât aflãmcu stupoare cã, doiteroriºti, Burak Koranºi Nidhal Selmi, eraumari speranþe ale fot-balului german respec-tiv tunisian. În ce lumemai trãim dacã amajuns sã mergem cutancurile pe stadioane?

Henþ cu mâna

Dezastre pe stadion

POVEªTILE

SPORTULUI

La 55 de ani, antrenorul Dionisie Kissrãmâne un îndrãgostit al tenisului

Hercules Lupeni învingela limitã la Cãlan, pãstrân-du-ºi poziþia secundã în tur

Duma ºi D. Alexandruînscriu opt goluri din cele13 ale Petrilei JiulPetroºani pierde greu laCriºcior ªoimul Bãiþapierde din turaþie în ultimaetapã Minerul Uricani,umilitã pe teren propriu

Detalii în ediþia viitoare

REZULTATE- Gloria Geoagiu - Aurul Brad 2-4- Metalul Criºcior - Jiul Petroºani 3-2- Aurtul Certej - ªoimul Bãiþa 4-4- Minerul Uricani - Retezatul Haþeg 0-3- Cetate II Deva - Inter Petrila 0-13- Vict. Cãlan - Hercules Lupeni 0-1- CS Vulcan - Univ. Petroºani 2-1

CITIÞI ÎN ZIARUL DE MÂINELiga a IV-a Hunedoara, etapa a 13-a (ultima din tur)21-22 noiembrie 2015

Inter Petrila încheie campioanã... la goluri marcate!

DIONISIE KISS, o viaþã dedicatã

tenisului de masã

Una din variantele puternice ale echipei Inter Petrila (tenis de masã) din 2003,în formula Vasile Cãtinean, Dionisie Kiss, Lucian Sipoº, Claudiu Dãnilã

CVJ NR. 992 LUNI 23 NOIEMBRIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 992 LUNI 23 NOIEMBRIE 2015