CVJ NR. 903 MARTI 21 IULIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 903

Marti, 21 Iulie 2015

D uminicã, laParaclisul

Catedralei Sfântul Iliedin Petroºani au ajunsmoaºtele SfântuluiNectarie, dar ºi a luiIoan Gurã de Aur.

Un sobor de preoþi a oficiat slujbele religioase, deduminicã, pânã luni, când,de Sfântul Ilie, cel care va danumele viitoarei Catedralede la Petroºani, credincioºiiau venit din nou la bisericã.S-au rugat ºi au primitbinecuvântarea preoþilor.

Sãrbãtoare mare laCatedrala Sfântul Ilie, unlãcaº de cult încã nefinalizat,dar a cãrui hram are loc deSfântul Ilie. Zeci de oameniau venit la slujbã ºi toþi autrecut pe la raclele în caresunt moaºtele celor doisfinþi. De duminicã ºi pânãluni aici a fost aglomeraþie,iar asta pentru cã lumea trebuie, dupã cum spunoamenii bisericii, sã creadãîn puterea lor de a reuºi.

„Unii ºtiu, unii nu ºtiu ºidacã nu întreabã nici nu aude unde sã ºtie, pentru cãaici am avut discuþia despre

ce moaºte avem aici. Lumeaa aflat cã e Sfântul Nectarieºi apoi au aflat cã e ºi IoanGurã de Aur. Îi mulþumim luiDumnezeu cã încã maicãutãm sprijinul

Mântuitorului nostru IsusCristos”, a spus VasileCâlþea, un om al bisericii.

Oamenii vin, se închinã,iar nea Vasile le spune ce au de fãcut ºi de ce ar trebuisã vinã. Asta pentru cã nutoatã lumea ºtie ce-i cumoaºtele. „Ar trebui sã ºtiecã sunt vindecãtoare de can-cer. Mai ales ale SfântuluiNectarie. Ar trebui sã ºtie sãfie mai buni, sã alungãmrãutatea din om. Sãalungãm omul vechi ºi sã neîmbrãcãm în omul cel nou,dar suntem grãbiþi, nu avemrãbdare”, a mai spus VasileCâlþea, cel care le dãdea sfa-turi credincioºilor, pentru cã

„nu te întâlneºti zilnic cu astfel de ocazii unice”.

Manifestãrile religioase laPetroºani au început deduminicã, în jurul orei17,00, iar luni, pentru cãeste hramul bisericii, SfântulProoroc Ilie Tesviteanul,credincioºii au primit peste300 de pachete cu cozonac,colac ºi apã, dupã Liturghie,dar ºi icoane ºi acatiste.

O parte dintre ei au primit ºi iconiþe, iar pringrija celor de la MãnãstireaRadu Vodã peste 200 decutii cu ulei, dar ºi apãsfinþitã au ajuns la oameniiadunaþi în curtea bisericii.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

1 august, data limitãpentru achiziþiona-

rea certificatelor de car-bon. Complexul Ener-getic Hunedoara arputea scãpa de amendãpentru neachiziþionareacertificatelor de carbondacã le va cumpãrapânã la data de 1 august.

“Deocamdatã nu sun-tem scutiþi de amendã, dardacã le achiziþionãm pânãla data de 1 august cred cãnu o vom mai plãti. Astãzi intrã banii aferenþiajutorului de salvare ºi atunci vor demara procedura de achiziþie acertificatelor”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Teoretic, CEH ar fi trebui sã achiziþioneze certificatele de carbon pânãla data de 30 aprilie, lucrucare nu s-a întâmplat.

“Complexul EnergeticHunedoara va fi penalizatpentru nerespectarea obli-gaþiei de a restitui, în contul

din Registrul UnicConsolidat al UE, totalulcertificatelor datorate.Sancþiunea nu exonereazãsocietatea de la obligaþiarestituirii certificatelor aferente anului 2014”, searãta în comunicatul CEHde la data de 29 aprilie.

Complexul EnergeticHunedoara a cumpãratdoar o parte din certifi-catele de emisii cu efect deserã ºi riscã amenzi de laUniunea Europeanã decâte 100 de euro pentrufiecare din cele peste 1,2 milioane de certificateneachiziþionate încã.Potrivit CEH, ar fi necesareîncã 1.217.740 certificate,din care 435.583 pentruTermocentrala Mintia ºi782.157 pentruTermocentrala Paroºeni.Certificatele de CO2 tre-buie cumpãrate de cãtreorice firmã a cãrei activitateafecteazã mediul, iar baniiadunaþi în contul dinRegistrul Unic Consolidat alUE sunt destinaþi protejãriimediului.

Monika BACIUMonika BACIU

11 milioane de europentru unirea Strajei

cu Pasul Vâlcan

T urismul, prioritate pentru autoritãþile locale de la Vulcan. În urmã cucâþiva ani în Valea Jiului au fost începute mai multe proiecte

ambiþioase pentru dezvoltarea staþiunilor montane. Pasul Vâlcan a fostinclus pe lista de investiþii a Ministerului Turismului, iar banii alocaþi aufost de ajuns pentru realizarea unei telegondole. >>>>>> PPAGINILE 4-5 AGINILE 4-5

Poate scapã de penalizare

CEH demareazã procedura de achiziþie acertificatelor de carbon

Hram de Sfântul Ilie la Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

A ngajaþiiSNÎMVJ care

nu îndeplinesccondiþiile de pensio-nare în anul 2018 nu vor fi preluaþi deComplexul EnergeticHunedoara.

La momentul separãrii activitãþilorunitãþilor miniere, sindi-catele au încheiat unprotocol care stipulafaptul cã angajaþii de laînchideri, care în anul2018 nu îndeplinesccondiþiile de pensio-nare, vor fi preluaþi decãtre ComplexulEnergetic Hunedoara.

Acest lucru nu vamai fi posibil având învedere faptul cã socie-tatea energeticã are unplan de restructurare.

“Existã un protocolcare la momentuldivizãrii CEH-ului, esteîn vigoare. Este un pro-tocol semnat de douãministere de resort lamomentul respectiv,Economia, Muncã ºiconducerile celor douãentitãþi, de preluare lamomentul 2018 atuturor persoanelor dinSocietatea Naþionalã de

Închideri. La acestmoment cei de la CEHsunt angrenaþi într-unprogram de restruc-turare. Nu putem vorbide transferuri de la osocietate la cealaltãpânã nu este finalizatacest program derestructurare ca sãvedem ce conþine el. Înfuncþie de acesta vompurta discuþii la nivelulcelor douã conduceri ºiministerul de resortpentru preluarea deoameni fie dinspreCEH spre SNIMVJ sau invers”, a declaratAurel Anghel, directorul general alSNÎMVJ.

În jur de 300 de persoane vor rãmânepe din afarã dupã anul2018 atunci cândSocietatea Naþionalã de

Închideri Mine ValeaJiului îºi va închideporþile. „La momentul2018 vor fi aproxima-tiv 318 persoane carenu îndeplinesc condiþiilede pensionare”, a maisubliniat sursa citatã.

La momentuldivizãrii CompanieiNaþionale a Huilei s-aucreat douã structuriminiere, respectivSocieteatea Naþionalãde Închideir Mine ValeaJiului ºi SocietateaNaþionalã a Huilei carea fost absorbitã ulteriorde ComplexulEnergetic Hunedoara.Cel din urmã ar fi trebuit ca în anul 2018 sã preia de laSNÎMVJ angajaþii carenu îndeplinesc condiþiilede pensionare.

Monika BACIU Monika BACIU

Probleme lamina ParoºeniM ina Paroºeni dã cu

500 de tone de huilãmai puþin ºi asta pentru cã s-au suprapus o serie deprobleme neprevãzute aici.De douã sãptãmâni se mergeîn acest ritm, iar responsabiliide la Societatea de Închideride Mine cred cã va mai duraalte douã sãptãmâni.

Nu a fost finalizatã oinvestiþie nouã ºi nici nu sepoate lucra pentru a scoate totcãrbunele dintr-un spaþiu careurmeazã sã se închidã încurând. Potrivit celor care ges-tioneazã activitatea la Mina

Paroºeni, situaþia este dificilãdin cauza problemelor apãruteîn plan tehnic. „De douã sãptãmâni ne confruntãm cuprobleme tehnice legate defuncþionarea abatajului care esteîn fazã terminalã ºi mai aredouã luni de exploatare. Pe fon-dul acestora, ne-am suprapus cuo montare de abataj mecanizatºi ea întârziatã de lipsa deachiziþii pentru acest complexmecanizat, lucru care ne poate

conduce la diminuarea producþiei pe douã luni de aiciîncolo”, a declarat AurelAnghel, directorul general alS.N.Î.M.V.J.

Asta se va reflecta ºi în producþia de huilã petru urmãtoarea perioadã de timp.Parctic, spune directorul AurelAnghel, productivitatea va fimai micã pentru urmãtoarele 6 sãptãmâni, cel puþin.


Staþii de maxi-taxinoi, dar vechi ºiimpropriiP entru cã au fost multe

solicitãri din parteaoamenilor vârstnici, carelocuiesc în CartierulAeroport, autoritãþile de laPetroºani au aprobat noitrasee pentru maxi-taxi.

Acestea ar trebui sã circule prin interiorul oraºului ºi au ºi fostamplasate indicatoarele rutiere. Din pãcate, însã, nu prea se þinecont de ele, mai ales cã sunt ºi totalneamenajate.

Bãtrânii care locuiesc pe stradaIndependenþei, ca ºi cei din zonade la capãt a Cartierului Aeroport,au cerut reluarea traseelor vechipentru maxi-taxi. Autoritãþile localeau ºi motivat din ce cauzã.

„Au fost solicitari ºi populaþia aspus cã întotdeauna aºa a fost ºi cãoamenilor le este greu sã iasã peºoseaua de centurã. Vor sã fie câtmai aproape de locuinþele lor staþiile. De aceea, dupã licitaþie, auvenit la noi ºi au solicitat sã fie altestaþii, cã le este greu ºi au zis cãacum cât merg pânã la ºoseaua de centurã, ei ajung, de fapt, ladestinaþie”, a spus Marcela Calotã,consilier la Serviciul Transport dinPrimãria Petroºani

Doar cã nu toate sunt amenajatela propriu ºi în cel puþin una dintresituaþii, cãlãtorii stau sã aºteptemaºina lângã tomberon. Cel puþin

acolo a fost amplasat semnul decircualþie.

Deocamdatã, însã, deºi ar trebui ca de luni, 20 iulie, traseelesã fie modificate prin interior, nuam vãzut maºini pe stradaIndependenþei ºi nici cãlãtori caresã aºtepte în zonele indicate.

„La dus va fi pe strada Pãcii,cum era normal pânã acum ºi laîntoarcere este pe stradaIndependenþei, pe la podulStaicului”, a precizat traseul corectMarcela Calotã, consilier laServiciul Transport din PrimãriaPetroºani.

Traseele au fost modificate prinhotãrâre de Consiliu Local ºi auintrat în vigoare din aceastã sãptãmânã. Totuºi, staþiile nu suntîncã amenajate corespunzãtor ºideocamdatã cãlãtorii nu prea ºtiu de existenþa lor, deºi cu ani în urmã traseele erau aceleaºi cucele de acum.


Aproape 300 de angajaþi ai SNÎMVJvor rãmâne pe drumuri dupã 2018

D ouã persoane,un bãrbat ºi o

femeie au fost recu-perate de jandarmiimontani ºi salva-montiºtii din zonacetãþii Feþele Albe,din masivulRetezat.

Cele douã persoaneerau blocate în munte,dupã ce au plecatdintr-o pensiune dinlocalitatea Grãdiºtea deMunte. “În data de 19iulie a.c., în jurul orei21.30, jandarmii mon-tani ºi salvamontiºtii aufost sesizaþi printr-un

apel la numãrul deurgenþã 112, de cãtreproprietarul unei pen-siuni din localitateaGrãdiºtea de Munte cuprivire la faptul cã doituriºti, un bãrbat ºi ofemeie, campaþi cucortul în curtea pensiu-nii, au plecat în cursuldimineþii cãtre cetãþiledacice din munþiiOrãºtiei ºi nu s-au maiîntors. La plecare, bãrbatul prezenta defi-cienþã în deplasare, caurmare a unei afecþiunila un picior. Totodatã,proprietarul pensiunii ainformat cã cei doituriºti au fost vãzuþi înzona cetãþii Feþele

Albe”, spune NicolaeRãducu, ofiþer de presãal IJJ Hunedoara.

Jandarmii montaniºi salvamontiºtii aupornit în cãutareacelor doi turiºti, careau fost identificaþi, înjurul orei 24.00, înzona cetãþii FeþeleAlbe. Cei doi turiºti nuputeau sã continuedeplasarea deoarecebãrbatul, în vârstã de33 ani, domiciliat înlocalitatea Rãdãuþi, nuputea sã coboaredatoritã situaþiei salemedicale. “Având învedere situaþia bãrbatu-lui, jandarmii montaniºi salvamontiºtii l-autransportat cu ajutorultãrgii de salvare de lacetatea Feþele Albepânã la locul în careera campat, pe untraseu ce a durat pesteo orã”, mai precizeazãNicolae Rãducu.

Atât bãrbatul, cât ºi tânãra care îlînsoþea, în vârstã de28 ani, domiciliatã înmunicipiul Petroºani,nu au necesitat îngrijirimedicale. Cei doi tineri au rãmas sã seodihneascã la locul decampare.

Cronica Vãii Jiului | Marti 21 iulie 2015 Actualitate 3

Accidentcu maºinapoliþieiT rei maºini au

pãtruns în ace-laºi timp într-o inter-secþie din zona cen-tralã a municipiuluiPetroºani ºi s-autamponat frontal.Printre ele ºi maºinapoliþiei rutiere de laPetroºani.

Vina se pare cãaparþine ºoferului care afost prins la mijloc înambuscadã, însã, o

anchetã va stabili cuexactitate ce s-a petre-cut. Potrivit martorilor,accidentul s-a produs înjurul amiezii ºi unul dintre ºoferi nu a acor-dat prioritate la timp.

Din fericire niciunuldintre cei aflaþi în celetrei maºini nu a avut

nevoie de îngrijiri medicale.

Poliþiºtii au deschis oanchetã, mai ales cã înaccident este implicatã ºio maºinã de poliþie, iarla final va fi stabilitã vinaconducãtorilor auto.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

U n tânãr dinDeva, cerce-

tat în libertate deprocurori pentrufurt, a mai datdouã lovituri chiarîn timpul anchetei.

Suiocan Vasile Dãnuþ,de 22 de ani dinHunedoara, era cercetatpentru furt calificat iarprocurorii Parchetului depe lângã JudecãtoriaHunedoara au decis cãnu este necesar sã fiereþinut ºi poate fianchetat sub control judi-

ciar. Numai cã, în timpulcontrolului judiciar, hoþula mai dat douã spargeri.„Aflându-se sub inci-denþa mãsurii preventive,acesta, în zilele de 8 si 9iulie a.c., ar fi comis altedouã infracþiuni de furtcalificat”, spun poliþiºtii.Recidivistul a fost dus înfaþa magistraþilor de laJudecãtoria Deva pentruemiterea unui mandat dearestare preventivã, iarmagistraþii au decisarestarea preventivã peo perioadã de 30 zile.Individul va rãmâne dupãgratii cel puþin pânã în

data de 11 august a.c.,dupã ce judecãtoriiTribunalului Hunedoarai-au respins contestaþiaprivind mandatul dearestare preventivã emisde Judecãtoria Deva, canefondatã. SuiocanVasile Dãnuþ este o maiveche cunoºtinþã apoliþiºtilor hunedoreni,acesta fiind condamnatîntrecut tot pentru furtcalificat, însã pedeapsa i-a fost redusã datoritãNoului Cod Penal, iaranul trecut a fost eliberatdin penitenciar.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Zvastica pe o plãcuþã cunumele pãrinteluiArsenie BocaS -a întâmplat în municipiul

Brad, unde autoritãþile localeau dat numele SfântuluiArdealului, unei strãzi dinmunicipiu iar pe plãcuþã a fost scri-jelitã o zvasticã ºi apoi vandalizatã.

Primarul localitãþii s-a arãtat ºocatde gestul vandalilor. „Una dintreplãcuþele care indicã strada PãrinteleArsenie Boca din municipiul Brad, afost vandalizatã de indivizi lipsiþi deorice urmã de civilizaþie ºi mai alesfãrã fricã de Dumnezeu. Este greu deînþeles, în ce direcþie ne îndreptãm”,se întreba Florin Cazacu, primarullocalitãþii. Strada a primit numelepãrintelui în anul 2013. SfântulArdealului a urmat cursurile ºcolii pri-mare la Brad, iar în 1929 a absolvitcursurile liceale la Liceul „Avram

Iancu” din Brad. La absolvire a fostdesemnat de cãtre directorul liceuluide atunci sã planteze un stejar încurtea liceului, care astãzi poartã de-numirea de „Gorunul lui Zian”, de laprenumele purtat de Arsenie Boca.

Astfel, în noiembrie 2013, chiar lacomemorarea a 24 de ani de la trece-rea în nefiinþã a lui Arsenie Boca, oporþiune din strada spre liceu a fostredenumitã primind numele pãrintelui.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

T urista a fost lovitã de trãsnet în zona gâtului ºi

descãrcarea s-a fãcut prin cãlcâi,iar norocul ei a fost cã în zonaBucura din Retezat, unde seafla cu prietenii, este un refugiuSalvamont Hunedoara. Tânãraeste internatã la un spital dinTimiºoara, iar starea ei este stabilã ºi comunicã cu medicii.

Accidentul care era sã o coste viaþape turista de 27 de ani din Ungaria,aflatã în vacanþã în zona laculuiBucura din Retezat, a avut locduminicã dupã amiazã. Femeia se aflaîn zona de campare din apropiere deRefugiul Salvamont Bucura, a fostlovitã de un fulger în zona gâtuluilângã vena jugularã ºi a cãzutinconºtientã.

Din cauza trãsnetului a suferit ohemoragie masivã ºi norocul ei a fostcã imediat au intervenit salvatorii montani cantonaþi la refugiu, aceºtiareuºind sã-i stopeze hemoragia, sã ostabilizeze ºi astfel sã-i salveze viaþa.

„A avut noroc, dacã putem spunenoroc, au fost bãieþii acolo ºi austopat imediat hemoragia, i-au pusguler cervical ca sã strângã bine. Amavut foarte mulþi fulgeraþi, majoritateacu deces, acesta a fost un caz aparte,

marele noroc este cã bãieþii erauacolo ºi din acest motiv ºi facem permanenþã”, a declarat, OvidiuBodean, ºeful Salvamont Hunedoara.

Din cauza stãrii extrem de gravã a tinerei , salvamontiºtii au cerut spri-jinul ambulanþei aeriene însã vremeaextrem de rea a împiedicat elicopterulSMURD sã aterizeze la locul acciden-tului. Astfel, salvatorii s-au mobilizat ºiau transportat-o pe tânãrã, în timprecord, pânã la Poiana Pelegii deunde a putut fi preluatã de ambulanþã.

„A venit elicopterul ºi nu a pututateriza din cauza vremii, plafon denori jos, vânt puternic, ploaie ºicurenþi care sunt cei mai urâþi. Atunciam transportat-o cu targa UT 2000,o targã specialã, pânã la ambulanþã ºi de acolo a fost preluatã de medicistabilizatã”, a declarat Ovidiu Bodean,ºeful Salvamont Hunedoara. Petraseul pânã la ambulanþã tânãra aînceput sã-ºi revinã din starea deinconºtienþã ºi a comunicat cu salvatorii. A primit îngrijiri medicale laDeva de unde a fost dusã cãtreTimiºoara. „Este în stare stabilã laTimiºoara, este comunicantã ºi i sefac câteva investigaþii în plus faþã deceea ce au fãcut cei din Deva”, a maiprecizat ºeful Salvamont Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Turista lovitã de fulger în Retezateste stabilã ºi conºtientã

Un recidivist s-a zbãtut sã-i convingãpe procurori cã trebuie arestat

Turiºti recuperaþi de lacetatea Feþele Albe

P rofesorii ºi-auaflat notele.

Rezultatele examenu-lui de titularizare aufost afiºate, iar dincei peste 300 de candidaþi care aususþinut acest examen 225 au reuºit sã obþinã notede peste cinci.

“Au fost 348 de can-didaþi cu lucrãri, una afost anulatã, adicã nuare notã. 112 candidaþinu au reuºit sã obþinãnota 5, iar 225 au luatpeste 5”, a declaratAnca Claudia, purtãtorde cuvânt al ISJHunedoara. Cea maimicã notã a fost obþinutde un candidat care asusþinut proba scrisã ladisciplina educaþie fizicãºi sport. 1,25 a fost ceamai micã notã.

16 candidaþi au luatnote sub 2, 30 au obþinut note cuprinseîntre 2 ºi 2.99, 35 auavut lucrãrile notate cu

note cuprinse între 3 ºi3.99, iar 31 au avutnote cuprinse între 4 ºi4.99. Cea mai marenotã obþinutã de un candidat la examenul detitularizare a fost 9,85proba fiind susþinutã ladisciplina matematicã.

10 lucrãri din judeþulHunedoara au fost punc-

tate cu note cuprinseîntre 9 ºi 9.85.Contestaþiile se depun în data de 21 iulie înintervalul orar 8.30-15.

Candidatii contestatarise vor legitima cu actulde identitate si vor atasala contestatie o copie aacestuia.


T urismul, priori-tate pentru

autoritãþile locale dela Vulcan. În urmãcu câþiva ani înValea Jiului au fostîncepute mai multeproiecte ambiþioasepentru dezvoltareastaþiunilor montane.

Pasul Vâlcan a fostinclus pe lista deinvestiþii a MinisteruluiTurismului, iar baniialocaþi au fost de ajunspentru realizarea uneitelegondole. GheorgheIle, primarul municipiu-lui Vulcan susþine cã înstaþiunea montanã sepot derula activitãþi atâtîn sezonul de ianrã câtºi în cel estival.

“Turismul este o prioritate în municipiulVulcan. Este executatãtelegondola numãrul 1, avem prinsã telegon-dola numãrul 2, avempârtiile de schi de pevârful Straja pânã la

noi sub munteleDrãgoiu astfel încât sãputem da turiºtilor carevor veni o suprafaþã sauo diversitate de pârtiide schi unde sã practicejocurile de iarnã.Totodatã, vara avemexecutate cãrãri dedrumeþii pe care seefectueazã ºi iarnafoarte multe excursiiastfel încât sã fiefolositã toatã aceastãtehnicã pe care amexecutat-o în PasulVâlcan”, a declaratGheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

Ar mai fi nevoie de11 milioane de euro

pentru finalizarealucrãrilor, iar reprezen-tanþii administraþieilocale îºi pun speranþaîn Guvern, iar dacã nuîn fondurile europene.

“Pentru Pasul Vâlcanar fi nevoie de circa 11milioane de euro, esteo sumã destul de micãla ceea ce se realizeazãîn þarã, sperãm cã vorintra iarã bani pentruschi în România ºi vom putea accesa ºimai departe acestesume necesare pentrutelegondola numãrul 2 ca sã facem legãturacu Straja. Dacã nu vimbani guvernamentali

încercãm sã accesãmfonduri europene, iardacã nu, deja suntpatroni care se intere-seazã sã investeascã înPasul Vâlcan, dar ar fimai bine sã fie o com-binaþie între primãrie ºi ulterior sã fie unparteneriat în primãrieºi patroni. Sunt caresolicitã pârtii de schi,sunt care vor sã vadãcatar costa telegondolade legãturã, sunt intere-saþi de aceastã zonã”,a mai subliniat sursacitatã.

Staþiunea montanãPasul Vâlcan ar trebuisã fie unitã cu cea din

Straja. Cel puþin acestaeste proiectul de dez-voltare a domeniilorschiabile din vestul Vãii Jiului. ConsiliulLocal Vulcan în imple-mentarea proiectului„Schi în România,oraºul Vulcan”începând cu anul 2009.

Pânã în prezent,Autoritatea Naþionalãpentru Turism a plãtitcãtre Consiliul LocalVulcan, În conformitatecu actele normative învigoare la momentelerespective ºi al con-tractelor dintre fostul

M.D.R.T. ºi C.L.Vulcan, suma de48.051.000 lei

La Vulcan, ultimaalocare financiarãdateazã din anul 2011atunci când ministerul aalocat suma de19.180.000 de lei. În anul 2009 ºi 2010 s-au alocat10.700.000 lei, respec-tiv 18.171.000 lei.

Contribuþia ConsiliulLocal Vulcan la con-tractul de lucrãri a fostde 600.000 lei.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

Au participat zeci deiubitori de vitezã dinîntreaga þarã, însãprimul loc a fost

adjudecat de untimiºorean. AlexandruKrepelka a obþinut celmai bun timp ºi anume

puþin peste douãminute. Locul al doileai-a revenit lui CãlinSãliºtean din Simeria,iar al treilea loc al podiumului a fost ocupat de Adrian DanMãduþa din Brad.

“Acest concurs estea doua etapã din cadrulcampionatului naþionalde vitezã pe traseumontan organizat deacr, la start au fost 41 de concurenþi din12 judeþe”, a declarat Ionuþ ªtaier,organizator.

În staþiunea montanãStraja a avut loc ceade-a doua ediþie a cupeivitezã pe traseu mon-tan organizat de ACR.Cu toþii au primit dinpartea organizatorilorcupe ºi diplome, însãce a contat cel maimult a fost spiritul decompetiþie.


Vor învãþasã mânâncesãnãtosÎ nvaþã sã trãiascã

ºi sã mânâncesãnãtos. Este vorbade preºcolari dinîntreaga þarã carezilele acestea se aflãîn staþiunea montanãStraja unde are loc otabãrã de aventurã ºinutriþie.

Aceasta oferã copii-ilor posibilitatea de acuceri vârfuri de munte,de a vizita peºteri ºi cas-cade, de a afla unde sãaºeze ºi cum sã mon-

teze un cort, ce plantesunt comestibile, cum seface un foc de tabãrã,îºi vor testa limitele înparcul de aventurã ºivor învãþa zeci desporturi cu profesori ºiantrenori de la UNEFSBucureºti.

O pt zile deînvãþãturã prin

distracþieTimp de opt zile,

copiii vor avea diferiteactivitãþi. Aceºtia voravea parte de lecþii deactorie, de periaj dentar,de picturã, de împletitbrãþãri, de gãtit, denutriþie, de educaþie fizi-cã, de masaj ºi de psi-hologie. Organizatoriile-au pregãtit celor miciºi un foc de tabãrã dar

ºi alte surprise. Pãrinþii pot vedea

modul cum se desfãºoa-rã activitãþile în fiecarezi, pe un grup închis deFacebook, unde organi-zatorii vor posta poze ºi filmuleþe cu copiiiaflaþi în staþiunea montanã Straja.


Festivalul montan- PRIETENII

MARMOTELORediþia I 2015

C lubul Marmotele Mahmurelanseazã în premierã

Festivalul Montan „PrieteniiMarmotelor” ca ºi etapã a VI-adin cadrul ªTAFETEIMUNÞILOR 2015.

Evenimentul va avea loc în perioada24-26 iulie 2015, în zona PisculNegru, jud. Argeº. În cadrul acestuifestival se vor desfasurã activitãþi deechipa de tip drumeþie, orientare,escaladã/alpinism, precum ºi probeculturale ºi probe surprizã.

Anul acesta, topul va fi reprezentatde Vârfurile Lespezi – 2.517 m ºiCãlþun – 2510, fiind vârfurile de pelocurile 5 ºi 6 din clasamentul vârfurilor din România.

Participarea este gratuitã, excep-tând taxa de ecologizare pentru ceicazaþi în camping (10 lei/cort).

Probele de concurs: RAID MON-TAN – traseu montan de dificultatemedie, cu o duratã de maxim 7 ore ºidiferenþã de nivel de circa 1300 m. Separticipã în echipe de 3 membri. Nuse poate intra în aceasta proba fãrãBOCANCI. Copiii vor avea un traseuadecvat vârstei ºi nu vor ajunge pevârf. Celelalte categorii însa, voratinge vârfurile Lespezi 2.517m (cat.Juniori, Open, Veterani ºi Feminin) ºiCãlþun 2.510 (exclusiv cat. Elite), decipregatirea fizicã bunã este o condiþienecesarã. Traseul este pe cât de spectaculos, pe atat de solicitant. Se va premia separat cea maiRAPIDÃ ascensiune pe Vârful Lespezipentru fiecare categorie.

ORIENTARE – proba de vitezã pe

azimut, fiecare echipaj va desemna unmembru sã parcurgã poligonul (lacopii însoþitorul nu poate participa).Lungimea maxima va fi de 2km.Participanþii vor da acestã probã la oaltitudine de 1.600 de metri, într-uncadru superb lângã stâna Paltinul.

CUNOªTINÞE TURISTICE – 15întrebãri grilã din zona de concurs.Toate întrebãrile sunt de dificultatescãzutã ºi au UN SINGUR RÃSPUNSCORECT. Fiecare membru al echipeiva rãspunde la 5 întrebãri. Pe siteulwww.stafetamuntilor.ro veþi gãsipostate întrebãrile.

ALPINISM – PROBA SURPRIZÃ -fiecare echipa va intra cu toþi membriiîn concurs, pentru a parcurge maimulte probe surprizã. Concurentulcare va trebui sã parcurgã partea dealpinism va fi asigurat ºi va primi cascade protecþie. Nu sunt necesari pantofide cãþãrare.

CULTURAL – fiecare club are ladispoziþie 15 minute pentru a prezentaun moment artistic – umoristic în carepoate reproduce orice cântec cu tem-aticã montana, o scenetã ºi/ sau opoezie.

PROBA SURPRIZÃ – aºa varãmâne pânã la momentul desfãºurãrii.

Scopul acestui festival este acela dea promova turismul montan, de aîncuraja acest tip de recreere ºi modde petrecere al timpului liber, ºi nu înultimul rând de a sensibiliza ºi subliniaimportanþa protecþiei mediului.

Panorama BluesFestival editia III-a,

2015Î n perioada 31 iulie, 1, 2 august,

la Pensiunea Panorama, dinlocalitatea Ghelari, se dã adunareageneralã a iubitori genului BLUES.

Ediþia din 2015, îºi propune trecereala profesionalism în materie de specta-col eveniment. Ce propun organiza-torii: Nightlosers, concert aniversar la20 de ani de activitate, Bega BluesBand din Timiºoara, sunet ºi compo-ziþie inconfundabile, Mike Godoroja&Blue Spirit, originalitate ºi spirit hippye, Steel Blues, un band care s-anãscut o datã cu festivalul. Invitaþi depeste hotare: Tom White - Ungaria ºitrioul TANGLED EYE, cu o formulã deinstrumetisti din Olanda ºi solista deculoare din America. O zi în plus defestival, jamsesion, sesiune de auto-

grafe, sunet deînaltã calitate,atmosferã de festi-val de cea maibunã calitate, esteofertã cu careorganizatorii îiinvitã pe iubitoriide gen la trei zilede spectacole.Pentru cei carealeg sã vinã la fes-tival, au la dispoz-iþie un teren de 4hectare în jurulpensiuniiPanorama, unde sepot campa cu corturi sau rulote gratis,au acces la toalete, duºuri ºi zona wir-less. De asemenea, apa din piscinã sit-uatã la 800 metri altitudine în MunþiiPoiana Rusca este perfectã.

Concertele încep la orele 20, înfiecare searã. Costul unui bilet este de25 lei sau abonament pentru cele treiseri, 60 lei. Informaþii ºi rezervãri debilete la tel 0744581671.

ª coala de peSlãtinioara va

fi renovatã apoi pusãla dispoziþia copiilorcare vor sã înveþedespre tradiþiilemomârlanilor.

O mânã de oamenide pe Slãtionioara ºi-au dorit sã punã pepicioare o ºcoalã dearte, astfel încât sãatragã tinerii dornicisã înveþe despretradiþiile momâr-lanilor.

“În aceastãºcoalã dinSlatinioara vomînvãþa fetele sãcoasã, sã þese,sã toarcã fuiorul,bãietii sã facã fus,furcã, picturã pe pînzã,sculpturã în lemn ºi înpiatrã. ªcoala este ladispoziþia tututor celorcare vor sa se scrie lascoala de artã popu-larã”, spune LucreþiaMãlinesc, fondatorul

ºcolii.Mai este

mult de lucru, însã ceicare au preluat clãdireade la municipalitateadin Petroºani spun cãnu se dau bãtuþi. “Maiavem de lucru la

acoperiº, mici reparaþiii-am fãcut cât sã nuplouã înãuntru. Oricummai avem foarte multde lucru ºi la interior,unde am vrea sã ame-najãm niºte toalete”, adeclarat Petru Gãlãþan,fondator. Doarreparaþiile efectuatepânã acum au costatundeva la 10 mii delei. Odatã ce ºi interi-orul va fi reparat, clãdirea va fi pusã ladispoziþia celor carevor sã înveþe despretradiþiile momârlanilor.


11 milioane de euro pentru unirea Strajei cu Pasul Vâlcan

104 profesori de peste 7 113 candidaþi au ratat examenul de titularizare

Timiºorenii, locul Ila vitezã în StrajaS traja ºi-a desemnat câºtigãtorii

raliului de vitezã pe traseu montan.La sfârºitul acestei sãptãmâni în staþiuneamontanã Straja a avut loc concursul devitezã pe traseu montan.

ªcoalã pentru perpetuarea tradiþiilor momârlanilor

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 20156 Invatamant

A paServ Valea Jiuluiproduce undeva la

2500 de MWh de energie electricã anual.Operatorul de apã din Valea Jiului s-areorientat în ultimii ani.Societatea nu doar cãfurnizeazã apã, dar a început sã producã ºienergie cu ajutorul a trei microhidrocentraleasigurându-ºi astfelindependenþa energeticã.

Societatea de apã dinValea Jiului a recurs la ometodã nouã sã adaugebani la bugetul propriu.Aceasta valorificã energiaelectricã pe care o produceîn cadrul a trei microhidro-centrale.

“ApaServ Valea Jiuluiprin cele trei unitãþi de pro-ducere a energieie electrice,respectiv MHC Polatiºte,MHC Valea de Peºti ºiMHC Brazi reuºeºte sã îºiasugure independeþa ener-geticã. Energia electricãprodusã de cele trei unitãþiîntr-o lunã de zile este în

medie de 180-200 MWH,anual producându-se 2200-2400 MWH”, spune Florin Ciucur, ºef ServiciuMecano-Energetic dincadrul SC ApaServ ValeaJiului. Pentru energia electricã produsã, companiade apã din Valea Jiuluiprimeºte certificate verzi.Certificatul Verde reprezintão formã de susþinere aenergiei electrice produsãdin surse regenerabile.Preþul Certificatului Verdeeste determinat prin mecanisme de piaþã ºianume prin contracte bilaterale între producãtori

ºi furnizori sau pe o piaþãcentralizatã organizatã ºiadministratã de OPCOM.

“Pentru energia electricãprodusã, aceasta fiind oenergie regenerabilã seobþin lunar, conform pro-ducþiei de energie electricãîn medie 380-400 de certificate verzi, anual pro-ducându-se 4700-5000 decertificate verzi”, mai spunesursa citatã. Companiilecare furnizeazã energieelectricã sunt obligate sãachiziþioneze certificateleverzi deoarece trebuie sãaibã o anumitã cotã deenergie regenerabilã dinenergia livratã consumato-rilor. Conform legii, esteobligatorie separarea fac-turãrii certificatelor verzi depreþurile energiei electrice.Valoarea certificatelor verzidepinde de cota anualãrealizatã ºi de preþurile tranzacþionãrii acestora.

”Energia electricã secomercializeazã pe piaþa

OPCOM – PCCB printr-un contract bilateral.Certificatele verzi sunt tranzacþionate tot pe piaþaOPCOM-PCCV printr-uncontract bilateral”, a maispus Florin Ciucur.

Chiar dacã la nivelnaþional piaþa certificatelorverzi este încremenitã,ApaServ are în derularemai multe contracte caresunt în vigoare în acest an.

“Începând cu anul 2015atât energia electricã cât ºicertificatele verzi sunt comercializate pe cele douãpieþe, ASVJ are în derulareîn cursul anului 2015 con-tracte pentru energia elec-tricã produsã cât ºi pentrucertificatele verzi produse,în ciuda faptului cã piaþa deenergie electricã ºi piaþa decertificate verzi au înregis-trat un declin major în toatãþara existând atât energieelectricã cât ºi cetrtificateverzi necomericalizate”, aconchis ºefulServiciuluiMecano-Energetic dincadrul SC

ApaServ Valea Jiului. Microhidrocentrala de la

staþia de captare Brazi dinVulcan, pusã în funcþiuneanul trecut, este cea de-atreia din portofoliul activitãþii de producþie energeticã a SC Apa ServValea Jiului. Potrivit raportului tehnic, noulMHC este amplasat la oaltitudine de 670,66 MDM,în incinta rezervorului de2000 mc de la Brazi(Vulcan), are o cãdere brutãde 50 m, un debit al turbinei cuprins între 40 ºi100 l/sec. ºi o turaþie de1020 rot/min. Toate aces-tea asigurã un randamentminim de 80% al acestuiMCH care degajeazã o putere de 34 KW.

“Practic, cu energia pe care o producem înaceastã microhidrocentralãasigurãm întregul consum al staþiilor de tratare de la Jieþ ºi Dãnuþoni”, precizeazã Costel Avram.Funcþionarea celor treiunitãþi de producþie energeticã din cadrul SCApa Serv asigurã, în acestmoment, independenþaenergeticã a firmei, faptcare are consecinþe pozitiveîn echilibrarea balanþei economice a acesteia, permiþând efectuarea unornoi investiþii proprii.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri

de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

ANUNÞ PUBLIC privind depunerea solicitãrii de emitere a acordului de mediu

Consiliul Judeþean Hunedoara anunþã publicul interesatasupra depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediupentru proiectul: ”Refacere poduri calamitate pe DJ 668A:km 16+000, km 16+100, km 16+800, km 17+400, km18+900”, propus a fi amplasat în comuna Boºorod, sateleAlun ºi Luncani, DJ 668A.

Informaþiile privind proiectul propus pot fi consultate lasediul APM Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu nr.25, înzilele de luni pânã vineri între orele 08.00 – 16.00 ºi la sediulConsiliului Judeþean Hunedoara, Bld. 1 Decembrie 1918 nr.28, în zilele de luni pânã vineri, între orele 08.00 – 16.00.

Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul APMHunedoara.

ApaServ sparge gheaþa certificatelor verzi

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 iulie 20158 Sport

Citim ºi auzim prinmedia mioriticã despreescapadele unorproºti, care mai ºivomitã pe ferestreleautoturismelor, idioþiprecum Adi Mutu,

Nikolici sau GabiTamaº, care se îmbatãca porcii ºi apoi se facde râs. Ãºtia nici nuºtiu mãcar cum sã seîmbete, vezi cazulautohtonului Gabi

Apetrei, nãscut talentºi mort speranþã,resuscitat în ultimii anide toate echipele peunde ºi-a mai încercatnorocul, dar mereualungat pentru „adul-terul” fãcut cu sticla delicoare.

N-au fost mai sfinþinici în alte generaþii.Regretaþii GoguTonca, Florea

Dumitrache, MacheVizitiu, Petre Grigore,erau niºte bãutori frun-taºi, dar niciodatã fot-balul nu a avut desuferit din pricina asta.Oamenii ºtiau sã„macheascã” cumãsura lucrului binefãcut iar apoi, treabaera treabã. ªi poate armai fi ceva exemple,dar credem cã sunt

cele mai simbolicepentru bãieþii ãºtiadin ziua de azi,care, repet, nu aunici arta beþiei,nici nu stãpânesctehnica „documen-tãrii”, ce, cum ºicând sã tragi lamãsea. Vechiinoºtri machitorierau niºte profesori.

Henþ cu mâna Unde sunt machitoriide altãdatã?

L a trei ani de laînfiinþarea echipei

CAMP (Jiul) Petroºani,s-a inaugurat „arenasportivã” a echipei, carepânã atunci juca peterenuri improvizate.

Momentul a fost pe24 septembrie 1922, înprezenþa principeluimoºtenitor, Alteþa SaRegalã Carol, viitorul regeCarol al II-lea.

O arenã sportivã ce aveasã reziste vreme de 53 deani, o arenã pe care Jiul va cunoaºte cele mai marisuccese ale istoriei sale.

Dar a venit nefasta zi de25 mai 1975, când în maipuþin de o jumãtate de orã,flãcãrile au mistuit o jumã-tate de secol de istorie...

Sfârºit deepocã

Era un mecidecisiv în etapa a30-a, cu patruetape înainte definalul sezonului,Jiul ºi Polit. Iaºifiind ameninþatecu retrogradarea,despãrþite doarde un punct.

Se joacã prudent ºi dupãaproximativ unsfert de orã,lucrurile se pre-cipitã la tribuna I,cea dinspre Casa de Culturãa Sindicatelor.Asta dupã ceStocker (min. 3)ºi Rozsnyai trec

pe lângã deschiderea scorului! În minutul 14,fumul înecãcios venit de subtribunã, alungã spectatoriispre cele douã laturi, arbitrul Limona întrerupejocul, evacuând echipele,totul fãrã panicã, ba maimult, unii încercând sãsalveze materiale aflate înmaga-

ziile ºi vestiarele jucãtorilor.În aproximativ 30 deminute vechea tribunã con-

stru-itã în 1922 a fost mistuitãde flãcãri, intervenþia pom-pierilor fiind tardivã.

În cursul nopþii de 25

spre 26 mai 1975, cu ajutorul unor grupuri demineri de la Lonea ºiPetrila, la lumina farurilorunor autovehicule, s-a trecutla dezafectarea tribuneiarse, creându-se condiþiilenecesare pentrudesfãºurarea partidei, evi-dent cu aprobarea F.R.F.

Un necaz nu vineniciodatã singur...

Partida s-a reluat a douazi, conform regulamentului,din minutul 14, iar dupã treiminute (min. 17) Romilã II a ºutat violent de la 18 mînscriind pentru ieºeni, careau terminat învingãtori cu1-0.

Au fost o serie de speculaþii legate de acestmoment, care însã nu aufost demonstrate niciodatã.Jiul a jucat urmãtorul joc (8iunie 1975) tot acasã, 2-0cu FC Galaþi, a mai reuºitun 1-1 la „Poli” Timiºoara,scãpând de la retrogradarecu un 2-1 cu A.S.A. Tg.Mureº în penultima etapã.

Jiul a jucat în continuarepe vechiul stadion (actualulParc „Carol Chreter”)vreme de încã ºapte ani,atingând o cotã de vârf în1976-77 cu un loc 5 înDivizia „A” ºi o finalã deCupã Balcanicã!

Ultimul meci pe „stadionul ars” a fost pedata de 9 iunie 1982(12.000 spectatori!), 1-0 cuUniversitatea Craiova (gol I.Varga), echipa mutându-se

din toamnã pe

noulstadion din Lunca Jiului,inaugurat pe 1 august1982.

Dar cele mai frumoase amintiri ºi performanþe rãmân celelegate de stadionul care afost mistuit de flãcãri, în1975, acum 40 de ani...

POVEªTILE SPORTULUI

În urmã cu 40 de ani, flãcãrile au mistuitvechiul stadion „Jiul”

25 mai 1975, Jiul – Politehnica Iaºi 0-1 (0-1)

Jiul Petroºani (antr. I.V. Ionescu): G. Ioan-Niþu, Toaca,

Stocker, A. Dodu-Al. Nagy, Mulþescu, Libardi-G. Stan

(min. 50 C. Muºat, min. 60 Fildiroiu), Rozsnyai, Ologu.

Polit. Iaºi (antr. Ilie Oanã): Costaº - Sofian, Toacã, Dinu,

Ciocârlan – Romilã II, Anton, Simionaº - D. Ionescu,

Dãnilã, Costea (min. 88 Amarandei)

Arbitru: Gheorghe Limona – Bucureºti Spectatori: 6.000

A marcat: Romilã II (min. 17)

Paginã realizatã de Genu TUÞU

CVJ NR. 903 MARTI 21 IULIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 903 MARTI 21 IULIE 2015