CVJ NR. 840, LUNI 20 APRILIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 840

Luni, 20 Aprilie 2015

S enatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, este unul dintrealeºii care au semnat proiectul de lege privind pensiile speciale pentru

parlamentari. Vochiþoiu s-a crezut, probabil, mai ºmecher decât alþi colegi de-ailui, susþinãtori ai acestui proiect, ºi a încercat printr-un subterfugiu strãveziu, sãmascheze scandalul de presã “mituindu-i” pe jurnaliºti... >>> >>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Vochiþoiu a încercat sã „palmeze” scandalul legiipensiilor speciale, propunând

favoruri pentru jurnaliºti!

U n bãrbat dinVulcan a cãzut

ca secerat la pãmântºi a murit, la scurttimp dupã ce pãrãsisespitalul din localitate,unde a refuzat sãsãmânã internat.

Bãrbatul, în vârstã de 54de ani, cunoscut ca om alstrãzii, a fost de douã ori laspital în aceeaºi zi pentrucã acuza stãri de slãbiciune,dar nimic nu l-a convins sãrãmânã sub supravegheremedicalã.

Prima datã, omul a ajunsla Spitalul Municipal Vulcanjoi dupã-amiaza, în jurulorei 12.00, în stare deebrietate, iar în jurul orei16.00 bãrbatul a pãrãsitspitalul. Dr.Cãtãlin Popa,directorul medical alSpitalului Municipal Vulcan,spune cã joi seara, la ora20.03, bãrbatul a ajuns dinnou la urgenþe, fiind adusde SMURD, de aceastãdatã.

“Prezenta halenãalcoolicã ºi o stare de slãbi-ciune. Diagnosticul pus de

medicul de gardã deaceastã datã a fost suspi-ciune de hepatitã cronicãtoxico etanolicã. I s-a pus operfuzie, dar în jurul orei4.18 asistenta l-a observatchiar când intenþiona sãpãrãseascã spitalul. L-a strigat sã se întoarcã, avenit ºi medicul de gardã,dar bãrbatul a refuzat sãrãmânã”,a declarat dr.Cãtãlin Popa.

Acesta a mai precizat cã,de la momentul prezentãriila Compartimentul dePrimiri Urgenþe ºi pânã a

plecat din spital, nu a pusnicio problemã. Cât a statla Urgenþe, bãrbatului i-afost mãsuratã tensunea,pulsul ºi i-a fost determi-natã glicemia ºi, potrivit indicatorilor, nu prezentaprobleme deosebite. Dupã câþiva paºi, însã, înparcul de lângã spital, bãrbatul a cãzut la pãmântºi fost gãsit mort.

Poliþiºtii au fost alertaþi,însã spun cã nu sunt suspi-ciuni de comitere a vreuneifapte penale. “Poliþiºtii dinVulcan au fost sesizaþi de

reprezentanþii SMURD cã,în parcul Avram Iancu dinlocalitate a fost gãsit decedat un bãrbat, în vârstãde 54 de ani, cunoscut caom al strãzii ºi cu problemede sãnãtate. În acest caz nu sunt suspiciuni decomitere a vreunei faptepenale”,a declarat lauraBradu, purtãtor de cuvântal IPJ Huendoara.

Trupul neînsufleþit a fost transportat la Medicinãlegalã, iar în urma necropsiei se va ºti de ce amurit bãrbatul.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Ajutorul pentru CEH,aprobat zilele acesteaC omisia Europeanã ar putea

aproba în aceste zile ajutorul destat de 100 milioane lei pe careGuvernul vrea sã-l acorde ComplexuluiEnergetic Hunedoara, ceea ce va permite companiei sã cumpere certificatede emisii de gaze ºi sã evite astfel oamendã de la forurile europene.

Complexul trebuie sã cumpere certificatede emisii de gaze fiind un mare poluatorînsã nu are bani ºi de aceea s-a decis acordarea unui ajutor de stat pentru acumpãra aceste certificate susþine ministerul de resort.

Guvernul vrea sã acorde Complexului Energetic Hunedoara un ajutor de stat individual sub forma unuiîmprumut pe ºase luni de aproape 100 milioane lei, bani proveniþi din privatizãri, ºiobligã producãtorul de cãrbune ºi energiesã-ºi separe legal activitãþile ºi sã aplice unprogram de restructurare, potrivit unuiproiect elaborat de Ministerul Energiei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A pãrãsit spitalul ºi a murit dupã doar câþiva paºi!

T

Tâlhar prins la VulcanP oliþiºtii din toatã þara

au plecat “la vânã-toare”, pentru depistareapersoanelor urmãrite întemeiul legii. Captura nueste deloc de neglijat.

Astfel, la nivel naþional, poliþiºtiidin întreaga þarã au depistat, înperioada 10 — 16 aprilie a.c., 84de persoane semnalate ca fiind dispãrute, dintre care 55 de minori.

Aceºtia au fost încredinþaþi famili-ilor sau internaþi în centre pentruminori ºi nu au fost victime ale vreunei infracþiuni. De asemenea, au fost depistate 48 de persoaneurmãrite în temeiul legii. Dintreacestea 35 aveau emise pe numelelor mandate de executare a pedep-sei cu închisoarea, 6 aveau mandatede arestare preventivã, 4 persoaneaveau emise pe numele lor mandateeuropene de arestare, iar pe numeleunei persoane erau emise sentinþepenale de internare.

Unul dintre cei cãutaþi de poliþiºtieste din Vulcan ºi a ajuns în arest.Potrivit Poliþiei Române, bãrbatul învârstã de 37 de ani, din municipiulVulcan se sustrãgea executãrii uneipedepse de 7 ani de închisoare,pentru comiterea infracþiunii de tâlhãrie. Prins de oamenii legii, acesta a fost preluat de o escortã dincadrul Centrului de Cooperare

Poliþieneascã Internaþionalã dincadrul Inspectoratului General alPoliþiei Române ºi încarcerat înPenitenciarul Rahova.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VÂNZÃRIVând apartament 2 camere, în

Petroºani, Str. 1 Decembrie1918, Bl. 105, Ap.53, cu multipleîmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei

negociabil. Nr telefon0731.254100 ºi 0757.769477

ANGAJÃRISocietate comercialã angajeazãLUCRÃTOR COMERCIAL

Condiþii: Studii superioare,absolvent 2014.

Relaþii la tel. 0744.183.242

La audieri au ajunsdeja mai multe per-soane care au cunos-cut-o pe femeia gãsitãmoartã în PeºteraVacii, iar misiuneapoliþiºtilor este una

dificilã, cu atît maimult cu cât presupusacrimã a avut loc înurmã cu cel puþindouã sãptãmâni. Dupãefectuarea necropsiei,medicii legiºti au sta-

bilit cã victima prezen-ta un traumatismcranio-cerebral cu

fracturã cranianã,hemoragie meningo-cerebralã ºi dilacerare

cerebralã. Practic,femeia ar fi fost lovitãcu un corp dur înzona capului, ceea cea dus la decesul ei.

Reamintim cã, înurmã cu câteva zile,mai mulþi turiºti careau vrut sã vizitezePeºtera Vacii dinMunþii ªureanu au datpeste cadavrul uneifemei, aflat într-oavansatã stare deputrefacþie.

Ancheta a fost preluatã de poliþiºtiihunedoreni, care audeclanºat o anchetã înacest caz Femeia aveafamilie – mamã, tatã ºi chiar ºi o sorã – darrudele nu au declaratdispariþia acesteia pentru cã nu aveau orelaþie strânsã ºi nupãstrau legãtura.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

U n tânãr dinUricani a

rãmas cu o pagubãde 30 de mii de eurodupã ce maºina i-afost furatã de unindivid, deºi toatãzona era supra-vegheatã video ºimaºina parcatãaproape de casã.

Autoturismul învaloare de circa 30 demii de euro a fost scosla vânzare de cãtre proprietar pentru cã îlcosta foarte multîntreþinerea, fiind vorbade un model rar.

Tânãrul ºi-a cumpãratautoturismul în urmã cunouã luni ºi încerca

sã o vândã, însã nu segândea cã cineva vaavea curajul sã o furedin faþa casei sale.

Atât pentru cã zonaeste supravegheatãvideo cât ºi pentru faptul cã Uricaniul esteun oraº mic ºi oricenecunoscut este remar-cat imediat de localnici.Totuºi, aceste lucruri n-au fost o garanþie iar

individul a furat bolidulîn mai puþin de jumã-tate de minut.

Din acest motiv proprietarul crede cãhoþul avea un dispozitivspecial cu care a pututdeschide autoturismul ºisigur nu era un începã-tor. Bãrbatul care arãmas acum fãrãmaºinã este dispus sãofere ºi o recompensã

pentru orice infor-maþie care duce larecuperarea auto-turismului.

Poliþiºtii au primitimaginile surprinsede camerele desupraveghere ºi audeschis o anchetãîn acest caz.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Minoriexperþi înfurturi

D oi adolescenþi dinVulcan, unul de 15

ani iar celãlalt de 17,sunt cercetaþi de poliþiºtipentru furt calificat, eifiind autorii a mai mul-tor spargeri din unitãþide alimentaþie publicãori alte magazine.

Cei doi tineri au fostprinºi în flagrant ºi aºa auajuns anchetatorii sã le aflefaptele de vitejie.„Suspecþii au fost prinºi înflagrant de cãtre o patrulã de ordineºi siguranþã publicã, în noapte14/15.04.2015,în timp ce sus-trãgeau bunuri în valoare de circa1.000 lei dintr-unmagazin alimentarsituat pe stradaPinului din

Vulcan. Poliþiºtii au întocmit un

dosar penal în care audemarat cercetãri cuprivire la documentareaîntregii activitãþi

infracþionale a suspecþilor,cercetaþi, în prezent, înstare de libertate.

În urma cercetãrilorefectuate, poliþiºtii austabilit faptul cã suspecþii,în cursul lunilor ianuarie-aprilie 2015, au mai comis5 acte materiale de furt dinlocuinþe, de unde au sus-tras componente electroni-ce ºi alte bunuri în valoarede aproximativ 5.000 lei,prejudiciu din care poliþiºtiiau recuperat peste 80 %”,aratã anchetatorii.


Lãsat fãrã maºinã în doar câteva secunde

Anchetã pentru OMOR în cazul femeii gãsite în Peºtera Vacii din ªureanuP oliþiºtii au început audierile în cazul

femeii care a fost gãsitã moartã înPeºtera Vacii din Munþii ªureanu.Raportul medico – legal indicã faptul cãvictima a fost lovitã cu un corp dur înzona capului, ceea ce i-a provocat decesul.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 2015 Actualitate 3

Proiectul de lege privindpensiile speciale pentru parlamentari a fost depusmiercuri la Parlament dupãce iniþiatorii au strâns256 de semnãturi, potrivit iniþiatorilor.

Proiectul de lege privindpensiile speciale pentru par-lamentari prevede cã un fostdeputat sau senator care aavut trei mandate va primi oindemnizaþie specialã de4.000 de lei. De asemenea,potrivit proiectului de legecare modificã Statutul parlamentarului, deputaþii ºisenatorii au dreptul, dupãexercitarea mandatului, lacerere, la împlinirea vârsteistandard, la o indemnizaþielunarã pentru activitatea deparlamentar. De aceastã indemnizaþie beneficiazã ceicare nu mai au calitatea deparlamentar. Printre susþinã-torii proiectului legislativcare a iscat deja rumoare, se

numãrãr ºi senatorul UNPRde Valea Jiului HaralambieVochiþoiu, semn cã se îngrijeºte de anii în care nuva mai putea fi atât de activ.

Iar ca tacâmul sã fie complet, în plinã dezbatereasupra pensiilor specialeHaralambie Vochiþoiu îºimanifestã grija, tam –nesam, pentru jurnaliºti, deºideclara cã nu ºtia de proiec-tul pensiilor parlamentarilor.Astfel, parlamentarul vrea sãbage ºi jurnaliºtii pe listaprivilegiaþilor. Vochiþoiu adepus în Parlament o propunere legislativã pentrucompletarea art.1 din Legeanr. 8 din 11 ianuarie 2006privind instituirea indemniza-þiei pentru pensionarii sistemului public de pensii,membri ai uniunilor de creatori legal constituite ºirecunoscute ca persoanejuridice de utilitate publicã,astfel încât ºi jurnaliºtii sãbeneficieze, în calitate decreatori, de o indemnizaþiede 50% din pensia normalã.

"Având în vedere cã afost omisã creaþia jurnalis-ticã, Uniunea Ziariºtilor dinRomânia s-a adresat în acest

sens Academiei Române, iarrãspunsul primit de laSecretarul General al Acade-miei Române ne prezintãurmãtoarele concluzii:<<Secþia de Filologie ºiLiteraturã ºi Secþia de Arte,Arhitecturã ºi Audiovizual,unde preºedinþi sunt academicienii Eugen Simionºi Rãzvan Teodorescu, auopinat cã actul jurnalistic,publicistic din presa scrisã ºicea audiovizualã constituieun act de creaþie a jurnalis-tului, când produsul jurnalis-tic este de calitate ºi respec-tã Codul deontologic al pro-fesiei de jurnalist. Calitateaactului de creaþie jurnalisticã,conform aceloraºi opinii asecþiilor Academiei Române,poate fi stabilitã numai deUniunea de profil a breslei,adicã Uniunea ZiariºtilorProfesioniºti din România,pe baza criteriilor de ordinestetic ºi deontologic.>>

Date fiind aceste conside-rente, propun completareaart. 1 din Legea nr. 8/2006cu introducerea dupã alin. 1a unui nou alineat 1.1 caresã reglementeze domeniileuniunilor de creatori, inclusivdomeniul creaþiei jurnalis-tice", se aratã în motivareasenatorului HaralambieVochiþoiu.


F ostul manager alSpitalului muni-

cipal Lupeni, MarianaMateescu, a fãcut contestaþie la deciziajudecãtorilor de laPetroºani în dosarul încare aceasta a fost con-damnatã la un an deînchisoare cu suspendare.

Mariana Mateescu afãcut apel, acesta fiindînregistrat la Curtea de ApelAlba. La începutul acesteiluni, magistraþii de la Curteade Apel au fixat termenpentru data de 30 apriliepânã când se va angaja unapãrãtor. Tot pe rolul Curþii de Apel Alba a fostînregistratã ºi o cerere destrãmutare a dosarului carea fost însã respinsã.

La începutul acestui an,judecãtorii de la Petroºaniau dat verdictul în dosarulMarianei Mateescu. Dupãun rechizitoriu refãcut,recuzarea preºedintelui de

ºedinþã ori solicitarea unorcontraexpertize în cauzã,Mariana Mateescu a fostgãsitã vinovatã de magis-tratul care a avut spre jude-care dosarul fostului directoral spitalului din Lupeni.

Acesta a apreciat cãMariana Mateescu se facevinovatã de infracþiunileimputate de procurori ºi aucondamnat-o la un anînchisoare pentru sãvârºireainfracþiunii de abuz în serviciu contra intereselorpublice. Totodatã, magis-tratul a mai condamnat-ope Mateescu ºi la trei lunide închisoare, pentru cã nua recuperat prejudiciul indi-cat de Curtea de Conturi.Pedepsele au fost contopite,dar ºi suspendate condiþio-nat pe o perioadã de treiani, termen de încercarestabilit de magistrat.Conform sentinþeiJudecãtoriei Petroºani,Mariana Mateescu esteobligatã sã achite SpitaluluiMunicipal Lupeni suma de

45.987,65 lei cu titlu dedespãgubiri civile. Dosarulmanagerului SpitaluluiMunicipal Lupeni a ajuns lajudecatã în anul 2013, iarmedicul a fost acuzat cã afolosit bani publici în interespersonal. Practic, managerulMariana Mateescu aprobasumele de bani pentru servicii de avocaturã ºi, înunele cazuri, chiar ea eracea care ridica banii. Maimult, deºi unitatea medicalãnu avea bani pentru medica-mente, managerul nu þineacont de acest lucru ºi dãdeadirective clare sã se facãurgent plãþi cãtre avocat.

În perioada 2005-2009,Spitalul Municipal Lupeni afãcut plãþi pentru servicii deavocaturã în valoare depeste 200.000 de lei.

Monika BACIU Monika BACIU

Ne chelescmunþii. Petiþieîmpotrivatãierilor LA RAS!

M unþii noºtrichelesc, în timp

ce oficialii nu par sã fieîngrijoraþi. În schimb,activiºtii ecologiºti de laGreenpeace au lansat opetiþie on-line, prin care vor sã salveze pãduriledin România.

Semnatã deja de peste2.300 de oameni, petiþia îºipropune sã descurajezetãierile haotice de copaci,care lasã versanþi despã-duriþi complet ºi asta fãrãca nimeni sã intervinã.

„Noul Cod Silvic este îndezbatere de aproape doiani. În acest timp, pãdurileRomâniei dispar într-unritm alarmant: 3 hectare/orã. Cerem parlamentarilorsã adopte un Cod Silviccare sã protejeze pãdurile.În prezent, varianta pro-

pusã conþine articole carefaciliteazã tãierile ilegale dearbori ºi fragmentareapãdurilor. Cerem parlamen-tarilor sã adopte un CodSilvic care sã interzicã tãierile la ras, care sã descurajeze tãierile ilegale,care sã redea atribuþiileJandarmeriei de a aplicasancþiuni silvice ºi care sãpermitã încadrarea furtuluide lemn ca infracþiune (sauca faptã penalã) indiferentde volumul de lemn furat”se aratã în documentulcitat.

În România, tãierile la rasau devenit o obiºnuinþã ºisunt permise de o legislaþie,care nici mãcar nu prevedereîmpãdurirea versanþilordecât în anumite situaþii. Înplus, amenajamentele silvicesunt obligatorii doar pentru proprietãþile forestiere maimari de 10 hectare. Dinsuprafeþele mai mici, se pottãia, fãrã probleme câte 3mc/an/ ha, iar cei de laGreenpeace cer eliminareaacestui articol al actualuluiCod Silvic, la fel ca ºi celcare face referire la “tãierile rase”.


Vochiþoiu a încercat sã „palmeze” scandalul legii pensiilor speciale, propunând favoruri pentru jurnaliºti!S enatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, este unul

dintre aleºii care au semnat proiectul de lege privind pensiile specialepentru parlamentari. Vochiþoiu s-a crezut, probabil, mai ºmecher decât alþi colegi de-ai lui, susþinãtori ai acestui proiect, ºi a încercat printr-unsubterfugiu strãveziu, sã mascheze scandalul de presã “mituindu-i” pe jurnaliºti cu un alt proiect de lege halucinant.

Mariana Mateescu a contestatdecizia de condamnare

„Începând cu data de19 aprilie târgul de pro-duse care avea loc peplatoul din fata stadionu-lui Jiul Petroºani se vamuta în interiorul com-plexului sportiv pe celedouã alei care încon-joarã bazã sportivã. Peprogramul de reabilitarea strãzilor de pe zonacolonie urmeazã ºi aceastradã pe care deja s-auîntins foarte mult vânzã-torii de tot felul de produse. Va intra ºi acea

stradã în reabilitare ºi nuse putea lucra ºi, maimult decât atât, este ºimai bine ºi pentru siguranþa circulaþiei ºipentru cetãþenii din zonarespectivã care nu maiaveau liniºte nici înweekend ”, a declaratAdrian Negoe, secretarul PrimãrieiPetroºani.

Comercianþii vor trebui sã plãteascã osumã modicã pentru aavea acces în incinta stadionului.

„Taxele sunt cele stabilite de cãtre consiliullocal prin hotãrârea deanul trecut prin care s-austabilit taxele pe anul2015. Pentru cei carevând produse second

hand nu se vor percepetaxe pentru cã este maiomeneºte sã fie aºa.Taxele care se vor per-cepe vor veni la bugetuladministraþiei pieþelor”,a mai spus sursa citatã.

Cei care merg cuvechiturile în sacoºã vorprimi 2 metri pãtraþigratuit, considerându-secã sunt oameni care-ºivând din bunuri pentrua-ºi lua o pâine. Înschimb, pentru maºinãmicã se va plãti o taxãde 5 lei, iar dacã are ºiremorcã suma va fi de 7lei. Totodatã, pentru ceicare merg cu dubiþe seva percepe o taxã de 10lei iar la camione sumava fi de 20 de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

C omercianþiide la piaþã,

majoritatea, sedeclarã producãtori,însã realitatea estediferitã. La Petroºanisunt doar 11 producãtori.

Primãriile vor primi"Atestate de Producãtor"ºi "Carnetele de comer-cializare a produselordin sectorul agricol"pentru producãtorii agricoli din judeþulHunedoara pe careurmeazã a le distribuibeneficiarilor. La nivelulmunicipiului Petroºaninumãrul producãtoriloreste destul de redus, iarreprezentanþii adminis-traþiei locale ne spuncare ar putea fimotivul.

„Producãtori cusiguranþã sunt maimulþi dar numãrulcelor care posedã cer-tificate de producãtoreliberate de cãtrebiroul agricol al insti-tuþiei noastre pe anul2014 a fost de 11.Ele sunt valabile un

an urmând sã intre peprocedura nouã cea aatestatului de producã-tor. Nu este aºa de marebirocraþia dar atât timpcât încã se mai poatecomercializa la scarablocului, este maicomod pentru ei sã nuîºi scoatã aceste certifi-cate deºi legal aºa ar tre-bui”, a declarat AdrianNegoe, secretarulPrimãriei Petroºani.

Conform Legii nr.145/2014, "Certificatulde producãtor" esteînlocuit de "Atestatul deproducãtor" ºi, împre-unã cu "Carnetul decomercializare a produselor din sectorulagricol" sunt documenteobligatorii în baza cãroraproducãtorii îºi pot comercializa produsele.


“De la faptul cã ampreluat spitalul în 2013în luna martie cu undeficit de peste douãmilioane de lei, am ter-minat anul 2014 cu unexcedent bugetar depeste 200 mii de lei.Am urmãrit ºi am mo-nitorizat tot ceea ce sepoate face, dirijândbanii în locurile undeera strict necesar. Petoatã perioada cât noiam avut probleme nu

am trimis pacienþiiacasã sã îºi cumperemedicamente. Am avutmedicamentele ºi mate-rialele sanitare la dis-poziþie cu tot greul carene-a fost. A fost efortulcomun al angajaþilornoºtrii. Spre bucuriaangajaþilor în afarã defaptul cã în momentulîn care am venit a trebuit sã diminuãmsporurile. Acum reuºimsã le dãm ºi sâmbetele

ºi duminicile ºi bonurilede masã întregi înfuncþie de timpul efectiv lucrat”, adeclarat Cristina Baleia, managerul Spitaluluimunicipal Vulcan.

Unitatea medicalãdin Vulcan a avut mariprobleme financiare.Pentru aducerea aces-teia pe linia de plutire afost nevoie de reduceridrastice, mãsuri care auafectat ºi salariaþii.Problemele au trecut,iar acum angajaþii îºiprimesc drepturile.

C ondiþii lastandarde

europene

Spitalul municipaldin Vulcan a fost mo-dernizat, iar condiþiileactuale se ridicã la celeeuropene. A fostschimbat mobilierul, a fost achiziþionatãaparaturã medicalã, aufost modernizate

saloanele, vestiarele,totul în folosulpacienþilor.

“Am reuºit datoritãfaptului cã am avut unimpuls. Impulsul a venitde la proiectul pe carel-am avut cuRompetrol. Ne-au dat45 de mii de lei pecare i-am folosit înpunerea parchetului petoatã suprafaþa urgenþeiºi în aranjarea a douãîncãperi. Era pãcat sãavem o parte fãcutã ºiuna nu ºi atunci dincâºtigurile efectuate cuCasa de Asigurãri deSãnãtate prin serviciilemedicale am reuºit sãfacem urgenþa aºa cumeste ea acum, la stan-darde europene undepacienþii când vin sã

aibã condiþii cât maibune de tratament ºiintervenþie cât mairapidã iar medicii ºipersonalul nostru sã-ºidesfãºoare activitatea încondiþii cât maioptime”, a declaratCristina Baleia, manager SpitalulMunicipal Vulcan.

Urmeazã ca pe viitorsã mai fie realizateinvestiþii la uinitateamedicalã.

„Am achiziþionat unelecrocardiograf cu 12 canale, un ventilatorportabil ºi truse deurgenþã. Am mai reuºit sã aranjãm scaraprincipalã pe unde vinaparþinãtorii ºi persona-lul. Am schimbatbalustradele cu unele

de inox ºi parchetulpentru a proteja detransmiterea de microbiîn secþii. Am renovatsecþia de pediatrie unde mai este puþin determinat dupã care neapucãm de secþia depaleative. Vrem sã opunem pe picioare câtde repede este posibil”,a mai spus sursa citatã.

Investiþiile s-au realizat în baza unuiparteneriat public privat. O firmã privatãa acordat o sumã de45 de mii de lei, iar încã atâta au fostalocaþi de spital.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5

“Începem noul sezonde prezentare amaºinilor de epocã ºi încadrul aceste expoziþiiam venit cu douãmaºini, un Fiat 850 ºiun Opel Kadet Coupe,exemplar care estefãcut pentru stradã, daracest tip de maºinã a

fost fãcut ºi pentruraliu. Echipamentul amîncercat sã fie de raliu,cascã. Aceastã maºinãnu a participat la cursepentru cã e o maºinãcu motorul cel mai mic.E un motor de 1200 decmc. Datoritã taxelor înRomânia nu s-au pãs-

trat maºini cu motoaremari, dar exact acelaºitip de maºinã cu moto-rizare de 2000-2600cmc a participat ladiverse raliuri”, adeclarat NicolaeGherghin, unul dintreorganizatori.

Unii sunt fidelimãrcii. Pe principiuleste Mercedes ºi restulse ghideazã ºi proprie-tarul unui autoturismfabricaþie nemþeascã.Maºina fabricatã în anii’70 circulã falnicã pedrumurile patriei înfiecare zi, iar proprie-tarul ei nici nu segândeºte sã o vândãvreodatã. Vrea sã o lasemoºtenire copiilor sãi.

“Am venit cu unMercedes 115, bot de

cal, fabricaþie 1976,maºina este într-o stareimpecabilã, este uºor deîntreþinut, cu un con-sum de 7%. O folosescîn fiecare zi, nu m-alãsat niciodatã în drum,piese se mai gãsesc laea. Piesele sunt foarterezistente. Pe a mea nu

existã improvizaþii.Corespunde din oricepunct de vedere. Suntfoarte fidel mãrcii ºipentru mine Mercedesulrãmâne Mercedes. Numi-aº cumpãra o altãmaºinã. Am avut treiMercedesuri, pe astaam avut anul trecut o

ofertã de 7000 de euroºi nu am dat-o. Va rãmâne pentrumoºtenitori ºi ei sã facãcu ea ce vor”, spuneGyorgy Kis, proprietarulunui Mercedes 115.

Robert Rapcea este un tânãr care afost cucerit de o Dacie.Pasiunea pentruaceastã maºinã i-a fostinsuflatã chiar dinprimele clipe de viaþã.Cum a contactat acest microb pentruautoturismele vechi nespune chiar tânãrul.

“Este o Dacie 1300din 1970. Am achiziþionat-o în 2012,maºina a stat vreo 12-13 ani nefolositã, deaceea are numere roºiipentru cã înainte a avut

numere comuniste. Este din primele 3000de maºini produse laMioveni. De mic amaceastã pasiune ºi am cumpãrat maºinapentru cã eu când m-am nãscut am fostdus acasã cu o DacieBreak. De acolo a pornit microbul. Eu întrei ani am fãcutmaºina ºi am investit înjur de 1500-2000 deeuro, fãrã preþulmaºinii”, a spus Robert

Rapcea, proprietarulunei Dacii 1300.

La parada maºinilorde epocã a fost expusãºi o maºinã care aaparþinut fosteiSecuritãþi. Aceastaaparþine comandatuluiPoliþiei oraºului Petrila,Ovidiu Zaharie.

“Este a cincea ediþie,este RetroparadaPrimãverii care sedesfãºoarã sub egidaRetromobil Club

România. Acum simul-tan în 17 oraºe din þarãse desfãºoarã acesteveniment. Acest eveniment marcheazãînceputul manifestãrilorRetromobil. Am adusmai multe maºini, suntprieteni veniþi de laDeva, Simeria care sunt iubitori de maºiniclasice. Sunt ºi noutãþi.Am adus o Volga carefãcut parte din flotilafostei Securitãþi, dinMinisterul AfacerilorInterne din timpulregimului comunist”, adeclarat Ovidiu Zaharie,organizator.

Parada retromobil a primãverii a avut loc,sâmbãtã, în 17 localitãþidin þarã. Astfel,municipiul Petroºani aintrat în rândul marilororaºe unde sunt organi-zate astfel de eveni-mente dedicate pasio-naþilor de maºini clasice.O altã ediþie a paradeimaºinilor de epocã vaavea loc în toamnã.


11 producãtori în Petroºani Dupã ani de colaps economic,

Spitalul din Vulcan a ajuns pe plus B onuri de masã ºi sporuri pentru

angajaþii spitalului municipalVulcan. Dacã în urmã cu un an de zile,angajaþii spitalului din Vulcan se revoltaudin cauza neacordãrii unor sporuri, acumaceºtia îºi primesc drepturile.

Clasicul, veºnic elegant

Parada maºinilor de epocã a deschis sezonul de primãvarã

P arada maºinilor de epocã a deschissezonul de primãvarã. În weekendul

trecut, la Petroºani pasionaþii de autoturisme ºi-au dat din nou întâlnire,pentru a cincea oarã. Aici a avut loc para-da maºinilor de epocã, zeci de exponatefiind expuse publicului, asta deºi vremeanu a prea þinut cu organizatorii.

Comerþ civilizat la târgul de la Stadion

C omercianþii care în fiecare duminicã îºi desfãceau marfã pe strada Viºinilor din Petroºani au fost mutaþi în incinta

stadionului Jiul Petroºani. Decizia aparþine consiliului local ºi vinepe fondul lucrãrilor de modernizare a strãzilor din zona respectivã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 20156 Administratie

O parte din bani aufost alocaþi ca transferîn baza unei ordonanþede urgenþã pentru programul naþional dedezvoltare localã. Oaltã parte de bani,mult mai consistentã afost alocatã pentruplata arieratelor.

D ezvoltarelocalã

Municipalitatea dela Lupeni a beneficiatde patru tranºe deplãti de la MinisterulDezvoltãrii Regionale.În luna decembrie,autoritãþilor lupenenele-a fost alocatã sumade 419.000 de lei, iarîn luna noimebriesuma de 540.631 delei. În total, pe bazaOUG 28-2013 munici-palitatea de la Lupenia încasat de la minis-trul condus de LiviuDragnea suma de959.631 lei.

Ordonanþa deUrgenþã în baza cãreiaau fost alocaþi aproapeun milion de lei facereferire la dezvoltareanaþionalã.

“Luând în considerare

faptul cã zonele ruraleºi zonele urbane dinRomânia prezintã odeosebitã importanþãdin punct de vedereeconomic, social ºi cultural, este necesarãdezvoltarea durabilã aacestora. Având învedere cã dezvoltareadurabilã a spaþiuluirural ºi urban esteindispensabil legatã deîmbunãtãþirea condiþi-ilor existente ºi a ser-viciilor de bazã, prindezvoltarea infrastruc-turii, precum ºi faptulcã actualul cadru legislativ nu asigurãsuficiente mijloace deintervenþie la nivelulautoritãþilor centrale ºilocale care sã sprijineîmbunãtãþirea infras-tructurii, amânareaadoptãrii unor mãsuriimediate ar avea consecinþe negative în sensul perpetuãriilipsei de resurse la dispoziþia autoritãþilorpublice ºi accentuãriiefectelor negative pecare criza internaþio-nalã actualã o areasupra domeniilor deactivitate economicãdin România. Þinând

seama de faptul cãsituaþia extraordinarãprevãzutã la art. 115alin. (4) din ConstituþiaRomâniei, republicatã,se motiveazã prinnecesitatea luãrii unormãsuri urgente care sãasigure un climatinvestiþional atractivpentru localitãþileRomâniei, care sãducã la creºtereanumãrului de locuri demuncã, neadoptarea înregim de urgenþã aProgramului naþionalde dezvoltare localãconduce pe termenlung la neasigurareastandardelor de calitatea vieþii, necesare populaþiei, în domeniulserviciilor publice, cuatât mai mult cu câtRomânia s-a angajatca pânã în anul 2015pentru sistemele de alimentare cu apã ºipânã în anul 2018pentru sisteme decanalizare ºi staþii deepurare sã asigurelocalitãþilor dinRomânia conformareala legislaþia din dome-niul mediului prin dez-voltarea infrastructuriide apã ºi apa uzatã, în

caz contrar putând fideclanºatã procedurade infringement.

În prezent, prinMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publiceºi alte autoritãþi publicecentrale se deruleazãmai multe programede investiþii în infras-tructura localã cu caracteristici diferiteprivind eligibilitatea,finanþarea, decontareaºi monitorizarea acestora.

În cadrul acestorprograme de investiþiisunt în diferite stadiide execuþie obiectivepentru care nu s-auasigurat în anii anteri-ori sursele de finanþarepentru finalizarea acestora, fapt ce nu acontribuit la dezvol-tarea echilibratã ainfrastructurii locale,împiedicând atingereastandardelor de calitatea vieþii pentru comunitãþile locale.

De aceea, pentrurevitalizarea comunelorºi a satelor compo-nente ale municipiilorºi oraºelor, esteesenþial sã fie soluþio-

natã problema dezvoltãrii infrastruc-turii locale.

Pentru o utilizaremai eficientã a fon-durilor publice suntnecesare o coordonareºi o implementare uni-tarã a dezvoltãrii infras-tructurii locale, prinintegrarea programeloractuale de dezvoltare ainfrastructurii în mediulrural ºi în cel urban”,se aratã în proiectul deordonanþã de urgenþãdin anul 2013.

B ani pentruarierate

Municipiul Lupeni atrecut anul trecutprintr-o situaþie finan-ciarã deosebitã. La unpas de insolvenþã,autoritãþile locale audepãºit acest momentdatoritã ajutoareloracordate de acelaºi

ministru LiviuDragnea.

MinisterulDezvoltãrii Regionale aalocat anul trecutmunicipiului Lupenisuma de 3.840.000 delei pentru plata ariera-telor. Banii au sosit îndouã tranºe. În lunaseptembrie, MinisterulDezvoltãrii Regionale aalocat municipiuluiLupeni suma de1.618.260 ºi2.221.740 lei. Anultrecut, Primãria Lupenis-a aflat în fruntealocalitãþilor care aveaudatorii. În ceea cepriveºte situaþia finan-ciarã de anul acesta,conform Buletinuluifinanciar publicat pesite-ul Ministerului deFinanþe, municipiulLupeni are la data de31 ianuarie arierate în valoare de peste 8 milioane de lei.


Palatul este aproapegata, însã nu poate fi dat înfolosinþã din cauza unor

probleme juridice ale firmeiconstructoare.

Lucrãrile la Palatul

Cultural din Lupeni nu potfi finalizate din cauza firmeicare a câºtigat licitaþia. Maitrebuie mobilierul ºi Palatulpoate fi inaugurat, însã,firma constructoare esteparte în dosarul lui MirceaIoan Moloþ, iar autoritãþilelocale au obþinut aviz deamânare cu încã trei luni.

Palatul Cultural dinLupeni va fi finalizat ºiinaugurat în varã, dar pânãatunci este nevoie de încã oamânare. Asta dupã ceiniþial, proiectul trebuiafinalizat ºi era încurcat doarde firma constructoare.Acum, viceprimarul Cornel Lungan spune cã s-a amânat totul cu treiluni. „Palatul Cultural estereabilitat pe proiect euro-pean. Acum facem licitaþia

pentru scaune, cã a uitatcineva când a fãcut proiec-tul, cã trebuie ºi scaunele.Anul acesta vrem sã faceminaugurarea. Noi am vreaîn varã, ca sã putem scoateºi bani”, a spus în urmã cuo lunã de zile, viceprimarulmunicipiului Lupeni, Cornel Lungan.

Investiþia trebuia inaugu-ratã iniþial, în luna mai, darmai este de aºteptat cafirma care va câºtiga lici-

taþia pentru amplasareascaunelor din sala de spectacole, sã poatã finaliza interiorul.

Odatã finalizat proiectul,tinerii vor avea un spaþiupropice activitãþilor edu-caþional culturale, vor puteasã-ºi dezvolte noi abilitãþi,vor putea sã urmeze cursuride pregãtire profesionalã.Beneficiarii indirecþi aiproiectului sunt cei peste50 000 de oameni carelocuiesc în localitãþile înve-cinate municipiului Lupeni.

Aceastã instituþieîmplineºte 88 de ani decând a fost construitã.Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmaide aceea, este nevoie derespectarea termenelor.


În 2014, de la Dragnea

Aproape cinci milioane a primit Primãria Lupeni A proape cinci milioane de lei. Atâta a primit în anul 2014 o primãrie din Valea

Jiului de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale. Este vorba de municipalitatea de laLupeni care a beneficiat de aproape cinci milioane de lei de la ministrul Liviu Dragnea.

Detaliile amânã inagurarea palatului cultural LupeniD ezvoltare socialã ºi economicã. Aºa sunã

proiectul demarat de municipalitatea de laLupeni în urmã cu câþiva ani. În urmã cu câþiva ani,reprezentanþii administraþiei locale de la Lupeni audemarat proiectul “reabilitare palat cultural Lupeni”ºi “sistem de supraveghere video urbanã”

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

P ânã în anul2027 Valea

Jiului ar putea rãmâ-ne cu mai puþin depatru unitãþi minie-re. Regulamentul european care a permis închidereaminelor neviabile se va dicta ºi laComplexul EnergeticHunedoara.

În anul 2011 s-adecis ca o parte dinminele neviabile dinValea Jiului sã fieincluse într-un programde închidere prin notifi-carea 787 a ComisieiEuropene. Acelaºi regu-lament, dar modificatva fi aplicat ºi la celepatru unitãþi miniere dela Complexul EnergeticHunedoara. Dacã acelregulament va fi modi-ficat, mai multe unitãþiminiere considerateviabile vor fi închise

pânã în anul 2027. Proiectul de

ordonanþã de urgenþã aministrului Energiei dãfiori reci celor dinValea Jiului. Conformproiectului minele dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraar urma sã fie divizateîn viabile ºi neviabile,pentru cã cele necom-petitive sã se închidã.Liderii de sindicat, darºi conducereaComplexului EnergeticHunedoara au discutatcu ministrul energeieipentru a face demer-surile încât sã fie modi-

ficatã notificareaComisiei Europenecare prevedeînchiderea unitãþilorminiere.

“Se discutã foartemult de modificarearegulamentului787/2010 care sãpoatã sã asigure ducerea termenului deînchidere pânã în anul2027. Dacã acest lucruse întâmplã este posibilca ºi noi sã putem sãacceptãm o reluare adiscuþiilor despre uneventual program deînchidere nicidecum altuturor minelor, dar

dacã aceasta ar fisoluþia noi trebuie sãavem ºi un fundamentlegal ca sã putem discuta. A discuta azide trecerea minelor peun program deînchidere înseamnã sãle închidem în anul2018. Acest lucru estede neacceptat de cãtrenoi reprezentanþiisalariaþilor ºi acest lucrul-am transmis domnuluiministru pentru cã am

considerat cã este binesã îl ºtie încã din faºãnu dupã ce se aprobãhotãrârea de Guvern,ordonanþa de urgenþãºi ne aflãm în faþa fap-tului împlinit. Dacã regulamentul 787 va ficel care va continua sãguverneze acordareaajutorului de stat, lucrucare implicã închidereaminelor în 2018 ºi semai continuã cu aceastã gândire,revoltele în Valea Jiuluivor reapãrea cu siguranþã pentru cã vorrãmâne fãrã locuri de

muncã mii de oameniºi nu ºtiu cine ar puteasã îºi asume acestlucru”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

În cazul în care notificarea ComisieiEuropene va fi modifi-catã astfel încât sã seacorde un rãgaz pânãîn anul 2020 pentru ase închide unitãþileminiere neviabile,existã posibilitatea ca o parte dintreminele din cadrul CEHsã se închidã.


Primãria municipiului Petroºanivã informeazã cã pe strãzileConstructorul, Eroilor, Carpaþi,Vilelor, Liliacului ºi Viitorului aufost furate capacele decanalizare.

Responsabilitatea pentruîntreþinerea ºi înlocuirea acestorarevine SC Apa Serv Valea Jiului

SA conform contractului de delegare a gestiunii serviciului dealimentare cu apã ºi canalizare.

Primãria municipiului Petroºania solicitat SC Apa Serv sãînlocuiascã de urgenþã acestecapace de canalizare.

Biroul de presã

Parc eolian laPetroºani C onsiliul Local Petroºani

a aprobat asocierea cu ofirmã pentru realizarea unuiparc eolian pe o suprafaþã de30 de hectare de pãºune ceaparþine domeniului public almunicipiului, însã investiþiaîntârzie.

Primãria Petroºani pune la dis-poziþia investitorului terenul nece-sar proiectului, iar parcul energeticeolian care ar urma sã fie construitîn urma asocierii, va fi conectat lainvestiþia asemãnãtoare derulatã deaceeaºi societate la Petrila.

Asocierea dintre investitor ºimunicipalitatea Petroºani s-a fãcutpe o duratã de 49 de ani,perioadã în care firma româno-germanã care va construi parculenergetic va vira bugetului local cel

puþin 6 mii de euro pe an, pentrufiecare turbinã amplasatã pe cele30 de hectare de teren, plus restultaxelor cãtre bugetele de stat ºilocal. Investitorul s-a angajat tot înurma asocierii cu Consiliul LocalPetroºani sã ajute la utilarea unorunitãþi de învãþãmânt din localitate.Lucrãrile la Parcul Eolian Dobraiaau început în anul 2009, pe razalocalitãþii Petrila, când firma aînceput sã monitorizeze parametriiclimatici ºi sã încheie contracte deasociere cu unii dintre proprietariiterenurilor pe care se vor construiturbinele eoliene.


Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Încet, dar sigur mineritul dispare

Minele viabile se vor închide pe modelul SNÎMVJ

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI- Comunicat de presã -

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 aprilie 20158 Sport

Am urmãritîndeaproapefenomenul fotbalisticdin Valea Jiului.Sfârâiala ºi cã aceºticopii mai fac ºi altcevadecât statul (înþepenitulde fapt...) la calculator,

având un altfel de activitate, în miºcare.Important, de asemenea, este faptulcã se mai ajunge ºi ladorinþa de perfor-manþã. Faza incipientãeste aceea cã toate

aceste echipe din Valea Jiului, antrenatede foºti jucãtoricunoscuþi, îºi doresc sãocupe mãcar locul 1aici, în zonã. Desigur,problemele apar ulterior, cu deplasãricostisitoare, pe lazonale, interjudeþene,semifinale etc. etc.

Iatã cã CSM JiulPetroºani priveºte

serios aceastã proble-mã, având rezultatebune la mai toatenivelurile: în Liga a IV-a, juniorii A1 (18ani) conduc în clasa-ment de multã vreme,cei de la juniori B1 (16-17 ani) au câºtigat fazafinalã pe judeþ, junioriiC (15 ani) îºi continuãcursa cu speranþe (mai

sunt douã etape),juniorii D (13 ani) auînvins în primul joc,juniorii E (11 ani) auluat startul ieri.

Important ar fi pentru moralul acestorcopii ca eforturile lorde pânã acum sã nu seopreascã aici. Sã poatãarãta ºi mai departeeforturile lor.

Henþ cu mâna

Sã nu ne oprim aici!

Astfel, echipa dejuniori A1 (gr. 1997-98) continuã, e drept,cu emoþii dupã derby-

ul din week-end-ul trecut cu HerculesLupeni, sã fie lideraLigii a IV-aHunedoara, o echipãîn care golgeterul esteCãlin Pãduraru, cu 12goluri marcate.

La juniori B1 (gr.1998-99), câºtigândfinala cu Aurul Brad,echipa petroºeneanã

(cu Graur, I. Bejan, Cl.Cãlin, Oroles Roºu,Mihalache, Pãsãricãetc.) s-a calificat lafaza zonalã, care vaavea loc în 29-31 maia.c.

Juniorii C (gr.

2000) revin dupãdouã sãptãmâni depauzã, ei jucând în

week-end-ul trecut laSimeria, cu FCHunedoara.

Juniorii D (gr.2002) au reuºit înprima etapã a turneului final judeþeanun 1-0 (gol Istrate), joi 16 aprilie, cu Univ.Petroºani, duminicatrecutã având etapa adoua.

Juniorii E (gr. 2004)au intrat ieri în foculluptei turneului finaljudeþean, la Simeria,alãturi de alte cinciechipe din judeþ (Sorii

Sports Lupeni, FCHunedoara, Mini fotbal Hunedoara,Aurul Brad, CFRSimeria), întâlnind laSimeria pe cei de laMini fotbal Hunedoara.

Deoarece partideledin acest week-end s-au încheiat dupãînchiderea ediþieiziarului nostru, vomreveni cu amãnunte în ediþiile viitoare.

Fotbal, Cupa României

„Salatã” pentru JiulP are curios când vezi o fostã

divizionarã „A”, finalistã (1972)ºi deþinãtoare a Cupei României(1974), Jiul Petroºani, cã va intra încompetiþie cu o echipã de Liga a V-a!?

Jiul va juca poimâine la Cetate Rãchitova,ocupanta locului 2 în Seria 1 a Ligii a V-ahunedorene, unde evolueazã Cristi Sãlãºan zis„Salatã” (35 ani), cel care în ediþiile 2001-2003a jucat la Jiul alãturi de Damian Militaru, Irina,Fl. Stoica, Albeanu, Vali Badea, V. Frunzã,Hotoboc, Gabi Apetrei sau Buhuº.

„Aºtept meciul cu emoþie, pentru mine ceidoi ani la Jiul au însemnat mult. Cred cã va fiun joc interesant, nu mai cunosc actuala echipãa Jiului, ºtiu doar cã Sorin Ghiþan e antrenor ºicã mai joacã fostul meu coleg Cornel Irina” aspus Cristi Sãlãºan (foto).

Cupa României, faza a 3-a judeþeanãMiercuri, 22 aprilie 2015, ora 17:00

Cetate Rãchitova Jiul PetroºaniMãgura Pui Inter Petrila

Key Systemsro Ribiþa Aurul BradMureºul Pricaz Gloria GeoagiuPonorul Vaþa ªoimul BãiþaCS Ghelari Cetate Deva

Victoria Cãlan Dacia OrãºtieUniv. Petroºani CS Vulcan

Juniorii atacã pe patru fronturi!E chipele de juniori ale CSM Jiul

Petroºani, unde corpul de antrenorieste alcãtuit din Marin Tudorache,Damian Militaru, Cosmin Kanduth,Cornel irina ºi Petre Ititesc îºi desfãºoarãactivitatea la mai multe categorii devârstã, fiind implicate în fazele finalejudeþene sau în campionat.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Cosmin Kanduth ºi Damian Militaru, antrenorii Jiului cu rezultate bune la juniori

CVJ NR. 840, LUNI 20 APRILIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 840, LUNI 20 APRILIE 2015