CVJ NR. 788, LUNI 02 FEBRUARIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 788

Luni, 1 Februarie 2015

Abonamentepentru StrajaC onsilierii locali din municipiul

Lupeni au aprobat noul regulament privind tarifele de cãlãtorie din staþiunea montanã.

Astfel, conform proiectului de hotãrâre unabonament la telegondolã pe o perioadã de1-4 zile va costa 70 de lei pentru adulþi ºi 42de lei pentru copii. Cel mai ieftin abonamentva fi cel pentru o perioadã de 21-30 de zileºi îi va costa pe adulþi 40 de lei/zi.

Un drum cu telegondola va fi 10 lei pentru adulþi ºi 7 lei pentru copii, iar o cãlãtorie dus-întors îi va costa pe adulþi 15 lei, air pe copii 11 lei.

Tot în cadrul aceluiaºi proiect urmeazã ase stabili ºi valoarea cãlãtoriilor cutelescaunul din Vârful Straja. Astfel, o cãlã-torie va costa 5 lei pentru adulþi ºi copii.

Noile tarife vor fi practicate în perioada1 februarie-31 martie 2015. tot în aceeaºiperioadã programul de funcþionare atelegondolei va fi de la ora 9 la 17.30.

Monika BACIUMonika BACIU

De mai bine de un deceniu s-a tot discutat demodernizarea DJ 666 (Meriºor-Dealul Babii dinVulcan), însã lucrurile aurãmas la stadiul de intenþie.

Ruta este extrem deimportantã pentru turiºtiicare vin la schi în vestul VãiiJiului, pentru cã nu maiobligã turiºtii sã tranzitezeaproape toatã regiunea pen-tru a ajunge la Straja. În cele

din urmã, CJ Hunedoara adecis finanþarea proiectuluicare vizeazã reabilitarea ºimodernizarea DJ 666, iarlucrãrile vor începe dinprimãvarã.

P roiect cu probleme

„Începem investiþia peMeriºor-Dealul Babii, oalternativã de a ajunge

mai repede, din zona decentru a judeþului, laStraja. Am avut întâlnirichiar luna aceasta pentrupunerea în valoare apotenþialului StaþiuniiStraja. Lucrãrile la drumvor începe în primãvarã, s-a licitat ºi încheiat contractul, însã existã oeroare. Acum vrem sãvedem cu o rezolvãm, nuºtiu a cui este vina dar s-ascãpat din atenþie faptul cãîn ºase locuri, pe acestdrum, avem subtraversãride magistralã de gaz. Vatrebui gãsitã o soluþiesuplimentarã atât financiarcât ºi de execuþie, altfel

investiþia rãmâne blocatã.Noi am promis ceva ºi câtþine de mine voi respecta,nu sunt omul care spunceva în campanie ºi apoipatru ani fac ce vreau. Noi am vorbit în 2014 ºihunedorenii sunt de acord,am vorbit de „România

lucrului bine fãcut!” ºiproiectul acesta trebuiesã-l tragem în zona lucruluibine fãcut”, a declaratDorin Gligor, vicepreºedin-tele Consiliului JudeþeanHunedoara, cel care areatribuþiile de preºedinte alinstituþiei.

„Drumul Dracului” cummai este numit avea oimportanþã majorã întreTransilvania ºi Oltenia, alãturi de cel de pe ValeaOltului. Odatã finalizatoferã acces uºor cãtreVulcan, Lupeni ºi Uricanimai ales dinspre Banat ºicentrul Transilvaniei, exactceea ce catã turiºtii careajung în Straja ºi PasulVulcan.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

CJ Hunedoara se apucã de investiþii în Valea Jiului

C iobanii din Petrila cer clemenþã din partea administraþiei publicepentru pãºunile licitate, astfel încât sã poatã achita prevederile

contractului de închiriere. Sumele sunt exorbitante, iar oile din Petrilaau ajuns sã pascã iarbã de miliarde. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Oile din Petrila ronþãieiarbã de miliarde,

iar ciobanii cer facilitãþi

C onsiliul Judeþean Hunedoara ºi-a îndreptat atenþia spre un proiect extrem

de important pentru turismul din Valea Jiuluiºi în acest an ar urma sã devinã realitate.„Drumul Dracului” va fi reabilitat pentru dezvoltarea turismului în vestul zonei.

Membrii FederaþieiNaþionale Mine ºiEnergie au fost sâmbãtã la Lupeni casã discute situaþia eco-

nomicã a energeticiidin România. La final, sindicaliºtii auconceput un proiect cu care sã se ducã laKlaus Iohannis, ca sã îi cearã sprijin.

„Dupã ce lucrãrileCongresului vor fiînchise, vom facedemersuri, pentru cãreprezentãm cei doiproducãtori,Cernavodã, Uraniu,cãtre ConsiliulSuperior de Apãrare alþãrii ºi vom cere

preºedintelui Românieiimplicarea în a gãsisoluþii, pentru ca ceidoi producãtori deenergie sã poatã sãconcureze cu cei caresunt facilitaþi, prin cer-tificatele verzi, plãtitede cãtre fiecare românîn parte”, a precizatPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele, care înaceastã dimineaþãsusþine o conferinþã depresã în care prezintãconcluziile acestei

întâlniri.La lucrãrile

Consiliului deCoordonare alFederaþiei au fost ºiminerii de laComplexul EnergeticOltenia, care sãptãmâ-na trecutã au protestatºi discuþiile au fost

purtate pe seamaproblemelor econo-mice generate dedeclinul economic alcelor douã societãþienergetice, ComplexulEnergetic Hunedoaraºi Complexul EnergeticOltenia.

De altfel, în infor-marea remisã presei,se aratã cã luni, 2 februarie, Petre Nicaurmeazã sã facãdeclaraþii pe urmãtoarele teme:

- Lipsa dialoguluisocial la nivelulComplexului EnergeticHunedoara.

- Lipsa unei viziunifundamentate la nivelmanagerial careînfrâneazã eficienti-zarea activitãþii CEH.

- Integritateaîndoielnicã de care dãdovadã echipa mana-gerialã care a condusla pierderea autoritãþiiîn actul de conducere.

- Prezentarea unuiplan de acþiuni sindi-cale pentru perioadaimediat urmãtoare.

Totodatã, în cadrulaceleiaºi conferinþe depresã, vor fi prezen-tate ºi concluziileConsiliului deCoordonare aFederaþiei NaþionaleMine – Energie care aavut loc sâmbãtã înValea Jiului. SindicatulMuntele este afiliat laFederaþia NaþionalãMine-Energie.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

CEH, singur în jungla

energieielectrice

F ãrã susþinere pe piaþa deenergie, Complexul

Energetic Hunedoara este încolaps financiar. Potrivit sindicaliºtilor, bãieþii deºtepþidin energie sunt cei care facjocurile în sistem.

Consiliul de administraþie alComplexului Energetic Hunedoara s-a întrunit sãptãmâna trecutã, iar peordinea de zi s-a aflat ºi analiza economicã a entitãþii. Datele financiare aratã cã societatea este înpicaj, iar mãsuri de redresare concretenu se întrevãd.

“Situaþia este dezastruoasã. Sunt pierderi care depãºesc 300 demilioane de lei, pânã la data de 30nouembrie 2014. Previziunile nu suntunele care sã ne încânte pentru cã,Complexul lãsat în aceastã junglã aenergiei electrice în care câºtigã numaibãieþii deºtepþi nu are nicio ºansã sãtrãiascã ºi vom înregistra în continuarepierderi. Proiectul de buget este unulcare din pãcate l-au fundamentat peceea ce au trecut în programul de eficientizare. Este un proiect care nu afost discutat cu noi ºi care nu esterecunoscut de organizaþia noastrã sindicalã”, a declarat Petre Nica,Presedintele Sindicatului Muntele.

Conducerea Complexului EnergeticHunedoara va trebui sã prezinte acestraport ºi Fondului MonetarInternational.


ComplexulEnergeticHunedoara arefuzat o bulãde oxigenC omplexul Energetic

Hunedoara, respectivTermocentrala Paroºeni, nus-a prezentat la licitaþia pentru atribuirea serviciuluiunic de termoficare. Consiliulde administraþie a societãþiinu a aprobat acest lucru.

Licitaþia pentru atribuirea servi-ciului de termoficare ar fi trebuit sãaibã loc, joi trecutã, la PrimãriaPetroºani, însã la aceastã ultimãprocedurã nu s-a mai prezentatnicio firmã, nici mãcar ComplexulEnergetic Hunedoara. Acumautoritãþile locale cautã o soluþiepentru rezolvarea acestei prob-leme. Ba mai mult autoritãþilesolicitã intervenþia prefectuluijudeþului Hunedoara.

„Din pãcate nu am avut nicioofertã ºi licitaþia s-a anulat în lipsade ofertanþi. Era a III a, puteam sãnegociem direct, dar din pãcate nu s-a prezentat nicio societatecomercialã. Vom vedea sãptãmânaviitoare ce soluþii vom gãsi. Eucred cã va trebui o soluþie politicã

pentru cã nu este vorba doar dePetroºani. Este vorba de patruoraºe în care se mai da agent termic. Este o soluþie politicã ºi nutehnica ºi decidenþii vor decide” adeclarat Marian Popescu CityManager primãria Petroºani.

Procedura de licitaþie se poaterelua pornind de la faza iniþialã,asta dacã se va lua o decizie înacest sens.

„Se mai poate relua licitaþia întermen legal dacã exista interes,dar dacã vedem cã nu exista nu seface”, a mai precizat sursa citatã.

În urma licitaþiei ar fi trebuit stabilit operatorul unic de termofi-care în Valea Jiului. La nivelulcelor trei municipii din Valea Jiuluifuncþioneazã câte o societate determoficare însã toate sunt îninsolvenþã. Astfel se cautã soluþiipentru înfiinþarea unui sistem unicde termoficare la nivelul Vãii Jiului.


Minerii îi cer sprijin lui IohannisM inerii din Valea Jiului vor sã facã

un plan de propuneri cu care sãmeargã la preºedintele Klaus Iohannis,ca sã îi cearã spijin. Petre Nica,preºedintele Sindicatului Muntele s-aîntâlnit sâmbãta trecutã la Lupeni, cumai mulþi sindicaliºti din întreaga þarã,iar astãzi urmeazã sã facã o conferinþãde presã în care sã facã publice obiecti-vele propuse pentru viitorul apropiat.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2015 Actualitate 3

C iobanii din Petrilacer clemenþã din

partea administraþieipublice pentru pãºunilelicitate, astfel încât sãpoatã achita prevederilecontractului deînchiriere. Sumele suntexorbitante, iar oile dinPetrila au ajuns sãpascã iarbã de miliarde.

Contractul încheiat deciobanii care îºi duc oile lapãscut pe pãºunile alpineprevede plata unei sume de30% din valoarea totalãînainte de a urca cu oile lamunte, pentru ca diferenþasã fie achitatã pânã la fineleanului. Numai cã suma esteimensã în unele cazuri,acolo unde terenurile suntmari, iar cei mai mulþicrescãtori de animale sebazeazã pe subvenþiile generoase achitate deAPIA, dar care nu vin înprima parte a anului. Aºacã, unii dintre ei au cerutclemenþã de la Primãriasau, mai precis sã achitesumele cãter bugetul local

pe mãsurã ce intrã tranºelesubvenþiei de la APIA.

Problemele au apãrutdupã licitaþia desfãºuratãanul trecut pentru pãºunilealpine. Lupta a fost atât deaprigã încât preþulterenurilor a crescut extremde mult, ajungând chiar ºi la3000 de lei pe un hectar.Astfel, pãºunea Dobraia, cuo suprafaþã de 254 de

hectare, a fost concesionatãpentru suma de 1.860 delei pe hectar. Pentrupãºunea din Frunþi, cu osuprafaþã de 117 hectare, s-a oferit 2.100 de lei pehectare, în timp ce pentru oaltã pºune din zona Plai, cuo suprafaþã de 49 dehectare licitaþia a ajuns la205 lei pe hectar. Deasemenea, pãºunea Buha a

fost câºtigatã la preþul de2.200 de lei pe hectar.

A vansul care îiblocheazã

Aºa se face cã oameniise vãd acum în imposibili-tatea de a-ºi respectaclauzele din contarctul deconcesiune privind avansulde 30%. Unul dintreciobanii din zona Petrilei artrebui sã achite doar caavans 70.000 de lei, valoa-rea anualã a contractuluifiind de peste 200.000 delei, în condiþiile în care pen-tru un singur hectar achitã2.100 de lei redevenþã. Aºacã, a cerut aleºilor locali sãpoatã plãti întreaga sumã lafinalul anului calendaristic.„Practic, ar trebui modifi-catã clauza contractului deînchiriere, de fapt la toatecontractele de închiriere.Înainte de a urca cu oile lamunte, trebuie sã plãteascã

30%, dar în timpul verii aunevoie de bani pentruacurãþa pãºunea, aºa cãsolicitã ca aceºti bani sã seplãteacsã atunci când intrãcele douã tranºe de laAPIA”, a explicat TomaVãrgatu, secretarulPrimãriei Petrila. Cel maigreu le este crescãtorilor deanimale care au licitat pen-tru pãºunile aflate pesuprafeþe întinse ºi care aravea mare nevoie declemenþã pentru a nu-ºiîngropa afacerile.

Pentru a veni în sprijinultuturor oierilor, dar mai alesa celor acre au contracteextrem de mari de onorat,aleºii locali se gândesc sãîntocmeascã un proiect dehotãrâre de consiliu princare sã se rezolve doleanþaacestora privind plata rede-venþei la final de an.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cel mai recent caz este alunui producãtor de mobilã,care a decis sã-ºi mute afacerea din Petroºani înPetrila.

În Petroºani, omul deafaceri Adrian Mihuþ foloseaun spaþiu închiriat, în timpce în oraºul vecin a gãsit ohalã propice desfãºurãriiactivitãþii, iar aleºii locali aufost de acord sã îi vândã ºiterenul adiacent.

O suprafaþã de aproape1.300 de metri pãtraþi, pentru care investitorul va

plãti 30.034 de lei, sumãcare include ºi raportul deevaluare dispus în acestdosar conform legii. ªi mai existã o facilitate,dincolo de acceptul privindvânzarea terenului: investitorul poate plãtiîntreaga sumã o datã, ori în24 de rate lunare cu unavans de 10% din valoareeatotalã ºi o dobândã tot de10% pe an ce se aplicã lasuma rãmasã. Terenul seaflã pe amplasamentul fos-tei minei petrila Sud, care a

fost ecologizatã, iar trenul afost pus la dispoziþia celorcare doresc sã-ºi dezvolteaici afaceri.

De câºtigat au amândouã pãrþile dinaceastã tranzacþie, iar oficialii de la Petrilarecunosc cã este cel maiscump teren pe care l-auvândut. În acelaºi timp,Mihuþ plãnuieºte sã seextindã. S-a mutat de laPetroºani la Petrila cu 9angajaþi, însã sperã ca pânãla finele anului numãrul lorsã creascã. „Mi-am mutatafacerea de la Petroºani laPetrila pentru cã mi s-apãrut mai bun spaþiul deproducþie, într-o zonã industrialã care îmi oferã tot ce am nevoie.

La Petroºani aveam unspaþiu închiriat”, a precizatproducãtorul de mobilã.

ª i Petroºaniul areteren în zonã

industrialã. Nu îl vreanimeni

De precizat cã terendisponibil ar avea ºi munici-palitatea din Petroºani, însãnimeni nu este interesat deel. Dupã mai bine de patruani de la ecologizarea fostei

platforme industriale aPreparaþiei Livezeni dinPetroºani, cu bani de laBanca Mondialã, nici uninvestitor nu a solicitat vreoparcelã de teren. În totalsutn 12 hectare pentru careîncã se poartã doar discuþii,fãrã vreun rezultat concret,asta deºi existã acces lacalea feratã ori la arterarutierã principalã ºi aretoate facilitãþile necesaredezvoltãrii unei afaceri..

„Domnul primar a avutcâteva contacte cu investi-torii. Urmeazã ca acestediscuþii sã continue ºi sãvedem dacã se con-cretizeazã intenþiile”, adeclarat Nicu Taºcã, purtã-tor de cuvânt al PrimãrieiPetroºani Proiectul deînchidere ºi ecologizare aPreparaþiei Livezeni,finanþat de Banca Mondialã,a fost finalizat în septembrie2010, cu o întârziere depeste un an de zile. Loculutilajelor ºi al clãdirilor afost luat de iarbã ºi ulterioramplasamentul a fost predatbeneficiarului final, PrimãriaPetroºani, care sã-l punã ladispoziþia investitorilor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Poliþiºtiilocali ºi raþiade hranãC onsilierii locali au

luat, în sfârºit, odecizie în ceea cepriveºte acordareanormei de hranã cãtrepoliþiºtii locali dinPetroºani.

Aceºtia urmeazã a primicâte 24 de lei pe zi pentrufiecare zi în care se aflã înactivitate. “Proiectul referi-tor la acest aspect, aflat peordinea de zi a ultimeiºedinþe de consiliu local, atrecut aºa cum trebuia sãtreacã. În sensul cã au fostrespectate prevederile legaleîn ceea ce priveºte normade hranã acordatã anga-jaþilor Poliþiei Locale. Prinurmare, fiecare poliþist localva primi câte 24 de lei pe zipentru fiecare zi calendaris-ticã. Este vorba despre oreparaþie financiarã care lis-a fãcut poliþiºtilor localicare, oricum, nu au niºtesalarii foarte mari”, adeclarat Dorel Neag, ºefPoliþia Localã Petroºani.

Poliþiºtii locali dinPetroºani ar urma sã intreîn posesia primilor baniacordaþi cu titlul de normãde hranã, probabil, în lunamartie. Banii vor fi acordaþiretroactiv pentru lunile ianuarie ºi februarie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Oile din Petrila ronþãie iarbã demiliarde, iar ciobanii cer facilitãþi

Investitorii au început migraþia. De la Petroºani la Petrila

D eºi Primãria Petroºani pune la dispoziþiaeventualilor doritori 12 hectare de teren pe

amplasamentul fostei Preparaþii Livezeni, investi-torii nu numai cã nu vin aici, dar mai ºi pleacã.

Hotelul poate fiînchiriat cu 10.000 deeuro, ori poate fi scos lavânzare ºi depinde doarde cei care ar vrea oastfel de afacere, lacheie în Capitala VãiiJiului. Raj Tunaru spunecã îºi mutã afacerile pelitoral, pentru cã ultimiiani din viaþã vrea sã ºi-ipetreacã auzind marea

ºi cã hotelul de aici îlvinde. „Vreau sã mãmut definitiv pe litoral.În primul rând fiindcãîmi place foarte multmarea ºi îmi doresc caultimii ani sã mi-i petrecacolo. ªi, în al doilearând, am un proiectfoarte mare, un com-plex foarte scump, de10 milioane de euro la

Mamaia ºi am nevoie debani”, a spus RajTunaru, proprietarulHotelului Petroºani.

Pe site-urile de specialitate, hotelul estescos, dupã cum spuneRaj Tunaru, la cheie,dar mai sunt investiþii defãcut în el. „Are 120 decamere, 3 restaurante,baruri, frizerie, coafurã,schimb valutar, tot ce

are nevoie un complexcu adevãrat comercialunic. Are 6.000 de m pterenul, cu parcareimensã, poziþie ultracen-tralã ºi se vinde, sauînchiriazã exact cum îlvedeþi acum. Adicã, eu,peste o orã, pot plecade aici ºi cine intrã

poate continua activitatea. Nu îi trebuie absolut nimic”,precizeazã proprietarul,care cândva a fost deputat în România, dar

care este mai cunoscutpentru scandalul pe carel-a provocat în SUA,unde a fãcut puºcãriepentru o escapadãamoroasã.

Raj Tunaru spune cã, dacã gãseºtecumpãrãtor, e dispus sãnegocieze preþul.

Hotelul Petroºani afost construit în 1987de Ceauºescu carevedea în Petroºani unnod turistic pentruParâng. Raj Tunaru l-acumpãrat, dar nu areuºit sã-l facã un punctde atracþie pentru turiºtiidin afarã, iar acum îlscoate la vânzare.


Ca sã faci o cari-caturã, trebuie sã sur-prinzi un defect evident,

o umbrã de iluzie sãstrãbatã dincolo deculoare ºi sã fii talentat.

Toate acestea sunt dedeparte atuurile luiRobert Humel, care ainiþiat seria vernisajelorîn cafenea, iar cei caresunt pe simeze nici cãse supãrã, ba chiar vãdîn asta un lucru bun.

„Chiar sunt clientfidel al cafenelei. Amfost chiar primul cliental cafenelei, iar tot ceexprimã caricatura e ochestie care nu poatesã deranjeze pe mine. Edoar o expresie a cari-caturistului. La celãlaltvernisaj am fost ºi euexpus într-o caricaturãºi nu m-am speriat, num-a deranjat”, a spusunul dintre clienþiicafenelei, în timp cecolegul de masã l-acompletat: „RobertHumel face un lucrufoarte bun. Adicã aretalent. Se uitã la om,

aprecizã ºi îl face exactcum apare el. E talentatºi ne place sã îi privimlucrãrile”, a spus acesta.

Despre talent nuîncape îndoialã ºiaproape toþi prieteniilui din cafenea au ajunsla aceastã concluzie.„Vreau sã vã spun cãdomnul director (n.r alªcolii Generale AvramStanca din Petroºani)este un tip talentat,

dotat de la naturã ºiîi merge mâna. Areochiul format ºilucreazã destul de bine.Pãrerea mea. Face caricaturi excelente, iarde râs, nu avem motive,dar sã zâmbim da, atunci când ne vedemîn tablourile lui”, ne-amãrturisit un alt client

caricaturizat pe simeze. Robert Humel a

împlinit 46 de ani ºi, caºi anul trecut, s-a gânditsã-ºi invite prieteniiacolo unde îi gãseºtedimineaþa - la cafea.Mai mult, a mai mizat odatã pe caricaturã,acum când meseria decaricaturist nu este unauºoarã. „Tocmai astam-a determinat sã facexpoziþia de caricaturã.Renuþasem oarecum laidee, dar am zis cã emomentul potrivit sãfac o expoziþie, dupãcele întâmplate la Paris ºi dupã ce s-a vorbit atât de mult decaricaturã. Cred cã esteun bun pretext pentrumine. E ziua mea denaºtere ºi un bun pretext sã mã întâlnescastãzi cu prietenii. Este o expoziþie pre-text”, a spus sãrbãtori-tul Robert Humel.

Robert Humel esteiniþiatorul ideii de aaduce arta în cafenea,pentru cã, de-a lungulanilor, a vãzut cã lumeavine în numãr mic la vernisaje în sãli specializate. ªi în plus,la Petroºani nu preaavem aºa ceva, iarpereþii unei cafenelesunt ideali pentru asta.


Buget deavarie laPetrilaB ugetul

PrimãrieiPetrila a fost aprobat în ºedinþãde consiliu.

Niciodatã veniturileadministraþiei locale nuau fost atât de mici, lucrucare îi nemulþumeºte peedili. Banii alocaþi de la bugetul de stat suntinsuficienþi pentru buna funcþionare aadministraþiei.

“În ºedinþa ordinarãam aprobat bugetullocal. Din pãcate în acestan prin legea bugetului,primãria Petrila a primitdoar aproximativ 250mii de lei în comparativecu anul trecut când amprimit aproximativ 25 demiliarde de lei vechi. Am încercat sã acoperimtoate capitolele impor-tante din buget ca sãputem sã ne desfãºurãmactivitatea. Din pãcatebanii nu ne ajung decâtpânã în luna iunie, iulie,dar sperãm sã gãsimsoluþii ca sã putem sã ne desfãºurãm toate programele ºi proiectelepe care le avem îndesfãºurare la primãriaPetrila pânã la sfârºitulanului 2015. Am fãcutmai multe memorii laMinisterul Finanþelor, laConsiliul Judeþean, laMinisterul Dezvoltãrii ca

sã primim fonduri ca sãne putem încheiaproiectele ºi sã putemfuncþiona în condiþii normale, sã nu intrãm însituaþii dificile în ceea ceprivesc plãþile”, adeclarat Vasile Jurcaviceprimarul oraºuluiPetrila.

Din puþinul pe care îlau, autoritãþile petrileneau în vedere alocareaunor sume de bani caresã acopere toatedomeniile de interes. Cei mai puþini bani aufost alocaþi funcþionãriiPrimãriei.

“Am alocat mai puþinibani la partea defuncþionare. Acolo baniinu ne ajung decât pejumãtate de an. Am pusun accent mai marepe proiectele cucofinanþare,proiectele din fon-durile europene pentru cã în acestan avem de finalizatproiectul integrat ladrumuri ºi acolo amasigurat toatã cofi-nanþarea, ca sã nuexiste probleme, câtºi la ambulatoriu.

Mai avem de asfaltatcâteva strãzi care au fostlicitate anul trecut. Acolonu ne-au ajuns banii întotalitate dar am pus înprocent de 50% ºi pen-tru aceste lucrãri. Va fidestul de greu ºi va tre-bui sã gãsim noi soluþii.Este o situaþie mai deli-cate ºi dificilã dar sper são depãºim ºi sper sãgãsim înþelegere laGuvernul României, laConsiliul Judeþean, la toþifactorii de decizie”, a maiprecizat sursa citatã.

Veniturile PrimãrieiPetrila sunt în sumã de41.452,80 mii de lei, iar cheltuielile sunt în valoare de 43.919 demii de lei


Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

P artidul DemocratLiberal a fuzionat,

prin contopire, cuPartidul Naþional Liberalºi la Petroºani. Prinurmare, PDL a dispãrutde pe eºichierul politic,noua formaþiune(comunã) urmând a purtadenumirea de PNL.

Preºedintele filialei dinPetroºani a PDL, ValeriuButulescu, este în prezentunul dintre cei doi co-preºedinþi ai PNL Petroºani.Alãturi de Dorina Niþã, fostulviceprimar al municipiuluiPetroºani. “Dacã procesul decontopire – fuziune nu a avutloc încã, în forma juridicãdefinitivã, noi acþionãm, înprezent, ca un singur partid.Structural, preºedinþii celordouã formaþiuni politice au

devenit co-preºedinþi ºi avemºedinþe comune. Suntem unsingur partid – PNL, cu siglaºtiutã ºi aºa vom funcþionapânã la definitivarea procesului de fuziune ºialegerea unei structuricomune de conducere”, adeclarat Valeriu Butulescu,co-preºedinte PNL Petroºani.

Sediul de pe stradaConstructorul al “defunctului”PDL a fost ºi el eliberat,membrii fostei formaþiuni

politice mutând-se în sediulPNL. “Am venit mai aproapede centrul localitãþii. PDL numai existã ºi nici mãcar siglaPDL nu o mai folosim”, amai spus Valeriu Butulescu.

În parantezã fie spus, laultimele alegeri la care a participat pe cont propriu,PDL Petroºani a obþinut unminim istoric, de doar 5,1%din voturile cetãþenilor. Deci,se poate spunes cã dispariþiaPDL nu a fost regretatã de

prea multã lume…

F uziunea s-a pro-dus ºi în CJH

Liberalii au majoritatea înbiroul judeþean al nouluiPNL, dupã ce ConsiliulNaþional al PNL a aprobatponderile de fuziune.

Consiliul Naþional al PNL aaprobat hotãrârile prin caresunt înfiinþate ComiteteleExecutive Judeþene ºi ponderea membrilor acestoradin vechiului PNL ºi fostuluiPDL, cele mai multemajoritãþi aparþinând celordin vechiul PNL. În judeþulHunedoara, liberalii au înCJEX nu mai puþin de 20 demembri în timp ce PDL aremai puþin de jumãtate,respectiv 9 membri. La nivelnaþional vechiul PNL aremajoritate în 26 de comiteteexecutive judeþene, în timpce fostul PDL deþine majori-tatea în alte 23 de comiteteexecutive judeþene. Din

comitetele executive judeþenefac parte ca membri de dreptparlamentarii la niveluljudeþelor. Pânã în 28 februa-rie, pe lângã parlamentari,”membrii CJEX vor fi desem-naþi de fiecare partid care afuzionat, din cadrul BirouluiPolitic Judeþean, respectivBiroului PermanentJudeþean, la propunereapreºedintelui organizaþieijudeþene ºi supuºi aprobãrii în Biroul Politic Judeþean alfostului PNL ºi în ColegiulDirector judeþean al fostuluiPDL”. Comitetul executivjudeþean este organismul deconducere mai restrâns faþãde Birourile Permanentereunite ale vechiului PNL ºifostului PDL, fiind cel care”organizeazã ºi conduceîntreaga activitate internã apartidului la nivel judeþeanîntre douã ºedinþe consecutive ale BPJ”.

MirMirceacea NISTORNISTORMaximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Sentinþa pentruDrumul luiBãsescu, amânatã

P e 30 ianuarie, Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie urma

sã dea sentinþa definitivã în privinþa soartei DrumuluiNaþional 66,A aflat, dupã cumspun ecologiºtii în ParculNaþional Retezat, între Petroºaniºi Bãile Herculane. Ecologiºtii dela Agent Green au solicitat anularea avizului de lucru dat deMinisterul Mediului.

Acest drum, în opinia celor de laAgent Green, este o arie virginã ºiar trebui pãstratã intactã. Drumul afost construit, dar mai sunt porþiunice trebuie finalizate. Lucrãrile austagnat ani la rând, fiind început înanul 1999 când ministerulTransporturilor, condus de TraianBãsescu a ridicat drumul forestierdeteriorat la rang de drum naþionalprin HG 856/18.10.1999. Primele2 tronsoane au fost deja construite,iar de 15 ani se tot amânã lucrãrilefinale.

Vineri, Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie nu a dat, însã, sentinþa finalãºi a amânat pronunþarea. Potrivitsite-ului de specialitate, completul nr4 a amânat cauza pentru o datãulterioarã, ce încã nu a fost specifi-catã în formatul electronic.

Din pãcate, chiar dacã sentinþa vafi una favorabilã, acum, în 2015 nusunt bani alocaþi pentru continuarealucrãrilor. Asta, deºi anul trecut s-aupierdut nu mai puþin de 59,4 mil-ioane de euro, bani care nu au mai

fost acum prinºi în buget, pentru cãexistã acest proces intentat deecologiºtii Agent Green, care nu vorcontinuarea lucrãrilor.

Situaþia este tergiversatã din1999, iar oamenii din Valea Jiuluispun cã drumul era unul forestier, încare pãdurea este tãiatã încã de prinanii 80 ºi îi acuzã pe ecologiºti cã arfi finanþaþi sã þinã Valea Jiului izo-latã. Marele vis hunedorean, acelade a lega Valea Jiului de BãileHerculane, respectiv realizarea "drumului lui Bãsescu", cum mai estenumit, aproape cã s-a stins, dupãatâtea amânãri ºi piedici. Mai suntde realizat circa 19 kilometri, întreCâmpu lui Neag ºi Cerna, lucrareaeste dificilã, pe traseul stabilit fiindnecesarã, între altele, construireaunui pod peste Cerna, a 82 depodeþe ºi a unui viaduct de coastã cusuprastructura în consolã. Deasemenea, pentru protejarea faunei,sunt prevãzute ºase viaducte pentrutraversarea drumului de cãtre animalele mari ºi un podeþ în zonade reproducere a amfibienilor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

PDL s-a contopit cu PNL

Caricaturi la cafenea, de ziua artistului Robert HumelC aricatura a generat adevãrate tragedii,

dar artistul de la Petroºani RobertHumel s-a ambiþionat încã o datã sã aducãarta în cafenea. A fãcut câteva caricaturi aleunor oameni simpli, cunoscuþi în lumeaceºtilor de cafea, iar expoziþia a vernisat-ofix în ziua în care a împlinit 46 de ani. Îiurãm ºi noi La mulþi Ani! ºi mult curaj înmeseria aceasta, care devine periculoasã.

Hotelul lui Raj Tunaru - de vânzare pe internetU nul dintre cele mai mari hoteluri din

judeþul Hunedoara, HotelulPetroºani este scos la vânzare. Celebrulproprietar al acestuia, Raj Tunaru spune cãvrea sã se trezeascã dimineaþa cu sunetulmãrii, atunci când îºi motiveazã intenþia dea vinde perla hotelurilor din Valea Jiului,din anii comunismului, dar ºi cã începe pelitoral afaceri mai mari ºi vinde hotelul pesite-urile de specialitate, ca sã facã bani.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 20156 Administratie

HOTÃRÂREANr.11/2015

privind aprobarea blocãriiroþilor autovehiculeloroprite sau staþionate

neregulamentar pe parteacarosabilã a drumurilor

publice precum ºi pe spaþiul public ºi privat al

Municipiului Lupeni

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu 14

voturi “Pentru” ºi 3 voturi“Împotrivã”

Consiliul local alMunicipiului Lupeni;

Având în vedere Nota defundamentare a PrimaruluiMunicipiului Lupeni prin carepropune adoptarea unormãsuri de blocare a roþilorautovehiculelor oprite saustaþionate neregulamentar pepartea carosabilã a drumurilorpublice precum ºi pe spaþiulpublic ºi privat al MunicipiuluiLupeni;

Analizând Raportul compartimentului de specialitate din cadrulPrimãriei Municipiului Lupeniprecum ºi avizul Comisiei despecialitate a Consiliului localal Municipiului Lupeni;

Þinând cont de prevederile:- HG nr. 147/ 1992

privind blocarea, ridicarea,transportul, depozitarea ºi eliberarea autovehiculelor sauremorcilor staþionate neregula-mentar pe drumurile publice;

- art. 64 ºi 128 lit. „g” dinO.U.G. nr. 195/ 2002 privindcirculaþia pe drumurile publice,republicatã, cu modificãrileulterioare;

Legii nr. 213/ 1998 privindproprietatea publicã ºi regimuljuridic al acesteia;

- art. 7 lit. „h” din Legeanr. 155/ 2010 a poliþieilocale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare;

În temeiul prevederilor art.36 alin. (1), alin. (2) lit. "c" ºi"d", alin. (6), precum ºi alealin. (9) precum ºi ale art.45din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare

HOTÃRÃªTE:Art. l. – (1) Se aprobã, ca

mãsurã complementarã a con-

travenþiei la codul rutier, blocarea roþilor autovehiculeloroprite sau staþionate neregula-mentar pe partea carosabilã adrumurilor publice precum ºipe spaþiul public ºi privat alMunicipiului Lupeni.

(2) Constatarea ºi dispune-rea blocãrii roþilor potrivitprevederilor articolului 1 alin.(1) al hotãrârii se va dispunede cãtre agenþii cu atribuþii în domeniul circulaþiei pe drumurile publice din cadrulPoliþiei locale a MunicipiuluiLupeni, în baza notei de constatare emise de aceºtia.

(3) Copia Notei de con-statare emise de agentul con-statator va fi lipitã pe parbrizulautovehiculului sau pe geamuluºii stânga faþã.

(4) Blocarea roþilor se vaface prin montarea unor dis-pozitive de blocare omologate,pe roata stânga faþã, pentru afi uºor observate de conducã-torul auto, astfel încât sã nuproducã defecþiuni tehnicevehiculului blocat sau saafecteze caroseria acestuia.

Art. 2 – (1) Deblocarearoþilor autovehiculelor opritesau staþionate neregulamentarpe partea carosabilã a dru-murilor publice precum ºi pespaþiul public ºi privat alMunicipiului Lupeni se dispunede cãtre agenþii cu atribuþii îndomeniul circulaþiei pe dru-murile publice din cadrulPoliþiei locale a MunicipiuluiLupeni, în baza chitanþei deachitare a tarifului de deblo-care în cuantum de 400 lei.

(2) În cazul staþionãriiautovehiculului cu dispozitivulmontat mai mult de 24 de orese va achita o taxã de ocuparea domeniului public/ privat alMunicipiului Lupeni în cuan-tum de 50 lei/ zi.

(3) Sumele prevãzute ºiîncasate potrivit prevederilorarticolul 2 alin. (1) ºi (2) facvenit la bugetul local alMunicipiului Lupeni putând fiachitate la oricare dintrecasieriile Primãriei MunicipiuluiLupeni.

(4) Împotriva mãsurii de blocare a roþilor autove-hiculelor oprite sau staþionateneregulamentar pe parteacarosabilã a drumurilor publiceprecum ºi pe spaþiul public ºiprivat al Municipiului Lupeni,ca mãsurã complementarã acontravenþiei la codul rutier, sepoate face plângere în termende 15 zile de la data aducerii

la cunoºtinþã.Art. 3 – Sunt exceptate

de la blocarea roþilor autovehiculele aflate în misiuni aparþinând poliþiei, jandarmeriei, serviciului deambulanþã, MinisteruluiApãrãrii Naþionale, I.S.U.,(SMURD), Salvamont,Pompierii Lupeni precum ºi acelor de salubritate sau caredesfãºoarã activitãþi pentru servicii publice în caz de intervenþie.

Art. 4 – (1) PrimarulMunicipiului Lupeni esteîmputernicit sã aprobe modelele de formulare necesare aplicãrii prevederilorprezentei hotãrâri întocmiteconform legislaþiei în vigoarede cãtre Poliþia Localã aMunicipiului Lupeni.

(2) Poliþia Localã aMunicipiului Lupeni împreunãcu Serviciul de Transport dincadrul Aparatului de speciali-tate al Primarului MunicipiuluiLupeni vor elabora dupã con-sultarea Serviciului PoliþieiRutiere a Poliþiei MunicipaleLupeni, un regulament privindridicarea autovehiculelor opritesau staþionate neregulamentarpe partea carosabilã a dru-murilor publice precum ºi pespaþiul public ºi privat alMunicipiului Lupeni care va fisupus aprobãrii Consiliuluilocal al Municipiului Lupeni.

Art. 5 – Se revocãHotãrârea Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 109/2013 privind completareaHotãrârii Consiliului localLupeni nr. 102/ 2013 privindstabilirea unor mãsuri deîmbunãtãþire ºi fluidizare atraficului rutier în StaþiuneaTuristicã Straja Lupeni.

Art. 6 – Hotãrârea se vacomunica Instituþiei Prefectului- Judeþul Hunedoara în vede-rea exercitãrii controlului cuprivire la legalitate, fiind adusãla îndeplinire de cãtre PrimarulMunicipiului Lupeni prinAparatul de specialitate alacestuia iar la cunoºtinþã publicã prin grija Secretaruluimunicipiului Lupeni.

Lupeni, 27 ianuarie 2015

PREªEDINTE DEªEDINÞÃ

Ing. MIHAI BASARAB

CONTRASEMNEAZÃ –SECRETAR - Jr. MARIUSCLAUDIU BÃLOI

S pitalul din Vulcanar trebui sã poarte

numele lui Pius Brânzeu,ilustrã personalitatemedicalã, care s-a nãscutîn acest oraº.

Propunerea a venit dinpartea preºedintelui Clubului deªah din localitate, Dorelªchiopu, care a înaintat undocument cãtre consiliul local,însã, primarul Gheorghe Ilespune cã va analiza oferta,aceasta nefiind unica idee înacest sens.

Unitatea medicalã de laVulcan ar putea sã poartenumele celui care a fost PiusBrânzeu. Asta, chiar dacãnumele nu este foarte cunoscutîn Valea Jiului, însã, cel care avenit cu idee, ne explicã de lace a pornit.

„A fost mare chirurg ºi-a luatdoctoratul în Franþa, a perfor-mat la cel mai înalt nivel ºi afost medaliat de Statul francez.A fost medic pe linia I pe frontºi decorat cu Virtutea Militarã.A fost un eminent profesor,

fiind chiar rector al Universitãþiide medicicã ºi Farmacie dinTimiºoara, a fost un mare iubitorde ºah ºi este considerat men-torul ºahului Timiºoarean, fiindtotodatã preºedintele FederaþieiRomâne ºi ªah ”, a explicatDorel ªchiopu, preºedinte laSecþia de ªah din Vulcan.

Pius Brânzeu s-a nãscut în25 ianuarie 1911 în Vulcan, iarpentru asta, Dorel ªchiopucrede cã spitalul ar putea sã-ipoarte numele, lucru cu careprimarul Gheorghe Ile este deacord în principiu. ”Noi amdorit mai demult ca sã schim-bãm numele spitalului. Suntpuse 3 obiective pentru denu-mirea spitalului Vulcan. O sãanalizãm, pentru cã este vorbadespre doctorul Gurtavenco,

care a ºi lucrat aici la noi, pentru cã este unul dintre specialiºtii care acum este laArad, dar este vorba ºi desprePius Brânzeu ºi, desigur,Sfânta Varvara, care este o altãdenumire luatã în calcul”, aprecizat Gheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan.

Propunerea pentru caSpitalul din Vulcan sã poartenumele lui Pius Brânzeu a fost depusã la primãrie în sãptãmâna trecutã, iar fostulconsilier local Dorel ªchiopumizeazã pe ideea lui. Asta pentru cã o astfel de personali-tate meritã cinstitã în oraºulnatal de unde a dus faimaRomâniei peste hotare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

ªi iarna se lucreazãdar, mai „încetunel”

D eºi este iarnã, în campusul studenþesc

din Petroºani se lucreazã.Mai exact, la anvelopareacãminului numãrul 4.

În rest, þinând cont de perioadasezonului rece, alte lucrãri nu semai efectueazã decât pe “interior”.Anul trecut, însã, au fost reamena-jate baza sportivã dar ºi câteva din-tre cãminele aparþinãtoare univer-sitãþii. “În momentul de faþã, avemun master-plan aflat în curs deimplementare. Þinând cont de fap-tul cã este abia începutul de an darºi de condiþiile meteorologice nuprea facem investiþii pe exterior ci,doar, pe interior. Gen zugrãveli sau

reparaþii curente, atât la cãminecât ºi la spaþiile de învãþãmânt.

Pe toate acestea încercãm sã lemenþinem la un anumit confort,pentru toþi studenþii ºi cadreledidactice, de fapt pentru toþi mem-brii comunitãþii academice.Sperãm ca în acest an sã finalizãmizolarea exterioarã a cãminelor ºi acelorlalte spaþii de învãþãmânt dincampusul studenþesc din Petroºani.Asta, în timp, toate acþiunilefãcând parte dintr-un program maiamplu de investiþii”, a declaratDacian Ciodaru, director adminis-trativ în cadrul UniversitãþiiPetroºani. În acest an, vor fidemarate noi lucrãri de investiþii,banii necesari urmând a veni dinfonduri proprii, de la MinisterulEducaþiei sau din accesarea unorprograme europene.


Încep noi cursuride calificareD in februarie, la Centrul

de Formare Profesionalãdin Petroºani, vor demara 6noi cursuri de calificare.

Dintre acestea, douã, sunt desti-nate montatorilor de tâmplãrie PVCºi aluminiu, respectiv lucrãtorilorcomerciali ºi vor fi organizate decãtre Agenþia Judeþeanã pentru

Ocuparea Forþei de MuncãHunedoara. Asta, graþie unui program bazat pe fonduri europene.

La începutul anului rata ºomajului în judeþul Hunedoara erade 6,43%. Comparativ, însã, cuperioada similarã a anului trecutaceasta s-a redus cu 1,62 procente. În prezent, în judeþ, sunt înregistrate circa 12.500 depersoane aflate în cãutarea unui locde muncã. Cei mai mulþi ºomerilocuiesc în Brad, Petroºani (1.461)ºi Orãºtie. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

Nu plãtescimpozitP ensionarii din

oraºul Petrilacare au peste 70 deani ºi al cãror veniteste de 850 de leilunar vor fi scutiþide la plata taxelor ºiimpozitelor locale.

Cei care se încadreazãîn aceastã categorie trebuie sã se adresezeautoritãþilor locale.

“Am aprobat ca ºianul trecut scutirea de laplata impozitelor a per-

soanelor care au împlinitvârsta de 70 de ani ºi nuau un venit mai mare pemembru de familie de850 de lei”, a declaratVasile Jurca viceprimaruloraºului Petrila.

Pânã acum, zeci depensionari au depuscerere pentru a fi scutiþide la plata taxelor ºi aimpozitelor locale.

“Avem cerere depusãde la 40 de persoane ºiîn cursul anului potdepune toþi cei careîndeplinesc aceste criterii.Cei care în urma hotãrâride consiliu ºtiu cã pot ºise încadreazã în criterilestabilite de noi”, a maideclarat Jurca.

Bugetul administraþieiva fi afectat într-o oare-care mãsurã de aceastãdecizie având în vederefaptul cã pensionarii suntcei mai buni contribuabili.Anul trecut, gradul deîncasare a taxelor ºiimpozitelor a fost depeste 90 de procente.


O sãptãmânã de vacanþã, dar nupentru toþi elevii

Î n perioada 31 ianuarie – 8 februarie elevii se aflã în

vacanþã. De aceastã datã estevorba despre vacanþa interse-mestrialã care va dura timp deo sãptãmânã de zile.

Totuºi, chiar ºi în aceastãperioadã, unele unitãþi ºcolare auprogramate o serie de examene.“marea majoritate a elevilor sunt în

vacanþã dar mai avem câteva clasecare, în aceastã sãptãmânã, se aflãîn practicã, aºa-numitã, comasatã.Aceste ore nu pot fi introduce în orarulnormal, de aceea elevii vor veni ºi învacanþã la ºcoalã. De luni vor începe ºiexamenele la ºcoala de maiºtri, maiexact examenele de certificare a com-petenþelor profesionale, nivel 5”, adeclarat Gabriela Rus, director ColegiulTehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani.

Semestrul al II-lea va începe luni,9 februarie, anul ºcolar urmând a seîncheia pe 19 iunie. Urmãtoareavacanþã este programatã pentruperioada 11 – 19 aprilie 2015.


SSSSppppiiiittttaaaalllluuuullll VVVVuuuullllccccaaaannnn –––– PPPPiiiiuuuussss BBBBrrrrâââânnnnzzzzeeeeuuuu

1 februarie este datala care, dacã ar

mai fi trãit, douã mariglorii ale Vãii Jiului arfi putut sã împlineascãvârste venerabile: VictorGabor 83 de ani, Carol(Piu) Creiniceanu 76 ani.

Un punct comun al celordoi, ambii s-au nãscut înValea Jiului, au jucat mulþiani aici, ajungând pânã lanivelul echipelor Naþionale.

V ictor Gabor,descoperit

de marele Cibi Braun-Bogdan

Fiu de miner, Victor(Gabi) Gabor s-a nãscut laAninoasa, pe 1 februarie1932. A apãrut în fotbal înechipa de „pitici” aMinerului Aninoasa la vârstade 13 ani, când la o selecþiea copiilor „de pe Vale-n susºi de pe Vale-n jos”, fãcutãde antrenorul Cibi Braun-Bogdan, s-a remarcat ºimicuþul Victor Gabor. Subbagheta sa (ºi a lui TeodorBulea), Victor Gabor a

evoluat excelent, ajungândla 16 ani (în anul 1948) sãjoace în prima echipã aAninoasei, printre colegiiacelor ani fiind Dan Cocotã,fraþii Matei, Valea sauKucko. Pe linie profesionalãs-a calificat ca lãcãtuº, iar în fotbal se remarca prinloviturile libere, impecabilexecutate.

În 1952 face pasul la JiulPetroºani, adus deantrenorul Vasile Lazãr, oechipã cu atacanþi puterniciprecum Pingerth, GuþãTãnase, Cricovan sauSzoke. Deºi cu o talie

scundã, Victor Gabor seimpune prin inteligenþã înjoc în urmãtorii 11 ani fiindtitular la Jiul pe postul deinter dreapta.

Se impune din primulsezon, 1952, când înscriepatru goluri. Calitãþile salede marcator vor atingeapogeul în 1956, cândVictor Gabor devine golge-terul Jiului cu 7 goluri înDivizia „A”, ispravã reedi-datã cu acelaºi numãr degoluri în sezonul 1958-59.

C u doi jiuliºti la lot

În ianuarie 1953, alãturide colegii sãi Crâsnic ºiParaschiva, va fi selecþionatîn echipa Naþionalã aRomâniei B, jucând laBerlin cu selecþionata capitalei germane.

Va juca cu echipaRomâniei B într-un 1-0 laLodzlin cu Polonia, în1955, el fiind autorul golului, ºi într-un meci cuGrecia în 1958.

A abandonat fotbalul în

1963, când a devenitantrenor la diferite nivele înValea Jiului.

Într-un top al tuturor timpurilor legat de echipaJiul, Victor gabor ocupãlocul 15 ca numãr de jocuriîn Divizia „A” cu 167 meciuri, iar la golgeteri, locul6, cu 42 goluri marcate.

În urmã cu câþiva ani,Victor Gabor s-a stins dinviaþã.

C arol Creiniceanu,olimpicul de la

OsakaCel mai mare fotbalist pe

care l-a dat Lupeniul, Carol(Piu) Creiniceanu, s-a nãscutpe 1 februarie 1939.

Va începe fotbalul la 10ani, urmând pasiuneatatãlui sãu, FranciscCreiniceanu, fotbalist derenume în anii `30. Va jucala Minerul Lupeni de lacopii ºi juniori, pânã laechipa mare, contribuind ºi

el la marea performanþã din1959 a echipei, pro-movarea în Divizia „A”. În1961 va pleca la Steaua,unde va juca timp de zeceani, aici având o prodi-gioasã carierã, încununatãde un titlu naþional ºicâºtigarea de ºase ori aCupei României. S-a impusca o extremã stânga,îmbinând stilul clasic cu celmodern, ajungând ºi în

echipa Naþionalã, unde vajuca într-un numãr de 13meciuri.

În anul 1964 va participala Jocurile Olimpice dinJaponia, acesta fiindmomentul de vârf al carierei sale.

M arginalizat pentru sora

din GreciaÎntreaga carierã a lui Piu

Creiniceanu (care a jucat laSteaua pânã la 31 de ani) astat sub semnul modestiei,acceptând viaþa aºa cum afost. Un moment decumpãnã a fost atunci,la final de carierã, când afost mereu persecutat desistemul comunist a luiCeauºescu, pentru faptul cãsora sa se stabilise înGrecia.

Dupã abandonarea fotba-lului, a activat ca antrenorla mai multe echipe (MetalulBucureºti, Mecanicã Finã

Bucureºti, A.S.A. Mizil,secund la Steaua ºi la Jiul),dar secolul XXI l-a readuslângã marea sa dragoste,Minerul Lupeni, unde a activat la centrul de copii ºijuniori sau la seniori, pânã când o boalãnemiloasã l-a smuls dintrecei vii în anul 2012.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 1 Februarie 20158 Sport

PEMUCHIEDE CUÞIT

Au început federaliisã taie în carne vie.Sãptãmâna trecutã,Comitetul Executiv al F.R.F. a decisdezafilierea a nu maipuþin de 11 echipe de

fotbal, printre acesteafiind vechi ºi cunos-cute nume în fotbalulromânesc: U.T.A.,Dunãrea Galaþi, GloriaBistriþa sau F.C.M.Reºiþa ºi-au pierdutidentitatea definitivã.

Aºadar, în cazulU.T.A.-ei sau alF.C.M. Reºiþa, locullor este luat acum dedouã clone numite

„U.T.A. BãtrânaDoamnã”, în Liga aIII-a ºi „Metalul” Reºiþaîn Liga a II-a, darcare, din punct devedere al palmaresu-lui, nu mai au treabãcu vechile denumiri.

Dacã privim tabloulultimelor dispariþii, sãzicem de vreo zece aniîncoace, e dezastru:Voinþa Sibiu, F.C.Drobeta Tr. Severin, F.C.Vaslui, Internaþional

Curtea de Argeº,U.M. Timiºoara, „Poli”Timiºoara, ProgresulBucureºti, PolitehnicaIaºi, Victoria Brãneºti,iatã, sunt numai câteva dintre vechileechipe dispãrute.

În Valea Jiului aufost „rase” MinerulBãrbãteni, MinerulAninoasa sau MinerulLupeni, echipe careau reprezentat, cândva, ceva în fotbal.

Jiul Petroºani este ºi ea pe listapacienþilor încomã, nici nu maiºtim exact dacãactualul C.S.M.Jiul mai are vreo treabã cu istoria de 96 de ani aechipei. Bine cãdeocamdatã nusuntem pe listaneagrã a dezafili-erii federale.

Henþ cu mâna

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Aniversare

1 februarie, ziua în care s-au nãscut douã glorii ale fotbalului din Valea Jiului, Victor Gabor ºi Carol Creiniceanu

PIU CREINICEANU, la 25de ani, în tricoul Stelei

CREINICEANU (în medalion) la Jocurile Olimpice din Japonia (19640, alãturi de colegii sãi E. PETRU, PÂRCÃLAB, JENEI ªI PETESCU

CVJ NR. 788, LUNI 02 FEBRUARIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 788, LUNI 02 FEBRUARIE 2015