CVJ NR. 648, MARTI 8 IULIE 2014

Minerii de laînchideri, se trec

pe listele dedisponibilizare

>>> PAGINAA7-A

Rãsmeriþã între Moloþ ºi

Resmeriþã>>> PAGINAA5-A

Focul endogen de la Mina Petrila“arde” buzunarele

ºefilor>>> PAGINAA3-A

Minerii au finalizatnegocierile

>>> PAGINAA3-A

Sala Sporturilorva fi, în sfârºit,modernizatã!

>>> PAGINILE 8-9

Transferul personalului de la

CEH pe legeaadministraþiei

publice, imposibilã>>> PAGINAA11-A

Funcþionarii publici ºi detectivi

>>> PAGINAA4-A

Bac 2014

Decebal, detronatde Eminescu

>>> PAGINAA13-A

Viceprimarii PSD- luaþi la ochi

de PNL-PDL-PPDD

>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 648

Marti, 8 Iulie 2014

L a Petrila, agitaþia ia amploare pe principul bulgãrelui de zãpadã ca urmare a declaraþiilorfãcute în presã de directorul general al SNÎM, respectiv NU, NU la cererea de prelungire

a activitãþii minei cu un an. Mineri, sindicaliºti, foºti specialiºti din minerit, administraþielocalã aduc argumente care îl contrazic. În plus, se doreºte a se dovedi cã societatea a avutprofit pe anul 2013, în cauzã fiind vorba de vreo 300 miliarde lei, în timp ce directorul adeclarat public cã SNÎM a fost pe zero – adicã activitatea s-a încadrat exact în venituri. ”Diferenþa de la 1,350 mil. la 1,700 mil. Gcal unde este?” >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Petrila fierbe!Se invocã 300 miliarde lei

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014 Actualitate 3

S ancþiuni dupãincidentul de

la Mina Petrila.Directorul unitãþiiminiere de laPetrila, ConstantinJujan, dar ºi altepersoane din struc-tura de conducereau fost sanþionatepentru evenimentulprodus la unitateaminierã imediatdupã sãrbãtorilePascale când însubteran a izbucnitun foc endogen.

“Ancheta de laMina Petrila, la nivelulsocietãþii, s-a finalizat,au fost luate niºtemãsuri, au fostsancþionaþi cu avertis-ment directorul sucur-salei domnul Jujan ºiinginerul ºef electro-mecanic ºi sancþionatcu 5% din salariu ºiindemnizaþia de con-ducere inginerul ºef

securitate minierã ºiinginerul ºef producþieal Minei Petrila,urmând ca sancþiunilesã fie extinse la nivelulconducerii sectoareloraeraj ºi producþie de lavremea respectivã decãtre conducereasucursalei în urmaanchetei interne pecare ºi dânºii au final-izat-o. A fost neges-

tionarea corectã a situ-aþiei urmãtoare dupãapariþia acelui foc de laMina Petrila. Am gãsitcâteva deficienþe deorganizare ºi pe acestedeficienþe de organi-zare am aplicat sancþi-unile”, a declaratAurel Anghel, direc-torul general alSNÎMVJ.

Potrivit conducerii,eveni-mentele de dupãapariþia acelui focendogen puteau fi evi-tate dacã cei din con-ducere ar fi luatmãsurile legale.

“Puteau fi evitateaceste nereguli cuprivire la organizareapost-apariþiei foculuiendogen, dar apariþiafocului endogen nuputea fi evitatã.Abatajul a trecut prinzona în care au fostevenimentele în anul2008”, a mai precizatsursa citatã.

Abatajul în care aavut loc evenimentulîncã este închis, însãse ia în calculredeschiderea acestuia.Chiar ºi aºa producþiade huilã de la minaPetrila nu a fost afec-tatã în urma închideriiortului minei.

“Suntem în perioa-da de monitorizare cuINSEMEX, am notifi-cat ITM-ul ºi suntem încolaborare legat dereedschiderea acestuiabataj, deocamdatãDirecþia Tehnicã moni-torizeazã acest abatajurmând sã ne spunãcu exactitate perioadacând putem deschideacel abataj. Prin acelprogram de lucru înmodul de ºapte zile nua fost afectatã pro-ducþia minei Petrila, badin contrã am dat oproducþie un pic maibunã calitativ în ultimaperioadã ºi faptul cã

lucreazã flux contin-uu acel abataj ne-acondus la rezultatemai bune în activi-tatea de pro-ducþie”, a mai

subliniat directorulSNÎMVJ. Un abataj al minei

Petrila s-a aprins înziua de Paºte. PotrivitreprezentanþilorSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului, locul unde aavut loc acest ultimincident este chiar subabatajul “morþii” dinanul 2008 în care 13ortaci ºi-au pierdutviaþa. Mina Petrila esteinclusã în programulde închidere aunitãþilor miniere nevi-abile. Incendiul aizbucnit din cauzafenomenului deautoaprindere a huileidin stratul exploatat sitot personalul minei afost evacuat. Practic lamomentul aprinderiiabatajului, în minãlucrau doar cei careasigurau permanentape perioadei vacanteide Pasti

Monika BACIUMonika BACIU

Minerii au finalizatnegocierileD upã mai bine de o

jumãtate de an denegocieri, minerii angajaþila Complexul EnergeticHunedoara au finalizatContractul Colectiv deMuncã. Discuþiile au fostfinalizate luni dimineaþãºi urmeazã sã primeascãavizul celor din CEH.

Negocierile care au duratluni de zile le aduc minerilor dela Complexul EnergeticHunedoara avantaje la carenici nu sperau. Petre Nica, liderul sindicatului Muntele,spune cã a reuºit sã finalizezeluni dimineaþã negocierile ºi cãpânã la 1 august noul Contract

Colectiv de Muncã al minerilorºi energeticienilor va fi semnatºi parafat. Cu toate aceste,încã nu a fãcut publice dateledin contract. „Din ianuarie amdemarat procedurile pentrunegocierea acestui CCM.Contractul, aºa cum noi l-amîncheiat este unul care sprijinãsalariaþii ºi vine în ajutorulacestora, cum poate nici nu ausperat. Rãmâne un hop, acestaviz pe care trebuie sã-l deaConsiliul de Administraþie.

Existã un acord de confi-denþialitate, iar pânã ce acestCCM nu va fi avizat de CA,nu vom face publice prevede-rile pe care noi le-am negociat.Nu sunt secrete, în mare parteele au fost transmise salariaþilor, dar fãrã nicio discuþie, dupã avizut de la CA,mai urmeazã un pas, avizareade cãtre AGA ºi înregistrareala ITM”, a spus Petre Nica,lider Sindicatul Muntele.

Tot ce sperã acum sindi-caliºtii este legat de semnareanoului act. Tocmai de aceea,Petre Nica susþine cã membriiacestui for ar fi bine sã nu maitergiverseze situaþia. „Sper dintot sufletul ca membriiConsiliului de Administraþie sãnu aplece urechea la ceea ceînceracã sã le toarne reprezen-tanþii sindicatelor oponentesalariaþilor, care, dupã ce nu auparticipat la negocierea CCM,încearcã prin metode lipsite de bun simþ, sã boicotezeînregistrarea acestuia”, a avertizat Nica.

Este pentru prima datã cândreprezentanþii minerilor ºi aienergeticienilor au negociat un contract colectiv de muncãvalabil pentru ambele pãrþi.Creionarea ºi negocierile audurat, însã, luni de zile, timp încare în zilnic sindicaliºtii aupurtat discuþii cu administraþiaCEH.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Focul endogen de la Mina Petrila“arde” buzunarele ºefilor

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 20144 Actualitate

“Anul acesta aapãrut legea 17/2014prin care s-a reglemen-tat vânzarea terenurilorsituate în extravilanullocalitãþilor, deci obiectul legii îl consti-tuie exclusiv modali-tatea de înstrãinare aterenurilor din extravi-lan, nu din intravilanullocalitãþilor. Ca noutãþica orice act normativ,o mulþume de sarcinidate gratuit în sarcinaprimãriilor în sensul cãproprietarii caredoresc sã vândã unteren trebuie sãdepunã o cerere la noila primãrie, însoþitã deo ofertã de vânzare ºide acte care dovedescdreptul de prorpietate,noi suntem obligaþi caîn 30 de zile sã afiºãmaceastã ofertã ºi în 3zile trebuie sã trans-

mitem toate actelecãtre direcþia agrigolãjudeþeanã care la rân-dul ei are niºte obligaþiide îndeplinit, privindpublicitatea ofertei, darce este mai greu pen-tru noi este cã trebuiesã cãutãm cine suntproprietarii mãrginaºiterenului care sedoreºte a fi vândut ºisã le transmitem ºiacestora aceastã ofertãde vânzare. Aºteptãmnormele metodologicecare trebuiau deja sãaparã, dar cum seîntâmplã în þara noas-trã nu au apãrut încãºi va trebui sã punemîn aplicare aceastãprevedere care neînhamã la o treabãdestul de serioasã maiales la identificareaproprietarilor limitrofiacestor terenuri aceºtia

fiind cei care au ºidrept de preemnþiunela cumpãrarea terenu-lui care trebuie sã fieprimii consultaþi dacãdoresc sã cumpereterenul sau nu. Este otreabã care ni se dãgratuit aºa cum s-aîntmplat în ultimii anica primãria sã fieîncãrcatã cu niºteatribuþiuni care nu oprivesc”, a declaratAdrian Negoe, secretarul PrimãrieiPetroºani.

Deocamdatã laPetroºani nu au existatastfel de solicitãri.Majoritatea terenurilordin extravilanul localitãþii sunt în zonade munte.

“Nu am avut pânãacum, notarii cunoscfaptul cã nu au apãrutnormele metodologiceºi nu am primit astfelde solicitãri. În ultimiiani piaþa imobiliarãeste în scãdere ºi pre-supun cã ºi din cauzaaceasta nu sunt multeterenuri scoase la vân-zare, iar în extravilan

la noi exceptând zonade munte nu esteteren foarte mult”, amai spus sursa citatã.

În legea care a fostpublicatã în 12 martie,în Monitorul Oficial, se

descriu regulile deachiziþionare a terenu-lui agricol extravilan.Dacã preemptorii nuvor dori sã cumpereterenurile, vânzarea laliber se va putea face

doar dacã preþurile vorfi mai mari decât celesolicitate preempto-rilor, conform nouluiact normativ.

Monika BACIU Monika BACIU

3 angajaþi ai PrimãrieiAninoasa au renunþat la

posturi. Planul de redresare alocalitãþii cuprinde ºi restruc-turarea personalului dinaparatul primarului cu 10-20 deprocente. Potrivit primarului,Nicolae Dunca, pânã în prezent,trei angajaþi ai primãriei ºi-auînaintat demisiile, ºi încã doi armai trebui concediaþi.

“Au plecat trei angajaþi pânãacum ºi ar mai trebui sã dãm afarãîncã doi. Aceste mãsuri suntcuprinse în planul de redresare alocalitãþii”, a declarat NicoaleDunca, primarul oraºuluiAninoasa.

Pentru celelalte concedieri vor filuate în calcul mai multe variante.

“Criteriile dupã care ne vomghida sunt mai multe. Cei care auabateri pe perioada activitiãþii,

competenþele lor, calificativele care le-au primit sau utilitatea postului. În funcþie de aceste criterii vom stabili cine va maipleca”, a mai spus sursa citatã.

Primãria Aninoasa a fost primaadministraþie localã din þarã careºi-a declarat insolvenþa. Cel maimare creditor al primãriei este ounitate bancarã. În acest context,reprezentanþii urbei sperã sã iasãdin insolvenþã pânã la finalul acestui an


Funcþionarii publici ºi detectiviA ngajaþii primãriilor trebuie sã facãºi muncã de detectivi. Noile norme

de vânzare a terenurilor din extravilanullocalitãþilor îi fac pe angajaþii primãriilordetectivi pentru cã aceºtia vor trebui sãîi identifice pe proprietarii terenurilorînvecinate proprietãþii care este de vânzare. Legea s-a schimbat, iar acumun proprietar nu mai poate vinde terenulfãrã a notifica ºi administraþia localã.

Au plecat de bunãvoie

L anþul de“iubire” dintre

PNL ºi PSD s-a ruptla nivel naþional, iarrepercursiunile sesimt ºi în teritoriu.În urmã cu o sãp-tãmânã edilul de laLupeni, CornelResmeriþã, l-aacuzat pe preºedin-tele ConsiliuluiJudeþeanHunedoara, MirceaIoan Moloþ de faptulcã nu a fãcut nimicpentru Valea Jiului.

“Nu iau absolutnimic din meritelepreºedintelui ConsiliuluiJudeþean, dar nici nuvreau sã îi dau cevapentru cã pânã acum i-am dat absolut totul,am luat de la mine, dinceea ce am fãcut eu,nu am încercat sã scot

în evidenþã cã am fãcut eu ci am scos înevidenþã cã am fãcut cuajutorul ConsiliuluiJudeþean, prin ConsiliulJudeþean.

Consiliul Judeþean înValea Jiului, poate o sãvinã un alt primar ºi o

sã spun altceva, CJH în Valea Jiului nua fãcut absolut nimicpentru cetãþeniimunicipiului Lupeni.

O sã vinã cineva ºi osã ne zicã cã s-a fãcutdrumul cãtre Straja, darnu e chiar aºa. L-am

fãcut în parteneriat cuConsiliul Judeþean,care a trebuit sã vinã înparteneriat cã nu avenit Moloþ de plãcere,a trebuit pentru cã atrebuit sã vinã, am datdrumul la proiectulrespective, dar în ciudafaptului cã drumul esteperfect, nu s-a lucrat înStraja perfect ”, adeclarat primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

Preºedintele insti-tuþiei judeþene are ºi oreplicã pentru edilullupenenean care esteresponsabil de investiþi-ile derulate pe raza

localitãþii.

“Dacã spune cã nuam fãcut nimic pentruValea Jiului l-aº întrebace a fãcut dânsul în 20ºi ceva de ani pentruLupeni. Eu ca ºipreºedinte de ConsiliuJudeþean am niºteatribuþii clare, concrete.Am de fãcut infrastruc-tura rutierã ºi cred cãºtie pentru cã circulã lapensiunea dânsului peun drum excelent lapensiunea dânsului laStraja, cred cã ºi-a datseama ºi dupã aceea aintrat ºi în ADI ºi avãzut cã se fac lucruriserioase în infrastrutura

de apã ºi canal ºi aacceptat ºi dânsul sãintre ca sã poatã bene-ficia de bani, în rest numã ocup eu de strãziledânsului, de trotuare,de cãminele dânsului. Eproblema dânsului. Eupot doar sã îl sprijin cucâteva ceva, sã îi daubani pentru niºte biserici, sã îi dau banipentru niºte cluburi despor dacã are cluburi,deci pot sã fac lucrulasta, dar în restcetãþenii lupeniului auales pe fiecare primarsã se ocupe de admi-nistrarea zonei respec-tive. Cum îºi îndreaptãbanii, spre ce investiþii,care sunt proritãþile nueste treaba preºedin-telui consiliuluijudeþean, este treabaprimarului ºi a consiliu-lui local”, a precizatpreºedintele CJH,Mircea Ioan Moloþ.

Nemulþumirile edilului lupenean aupornit de la drumulcãtre Straja, care înopinia sa nu este real-izat corespunzãtor.Oficialii judeþeni audeclarat cã încãlucrãrile nu sunt finali-zate pe acest carosabil.


R ãzboiul schimbãrilor dinfuncþii dintre liberali ºi

social democraþi este departede a se încheia, iar vizaþisunt acum viceprimarii dintrei localitãþi.

Liberalii împreunã cu noii aliaþide la PDL ºi PPDD urmãresc pos-turile de viceprimar dinHunedoara, Brad ºi Simeriadeþinute de PSD. Totodatã ºi social

democraþii se pregãtesc de con-traofensivã ºi ar putea opera ace-leaºi schimbãri, iar una dintre eles-ar produce la Primãria Aninoasa.Astfel, potrivit publicaþiei on line„Hunedoara Liberã.ro” în urmaºedinþei Biroului Politic Teritorialcare a avut loc la Deva, liberaliiîmpreunã cu aliaþii vor forma onouã majoritate în perioada imedi-at urmãtoare în Consiliul Local almunicipiului Hunedoara, unde seva încerca schimbarea viceprimaru-

lui PSD, DanBobouþanu. Odatãschimbat vicepri-marul, postul arreveni unui consilierPNL, acelaºi lucruurmând a se întâmplaºi la Brad. Aici, aleºiiPNL-PDL-PPDD vorîncerca sã-l schimbepe Aurel Vasile Circo(PSD) din funcþia deviceprimar, care va fioferitã unui consilierPPDD, cel mai proba-bil lui CristianLeucian. La Simeria, atreia localitate vizatãde vântul schimbãrii,social-democratulEduard Felciuc va fiînlocuit de unul dinconsilierii PNL maiscriu cei de la publi-caþia menþionatã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014 Politic 5

Noi preºedinþipentru liberaliidin Hunedoaraºi SimeriaO rganizaþiile PNL din

Hunedoara ºi Simeriarãmase fãrã conducere, au noipreºedinþi care vor asigurainterimatul pânã la alegerileinterne, a decis Biroul PoliticTeritorial al PNL Hunedoara.

Deputatul din ColegiulHunedoara, Carmen Hãrãu a fost numitã preºedinte interimaral organizaþiei municipale a PNLHunedoara, dupã ce fostulpreºedinte, Mircea Artean, ºi-a datdemisia în 2013.

ªi la Simeria liberalii au un noulider interimar în persoana direc-torului general al SC Apaprod SADeva, Victor Arion. Organizaþia arãmas fãrã conducere dupãalegerile europarlamentare, motivuldemisie fostului preºedinte Pavel

Haþegan, fiind rezultatele slabeobþinute la scrutin. Ce doi noipreºedinþi au misiunea ºi de a orga-niza conferinþe de alegeri pentrustructura internã de conducere acelor douã organizaþii liberale. ”Eitrebuie sã conducã organizaþiilepânã se organizeazã alegeri, nu auun alt scop decât acela pe care-l areun preºedinte. Încã nu s-a stabilitcând se vor organiza alegerile,probabil cã dupã prezidenþiale. Eiau fost numiþi în interiorul BirouluiPolitic al PNL ºi nu au mai fost altepropuneri fiind singurii nominalizaþiºi desemnaþi de cãtre birou”, adeclarat vicepreºedintele PNLHunedoara, Tiberiu Balint.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Viceprimarii PSD- luaþi la ochi de PNL-PDL-PPDD

Rãsmeriþã între Moloþ ºi Resmeriþã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 20146 Minerit

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

La Petrila, adminis-traþia localã a fãcutfront comun cu mineriide la mina aflatã peprogram de închidererapidã, iar acestora lis-au alãturat familiilecelor ce lucreazã însubpãmânt, foºti conducãtori de unitãþi

miniere, pesionariitineri care încã aucopiii acasã pentru cãnu au pãrãsit acestelocuri, ºi toþi cer unsingur lucru: ”condu-cerea SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine sã nu maimanipuleze opiniapublicã cu date vechipretinzându-le caactuale ºi sã nu mai

împingã cu orice preþspre închidere mineri-tul doar pentru a dabine în faþa ºefilor dela Bucureºti”.

Primarul oraºului,

Ilie Pãducel, a fãcutcãrare cãtre ministereºi chiar cãtre premierpentru a demonstra,cu studiile tehnice pemasã, cã înseamnãenorm ca mina Petrtilasã funcþioneze mãcarun an în plus, iar pentru asta trebuiedoar o adresã cãtreUE, cu motivarea ºiacordul guvernanþilor.Cum închiderea mineiar aduce o gaurãuriaºã în bugetul local,pe lângã dislocareaoamenilor, Ilie Pãducelnu a avut susþinere dinteritoriu, deºi ºi-a dorit-o, ºi nu i-a statalãturi nici un con-ducãtor al minerituluidin Vale. Dupã apuseleedilului, de la Guvern is-a promis cã se vastudia situaþia prezen-tatã ºi se va acþiona înconsecinþã. Dar înposibilitatea prelungiriiactivitãþii minei, cu siguranþã va fi consul-tat ºi directorul generalgeneral Anghel, careva spune ce a spus ºipresei – nu, nu.

Ca urmare, sindica-tul cu cei mai mulþimembri, de la Petrila,spune cã nu se lasã ºicã va face, alãturi dePrimãrie, demersurilecare se impun. ”Avemnoroc cã oraºul Petrilanu este condus de

oameni fricoºi sau laºi, ci spun rãspicatvariantele pentru cãeste vorba de oîntreagã comunitate,nu doar de minã casimplu obiectiv. Aþifost printre mineri ºiaþi vãzut ce v-au spus,cã directorul generalpoate alege între a finumit salvator saugropar, iar pentru astava rãspunde în faþaunei întregi comu-nitãþi. Noi, sindicatul,am cerut printr-oadresã sã ni se prezinte bugetul devenituri cheltuieli2013-2014, dupã carevom demara demersurila forurile superioare,în conformitate culegea 62/2011” – adeclarat Cãtãlin

Cenuºe, liderulSindicatului”Orizonturi Noi”, minaPetrila.

În urma declaraþiilorpublice fãcute de direc-torul general al SNÎM,Aurel Anghel, cum cãmina Petrila va fi cate-goric închisã în 2015motivând cã unitateanu mai corespundefuncþionãrii din nici unpunct de vedere – aprotecþiei muncii ºieconomic - a aprinsspiritele ºi au apãrutreacþii care-l plaseazãpe directorul generalîn tabãra celor cãroranu le pasã de nimeni ºinimic, ”doar sã-ºi iasalariul ºi compesãrilepentru cã închid binemineriul”.

Petrila fierbe!Se invocã 300 miliarde lei

L a Petrila, agitaþia ia amploare peprincipul bulgãrelui de zãpadã ca

urmare a declaraþiilor fãcute în presã dedirectorul general al SNÎM, respectivNU, NU la cererea de prelungire a activitãþii minei cu un an. Mineri,sindicaliºti, foºti specialiºti din minerit,administraþie localã aduc argumentecare îl contrazic. În plus, se doreºte a sedovedi cã societatea a avut profit pe anul2013, în cauzã fiind vorba de vreo 300miliarde lei, în timp ce directorul adeclarat public cã SNÎM a fost pe zero –adicã activitatea s-a încadrat exact învenituri. ” Diferenþa de la 1,350 mil. la1,700 mil. Gcal unde este?” ”DesprePetrila a dat date din 2012 ºi astaînseamnã manipulare a opiniei publice”.

La sfârºitulsãptãmânii trecute,minerii ne-au declaratcã datele cu rezultateslabe, prezentate dedirectorul generalAurel Anghel în ziarulCronica Vãii Jiului ºi laKTV, au fost cele de lanivelul anului 2012.

”Ce a spus dl. direc-tor era pe anul 2012ºi chiar nu ºtiu de ce afãcut asta. Clar vrea sãne vadã îngropaþi, darmãcar sã fie om, sãnu-ºi batã joc de noi.ªtiu cã îi e greu sãfacã. Ce a constuit ella viaþa lui? E mai uºorsã stai - pentru cã noiminerii ºtim ce avemde fãcut - ºi sã închizitot ca sã te dai mareîn faþa ºefilor de laBucureºti”

”Nu vã spune cumne-am descurcat noi lavremea când am

depãºit locul periculosde care tot spune cãîncã e periculos. Deexemplu pe luna iunierealizãrile au fost de102% Petrila, 88%Uricani ºi 91%Paroºeni, iar de obunã vreme suntemsub 130 pe Gcal. Pãiel îi duce pe unii cadumneavoastrã carenu ºtiþi, dar noi suntemaici ºi ºtim exact ceam fãcut”.

Grupul de vreo 19-20 de mineri nespuneau repetat de unplus de bani – profit –de care s-a mai auzit,

dar despre care directorul general alSNÎM spunea cã nuexistã ºi cã societateas-a încadrat, aºa cumtrebuia, 0 pe 0.

”Atunci unde suntcele 50 – 60.000 detone de cãrbune datepeste plan în 2013?Diferenþa de la 1,350mil. la 1,700 mil. Gcalunde este? Aceastãdiferenþã, de vreo 300miliarde de lei peGcaloriile vândute e osumã! De exemplumina Petrila ar fifuncþionat un an.”

Cererea de comuni-care a bugetului devenituri ºi chetuieli pe2014-2014 de cãtresindicate a fosthotãrâtã ca urmareacestor afirmaþii aleminerilor care sedoresc a fi probate.Impresia generalã a

fost aceea cã existã peundeva o situaþie aactivitãþii de anul trecut ºi se doreºtecompararea datelor.

Am stat de vorbã,pe lângã mineri, ºi culocuitori ai Petrilei,ingineri cu funcþii deconducere pe diversepaliere, care nu înþelegde ce atâta înverºunarede partea conducerii înce priveºte minaPetrila.

”L-am vãzut pedirectorul general latelevizor explicând

opunerea sa prin câtde periculos e sãmunceºti la minaPetrila. Pãi omul ãstase închide singur dacãITM ar asculta înregis-trarea. Clar este oexagerare pentru a sescoate. O implicare asa, chiar ºi susþinându-idoar declarativ pemineri ºi pe Pãducel,ar însemna un efort înplus ºi clar omul nu ºi-ldoreºte. Poate fi vorbaºi de frica implicãrii, aresponsabilitãþii” – adeclarat ing. O. Ianc.

”Cum sã nu-þi pese,doamnã, de oameni.Doar sã se fi uitat labãtaia care a fost pecele 70 de posturiscoase la concurs pentru angajãri. 506concurenþi?! Pãi esteenorm! Tu, ca ºi con-ducãtor, de minã, oraº,societate nu tragi nici

o concluzie din asta?Oamenii vor de lucru,ºi ce lucru greu, iar eise spalã pe mâini cândau destule argumentesã mai pãstreze miner-itul” – a spus inginerulminier A. Nicula.

Pe lângã toate aces-

tea, a mai ieºit lasuprafaþã un reproº,de data aceasta aduspoliticului. I sereproºeazã PSD-uluicã minerilor de laPetrila li se dã pestenas cã ”uitaþi ce partidaveþi în spate care nicinu se uitã la voi ºi

urmeazã campaniaelectoralã; oare tot peei îi veþi pupa, aºacum aþi mai fãcut-o?”

Ca urmare, existãdestui care sãrãsuceascã cuþitul înrana minerilor de laPetrila ºi nu e bine.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014 Minerit 7

256 de angajaþi de la minele aflate în

programul de închidereîncep procedurile pentru ase disponibiliza. Criteriileºi data la care vor plecadin sistem minerii au fostdeja stabilite.

De luni, ortacii de la minelePetrila, Paroºeni ºi Uricani, carese disponibilizeazã, încep proce-durile. Oamenii se pot trece peliste, dar vor pleca din toamnã,atunci când vor primi ºi sumelecompensatorii. „Am avut oultimã discuþie vineri, în data de4 iulie, cu sindicatul reprezenta-tiv, Sindicatul Huila Valea Jiului,în care am convenit asupra cri-teriilor de disponibilizare, datala care se va ieºi din sistem ºimãsurile organizatorice ce vorînsoþi aceste disponibilizãri.Legat de data de ieºoire din sis-tem, vã pot spune cã va fi 1septembrie, urmând ca de la 1august sã se intre, conformlegii, în preaviz, pentru cã sunt

necesare 20 de zile de preaviz,premergãtoare disponibilizãrii”,a declarat Aurel Anghel, director SNÎMVJ.

Nu se ºtie încã ce sume vorprimi cã pleacã de la minãminerii, dar cert este cã aceºtiavor avea mai mulþi bani faþã decei care au pãrãsit minele anultrecut.

„Avem prinse în buget acestesume. Nu sunt încã mandatatsã negociez aceste sume. Voiconvoca un Consiliu deAdministraþie, prin care voisolicita sã îmi acorde mandatulpentru a negocia cu sindicatele

aceste sume, însã nu pot sã vãspun decât cã, faþã de sumelede anul trecut, cele de anulacesta vor fi mai mari”, a maispus Anghel.

Plecãrile din subteran arputea afecta grav munca înabataje ºi posturile rãmasevacante ar trebui ocupate tot cuspeciliºti. Responsabilii de laSocietatea de Închideri de Minespun, însã, cã totul este luat încalcul ºi situaþia va fi gestionatãcorespunzãtor. „Noi, condu-cerea, am fãcut noi organi-grame, în colaborare cu direcþiatehnicã, prin care sã diminuãmefectele acestei disponibilizãri.Sã nu fie afectate veniturilesocietãþii, deci toate posturilecare vor pleca din sistem sã nu afecteze buna organizare ºiveniturile societãþii”, a conchisdirectorul Societãþii Naþionalede Închideri de Mine din ValeaJiului.

Minele Petrila, Paroºeni ºiUricani intrã în programul deînchidere ºi ecologizare din2018, iar pânã atunci, anual sevor face disponibilizãri, aºa cums-a decis anterior prin decizia787 a Uniunii Europene.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Minerii de la închideri, se trecpe listele de disponibilizare

Dacã dispare undepartament sau un setde atribuþii pe care leavea acesta, femeilevictime ale violenþei nudispar ºi ele pe drumulspre altã instituþie. Eledevin cazuri, statisticisau chiar mai rãu, unnume pe o bucatã delemn. Poate cãOrdonanþa din martieinstituia omiterea violenþei în familie însperanþa cã problemava dispãrea ºi ea, însãacest lucru nu s-aîntâmplat. Cazuri cufemei agresate de soþisau parteneri au conti-nuat sã aparã înpaginile ziarelor. ªi, cutoate acestea,Ordonanþa omiterii nuse opreºte aici. În urmãcu câteva sãptãmâni,22 de organizaþii non-guvernamentale lansauo scrisoare deschisãadresatã ministruluiMuncii, ProtecþieiSociale, Familiei ºi

Persoanelor Vârstnice,în care atrãgeau atenþiaasupra unei situaþii decrizã privind lipsa degestionare ºi coor-donare instituþionalã lanivel central ºi guverna-mental în domeniul prevenirii ºi combateriiviolenþei în familie.Astãzi, dupã publicareaîn Monitorul Oficial aactului normativ deorganizare ºifuncþionare a nou înfi-inþatului Departamentpentru Egalitatea de

ªanse între Femei ºiBãrbaþi, iniþiatorii acþiu-nii subliniazã în contin-uare faptul cã acesta nupreia funcþiile ºi atribuþi-ile de prevenire ºi combatere a violenþei înfamilie, prelungind astfel starea de crizã în

care ne aflãm. „Efectulnegativ, atrage atenþiaMihaela Sãsãrman,preºedintele AsociaþieiTranscena, iniþiatorulscrisorii, este faptul cãStrategia naþionalã pentru prevenirea ºicombaterea fenomenu-lui violenþei în familiepentru perioada 2013-2017 ºi Planul opera-þional pentru imple-mentarea Strategieinaþionale pentru pre-venirea ºi combatereafenomenului violenþei în

familie pentru perioada2013-2017 aprobatãprin HG nr. 1156 din27 noiembrie 2012 vorfi imposibil de imple-mentat”. Absenþa unuiorganism învestit cuautoritatea ºi curesursele necesare pen-tru coordonare, moni-torizare ºi control vaduce la „atomizareareþelei de suport pentruvictime în sub-structurisau unitãþi variate localece nu vor putea oferituturor cetãþenilor accesul la servicii decalitatea prevãzutã delege”. Mai mult, sublini-azã semnatarii scrisorii,o serie de mãsuri ca:modificarea ºi com-pletarea cadrului legisla-tiv existent în domeniu,elaborarea uneimetodologii unitare deevaluare a riscurilor lacare este supusã victi-ma violenþei în familieºi a violenþei asupracopilului, a programelornaþionale destinate pre-venirii ºi combaterii vio-lenþei în familie, consti-tuirea unui subcomitetde lucru permanentpentru violenþa în fami-lie la nivelul MinisteruluiMuncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºi

Persoanelor Vârstnice,unele dintre acesteaavând ca termen limitãanul 2013 sau 2014,nu vor putea fi implementate. Printrimiterea, alãturi descrisoarea deschisã aunor propuneri de com-pletare a HotãrâriiGuvernamentale 250din 2014 privind orga-nizarea si funcþionareaDepartamentului pentruEgalitate de ªanse întreFemei ºi Bãrbaþi, iniþia-torii acþiunii îºi afirmãîn continuare disponibi-litatea pentru funda-

mentarea unui partene-riat solid cu MMFPSPVîn vederea îmbunãtãþiriicadrului legislativ. Crizaîn care ne aflãm este cuatât mai gravã cu cât ease desfãºoarã în contex-tul în care România ademarat procesul desemnare ºi ratificare aConvenþiei ConsiliuluiEuropei privind pre-venirea ºi combatereaviolenþei împotrivafemeilor ºi a violenþeidomestice de laIstanbul, ºi care va intraîn vigoare de la 1august 2014.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

“În urmanumeroaselor intervenþiiºi a susþinerii pe caream primit-o din parteaunor factori de decizie

am primit un rãspunsfavorabil pentrufinanþarea lucrãrilornecesare din parteaCNI, asta pentru cã

Ministerul Educaþiei ne-a anunþat cã nu arebani. Va trebui sãîntocmim unele acte ºidocumente referitoarela terenul aferent sãlii,acordul de transmitereîn folosinþã gratuitã aterenului ºi clãdirii,diferite protocoale, cer-tificatul de urbanism sauun angajament alInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara.Deja am discutat cu pri-marul Tiberiu Iacob –

Ridzi care este deaccord sã ne sprijine cutot ceea ce este necesarpentru aceastã reabil-itare. Teoretic, ar trebuisã încep lucrãrile azi-mâine, mai exact înacest an. Important estecã am început sã facemprimii paºi”, a declaratZoltan Toth, directorClubul Sportiv ªcolarPetroºani.

Sala Sporturilor dinPetroºani a fost inaugu-ratã în anul 1986. De

atunci, ºi pânã înprezent, nu au fostefectuate lucrãri dereabilitare generalã aacesteia. “Niciodatã înaceºti 28 de ani nu s-aprocedat la o modern-izare completã. Am maifãcut noi câtevareparaþii dar, pentru cãnu am avut prea mulþibani, lucrãrile au fostfãcute doar pe ici-colo.Datoritã condiþiilorimproprii, pe timp deiarnã, sala nu mai puteafi folositã. Sper ca iarnaviitoare sã nu ne maiprindã în condiþiileactuale”, a mai spusZoltan Toth.

Suma necesarã pen-tru modernizarea ºireabilitarea sãlii ar fi deaproximativ 18 miliardede lei vechi. În cazul încare CNI va alocamãcar o parte din aceºtibani, lucrãrile ar urmasã demareze chiar înacest an.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Pe ce îºi cheltuiesc baniitinerii români?

A dolescenþii care ies înoraº, într-un club, chel-

tuiesc între 50 ºi 100 de leipe bãuturi alcoolice, þigãri ºimâncare. Fetele cheltuiescmai degrabã la ieºirile lapizza, fast-food sau la o cafe-nea, între 10 si 50 de lei.

Tinerii adulþi cu vârstecuprinse între 19 ºi 24 de ani aulunar cheltuieli lunare totale de1.018 lei, din care cea mai mareparte (194 de lei) se duc peîmbrãcãminte, mâncare (153 delei), utilitãþi (127 de lei) ºi cabluTV, internet (81 de lei), se aratãîn studiul Financial Behaviour:Bugetul de venituri ºi cheltuieli alnativilor digitali din România,

realizat de 1424, primul instru-ment online din România spe-cializat în mãsurarea atitudinilor,opiniilor ºi obiceiurilor nativilordigitali ºi compania de cercetarede piaþã Cult Market Research.În ceea ce îi priveºte pe ado-lescenþii cu vârste cuprinse între14 ºi 18 ani, din studiu reiese cãaceºtia tind sã cheltuiascã maimult decât câºtigã. Au cheltuielilunare de 421 de lei, din care

115 lei îi alocã pentru mâncare,60 de lei pe îmbrãcãminte ºi 55 de lei pe distracþie digitalãprecum jocuri, muzicã sau altehobby-uri. Pentru ieºitul cu prietenii în oraº, aceºtia rezervãlunar în jur de 55 de lei. Ei auvenituri medii lunare în valoarede 346 de lei, din care 42%bani de la pãrinþi, 16% din ajutoare sociale ºi 12% dinmunca proprie.

U n angajat pierde zilnicîn jur de 1,7 ore

(dintr-un program de lucrude 8,5 ore) pe Internet, ziuapreferatã pentru activitãþiextra-job fiind vineri, iarintervalul orar este 15,00-17,00, conform unui studiuefectuat de specialiºtii înHR de la WorkTack.

Studiul semnaleazã cã, înultimul timp, companiile se con-fruntã din ce în ce mai mult cuprobleme organizatorice careafecteazã bunul mers al activi-tãþii, una dintre probleme fiindaccesarea site-urilor desocializare (Facebook, LinkedINetc) ºi a altor site-uri care nu auvreo legãturã cu activitatea deserviciu.

Una dintre probleme constãîn accesarea site-urilor desocializare (Facebook, LinkedINetc) ºi a altor site-uri care nu auvreo legãturã cu activitatea deserviciu. Trãind în era comu-nicãrii ºi a informaþiei ºi avândacces uºor la Internet, fie pe laptop, telefon, tablete sau altegadget-uri, angajaþii pur ºi sim-plu ‘uitã’ sã lucreze ºi preferã sãse concentreze pe activitãþi per-sonale, în detrimentul celor pro-

fesionale. Un status nou peFacebook, un Like, un Share,un Tweet nou, o fotografie pin-uitã pe Pinterest sau reblogatã pe Tumblr ºi uite aºatimpul alocat activitãþilor de lucruscade dramatic, menþioneazã

specialiºtii în HR. În medie, unangajat pierde în jur de 1,7 ore(dintr-un program de lucru de8,5 ore) pe zi, pe Internet, conform unui studiu al celor dela Salary.com, efectuat pe uneºantion de 2.057 de respon-denþi. Discuþiile cu prietenii saumembrii familiei, vizionareafilmuleþelor sau a diverselorfotografii care circulã online,cumpãrãturile online, cititul presei ºi jocurile sunt princi-palele distracþii la locul de muncãpentru mai mult de 40% dinsalariaþii care au acces laInternet la locul de muncã. Undetaliu important care a reieºitdin studiul Salary a fost acela alzilelor în care se munceºte, înmedie, cel mai puþin.

Sala Sporturilor va fi, în sfârºit, modernizatã!D acã Ministerul Educaþiei nu are

bani, Compania Naþionalã deInvestiþii a decis sã investeascã în reabi-litarea Sãlii Sporturilor din Petroºani. Înaceastã sãptãmânã, reprezentanþii insti-tuþiei din capitala Vãii Jiului trebuie sãprezinte o listã cu lucrãrile care necesitãalocarea urgentã a unor sume de bani.

Cât timp pierde un angajat cu Internetul ºi ce site-uri taie cheful de muncã

Ce se întâmplã cu victimele violenþei în familiecând guvernul se joacã de-a uitarea

S e schimbã o lege, dispar instituþii, suntanulaþi ani de muncã, susþinere, analizã,

monitorizare fãcutã de organizaþii non-guver-namentale sau chiar de instituþii ale statului.Ce legãturã are povestea cu viaþa oamenilor?Niciuna. Poate cã în poveºti tragediile pot fiºterse într-o clipã. În viaþa realã nu e aºa.

MaximilianGÂNJU

Organizaþiile demediu aratã pericolulprezentat de folosireacianurilor pentruextracþia metalelorporeþioase, însãlocurile de muncã noucreate sunt un bunmotiv pentru primariºi comunitãþi sãaccepte exploatãrile.În judeþul nostruperimetrele care vor fiscoase la licitaþie suntauro-argentifere saupolimetalice: Troiþa-Piþiguº (cu o suprafaþã

de 2,324 km pãtraþi)ºi Certej Nord (8,384km pãtraþi).

Ofertele pentrunoua licitaþie organiza-tã de ANRM vorputea fi depuse pânãpe 14 august, iar pe20 august vor fi aflate

firmele carevor conce-sionaterenurile, iar

localitãþile pe teritoriulcãrora se aflã perime-trele auro-argentiferesau polimetalicescoase la licitaþie suntBãiþa ºi Certejul deSus.

“Nu am auzit nimic.Ar fi locuri de muncã,ar mai fi puþinã acþi-une pe aici. În zonanoastrã minierã, estefoarte greu. Dar la noi

nu a fost vorba deaurifere. Sunt oamenicare ar mai aveanevoie de 2-3-5 anipentru a putea ieºi lapensie. Eu nu sunt deacord cu propagandaîmpotriva mineritului,eu sunt pentru miner-it. Cu cianuri. Nu totaºa s-a fãcut ºi pânãacum?”, a declarat pri-marul comunei Bãiþa,Damian Diniº.

E xploatãri înzone

protejate

Mining WatchRomânia condamnãacordarea acestorperimetre în lipsa uneidezbateri publice.Organizaþia aratã cã încazul perimetrelorTroiþa Piþiguº ºi CertejNord, acestea sesuprapun în totalitatepeste situl Natura2000 – SPA MunþiiMetaliferi ceea ce faceimposibilã, în cazul

dezvoltãrii unorproiecte miniere, con-servarea speciilor pro-tejate sub DirectiveleHabitate ºi Pãsãri.Acordarea acestorpermise fãrã con-sultarea prealabilã acomunitãþilor vizateface dificilã prevenireaoricãror încãlcãri aledrepturilor la propri-etate, viaþã privatã ºimediu curat ale cetãþe-nilor din zonelepotenþial afectate dedemararea de activitãþiminiere. Dezvoltareadurabilã a comu-nitãþilor locale dinzonele propuse pentruactivitãþi miniere, deºi

puternic influenþatã,rãmâne nesemnifica-tivã în decizia deautorizare incipientã aunui viitor proiectminier. Prin presiuneaasupra autoritãþilorlocale, precum ºi prinblocarea administra-tivã ºi economicã aunor vaste zonedeclarate mono-indus-triale, companiileminiere atenteazã con-stant la drepturile laproprietate, viaþã pri-vatã ºi mediu sãnãtosale locuitorilor dinzonele de impact maiaratã Mining WatchRomânia.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Diana MITRACHE

Totuºi, cei de la CEHau gândit un sistem princare sã le dea înapoi dato-ria. „Suntem într-o dis-cuþie cu conducerea CEHcu privire la reeºalonareaacestor datorii.

Este vorba despre sumade 27 de milioane, trecutã

de data de scadenþã, pecare încercãm sã oreeºalonãm într-operioadã de un an de zile,perioadã în care, sperãmca mãsurile de redresareaa CEH sã ne conducã larecuperarea creanþelor.

Ei ne-au trimis o primãformã de reeºalonare, pecare eu trebuie sã o discut

cu CA, sã primesc accep-tul ºi o vom aplica în con-secinþã, dupã o discuþie înprealabil”, a declarat AurelAnghel, directorul generalal SNÎMVJ.

Minele neviabile

Paroºeni, Petrila ºi Uricaniscot cãrbune pe care îlvând ComplexuluiEnergetic Hunedoara cu55 de lei pe gigacalorie,iar datoriile ºi penalitãþilecresc de la o lunã la alta.

Datoriile CEH, reeºalonate cãtre SNIM

D atoriile pe care Complexul EnergeticHunedoara le are cãtre Societatea

de Închideri de Mine din Valea Jiului vorfi achitate, dar eºalonat. Asta spune acumdirectorul de SNÎMVJ, care aºteaptã,însã, ca directorul Aurel Niculescu de laComplexul Energetic Hunedoara sãreuºeascã sã redreseze compania.

Licitaþie pentru perimetrele de la Bãiþa ºi Certejul de Sus

A genþia Naþionalã pentru Resurse Mineraleintenþioneazã scoaterea la licitaþie a nu mai puþin de

24 de suprafeþe pe care sã fie demaratã activitatea deexplorare a zãcãmintelor. În cazul a patru dintre ele,firmele concesionare vor cãuta minereuri polimetalice ºiauro-argentifere, iar tehnologia utilizatã ar putea fi tot ceape bazã de cianuri cum se intenþioneazã la Roºia Montanã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014 Minerit 11

Monika BACIU

Asta deºi în bugetulde venituri ºi cheltuieliaprobat de Guvern nusunt cuprinse aseme-nea sume. În tot acesttimp, sindicatele spuncã s-a mai încercattrecerea personaluluidin minerit în adminis-traþie însã acest lucrunu este posibil.

“De aceastã prob-lemã ne-am lovit defoarte multe ori înultimii ani pentru cãde câte ori a trebuit sãse procedeze la o legecare ne trimitea cãtresectoarele din adminis-traþiile publice, neasimilau cu acestea.Noi suntem o soci-etate comercialã careluat naºtere pe legea31, avem bugetul pro-priu, nu beneficiem de

sume de la bugetul destat, suntem ca oricesocietate comercialãcare lucreazã înRomânia. Nu are nicioingerinþã legea careguverneazã activitãþilepublice cu societateacomercialã”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Sindicaliºtii susþincã anul acesta nu vorexista disponibilizãri laCEH, mai ales þinândcont de faptul cãbugetul nu cuprindesume compensatorii.

“Nu vom face aces-te disponibilizãri, noiam negociat în con-tractul colectiv demuncã sumele com-pensatorii pe careaceºtia le vor primiîntr-o astfel de eventu-alitate ºi pânã ce aces-

te sume nu vor firegãsite în bugetulsocietãþii sub nicioformã nu se va proce-da la o concedierecolectivã”, a mai sub-liniat Nica.

“Trebuie sã evi-denþiem faptul cã seimpune necondiþionatrestructurarea soci-etãþii, urmând a fiaplicate programe dereducere a activitãþiipentru perioadele încare preþurile de vân-zare a MWH-ului pepiaþa de energie suntfoarte mici, ceea ceduce la pierderi foartemari precum ºi pro-grame de disponibi-lizare a unor categoriide personal. Acesteprograme absolutnecesare se vor realizaîn cel mai profesionistmod posibil, pornind

în mod logic ºi normalde la ccriteriul efi-cienþei, dar þinândcont în acelaºi timp ºide aspectele de ordinsocial si, dupã con-sultarea sindicatelor, îndeplinã legalitate. Înacest sens se vor face

toate demersurilenecesare în vedereaincluderii SocietãþiiComplexului EnergeticHunedoara SA în listaunitãþilor reclasificateîn sectorul adminis-traþiei publice în ved-erea beneficerii desalarii compensatoriide cãtre personaluldisponibilizat condormOUG

36\30.04.2013”, semai arãta în documentcelor de laDepartamentul pentruEnergie.

Bugetul CEH apro-bat de Guvern esteunul structurat pepierderi. Cei de laCEH cautã soluþii deredresare prin reduc-erea cheltuielilor.

MaximilianGÂNJU

Analizele de labora-tor au arãtat cã apafolositã la pensiuneconþinea mai multebacterii, între care ºiE.coli.

”Testele de încãrcã-turã microbiologicãale apei sunt necore-spunzãtoare ºi nucorespund legislaþiei

în vigoare în ceea cepriveºte indicatoriimicrobiologici de con-taminare a apei.

Apa este nepota-bilã în unitatearespectivã, iar în acestcaz a fost identificatãbacteria Eschierichiacoli (E.coli, n.r.)”, aprecizat purtãtorul decuvânt al Direcþiei deSãnãtate PublicãHunedoara, dr.Cecilia Birãu. Potrivitacesteia doar apa dela pensiune ar prezen-ta aceste probleme,iar cea de la reþeauapublicã a oraºului esteîn parametrii normali

din punct de vederesanitar.

Peste 40 de copii,aflaþi în tabãrã la opensiune din oraºulHaþeg, au avut nevoiede îngrijiri medicalemiercuri ºi joi dupã ceau mâncat la pensi-unea în care erau

cazaþi, fiind suspecþide o toxiinfecþie ali-mentarã.

Nouã copii aurãmas internaþi în spi-tal pânã vineri, cândau fost externaþi perãspundereapãrinþilor. Grupul decopii a plecat vinerispre casã, majoritateafiind elevi dinBucureºti. Inspectorii,în funcþie de rezul-tatele cumulate aleanalizelor pentru pro-bele ce au fost prele-vate din mâncare, vordecide ce alte mãsurise impun.

La începutul anilor2000, CFR Marfã erasingurul operator detransport de marfã pecalea feratã ºi aveaaproape 30.000 desalariaþi, se aratã într-o analizã Capital.ro.

Dupã cinci ani,perioadã în care auintrat pe aceastã piaþãoperatorii privaþi,compania a pierdutpeste 20% din cotã,renunþând la o treimedin salariaþi. În urmãcu doi ani, conformdatelor ConsiliuluiConcurenþei, cota de

piaþã a CFR Marfãscãzuse sub 49%, iarnumãrul de angajaþi acoborât sub 10.000.

De-a lungul anilor,CFR Marfã a fost

cãpuºatã atât din inte-rior, cât ºi din exteri-or. Iar lucrurile suntdeja cunoscute: direc-tori plecaþi la con-curenþã - ºi nu singuri,ci cu douã-trei con-tracte în buzunar,management defectu-

os ºi starea infrastruc-turii rutiere.

Mai trebuie precizatfaptul cã toate politi-cile autoritãþilor cen-

trale au fost în avanta-jul transportului rutier,în detrimentul cãii fer-ate. Ultimul exempluîn acest sens estechiar deciziaGuvernului Ponta de aînapoia transportato-rilor rutieri o parte dinacciza la carburanþi,introdusã de la 1aprilie 2014 cu scopul„declarat" de modern-izare a infrastructuriirutiere.

Conducerea com-paniei a anunþat zileletrecute cã a demaratprocedurile dedisponibilizare a numai puþin de 2.500de salariaþi, urmândca personalul sãajungã la 6.000 deangajaþi. La începutulanului 2000, la CFRMarfã erau aproape30.000 de salariaþi.

Sursa: Gds.ro

CFR Marfã, aproape în insolvenþã

O peratorul naþional de trans-port feroviar de marfã se

îndreaptã cu paºi repezi spre insolvenþã. Cauza, spun specialiºtii,este managementul defectuos ºi dedeciziile autoritãþilor din ultimii doiani, potrivit realitatea.net.

Apa infestatã la pensiunea din Haþeg

Î n urma analizelor de laboratorinspectorii de la DSV ºi DSP

Hunedoara au stabilit cã eleviiaflaþi în excursie ºi cazaþi la opensiune din zona Haþeg, s-auîmbolnãvit din cauza apei folositãla bucãtãrie ºi care era infestatãcu bacteria E.coli.

Transferul personalului de la CEH pe legeaadministraþiei publice, imposibilã

R eprezentanþii Departamentului pentru Energievor disponibilizãri la CEH, iar sindicatele nu. Cei

de la Departamentul pentru Energie susþin cã suntluate în calcul eventualele disponbilizãri cu încadrareapersonalului în legea funcþionarilor publici.

Estimarea este real-izatã folosind produse-le numerice aleCentrului europeanpentru prognoze pemedie duratã(ECMWF) de laReading, Anglia. Suntprognozate tempera-turile maxime ºi min-ime, mediate pentrufiecare regiune a þãriiºi adaptate local cumodele statistice ºisunt indicate perioad-ele cu probabilitateacea mai ridicatã deapariþie a precipitaþi-ilor.

T ransilvania

De la aproximativ29 de grade, înprimele trei zile aleintervalului, mediatemperaturilormaxime va marca oscãdere de aproxima-tiv 5 grade în data de10 iulie ºi se vamenþine la valorimedii de 23...24 degrade pânã la sfârºitulprimei sãptãmâni deprognozã, ceea ce vacaracteriza o vremerãcoroasã. Pe parcur-sul celei de-a douasãptãmâni, tempera-turile diurne vor creºteuºor, de la o zi la alta,ajungând, în medie,spre 27...28 de gradeîn jurul datei de 20iulie. Valorile termicenocturne vor aveaacelaºi parcurs, cucele mai calde nopþi laînceputul intervalului,când se vor înregistra,în medie, aproximativ15 grade ºi cele maireci în intervalul 11 –15 iulie, când mediase va situa în jurul val-orii de 12 grade.Probabilitatea deapariþie a averselor vafi ridicatã pe tot par-cursul celor douã sãp-tãmâni de prognozã,

dar în perioada 9 –16 iulie acestea vor fipe arii mai extinse ºitemporar mai însem-nate cantitativ.

M oldova

Maximele termicevor marca o scãdere,de la valori medii de29...30 de grade înperioada 7 - 9 iuliespre aproximativ 24de grade în ultimeledouã zile ale primeisãptãmâni de prog-nozã. Valorile noc-turne vor avea oevoluþie asemãnã-toare, respectiv descãdere de la medii de16...17 grade înprimele patru nopþispre 14 grade, înmedie, în jurul dateide 13 - 14 iulie. Apoi,pânã la sfârºitul inter-valului de prognozã,vremea se va încãlzi,uºor ºi treptat, astfelcã mediile maximelorvor atinge 29 degrade, iar cea a min-imelor, 16grade.Probabilitateapentru averse, tempo-rar, posibil, maiînsemnate cantitativ,va fi mai mare înintervalul 9 - 13 iulieºi din nou în juruldatei de 15 iulie. Înrest, doar izolat vor fiploi slabe de scurtãduratã.

D obrogea

Atât valorile ter-mice diurne, cât ºicele nocturne vor aveao evoluþie similarã: vorscãdea uºor ºi treptatîn prima sãptãmânã,pentru ca în cea de-adoua sã creascã de lao zi la alta. Astfel, înmedie, maximele ter-mice vor oscila între29 ºi 26 de grade, iar

cele minime între 19ºi 17grade.Probabilitateade apariþie a ploilor descurtã duratã, însoþitede descãrcãri electrice,va fi mai mare înintervalul 10 - 13 iulie

ºi din nou în juruldatei de 15 iulie. Înrest, doar izolat ºitrecãtor va ploua slab.

O ltenia

Temperaturilemaxime vor caracteri-za, pânã în data de 9iunie, o vreme cãl-duroasã, cu valorimedii de 30 ... 31 degrade. Apoi, acesteavor scãdea ºi pânã lasfârºitul primei sãp-tãmâni de prognozãnu vor mai depãºi, înmedie, 25...26 degrade. Începând dindata de 14 iulie ºipânã la sfârºitul inter-valului, valorile ter-mice diurne vor creºteuºor ºi treptat,devenind normalepentru data din calen-dar, respectiv 28...30de grade, în medie, lascara întregii regiuni.Valorile termice noc-turne vor avea oevoluþie similarã ºi vorvaria, în medie, de la18 grade spre 15grade.Probabilitateapentru averse, tempo-rar mai însemnatecantitativ, va fi maimare în intervalul 8 -

13 iulie ºi din nou înjurul datei de 15 iulie.În rest, doar pe spaþiirestrânse vor fi ploislabe, de scurtãduratã.

L a munte

Media tempera-turilor maxime vamarca o scãdere sem-nificativã, de la aproxi-mativ 21 de grade înprimele trei zile aleintervalului, pânã la15 grade în perioada10 – 14 iulie. În cea

de a doua sãptãmânã,valorile termice diurnevor creºte uºor ºi trep-tat ºi vor ajunge la omedie de 20...21 degrade, la sfârºitul celordouã sãptãmâni deprognozã. Minimeletermice vor avea oevoluþie asemãnã-toare, cu cele maicalde nopþi laînceputul ºi sfârºitulintervalului, când sevor înregistra, înmedie, aproximativ 12grade ºi cu cele mairãcoroase nopþi înperioada 11 - 14 iulie,când vor fi în jur de 8grade.Temporar sevor semnala averse înfiecare zi, dar mai alesîn perioada 9 – 15iunie, când vor fiintervale cu o proba-bilitate mai mare de ase înregistra cantitãþiimportante de apã, pespaþii mai extinse.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã cremã

de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o

ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Vremea se rãceºte ºi revin ploile

A dministraþia Naþionalã de Me-teorologie a realizat o estimare

a evoluþiei valorilor termice ºi a pre-cipitaþiilor în intervalul 7 - 13 iulie,pentru toate regiunile din þarã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie2014 Actualitate 13

Monika BACIUMircea NISTOR

T eoreticuldin

Petroºani l-adetronat peDecebal din Deva

Dacã bãtãlia pejudeþ se dã mereu întreColegiul NaþionalDecebal din Deva ºiColegiul NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani, de aceastãdatã din confruntareînvingãtori au ieºit ceide la Petroºani. Ladouã licee din judeþ,promovabilitatea laexamenul maturitãþiieste de 100%. Estevorba de ColegiulNaþional MihaiEminescu dinPetroºani ºi la LiceulTehnologic OrtodoxPrislop.

“Sincerã sã fiu, neaºteptam la acest pro-centaj de 100%, pen-tru cã am demaratpregãtirea suplimenta-rã a elevilor noºtri încãdin luna septembrie aanului trecut.Menþionez ºi faptul cãla cele douã simulãri

ale examenului eleviinoºtri au obþinut rezul-tate foarte bune.Suntem mulþumiþi deacest rezultat foartebun obþinut la exam-enul de Bacalaureatdin aceastã varã dar nedorim ca, pe viitor, sãobþinem ºi o ridicare anotelor. Oricum, amdovedit din nou cã sun-tem cel mai bun liceudin Valea Jiului”, adeclarat DanielaCiontescu, directorulColegiului Naþional“Mihai Eminescu” dinPetroºani.

În Valea Jiului, unadintre cele mai marimedii la acest examen,a fost obþinutã de oelevã domiciliatã înPetrila, care a urmatcursurile la liceul teo-retic din Petroºani.“Mã aºteptam sã obþino medie foarte bunãaºa cã, pentru mine,nu a fost o surprizã. Pemai departe îmi dorescsã urmez cursurile uneifacultãþi din Cluj”, adeclarat Roxana Nistor.

În general, cei maimulþi dintre tineriiabsolvenþi ai Bac-uluidin Valea Jiului ar dorisã urmeze cursurileunei facultãþi din þarã.

Cluj-Napoca a fostlocalitatea cea mai despomenitã. „Nu vreausã plec din þarã ci îmidoresc sã merg la ofacultate din Cluj. Înceea ce priveºte exam-enul propriu-zis pot sãspun cã a fost unuluºor. Asta pentru cãm-am pregãtit foartebine iar subiectele nuau fost unele foartedificile”, a spus AlinaPatrici. „Voi ajunge, ºieu, tot la Cluj.Deocamdatã, însã, num-am decis ce facul-tate voi urma. Oricum,nu vreau sã plec dinþarã. Voi face acest pasdoar dacã nu-mi voigãsi un loc de muncãaici, acasã”, a precizatºi Lavinia Pop.

La aceastã sesiune aexamenului de bacalau-

reat niciun can-didat nu a reuºitsã obþinã media10. cea maimare medie lanivelul judeþuluia fost de 9,91,aceasta fiindobþinutã de RaulMihaiPetrucean,absolvent alColegiuluiNaþional Avram Iancudin Brad. A douamedie pe judeþ îiaparþie unui elev dinPetroºani, Ana MariaCãlina, absolventã aColegiului EconomicHermes, care a reuºitsã obþinã o medie de9,90.

A proape 100 de note de 10

La nivelul judeþului98 de candidaþi la exa-menul de bacalaureatau reuºit sã obþinãnota 10 la una dintre

disciplinele la care aususþinut probele. Doiabsolvenþi hunedoreniau obþinut nota 10 laLimba ºi LiteraturaRomânã. În ceea cepriveºte proba obliga-torie a profilului, s-auînregistrat 13 note de10 la istorie ºi 74 denote de 10 la matem-aticã. La ultima probãdin concurs, testareacunoºtinþelor absol-venþilor la proba laalegere a profilului ºispecializãrii, la niveluljudeþului s-au înregis-

trat 9 note de 10, din-tre care cinci lageografie, una la log-icã, una la psihologie ºialte douã la sociologie.

Pe ansamblul judeþu-lui Hunedoara, pro-movabilitatea la exam-enul de Bacalaureat afost de 56%. Eleviicare nu au promovatexamenul în primasesiune mai au o ºansãla cea din toamnã.Probele scrise la adoua sesiune urmeazãa debuta în data de 25august.

Mircea NISTOR

Pentru a beneficiade acest ajutor finan-ciar, absolvenþii tre-buie sã se înscrie întermen de 60 de zile,de la data absolvirii,ca persoane aflate încãutarea unui loc demuncã. Înscrierile se

pot face doar laagenþia de ocupare aforþei de muncã peraza cãreia îºi audomiciliul.

Documentele nece-sare pentru obþinereaindemnizaþiei deºomer sunt: actul deidentitate (în originalºi copie), o adeverinþãmedicalã cu menþi-unea cã sunt clinicsãnãtoºi sau cã aueventuale restricþiimedicale, actele destudii ºi calificare pre-cum ºi adeverinþa dincare sã rezulteabsolvirea formei deînvãþãmânt.

Bac 2014

Decebal, detronat de Eminescu

56%din absolvenþii de liceuau promovat examenul de

bacalaureat în judeþul Hunedoara.56,21 la sutã dintre absolvenþii deliceu din judeþul Hunedoara care au susþinut Bacalaureatul au promovat examenul.

A bsolvenþii claselor a 12-a care nu doresc sã maicontinue ºcoala pot beneficia de un ajutor finan-

ciar. Indemnizaþia de ºomaj este acordatã pe operioadã de 6 luni ºi are valoarea de 250 de lei. Pânãîn prezent, în Petroºani, 9 adolescenþi ºi-au depusactele necesare pentru a se transforma în ºomeri.

ªomaj pentru absolvenþi

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã vã ieºiþidin fire cauza unui partener deafaceri. Faptul cã aveþi pãreridiferite nu trebuie sã vãîmpiedice sã analizaþi situaþia culuciditate ºi luaþi o decizie decomun acord. Nu vã revãrsaþinervii acasã!

Dimineaþa intervin evenimenteneprevãzute, care vã obligã sã vãschimbaþi planurile. Nu vã faceþiiluzii cu privire la o afacere cepare promiþãtoare la primavedere! Nu luaþi decizii impor-tante ºi pãstraþi-vã calmul.

Vã iritã faptul cã aveþi problemela locul de muncã ºi cã nimeni nuse gândeºte sã vã ofere o mânãde ajutor. Stãpâniþi-vã nervii,pentru cã riscaþi sã spuneþilucruri pe care le veþi regreta.Dupã-amiazã, s-ar putea sã aflaþicã un prieten a avut un accident.

Se pare cã nu vã înþelegeþi preabine cu ºeful direct. Fiþi prudent.Sunt slabe speranþe sã aveþicâºtig de cauzã. Fiþi mai atentcu partenerul de viaþã! Ar fibine sã vã odihniþi mai mult.

Dimineaþa sunteþi bucuros sãaflaþi cã vi se confirmã, în sfârºit,cã urmeazã sã plecaþi într-o cãlã-torie de afaceri. S-ar putea capartenerul de viaþã sã nu fiedeloc încântat ºi nu este exclus sãvã batã gândul sã renunþaþi lacãlãtorie.

Dimineaþa vã merge foarte bine,dar dupã-amiazã s-ar putea capartenerul de viaþã sã vãreproºeze cã aþi cheltuit preamult sau cã aþi întârziat.Stãpâniþi-vã, pentru a nu ten-siona atmosfera.

S-ar putea sã vã treziþi în mijloculunui scandal, iscat din cauza bâr-felor unei colege. Încercaþi sã vãcalmaþi! Nu puteþi lãmuri situaþia,dacã sunteþi nervos. Aveþi maimultã rãbdare cu cei din jur.

Evitaþi deplasãrile cu maºina.Existã riscul sã faceþi un acci-dent. Dacã nu aveþi încotro, fiþifoarte prudent! Este indicat sãvã abþineþi de la speculaþii, pen-tru cã puteþi pierde sume mari.

Reuºiþi sã demaraþi o afacere.Pentru ca succesul sã fie deplin,temperaþi-vã tendinþa de a criticape toatã lumea. Discutaþi calmcolegii ºi cu partenerul de viaþã,ca sã evitaþi orice disputã!

Este posibil sã vã supãraþi pe unprieten pentru cã nu vã dã unîmprumut aºa cum a promis. Nuvã grãbiþi sã îi reproºaþi! Estevorba doar de o întârziere, dinmotive obiective.

Pe plan profesional, culegeþiroadele eforturilor din ultimavreme. Doriþi sã vã afirmaþi ºi însocietate, dar atmosfera tension-atã din jur nu vã este favorabilã.Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºipetrecerile.

Este posibil sã aveþi o disputã cuºefii ºi, din cauza aceasta, sã numai plecaþi într-o delegaþie. Nueste exclus sã vã certaþi ºi cu uncoleg. Vã iritã lipsa banilor, iaroboseala acumulatã vã face ºimai nervos. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Interes general 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 Pe scurt despre orice19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House22:00 Studio FIFA WorldCup 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Misterele din Avalon13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rocket Gibraltar17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Lupta cu demonii22:30 ªtirile Pro TV23:05 Jane ºi Maura

10:30 Fete de mãritat 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Ieºind la luminã17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Jaf în plinã zi

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Sã v-amintiþiDuminica... 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Abisul pasiunii 16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Retrospectiva RealMadrid15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Antrenament tactic22:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 2014 Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800

mp în zona parc Brãdet. Contact0727.150.264 Preþ negociabil.

Domeniile cu celemai mari scãderi ºicele mai mari creºteriale salariilor.

În luna mai 2014,în majoritatea activ-itãþilor din sectoruleconomic, nivelulcîºtigului salarialmediu net a fost maimic decît în lunaprecedentã cã urmarea acordãrii în lunaaprilie de premiiocazionale (inclusiv

pentru sãrbãtorile dePaºte), sume din profi-tul net, sume din altefonduri (inclusivtichete de masã ºitichete cadou),noteazã INS.

De asemenea,scãderile cîºtiguluisalarial mediu net seexplicã ºi prin nereal-izãrile de producþie oriîncasãrile mai mici(funcþie de contracte),precum ºi angajãrile

de personal cu cîºtig-uri salariale mici înunele activitãþi eco-nomice.

Cele mai semnifica-tive scãderi ale cîºtigu-lui salarial mediu nets-au înregistrat dupãcum urmeazã:

- cu 20,7% în inter-medieri financiare (cuexcepþia activitãþilorde asigurãri ºi ale fon-durilor de pensii) ;

- între 10,0% ºi17,5% în telecomuni-caþii, extracþia cãr-bunelui superior ºiinferior, activitãþi auxil-iare intermedierilorfinanciare (inclusivactivitãþi de asigurareºi fonduri de pensii),extracþia minereurilormetalifere, colectareaºi epurarea apeloruzate;

- între 8,0% ºi10,0% în fabricareaaltor mijloace detransport, fabricareaaltor produse din min-erale nemetalice,

activitãþi de asigurãri,reasigurãri ºi ale fon-durilor de pensii (cuexcepþia celor din sis-temul public de asig-urãri sociale), fabri-carea bãuturilor, trans-porturi aeriene;

- între 5,0% ºi8,0% în tipãrirea ºireproducerea pesuporturi a înreg-istrãrilor, depozitare ºiactivitãþi auxiliare pen-tru transport, fabri-carea hîrtiei ºi a pro-duselor din hîrtie,industria metalurgicã,comerþ cu ridicatã ºicu amãnuntul (inclusivrepararea autove-hiculelor ºi motoci-cletelor), captarea,tratarea ºi distribuþiaapei, transporturi peapã.

Creºterile cîºtiguluisalarial mediu net faþãde lunã precedentã au

fost determinate deacordarea primelorocazionale ºi asumelor din profitulnet, de realizãrile deproducþie ori încasãrilemai mari (funcþie decontracte).

Cele mai semnifica-tive creºteri ale cîºtigu-lui salarial mediu nets-au înregistrat dupãcum urmeazã:

- cu 28,8% înextracþia petroluluibrut ºi a gazelor natu-rale;

- între 4,0% ºi8,5% în activitãþi deservicii anexeextracþiei, fabricareaproduselor de cocserieºi a produselorobþinute din prelu-crarea þiþeiului, fabri-carea produselor dintutun, transporturi ter-estre ºi transporturiprin conducte;

- între 1,5% ºi2,5% în prelucrarealemnului, fabricareaproduselor din lemn ºiplutã (cu excepþiamobilei; fabricareaarticolelor din paie ºidin alte materiale veg-etale împletite), tãbã-cirea ºi finisareapieilor (inclusiv fabri-carea articolelor devoiaj ºi marochinãrie,harnaºamentelor ºiîncãlþãmintei;prepararea ºi vopsireablãnurilor), activitãþi deservicii administrativeºi servicii suport.

În sectorul bugetars-au înregistrat uºoarecreºteri ale cîºtiguluisalarial mediu net faþãde lunã precedentãastfel: învãþãmînt(1,9%), sãnãtate ºiasistenta socialã(0,4%), administraþiepublicã (0,2%).

O variantã ar fi cala externare, pacien-tul sã-i ofere medicu-lui ºi echipei sale orecompensã, dacã emulþumit de cum afost îngrijit, spuneDorel Sãndesc, secre-tar de stat în

Ministerul Sãnãtãþii.Cu alte cuvinte, baniioferiþi de pacienþi ºiastãzi pe sub mânãpentru a primi atenþiapersonalului medical,

nu vor mai fi consid-eraþi ºpagã, iar totulva fi legal.

“O variantã e capacientul sã poatã lafinalul externãrii, dacãapreciazã calitateaîngrijirilor oferite demedici, sã ofere ono-

rariul, sau o recompensã oficialã”,a mai declaratSãndesc într-o emisiune televizatã.

ªPAGA în spitale, la unpas sã devinã LEGALÃ

M inisterul Sãnãtãþii cautãsoluþii sã creascã veniturile

medicilor ºi personalului medical.ªi cum de la stat nu se poate, tot dela pacient trebuie luat.

Salarii mai mici în luna mai

C îºtigul salarial mediu nominal brut a fost de2.328 lei, în mai, cu 2,8% mai mic faþã de lunã

anterioarã. Similar, cîºtigul salarial mediu nominalnet a fost de 1.682 lei, în scãdere faþã de lunã precedentã cu 53 lei (-3,1%), potrivit datelorInstitutului Naþional de Statisticã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Iulie 201416 Life&Style

Experþii prevãd, înurma studiilor, cãtehnologia ºi biologiavor cunoaºte schim-bãri consid-

erabile, potrivit daily-mail.co.uk.

Demenþa vascãdea

Tot

mai multe cercetãriprivind acest domeniuvor fi realizate, iarnumãrul celor carevor suferi de demenþãva scãdea. De aseme-nea, vor apãreaîmbunãtãþiri pentrupersoanele care suferãde aceastã afecþiune.

Energia solarã,principala sursã deenergie de pe plan-etã

Metodele deobþinere, stocare ºiconvertire a energieisolare vor fi atât deavansate încât ener-gia solarã va deveniprincipala sursã deenergie de pe plan-

etã.Diabetul de

tip 1 va fiprevenit

Modificareagenomului uman vafi posibilã, iar acestlucru va determina

prevenirea anumitorboli, precum diabetul

de tipul 1.Nu se va mai

duce lipsã de mân-care

Datoritã progre-selor în domeniultehnologiilor de ilumi-nat ºi în cele aletehnicilor de imagis-ticã, combinate cumodificarea geneticãa culturilor, lipsa ali-mentelor ºi fluctuaþiilepreþurilor la acesteavor deveni de domeni-ul trecutului.

Transportul elec-tric aerian va fiposibil

Ingineriaaerospaþialã uºoarã ºinoile tehnologii debaterii vor alimentatransportul cuvehiculele electrice peuscat ºi în aer.Aeronavele micro-comerciale vor facecãlãtorii scurte. Pentruca acestea sã fie înmãsurã sã decoleze ºisã aterizeze pe spaþii

mult mai mici,obþinerea unei licenþede pilot ar putea finoua trecere la matu-ritate în secolul 21.

Totul va fi digitalDe la maºini ºi case

care rãspund la oricesolicitare a proprietar-ilor, la aparate caregândesc pentru ele,totul va fi digital."Imaginaþi-vã ziua încare întregul continentafrican va fi conectatdigital", scriu cercetã-torii. "Acest lucru seva întâmpla în 2025".

Ambalarea cumateriale obþinutedin petrol nu vamai exista

Ambalarea cumateriale celulozice,care sunt 100%biodegradabile, vaînlocui în întregimeambalarea cu materi-ale obþinute dinpetrol.

Tratamentelepentru cancer vor

avea foarte puþineefecte toxice

Dezvoltareamedicamentelor vaface ca efectele toxiceale tratamentelor pen-tru cancer sã fiereduse semnificativ,neafectându-i pepacienþi aºa cum o facîn prezent.

Stocarea ADN-ului la naºtere va fio normã

Evoluþia nan-otehnologiei va faceca stocarea ADN-uluisã fie o normã, ceeace va face mai uºoarãidentificarea bolilor.

Teleportareacuanticã va fi cevaobiºnuit

Cu toate cã în anul2025 oamenii nu vorfi capabili sã se tele-porteze prin spaþiu, oinvestiþie semnificativãîn teleportarea cuan-ticã va fi îndesfãºurare.

MEDIAFAX

Cum va arãta lumea în anul 2025. Cele 10 predicþii pentru viitor

10predicþii ale viitorului au fostfãcute de cãtre analiºtii din

New York ai Thomson Reuters. Unadintre predicþii spune cã licenþa depilot va fi în 2025 precum permisulauto de acum.

CVJ NR. 648, MARTI 8 IULIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 648, MARTI 8 IULIE 2014