CVJ NR. 639, MIERCURI 25 IUNIE 2014

Lovit mortal de un ºofer>>> PAGINAA3-A

Spritism dacic cuun irlandez printre ruine

>>> PAGINAA3-A

Problemele dinStraja, dezbãtute

cu Ponta ºiDragnea>>> PAGINAA16-A

Tradiþie întreruptã>>> PAGINAA4-A

Cu obiectivitate despre

Sãrbãtoarea ºahului la Nedeia

Vulcãneanã>>> PAGINAA12-A

Constestaþie înanulare în dosarulreprezentativitãþii

la nivelul CEH>>> PAGINAA10-A

Cabinete moderneºi lipsã de medici

>>> PAGINAA6-A

Luptã deschisãpentru încã un ande viaþã – Aurel

Anghel vs.mineri&Pãducel

>>> PAGINILE 8-9

ªi sãraci, ºi cu pretenþii

Rãzboiul pe Livezeni creºtedatoriile Aninoasei

>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 639

Miercuri, 25 Iunie 2014

A zburat din floare în floare ºi ºi-a pierdut încrederea alegãtorilor. HaralambieVochiþoiu este sfãtuit ca, la urmãtoarele alegeri sã candideze sub semnul

ºobolanului care pãrãseºte corabia în flãcãri. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

Haralambie Vochiþoiu - candidaturã sub semnul

ºobolanului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014 Actualitate 3

U n bãrbat de 42 aniºi-a pierdut viaþa

luni noapte dupã ce aîncercat sã traversezestrada în apropierea trecerii de pietoni ºi afost izbit în plin de odubiþã de marfã.

Accidentul a avut loc peDN 66, în zona cartieruluiAeroport din Petroºani, iarbãrbatul se îndrepta sprecasã dupã ce a bãut câtevapahare la un local dinapropierea minei Livezeni.Angajaþii barului spun cãvictima, Ivan Dumitru,

a bãut bine ºi pentru cã abia se mai

þinea pe

picioare nu i-au mai datbãuturã ºi l-au trimis acasã.În zona Dacia, omul a vrutsã treacã drumul ºi dincauza beþiei a crezut cã estepe trecerea de pietoni, credmartorii accidentului, însãse afla la circa zece metri delocul semnalizat. ªoferulunei dubiþe de marfã l-aizbit în plin pe bãrbat, iar înurma loviturii omul a muritpe loc. Trei echipaje medicale de la AmbulanþaPetroºani ºi SMURD auajuns la faþa locului ºi auîncercat în zadar sã-l resus-citeze pe bãrbat, însã, cel

mai probabil lovitura puternicã la cap i-a fostfatalã. Medicii legiºtiurmeazã sã stabileascã cuexactitate cauza morþii, iarpoliþiºtii din Petroºani i-aufãcut dosar penal ºoferului.

„O persoanã s-a angajatîn traversarea arterei rutiereprin loc nemarcat ºi a fostaccidentatã mortal. A venitdinspre calea feratã ºi a fostlovitã de un autovehicul cupartea dreaptã faþã. Încauzã se efectueazãcercetãri subaspectulsãvârºiriiinfracþiunii deucidere dinculpã.Conducãtorulauto a fost testat cuetilotestul iarrezultatul a fostnegativ, însã i-aufost prelevate ºi

probe de sânge”, a declaratcomisarul Petre Mârza, ºeful Serviciului Rutier dincadrul Poliþiei MunicipiuluiPetroºani.

Bãrbatul care a murit luninoapte a mai fost victimaunui accident rutierasemãnãtor în urmã cu maimulþi ani. Tot din cauzabãuturii a sãrit în faþa uneimaºini, însã atunci a avutnoroc ºi a scãpat cu viaþã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Lovit mortal de un ºofer

ª oc pentru cei carerãspund de paza

cetãþii dacice de laSamizegetusa Regia înmomentul în care audescoperit în sanctuarulsacru al dacilor un bãrbat în plinã ºedinþãde spiritism.

Paznicii fostei capitale aDaciei au chemat imediatîn ajutor jandarmii montanidin cadrul Postul deJandarmi Ordine PublicãMontan Grãdiºtea deMunte – SarmizegetusaRegia dupã ce au descope-rit cã un bãrbat a pãtrunsîn incinta Sanctuaruluimare circular, undedesfãºura ritualuri despiritism.

A bãtut mii de kilometrica sã ajungã în Hunedoarala ruinele dacice, dar a fostamendat de jandarmi. Este pãþania unui român,

rezident în Irlanda, care afost prins în interiorul uneizone interzise, printreruinele dacice, unde, spuneel, fãcea spiritism. Totul s-apetrecut luni, când jandarmii care patruleazãzona l-au gãsit pe bãrbatîntr-o zonã interzisã.

Oamenii legii au aflat dela acesta cã fãcea spiritism,dar nu s-au lãsat influenþaþide vrãjeala lui ºi l-au amendat. „Jandarmii montani din cadrul Postulde Jandarmi OrdinePublicã Montan Grãdiºteade Munte – SarmizegetusaRegia au fost informaþi decãtre personalul unei firmede pazã despre faptul cã, înincinta monumentului, opersoanã de sex masculin,a pãtruns în interiorulSanctuarului mare circular,unde desfãºura ritualuri despiritism.

Ion C., în vârstã de 47ani, cu domiciliul în Irlanda,a ignorat marcajele ce

interzic accesul în aceazonã, respectiv normele devizitare a sitului arheologic,ce obligã vizitatorii sã nuorganizeze manifestaþiipublice, cultural - artistice,ceremonii religioase sauezoterice, ºedinþe de yoga,spiritism sau de vindecareºi purificare în incinta sitului arheologic fãrã aprobarea prealabilã aAdministraþiei monumentului, precum ºisã nu participe la astfel deadunãri”, spune maiorulGuran Zamfir, reprezentantal IJJ Hunedoara, într-uncomunicat remis presei.

Bãrbatul s-a ales cu oamendã de 500 de lei ºi afost obligat sã pãrãseascãlocaþia.

Efectivele Postului deJandarmi Ordine PublicãMontan Grãdiºtea deMunte – SarmizegetusaRegia executã permanentmisiuni de ordine publicã înzona sitului arheologicSarmizegetusa Regia –Grãdiºtea de Munte, dindata de 16 mai 2013.

Jandarmii le reamintescturiºtilor cã nerespectarearegulilor de vizitare a situluiarheologic SarmizegetusaRegia – Grãdiºtea Munteconstituie contravenþieºi se sancþioneazã cuamendã cuprinsã între 50 ºi 2000 lei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHECarCarmen men

COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Spritism dacic cu un irlandez printre ruine

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 20144 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

„În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenitepentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sãprezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014.

Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul detimp în care se vor efectua plãþile.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Monika BACIU

“Astãzi ar fi trebuitsã fie nedeiaSânzienelor, este tim-pul acesta. Noi ammai pãþit ºi în alþi anicând a plouat, artiºtiiau venit în Straja, noia trebuit sã îi plãtim,efect la populaþie afost, dar nu suficientde mare pe cât

ne+am fi dorit noi,sperãm ca în aniiurmãtori sã avem timpbun, prielnic pentru aputea sã þinem astfelde evenimente”, adeclarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Primarul de laLupeni spune cã înacest an nu au fostalocaþi nici bani din

bugetul local pentruacest eveniment carear fi trebuit sã aibã locîn staþiune.

“Banii reuºim sã îialocãm tot timpul pen-tru proiectele respec-

tive, în schimb nuputem sã ducemhotãrârea consiliuluilocal la bun sfârºitpentru cã acum

datoritã plãþilor carenu le+am fãcut sun-tem blocaþi ºi nuputem sã facem abso-lut nimic”, a mai spusedilul.

Atracþia nedeii din

fiecare an era un con-curs de la care gospo-darii momârlani ies sãse „fãleascã cu ani-malele de povarã”,

dar ºi sã le arate celorcare urmãresc între-cerea, ce calitãþi auanimalele. Fiecaremomârlan care serespectã are îngospodãrie cel puþinun cal, iar bunãstarealui este reflectatã deanimal. Cu cât estemai arãtos ºi mai put-ernic, cu atât propri-etarul lui este maiavut. Tradiþia respec-tatã cu sfinþenie demomârlani cere ca

animalele de tracþiunesã fie supuse unorprobe extrem de difi-cile, iar la final, flãcãulcare reuºeºte sãcâºtige competiþia estedeclarat „omulnedeii”. Dupã festival-ul cailor, petrecereacontinuã în staþiune cumuzicã popularã,mititei ºi bere, ca înfiecare an, astfel catoþi oaspeþii sã sesimtã ca într-o zi desãrbãtoare.

Estimãrile sezonieresunt realizate de cãtreCentrul Europeanpentru prognoze pemedie duratã(ECMWF) de laReading, Anglia ºi auun grad de realizare

de aproximativ 60%.Este estimatã dis-tribuþia temperaturilormedii lunare, precumºi distributia can-titãþilor lunare de pre-cipitaþii, iarfenomenele extreme

cu o duratã scurtã demanifestare nu pot fiprognozate cu ajutorulacestui produs.

IULIETemperatura aeru-

lui va avea valoripeste normele clima-tologice în sud-estul ºivestul þãrii, iar înrestul regiunilor valo-rile termice se vorîncadra, în general, înnormalul perioadei.

Cantitãþile lunarede precipitaþiivor prezenta otendinþã dedeficit în ceamai mare partea teritoriului.

AUGUSTRegimul ter-

mic se va situaîn limite apropi-ate de mediilemultianuale încentrul ºi nor-

dul þãrii ºi peste nor-malul perioadei înrestul teritoriului.

Cantitãþile lunarede precipitaþii vorînregistra valori submediile climatologiceîn aproape toata þara.

SEPTEMBRIEValorile termice se

vor situa pestenormele climatologiceîn sud-estul, sudul ºilocal vestul þãrii, iar înrestul regiunilor se vorîncadra în normalulperioadei.

Cantitãþile lunarede precipitaþii vor fi îngeneral apropiate denormele climatolog-ice, cu o tendinþã dedeficit, local, în est ºisud.

VREMEA în vara acestui an. Ce temperaturivor fi pânã în luna septembrie

A dministraþia Naþionalã de Me-teorologie a realizat o estimare

sezonierã a temperaturilor ºi a can-titãþilor de precipitaþii pe teritoriulRomâniei, pânã în luna septembrie.

Tradiþie întreruptã

N edeia din Straja, amânatã. Înfiecare an, în data de 24

iunie, în staþiunea montanã Strajaavea loc nedeia Sânzienelor. Înacest an tradiþia a fost întreruptã,iar nedeia nu a mai avut loc. Ediliilocali de la Lupeni au ºi o explicaþiepentru acest lucru.


CarmenCOSMAN - PREDA

Sunt aproape fali-mentari, dar zonaindustrialã de laLivezeni tot le face cuochiul. Edilii dinAninoasa nu renunþãla pretenþiile teritorialeasupra “fâºiei tam-pon” dintre Aninoasaºi Petroºani, pe care oconsiderã aproape“gãina cu ouãle deaur”, numai bunã deîngrãºat bugetul local.Procesul dintre celedouã unitãþi teritorialese aflã pe rolulTrbunaluluiHunedoara, dar laultimul termen, dezilele trecute, magis-traþii au fost nevoiþi sãamâne cauza pentruca Primãria Aninoasasã depunã la dosarordinul de platãprivind achitarea ono-

rariului de expert,respectiv partea carele revenea lor.

Lupta la barã se

poartã pentru osuprafaþã de aproxi-mativ 20 de hectarede teren, pe careambele administraþiipublice ºi le revendicãºi pentru care nu s-auînþeles pe cale amia-bilã. Procesul a fostdecshis în noiembrie2012 de PrefecturaHunedoara, tocmaipentru cã la masa

verde nu s-a ajuns lanici un rezultat. ªi înfaþa instanþei de jude-catã, fiecare parte ºi-asusþinut punctul devedere. În plus, niciraportul de expertizãdepus la dosar ºi nicimartorii chemaþi labarã nu au clarificatlucrurile, aºa cãreprezentanþii celor

douã localitãþi se vormai întâlni câtevatermene în instanþa dejudecatã.

B anii care le fac cu

ochiul

Totul a începutdupã ce administraþiapublicã din Aninoasaa pus ochii pe zonaLivezeni, o zonã tam-pon dintre cele douãlocalitãþi, unde suntconcentrate cele maimulte activitãþi eco-nomice. Acest lucru

le-a fãcut cu ochiuledililor din Aninoasa,iar fosta conducere a

administraþiei publicespunea chiar, la unmoment dat, cã, dacãar reuºi sã preia

Livezeniul, ar scãpade problemele finan-ciare. Edilii calculaucã, prin taxele

impozitele ce arreveni de pe urmaagenþilor economicidin Livezeni, bugetullocalitãþii s-ar dublaNumai cã niciPetroºaniul nu este

dispus sã renunþe labucata de teren pecare sunt dezvoltatemai multe activitãþiindustriale, drept pen-tru care litigiul s-amutat în instanþã.Prefectura Hunedoaraeste cea care achemat la barã celedouã primãrii, con-form modificãriloraduse la LegeaCadastrului, care spuncã, acolo unde admi-nistraþiile publice nuse înþeleg între ele,Instituþia Prefectuluiintroduce acþiune îninstanþã pentrurezolvarea situaþieiconflictuale.

Carmen COSMAN - PREDA

Dacã totul este în regulã,iar instanþa îºi va da accep-tul, administraþia publicãlocalã din primul oraº careºi-a declarat insolvenþa îninstanþã, împreunã cuadministratorul judiciarnumit de judecãtorul de caz vor putea trece laredresarea economicã aurbei.

Datoriile extrem de mari,de peste 9,2 milioane delei, care depãºeau putereafinanciarã a bugetului local,au împins localitatea înpragul falimentului.

În consecinþã, edilii dinAninoasa au cerut în

instanþã insolvenþa, iar lajumãtatea lunii iunie a anu-lui trecut TribunalulHunedoara a admis cererea. Magistraþii aunumit un administrator judi-ciar, respectiv SCP Tudor& Asociaþii SPRL, care sã

administreze localitatea alãturi de primar ºi sãîncerce sã aducã adminis-traþia publicã pe linia deplutire. Insolvenþa poatedura cel mult trei ani,perioadã în care autoritãþilelocale declarate insolventear trebui sã achite credito-rilor sumele cuvenite. Ceicare conduc acum oraºulau conceput un plan deredresare, care a primitgirul Consiliului Local

Aninoasa, dar ºi pe cel alCurþii de Conturi. Ediliisunt deciºi sã taie în carne

vie pentru a creºte gradulde colectare a taxelor ºiimpozitelor, cu accentdirect pe rãu – platnici, iaraceasta este chiar punctulforte al planului deredresare. O mãsurã careanul trecut a dat roade,dupã ce edilii au trimis

somaþii ºi s-au îndreptat petoate cãile împotriva rãu –platnicilor. Iar anul acestareprezentanþii PrimãrieiAninoasa au anunþat cã vor

merge pe o procedurã ºimai durã, ce va ajungepânã la popriri pe salarii ºichiar pe pensii. Planul deredresare ce va fi supusaprobãrii de cãtre instanþade judecatã a TribunaluluiHunedoara se întinde pe operioadã de 3 ani.

ªi sãraci, ºi cu pretenþii

Rãzboiul pe Livezeni creºte datoriile Aninoasei

Î nglodaþi în datorii, reprezen-tanþii Primãriei Aninoasa mai

au cheltuialã suplimentarã, ºi astadin cauzã cã þin cu dinþii de zonaindustrialã Livezeni, care aparþineacum de municipiul Petroºani.

Planul de redresare a Aninoasei, la mâna judecãtorilor

M agistraþii Tribunalului Hunedoara sevor pronunþa, joi, cu privire la planul

de redresare propus de administraþia publicã a oraºului Aninoasa.

“Proiectul de reabilitare a ambulatoriului de specialitate este un proiectpe fonduri europene, prin

ADRVest ºi are termen definalizare în acest an. Vom primi echipamente moderne ºi necesare pentru

medicina anului 2014,printre cele mai performante aºteptãm uncomputer tomograf, deasemenea douã ecografe4D ºi echipamente pentrucelelalte cabinete din ambulatoriu”, a declaratDorel Neamþu, managerulSpitalui municipal Lupeni.

Existã însã riscul calucrãrile sã fie puþin întârziate din cauza licitaþieipentru dotarea cabinelormedicale.

“S-ar putea sã fie cevaîntârziere din cauza licitaþiilor de echipamente.Constructorul s-ar încadra,dar depinde ºi de banii pecare îi primeºte, cam douã

luni-trei ar mai dura”, maispune sursa citatã.

În timp ce clãdirea estemodernizatã ºi cabinetelemedicale vor fi dotare suntspecializãri unde se resimtelipsa medicilor.

“Cadre medicale nuavem suficiente pentru cãexistã specialitãþi deficitare

la nivel naþional,printre care aºaminti radiologiaimagisticã. Întoatã þara este undeficit pentru cãspecialiºtii ºimedicii rezidenþiopteazã pentruþãrile dezvoltate”,a mai spus managerul unitãþii medicaledin Lupeni.

Contractul dereabilitare, modernizare ºidotare a cabi-netelor medicaledin ambulatoriulde specialitate alSpitalului munici-

pal Lupeni se ridicã la sumade 20 de milioane de lei,dintre care cea mai marecontribuþie o are UniuneaEuropeanã cu peste 13 mili-oane de lei. La lucrãri maicontribuie ºi Guvernul, darºi Consiliul Local Lupeni.

Monika BACIUMonika BACIU

P roiectul delege prin care

Guvernul propunereducerea cu 5% acotelor plãtite deangajatori pentrucontribuþia de asigurãri socialedatoratã bugetuluiasigurãrilor socialede stat a fost adoptat, marþi, deSenat, în forma pro-pusã de Executiv.

Prin proiect seprevede cã aceastãcotã va scãdea de la20,8 la 15,8% pentrucondiþii normale demuncã, de la 25,8 la20,8% pentru condiþiideosebite de muncã ºide la 30,8 la 25,8%pentru condiþii specialede muncã.

Prevederile se aplicãîncepând cu veniturileaferente luniioctombrie 2014, semai aratã în proiect.

Guvernul a argu-mentat, în expunereade motive, cã pro-movarea acestuiproiect a fost determi-natã de existenþa pepiaþa muncii a uneimari presiuni fiscaleasociatã nivelului ridicat al contribuþiilorde asigurãri socialecare alimenteazã bugetul asigurãrilorsociale de stat ºi caredeterminã necesitateadiminuãrii sarcinii fiscale suportate deangajator, dat fiindcã douã treimi dincontribuþia datoratã labugetul asigurãrilorsociale de stat repre-

zintã contribuþia angajatorului.

În documentul citatse mai menþioneazã cãRomânia se confruntãcu o ratã scãzutã aparticipãrii pe piaþamuncii cu formelegale, iar costul ridicat al muncii pentruangajator determinã ocerere redusã de forþãde muncã.

”În plus faþã deapariþia unei poveri fiscale crescute asupraforþei de muncã, sistemul asigurãrilorsociale suferã distor-siuni care reduc bazaimpozabilã pentru con-tribuþiile de asigurãrisociale, dar ºi pentruasigurãrile sociale desãnãtate”, mai susþineGuvernul.

Potrivit Executivului,

creºterea fondurilorrãmase la dispoziþiaangajatorului poate fifolositã pentru creareade noi locuri demuncã, contribuindastfel la creºterea bazeide calcul a contribuþi-

ilor de asigurãrisociale.

Impactul negativgenerat de aceastãmãsurã, mai pre-cizeazã Executivul, cafi compensat pe anul2014 din veniturileîncasate suplimentardin impozitul pe cons-trucþii, faþã de sumeleproiectate în Legeabugetului de stat.

În anul 2015,impactul negativ va ficompensat princreºterea veniturilorbugetare ca urmare aimplementãrii de cãtreANAF a mãsurilor deeficientizare a sistemu-

lui de colectare a veniturilor bugetare ºide creºtere a graduluide conformare voluntarã, atât ladeclarare, cât ºi laplatã, susþine Guvernul.

Proiectul pentrumodificarea Legii571/2003 privindCodul fiscal a primitluni raport favorabil,fãrã amendamente,din partea Comisieipentru buget, finanþe.

Senatul a adoptatacest proiect, cu 109voturi ”pentru” ºi oabþinere, în calitate de primã Camerãsesizatã.


Cabinete moderne ºi lipsã de mediciA mbulatoriul integrat al spitalului municipal Lupeni îºi schimbã

înfãþiºarea pe zi ce trece. Lucrãrile aici sunt destul de avansate,iar managerul unitãþii medicale preconizeazã cã în toamna acestui antotul va fi la cheie. Nu doar clãdirea va fi modernizatã, ci cabinetelevor fi dotate cu aparaturã medicalã de ultimã generaþie.

Proiectul Guvernului de reducere a CAS cu 5% din octombrie 2014, aprobat de Senat

DianaMITRACHE

TribunalulHunedoara a admisacþiunea civilã formu-latã de AsociaþiaSalvital Hunedoara,împotriva debitorilorMunicipiul Lupeni,Consiliul Local alMunicipiului Lupeniºi PrimarulMunicipiului Lupeni,pe care i-a obligat laplata sumei de706.198 lei. Sumareprezintã debite restante laplata salariilor para-medicilor, a cotiza-þiei anuale ºi a ratelorde leasing pentru oambulanþã SMURD.

Cornel Resmeriþãspune cã unde elege, nu e tocmealã,dar nu exclude posi-bilitatea de a atacadecizia Tribunalului.

„Nu pot sãcomentez o sentinþãjudecãtoreascã aºacum este ºi normal.Este o sentinþã pecare trebuie sã o

ducem la bun sfârºit”,a precizat CornelResmeriþã, primarul

municipiului Lupeni. Primãria Lupeni

nu a achitat de anide zile sumele cãtreSMURD, iar datoriiles-au acumulat.

La un momentdat, cei din adminis-traþia localã chiar aureziliat contractul cuSalvital, dar anul tre-cut în 13 septembriea fost inaugurat înacest oraº din ValeaJiului un nou modul.Lupeniul este cel maimare datornic dinjudeþul Hunedoara,iar Salvital are peste70 de paramedicicare îºi desfãºoarãactivitatea în maimulte oraºe.


Monika BACIU

Nici manageriiunitãþilor medicale dinValea Jiului nu suntmulþumiþi de noilereglementãri.

“Noul contract

cadru gândit ºi elabo-rat de ministrulNicolaescu care numai este ºi actualuolministru l-a preluatprevede servicii med-icale ºi accentul estepus pe medicina pri-

marã ºi din ambula-torii, probabil copiatdin þãrile vestice careau o bazã materialã ºio supraveghere multmai bunã, iar la noinu se asorteazã. S-avrut ca tratamentul

pacienþilor sãfie transferatdin spitale peambulatorii ºimedicina pri-marã”, adeclarat man-agerulSpitaluluimunicipalLupeni, DorelNeamþu.

Prin noulcontract dinsãnãtate, baniialocaþi spi-

talelor vor fi diminuaþi.“Scad sumele de

bani pe internãrile dinspitale, pe internãrilecontinue în ideeacreºterii sumelor alo-cate pe ambulatorii.Medicii din ambulato-riu care este integrat ºimedicii care profe-seazã în ambulatoriilucreazã ºi în secþii. Pevremuri era o difer-enþiere, medicii carelucrau doar în ambu-latoriu ºi medicii dinspitale lucrau doar înspitale. Acum este ostruþo-cãmilã la care îizice ambulatoriu inte-

grat”, a mai spussursa citatã.

Stabilirea costurilorefective ale serviciilormedicale (paraclinic,ambulatoriu de spe-cialitate, spitalizare dezi ºi continuã), precumºi o nouã clasificare aspitalelor, care sã þinãcont de calitatea ser-viciilor medicale, dedotare ºi adresabilitatesunt câteva din solic-itãrile reprezentanþilorspitalelor.

Monika BACIU

“Dorinþa mea ceamai mare este ter-minarea introduceriigazului metan înmunicipiul Lupeni.Suntem destul deavansaþi cu introduc-erea gazului metan,ne trebuie un aviztehnic pe care dupãtoate discuþiile pecare le-amavut cu ceide la TârguMureº, dela E-ONGaz, avizultehnic estepe drum ºizilele urmã-toare spersã reuºimca sã putem intro-ducem gazul ºi înpartea de jos aoraºului, parte carenu am introdus încãgazul metan”, adeclarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Odatã începutã ºi

finalizatã aceastãlucrare, toþi lupeneniivor avea acces laacest serviciu.

“Dacã se va intro-duce ºi în aceastãparte a oraºului voravea toþi locuitoriimunicipiului Lupenigaz metan, orealizare foartemare”, a mai spusedilul.

Ani de zile auaºteptat locuitorii dinLupeni introducereagazului metan. Chiarºi aºa, dupã ce racor-durile au fost real-izate, nu toþi locatariiimobilelor au decis sãse branºeze la acestsistem.

Noul contract din sãnãtate, nefavorabil spitalelorN oul contrac-cadru din sãnãtate, o struþo-cãmilã a

sistemului medical. Reprezentanþii spitalelor dinþarã sunt nemulþumiþi de noul contract-cadru din sis-tem. Furnizorii de servicii medicale atrag atenþiaautoritãþilor cã noul contract-cadru impune prevederineconstituþionale, abuzive, ce adâncesc discrepanþa din-tre spitalele publice ºi cele private, în privinþaacoperirii costurilor efective ale serviciilor medicale.

Lupeni: Peste 700.000 datoria la Salvital

Un nou proiect la Lupeni

G az metan pentru toþi locui-torii municipiului Lupeni.

Edilul lupenean, Cornel Resmeriþãvrea cu orice preþ sã introducã ga-zul metan în toate zonele urbei.dupã obþinerea tuturor avizelor dela furnizorul de gaze naturale, ceide la Lupeni se vor apuca de lucru.

P rimãria Lupeni a ajuns datoare-vândutã la Sal-vital. Asociaþia din care fac poarte mai multe mod-

ule SMURD din judeþul Hunedoara a obþinut o sentinþãprin care administraþia municipiului este obligatã sãachite peste 700.000 de lei, iar Cornel Resmeriþã, pri-marul oraºului Lupeni spune cã va ataca sentinþa.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 20148 Minerit Minerit 9

Zbaterii liderilor desindicat, Orizonturi Noi,de la mina Petrila, pentruprelungirea cu încãmãcar un an a vieþiiacesteia, i s-a alãturat ºiadministraþia localã aoraºului. Fiecare se uitãcãtre directorul general alSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine, AurelAnghel, ca la un salvator,cerând, sugerând sã li sealãture în susþinereaacestui proiect. Mineriide la Petrila i-au transmisdirect spunându-i cã nusunt doar niºte cifre înstatistici, ci oameni cufamilii ºi, mai mult, suntmineri care nu cer decâtsã munceascã pentru cãstau pe cãrbune.

D irectorul general SNÎM

nu are nimic cu cel ce l-a fãcut inginer ºef -Constantin Jujan

Date tehnice desprecum ar putea minaPetrila sã maifuncþioneze mãcar încãun an, dacã nu pânã latermenul 2018, cât afost stabilit pentrusuratele din SNÎM, nuam putut afla de la direc-torul minei, ConstantinJujan, pentru cã nu arevoie sã dea relaþii.Regula este pentru toþidirectorii. Dar, în cazulcelui de la Petrila, care aurcat scãrile ierarhieipânã la director generalal fostei CNH, am aflatde la foºti colegi-subal-terni de pe la Uricani ºiParoºeni cã nu este

deloc agreat de actualulsãu director general,Aurel Anghel, care l-arsuspecta cã ar sta la bazacererilor minerilor de laPetrila – prelungireaactivitãþii minei cu un an.

”Nu este adevãrat!Constatin Jujan este unom educat, cu vechimeîn minerit, un om care acondus destinele a 7000de oameni ca directorgeneral ºi a avutîncredere în mine ºi m-anumit inginer ºef. ªiacum colaborãm foartebine. ” – a spus direc-torul general al SNÎM cuprivire la aceste afirmaþii.

”Avem cãrbunelepe tavã, ca un

tort, noi doar trebuiesã-l luãm ºi nu nelasã”

Dupã aprinderea carea avut loc în luna apriliea acestui an, mina Petrilas-a repliat, a suportatironiile cu privire la dor-

inþa liderilor ºi a mineri-lor de a mai þine în viaþãmina ºi dupã ce ademonstrat cã dintr-unabataj poate scoate cãr-bune mai mult decât eraplanificat, liderii de sindi-cat au reînceput lupta.Este vorba de preºedin-tele SindicatuluiOrizonturi Noi, CãtãlinCenuºe, ce pare a fi singurul lider postdecembrist care foloseºtemetoda ”puterea exem-plului” pentru a-ºi mobi-liza oamenii la muncãfiind ºef de brigadã.

Acesta crede cu tãriecã mina poate sã maitrãiascã un an în plus ºiprobabil cã ºtie ce spunepentru cã o cunoaºte cape buzunarele sale.Cronica Vãii Jiului agãzduit de nenumãrateori argumentele credinþeisale ºi a minerilor de laPetrila, dar cea maiproaspãtã a fost redatãamplu în emisiunea luiCãtãlin Docea, de laKTV.

”Avem norocul ºiºansa de a avea un direc-

tor care se pricepe laminerit faþã de alþii careau fost la conducereaminei Petrila ºi au retrânszonele de activitate.Domnul director Jujan,le-a lãrgit din 2012 pânãacum. De aceea, astãzi,

le avem ca pe tavã, noinumai sã le servim. Sãvã spun cum. S-a scosun flux de benzi de peorizontul -200, carenecesita pe fiecareschimb 8 oameni, 24 pezi, apoi s-a eliminat unsuitor ºi a rãmas un singur flux de benzi, pecare l-am înjumãtãþit cunumãrul de oameni, altfel nu fãceam faþã.Deci oamenii de pe fluxul de la 200 aucoborât la 250. Asta aînsemnat economie detransportoare, economiede benzi, de oameni,economie de curent,economie de bani. Toatesunt economii care audus la preþul de astãzi.Mânarea unor galerii,mânarea unor suitorietc., ne-au ajutat sãavem astãzi felia de bazã

ca bazã ca pe un tort,numai sã punem tavasub el sã-l luãm. Atât netrebuie... Tot ce vine desus, din spate, recu-perãm. Se recupereazãfier, se recupereazã abso-lut tot. Noi, atât trebuie,

galeriile alea care suntacolo sã le mutãm maijos, cu cât ne permitelegea, fãcându-se un nounivel pe care sã-lexploatãm, ceea ceînseamnã încã un an dezile de viaþã la minaPetrila. Nu am cerutabsolut nimic... pentru cãîn comparaþie cu celelateunitãþi minire, avem cuce lucra. Vom avea douãcapacitãþi de lucru, decinoi putem sã ne conti-nuãm activitatea nunumai pânã anul viitor înluna mai, ci o putemcontinua, fãrã cheltuieli,fãrã sã cearã cineva de laUE bani în plus. Suntbani alocaþi pentruînchiderea minelor pânãîn 2018. Cã cineva afãcut programul aºa,atunci, a fost fãcut deoameni ºi tot ce poate

face omul, poate schim-ba tot omul. Nu vreau sãse punã carul înainteaboilor, adicã nu fac, cãnu mi-l aprobã. Eu vreauca cei care sunt puºiacolo, ºi trebuie sã seocupe de asta, s-o facã.Atunci când va veni cu elnesemnat de la UE, de laMinisterul Economiei, dela prim- ministrul Pontaetc., ºi se spune cã avemtoate avizele negative ºinu mai puteþi face nimic,aici vã este finalul. Atunciam înþeles. Sã vinã înfaþa oamenilor, sã spunãcã a fãcut toate demer-surile ºi nu se poate”, aspus Cãtãlin Cenuºe, liderul Sindicatului”Orizonturi Noi”.

P romisiuniguvernamen-

tale: 250 angajaþi laLonea, prelugireaactivitãþii la Petrila

Primarul Petrilei, IliePãducel, susþine ºi elideea celor de la minaPetrila, drept pentru caresãptãmâna trecutã, în 18iunie, a fost la Guvern ºia susþinut proiectul prelungirii activitãþii, pelângã cererile pentrumina Lonea. De ce nu i-a stat alãturi unreprezentat din minerit,poate chiar directorulgeneral SNÎM, AurelAnghel, nu ne-a spuscunoscutã fiind abilitateaprimarului de a evitadeclaraþii ce ar declanºaun cât de mic conflict,mai ales cu cei de careare nevoie. Dar ne-aexplicat ce a fãcut el,personal, în acest sens.

”Eu am fost laCabinetul primului ministru cu probleme derezolvat pentru amân-douã minele, Lonea ºiPetrila. Despre Petrila le-am relatat exact ºi amdus ºi scris. Nu m-amdus cu nimeni din mine-rit, dar m-am documen-tat, am vorbit cu spe-cialiºti. La Bucureºti, mis-a promis cã se încearcãsã se gãseascã soluþiipentru a se continuaactivitatea încã un an.Apoi pentru minaLonea, am solicitat sã se

permitã angajarea a 250de oameni pentru cãmina este pe dezvoltare,dar în 2013 au plecat100, în 2014 pleacã120, iar anul viitor -115.La Lonea mai sunt 900de oameni. Voi insista încontinuare pentru arezolva aceste problemepentru ambele mine ºi lemulþumesc ministruluiConstatin Niþã, ministru-lui pentru energieNicolescu ºi domnuluiministru Bãnicioiu, carea fost de faþã” – adeclarat Ilie Pãducel, primarul Petrilei.

A urel Anghel –NU! NU!

ªi totuºi de ce AurelAnghel, directorul gene-ral al SNÎM, nu susþineminerii de la Petrila? L-am întrebat, iarrãspunsul a fost pe linie– nu, nu, nu!

”Apreciez mult muncacelor de la Petrila, dar nupoþi sã riºti un loc demuncã, viaþa oamenilor.Ei vor sã deschidã aldoilea front de lucru careva ajunge sub zona per-iculoasã, la o distanþã de7,5 metri sub ea. Pãidacã fac demersurile ºimã duc la UniuneaEuropeanã, apoi seîntâmplã ce s-a întâmplatºi în 2008 ºi în aprilieanul ãsta, dumeavoastrãaþi da avizul? Pentru cãde fiecare datã când s-aajuns la zona aia, au fostprobleme. Eu m-amîngrijit sã-i scot în viaþãultima datã, nu am riscatnici un post, nici un om,ci am inundat zona.Deci, din punct devedere al protecþiei –NU!

Economic vorbind, nupoþi sã-i trimiti pe cartelã(flux continuu – n.n.) lainfinit - apoi, dau unexemplu de cheltuieli –oamenii de la puþ tot atâtîi plãteºti fie cã la minãsunt 50 de oameni, fiecã sunt 300. Sau în2011, au luat 10 milioane euro, în2013 – 10,524 miliardelei vechi. Pe cifrele asteanu poþi merge. În anul2012, au scos cu 322

lei/Gcal, iar în 2013 –cu 180 lei/Gcal ºi astadatoritã politicii de per-sonal, pentru cã am luatoameni de acolo ºi i-amdus la alte unitãþi. Caurmare, ºi din punct devedere economic – NU!

La dorinþa lor, de amunci, spun da cu Dmare! Le voi asigura,dupã închiderea minei,condiþii de muncã la fel

de bune, transport civi-lizat, dar nu le risc viaþa.

Când s-a rupt societatea, a existat posibilitatea sã aleagãîntre minele viabile ºineviabile. Aici, se ºtia cãies la pensie ºi iau ordonanþa. În concluzie,nu!” – a declarat AurelAnghel, director generalal Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine.

”Dacã þara astan-o sã se

trezeascã la timp, vafi bai, cum spuneminerul”

Cã directorul generalAnghel nu riscã, avândîn vedere ce au pãþitconducãtorii din vremeaaccidentului din 2008,de la mina Petrila, nicinu este o aºa maresupãrare, ci doar un gustamar, dezamãgitor vizavide atitudine. Dar guver-nele care au promisminerilor alternative via-bile ºi nu au fãcut nimiceste marea supãrare.Minerii de la Petrila suntconvinºi cã Valea Jiului,de la Est la Vest, vadeveni, cu timpul, unmare cimitir, iar turiºtii

nu vor veni pentru cã nute recreezi cu tristeþe ºisãrãcie. A spus-o înnumele lor, tot la KTV,rãspicat vicepreºedinteleSindicatului ”OrizonuriNoi”, Cãtãlin ªerban, celcare lucreazã umãr laumãr cu liderulmoldovean cãruia îipasã, iar celor nãscuþiaici – nu.

”Bucureºtiul spune cãe mai uºor sã importãmcãrbune, cã e mai ieftin.ªtiþi cât va fi mai lesne ºimai ieftin? Pânã nu maiproducem noi ºi ne vaspune UE la ce preþ vomimporta. Eu cred cãoamenii vor pleca înGermania, Italia Franþa ºiSpania. Dacã vor finevoiþi sã-ºi întreþinãfamilia, vor pleca dinaceastã þarã pentru cãþara asta nu se gândeºtela ei. Þara asta le spunecã mina voastrã se vaînchide chiar dacã aveþicãrbune. Nu ne intere-seazã cãrbunele vostru.Închideþi-o domnule, casã vedeþi cu cât îl impor-taþi. Pãi de ce sã maiproducem, cã ºi aºa nu

mai producem grâu, numai producem porumb,nu mai producem roºii,castraveþi. Nimic! Totulimportãm, chiar ºi hârtiaigienicã o importãm. Hai sã plecãm toþi dinaceastã þarã, ultimulstinge becul. Asta neinvitã þara asta sã facem.Nu ne pune sã gãsim o soluþie ca sã muncimsau altceva.

Vreau sã vã spun cãiubesc enorm þara asta,dar dacã þara asta n-o sãse trezeascã la timp, va fibai, cum spune minerul.Am sprijinit toate guvernele care au promiscã o sã aibã grijã de societatea româneascã ºitoþi, dupã ce au câºtigat,ne-au spus ’am primit ogrea moºtenire, ce sãfacem’... Mereu ni se vaservi placa asta. Oameniipleacã din þarã ºi la unmoment dat n-o sã maiaibã cui sã spunã. Omulãsta (Cãtãlin Cenuºã –n.n.) este nãscut înMoldova, nu arerãdãcinile aici, ºi totuºi îipasã. Ãºtia care suntnãscuþi aici vãd cã nu lepasã de oraºul lor, dejudeþul lor, ºi nu au nici oalternativã decât sã leînchidã...”- a spus viceliderul de la Petrila,Cãtãlin ªerban.

Din surse guvernamentale am aflatcã pânã joi, în aceastãsãptãmânã, se va studiaproblema minei Petrila,dupã care ministrul delegat pentru energie,Rãzvan Nicolescu, vasosi în Valea Jiului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Luptã deschisã pentru încã un an de viaþã – Aurel Anghel vs. mineri&PãducelL upta aproape supraomeneascã a minerilor,

în frunte cu liderii lor, pentru prelungireavieþii minei Petrila cu încã un an, pare a fizadarnicã, atâta timp cât directorul general alSNÎM, Aurel Anghel, spune nu, nu. Din punctde vedere a secutitãþii – NU! Din punct devedere economic – NU! Cei de la mina Petrilaspun contrariul. Primarul Ilie Pãducel a preluat problema ºi a prezentat-o miniºtrilorConstantin Niþã ºi Rãzvan Nicolescu, fãrã a-ista alãturi vreun reprezentant din minerit.Cei doi guvernanþi au promis studierea argumentelor pentru angajarea a 250 demineri la Lonea ºi funcþionarea minei Petrilaîncã un an. Surse guvenamentale spun cãministrul delegat pe energie va sosi în ValeaJiului pentru a rezolva situaþia.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Carmen COSMAN - PREDA

Tribunalul Hunedoaraare pe rol o contestaþie înanulare care vizeazã tocmaireprezentativitatea sindicalãclamatã de cei de la“Muntele”.

Contestaþia a fost depusãde liderii Sindicatului LiberIndependent ElectrocentraleDeva Mintia, care nu vãd în

liderul Sindicatului“Muntele”, petre Nica,omul care sã îi reprezinte lanegocierile cu administraþia.De asemenea, au chematîn judecatã ºi oficialiiComplexului EnergeticHunedoara, însã în procesmai sunt încã 6 interve-nienþi în nume propriu.

În luna aprilie, TribunalulHunedoara s tabilit prinsentinþã cã sindicaliºtii de la

„Muntele” sunt unicireprezentativi la nivelulCEH, ceea ce le-a dat drep-tul sã negocieze în numeleminerilor de la unitãþileextractive viabile ºi al ener-geticienilor.

Tribunalul Hunedoara adecis la momentul respectivrespingerea, ca nefondate,a apelurilor civile declaratede cãtre pãrþile interve-niente în proces, respectivSindicatul LiberElectrocentrale Deva-Mintia, Sindicatul"Libertatea 2008 Livezeni,Sindicatul Liber ºiIndependent E.M. Lupeni,Sindicatul EPCVJ Vulcan,

Sindicatul SCSM Petroºani,Sindicatul Liber SE

Paroºeni, SindicatulIndependent TermoservParoºeni ªi Sindicatul LiberIndependent"Electrocentrale" Mintia.Practic, aceleaºi pãrþi carese regãsesc ºi în dosarulaflat acum pe rolulTribunalului Hunedoara,care are ca obiect “contes-taþia în anulare”.

Diana MITRACHE

Firma care gestioneazãsistemul de aducþiune alapei potabile ºi canalizareadin Valea Jiului a ajuns într-un punct mort. Încasãrilesunt slabe, iar singurasoluþie a fost pãsuirea pe operioadã de timp limitatã aplãþii datoriilor restantecãtre Apele Române.Costel Avram, directorul

general al SC Apa Serv, cusprijinul senatorului CosminNicula, a obþinut soluþia sal-vatoare cu care sperã sãscoatã firma din impas.

„Sunt în ParlamentulRomâniei la Comisia debuget finanþe (n.r marþi laora prânzului) ºi vreau sã îimulþumesc senatoruluiCosmin Nicula pentru faptulcã mi-a mijlocit o întâlnirecu directorul de la ApeleRomâne, având în vedere

cã e senator de Valea Jiului.Am reuºit o reeºalonare adatoriilor ºi un termen degraþie de 4 luni sã nu maiplãtim acele datorii istorice,dar dupã 4 luni, sã facem oreeºalonare. Directorul de laApele Române, domnulPintilie a înþeles ºi îimulþumesc încã o datã”, a

precizat Costel Avram,director general SC ApaServ Valea Jiului.

Apa Serv Valea Jiului seaflã de ceva timp în impasdin cauzã cã încasãrile fac-turilor merg slab, iar datori-ile neplãtite niciodatã cãtreApele Române sugrumãbugetul. În acest moment,din cele peste 12 milioaneºi jumãtate de lei mai suntde achitat cam 2.600 delei. Suma va fi, însãreeºalonatã dupã luna

octombrie a acestui an. De la înfiinþarea RAAVJ

nu a fost achitat nici un leucãtre Apele Române pentruapa brutã, iar de un an dezile a început plata datori-ilor considerate dejaistorice.

În 2013, societatea ApaServ Valea Jiului SAPetroºani a asigurat apãpotabilã unui numãrmediu de 91.085 de

persoane, înregistrându-se un consum specific de2,79 mc/ pers./ lunã.

Apa Serv înregistreazãdatorii restante faþã deprincipalul furnizor,Administraþia NaþionalãApele Române -Administraþia Bazinalãde Apã Jiu Craiova,pentru care a încheiatangajamentul de platãnr. 662/ 19.01.2010,angajament de platã respectat pânã în prezent.

Constestaþie în anulare în dosarul reprezentativitãþii la nivelul CEH

R eprezentanþii Sindicatului “Muntele” nupot deocamdatã sã rãsufle uºuraþi în

privinþa reprezentantivitãþii sindicale lanivelul CEH chiar dacã au câºtigat rundele“meciurilor” disputate în instanþã pânã acum.

Soluþie de redresare pentru Apa Serv

N u vom mai plãti datoriile restantetimp de 4 luni la Apele Române.

Aceasta a fost soluþia gãsitã de directorulgeneral al SC Apa Serv Valea Jiului, care aavut o întrevedere la Apele Române.

Dupã ce a schimbatpartidele mai cevadecât ciorapii dinpicioare, HaralambieVochiþoiu a pierdut ºidramul de încredere pecare îl avea în faþaalegãtorilor, ºi asta fãrãsã generalizãm. Nupuþini sunt cei care îlcondamnã pentru cã asãrit în barca puteriipe uºa din dos, dupãce conducerea PP-DDi-a acordat credit atunci când PSD l-aaruncat ca pe o mãseastricatã.

Pe listele acestuipartid a acces în

Senat, chiar dacã laresistribuire, dar înmomentul în carecorabia lui DanDiaconescu s-a înclinatºi a început sã ia apã,Haralambie Vochiþoiua fugit la UNPR, carenu cu mult timpînainte îºi anunþaselogodna politicã cuPSD.

Acest lucru nu arãmas netaxat de electorat, iar un cititoral „ZiaruluiHunedoreanul” adescris în câteva rânduri pline de substanþã modul în

care îl priveºte acumpe parlamentarul deValea Jiului. Iatã cespune acesta despreVochiþoiu:

“Radiografia unui

caracter inexistent –Senatorul Resturilor VochiþoiuHaralambie

De-a lungul timpuluiVochiþoiu s-a doveditun asiduu colecþionarde carnete de partid.A debutat sub soarelePartidului Socialist.Când a simþit cãsoarele PS este la apus

a trãdat ºi a ajuns înPSD, sub zodia celortrei trandafiri. Dincauza lãcomiei ºi a caracterului intrigantVochiþoiu a trãdatîncrederea celor dinPSD colaborînd ampluºi detaliat cu PDL-ullocal ºi judeþean (imediat dupã alegerilepierdute a declarat înRomânia Liberã ca elvrea sã intre laguvernare alãturi dePDL – singurul liderlocal ºi judeþean!).Averea i-a crescut subochii cuprinºi demirare ai colegilor dinPSD pe care îi pãcãleacã este cinstit ºi luptã

împotriva portocaliilor.Pînã la urmã a fostexclus ºi s-a refugiatsub pulpana infractoru-lui Dan Diaconescucare în spatele degetu-lui mare arãta de faptdegetul mijlociu electoratului. PPDD s-a dovedit partidulpuºcãriabililor ºi alcelor fãrã de caracter,partidul trãdãtorilor.Ajuns senator prinredistribuire, prin intrigi ºi minciuni areuºit sã îndepãrtezecolegii senatori dinPPDD. Îºi dorea funcþiile numai pentruel. Dupã ce a pus pebutuci ºi PPDD-ul se

refugiazã la UNPR,partid care nu are maimult de 1% în sonda-jele naþionale ºi care acolaborat perfect cuPDL-ul, fiind laguvernare ani buni.Sub semnul vulturului,pe care îl va transfor-ma în curînd într-ocioarã ponositã,Vochiþoiu va încerca sãpunã în aplicare visulsãu de aur: secretar înministerul muncii sau,de ce nu, ministrulmuncii. Iluzii. Vochiþoiua pierdut ºansa de ademonstra cã are caracter rãmînînd înbarca celor care i-auoferit o ºansã atuncicînd nu mai avea niciu-na. La putere sunt preamulþi (86%), în opoziþieputea sã se remarce.Cîþi profitori caVochiþoiu nu se regã-sesc printre cei 86%?Propunem ca la urmãtoarele alegeriVochitoiu sã candidezesub semnul ºobolanuluicare fuge de pe corabiaîn flãcãri! Un caracterca ºi caºcavalul, doarcã ºi la caºcaval mate-ria este mai consistentãdecît gãurile. LaSenatorul Resturilor einvers, tocmai de aceeaºi radiografia unui caracter inexistent”.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 2014 Politicã 11

Dorin Gligor a fost singurulpropus pentru acest post, iar pentru el au votat 26 deconsilieri judeþean, în timp ceunul dintre aleºi a votatîmpotrivã.

„Vã spun de pe acum sã vãcumpãraþi creioane ºi ascuþitori

pentru cã veþirãspunde de biroulcare se ocupã cuatragerea de fonduri europene

ºi veþi avea mult descris”,

a þinut sã-i spunã preºedinteleCJ Hunedoara nouluivicepreºedinte.

De precizat cã înainteavotãrii proiectului de hotãrâreprivind eliberarea din funcþie alui Ioan Rus, consilierii PSD aupãrãsit sala de ºedinþe.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Haralambie Vochiþoiu – candidaturã sub semnul ºobolanului A zburat din floare în floare ºi ºi-a

pierdut încrederea alegãtorilor.Haralambie Vochiþoiu este sfãtuit ca,la urmãtoarele alegeri sã candidezesub semnul ºobolanului carepãrãseºte corabia în flãcãri.

Dorin Gligor, noul vicepreºedinteal CJ Hunedoara

V icepreºedintele Consiliului Judeþean (CJ)Hunedoara, Ioan Rus, membru al PSD, a fost

schimbat marþi din funcþie, locul sãu fiind ocupat prinvot de consilierul judeþean Dorin Gligor, preºedintelefilialei judeþene a PDL Hunedoara.

Astfel, cei care auurmãrit informaþiilereferitoare la acestsubiect ar putea fi ten-taþi sã înþeleagã cãsportivii de la CSVulcan nu prea aucâºtigat nimic, iardacã au câºtigat, s-autransferat între timpla... Deva (aºa cumeronat au fost prezen-tate Andreea Albescuºi Dariana Iosib).

Din punctul meu devedere, mai importan-tã decât ordinea înclasament a copiiloreste participarea aces-tora într-un numãratât de mare la unconcurs de ºah. Credcã ºahul din ValeaJiului se aflã pe undrum bun ºi mai credcã subsemnatul, AlinApostu ºi GheorgheScurhan suntem aliaþiºi nu adversari înresponsabilitatea de acontinua eficient peacest drum, de aatrage cât mai mulþicopii spre practicareasportului minþii, de a-iselecta ºi sprijini pecei mai talentaþi dintreei. Consider cã ade-vãratele confruntãri sedau la nivel naþional,acolo unde ºahul dinValea Jiului trebuiereprezentat cât maibine.

Revenind la NedeiaVulcãneanã, ediþia dinacest an a concursuluide ºah - organizat laªcoala GeneralãTeodora Lucaciu - afost una specialã, pen-tru prima datã luândparte la acest concursºi sportivi din afaraVãii Jiului.

Pe lângã cei 48 desportivi de la CSVulcan ºi cei 17 de laCSM Petroºani însoþiþide antrenorii

Gheorghe Scurhan ºiElvis-Alin Apostu, laconfruntãrile de peeºichier au participatºi 8 ºahiºti de laClubul de ªah Devaînsoþiþi de antrenorulCosmin Tãtãruº.

În total, la NedeiaVulcãneanã, în jurultablei de ºah au sãrbã-torit 73 de sportivi:54 bãieþi ºi 19 fete. ”Ostilitãþile” s-audesfãºurat pe 3 cate-gorii de vârstã:

pânã la 8 ani;9 -10 ani;11-15 ani.La fiecare cate-

gorie, fetele ºi bãieþiiau jucat împreunã,însã, premierea s-afãcut separat, ocu-panþii primelor 4locuri fiind premiaþi înbani conform condiþi-ilor stabilite deConsiliul Local almun. Vulcan. A fost ocompetiþie foarte dis-putatã cu multe par-tide de bunã calitate ºitoþi copiii meritãaprecierea ºi felicitãrilenoastre.

Rezultate turneu copii:

Bãieþi sub 8 ani:Locul I: Ancuþa ArisMario (CS Vulcan)

Locul II: MelicuþDavid (Clubul de ªahDeva)

Locul III: ViºãnescuDragoº (CSMPetroºani)

Locul IV: AvramRãzvan (CSM

Petroºani)

Fete sub 8 ani:Locul I: AlbescuAndreea (CS Vulcan)

Locul II: VãtãºeluAida (CSM Petroºani)

Bãieþi 8-10 ani:Locul I: Ignat Flavius(CSM Petroºani)

Locul II: MaidikAlexandru (CS Vulcan)

Locul III: GircsisRaul (CS Vulcan)

Locul IV: MoldovanHoraþiu (CS Vulcan)

Fete 8-10 ani:Locul I: ManiulFrancesca (Clubul deªah Deva)

Locul II: CiolocaAndreea (CSMPetroºani)

Locul III: IosibDariana (CS Vulcan)

Locul IV: TomescuAlexandra (CS Vulcan)

Bãieþi 11-15 ani:Locul I: CrãciunCristian Costin (CSMPetroºani)

Locul II: PetruºanCristian (Clubul deªah Deva)

Locul III: MaschioMihai (CSM Petroºani)

Locul IV: IndreiDavid (Clubul de ªahDeva)

Fete 11-15 ani:Locul I: ªchiopu OanaMagdalena – 8 ani(CS Vulcan)

Locul II: FloreaMãdãlina (CS Vulcan)

Locul III: LupºaTeodora (CS Vulcan)

Locul IV: FieraruAndreea (CS Vulcan)

Rezultatele aratã cãa fost o competiþieechilibratã la nivelulcluburilor, premiilefiind distribuite astfel:11 – CS Vulcan, 7 -CSM Petroºani ºi 4 -Clubul de ªah Deva.Din cele 6 locuri I, 3au revenit CS Vulcan,2 – CSM Petroºani ºiunul Clubului de ªahDeva. Dar, cel maiimportant câºtig a fostplusul de experienþãcu care fiecare copil s-a întors de la concurs.

Pe lângã cele treicategorii s-a mai dis-putat una de “boboci”.ªi la aceastã categories-au jucat partide dãtã-toare de speranþe pen-tru viitorul ºahului din

Valea Jiului. Rezultate “boboci”:Bãieþi:

Locul I: Rai Narcis(CS Vulcan)

Locul II: PãºcãlãuLuca (Clubul de ªahDeva)

Locul III: AvramDenis (CS Vulcan)

Locul IV: EnacheRaul (CS Vulcan)

Fete:Locul I: Tinca Diana(CSM Petroºani)

Locul II: MatacDelia (CS Vulcan)

Locul III: PãtruMaria Denisa (CSVulcan)

Locul IV: Sabadac

Miruna (Clubul de ªahDeva)

Efortul tuturorsportivilor a fost rãs-plãtit cu diplome ºimedalii. Au fost acor-date ºi douã menþiunispeciale pentru ceimai “tineri” partici-panþi. Este vorbadespre doi copii de 5ani: Tedy Stãnescu(Clubul de ªah Deva)ºi Matei Cristianªchiopu (CS Vulcan).Despre care, în modsigur, veþi mai auzi.

Dorel ªCHIOPU, Preºedinte Secþia

de ªah a CS Vulcan


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Cu obiectivitate despre

Sãrbãtoarea ºahului la Nedeia Vulcãneanã

D espre reuºita concursului de ºah organizat deConsiliul Local ºi Clubul Sportiv Vulcan cu ocazia

Nedeii Vulcãnene s-a mai scris. S-au ocupat de aceasta d-nii Alin Apostu ºi Gheorghe Scurhan. Totuºi, distinºiiantrenori de la CSM Petroºani - grãbiþi sã promovezerezultatele obþinute de elevii pe care îi îndrumã – au fãcutcâteva omisiuni importante ºi, mai ales, câteva inexactitãþi.


Monika BACIU

“Încercãm înperioada urmãtoare,am ºi depus actele laMinisterul EducaþieiNaþionale, încercãmun proiect pilot pentruinvestiþii la un cãmin

unde dorim sã facemreabilitare termicã.Dorim sã anvelopãmacest cãmin.

Þinând seama cãnoi avem alernativa latermoficare cât ºi pegaz. Încercãm sãdiminuãm aceste

pierderi prin termoizo-larea clãdirilor, încer-cãm cu un cãmin degarsoniere pentru cãeste un cãmin completla sol, cât ºi suprafaþade acoperire cea maimicã. Vrem sã vedemîn cât timp vom amor-tiza investiþia.

Noi am fãcut uncalcul ºi investiþia seva amortiza în 5+6ani ºi înseamnã cãinvestiþia merge, darsã vedem ce înseamnãacest lucru. În cazul încare ni se aprobã fon-durile de la minister,investiþia se va finaliza,

dupã un an de zilevom face randamen-tul.

În cazul în caredupã un an de zile seatestã cã aceastãinvestiþie se amor-tizeazã cu siguranþãvom continua investiþi-ile la cãmine pentru cãstudentul nostru arenevoie de cel mai bunconfort, urmând apoisã luãm toate clãdirileuniversitãþii sã leanvelopãm”, adeclarat DacianCiodaru, directoradministrativ UPET.

În funcþie derãspunsul oferit deministerul de resort

vor demara ºilucrãrile. Dacã dupãrealizarea investiþiei ºiconstatarea viabilitãþii

acestuia se va decidedacã vor fi anvelopatetoate cãminele ºi cor-purile Universitãþii.

Potrivit unui comu-nicat de presã, fun-daþia "Pãrinþi pentrucopii" ºi AlianþaT.A.T.A solicitã modi-ficarea proiectului deordin al ministrului ºiimplicit redimension-area structurii anuluiºcolar 2014-2014.

Cele doua organiza-tii parentale solicitamodificarea proiectuluide ordin al ministruluisi implicit redimen-sionarea structurii anu-lui scolar 2014-2014,

dupa cum urmeaza:Anul scolar sa

inceapa mai devremecu cca o saptamana,adica vineri, 5 sep-tembrie 2014, pentrua da posibilitatea uni-tatilor de invatamantsa parcurga mai usoractivitatile de ordinadministrativ aferentedeschiderii anului deinvatamant si parin-tilor sa participe laceremoniile aferente,in conditiile in careexista un cadru legal

de ultima ora, care lepermite sa solicite lalocul de munca o zilibera in acest sens;

Vacanta de iarna safie majorata de ladoua la trei sapta-mani, in perioadasambata, 20 decem-brie 2014 – duminica,11 ianuarie 2015,tinand cont de sarba-torile religioase si deconditiile meteo, caresunt caracterizate deregula de caderimasive de zapada;

Vacanta din perioa-da 1-9 noiembrie2014, dedicata invata-mantului primar siprescolar sa se desfiin-teze, in conditiile incare nu are un efectbenefic asupra sis-temului de invatamant;

Vacanta intersemes-triala programata inperioada 31 ianuarie –8 februarie 2015 sase desfiinteze, in con-ditiile in care semes-trul I se va incheiavineri, 19 decembrie2014, iar saptamanarespectiva sa seadauge vacantei deprimvara propuse deministerul de resort;

Vacanta de pri-mavara sa creasca dela o saptamana ladoua saptamani, inperioada sambata, 4aprilie – duminica, 19aprilie 2014, pentru atine cont astfel si dePastele catolic si a leda posibilitatea elevilorsa se bucure in cadrulfamilial de sarbatoareareligioasa;

Saptamana"SCOALA ALTFEL"sa se organizeze inperioada 4-9 mai2015, in conditiile incare proiectele siactivitatile selectatetrebuie sa presupunaimplicarea parintilor,fiind asadar un pro-gram care se bazeazape parteneriatulSCOALA – FAMILIE.In aceeasi perioadaeste sarbatorita siZIUA EUROPEI, fiindasadar un motiv inplus pentru ca“SCOALA ALTFEL”sa nu se desfasoare inperioada propusa deminister (6-10 aprilie),ci intre ZIUA MAMEI(3 mai 2015) si ZIUATATALUI (10 mai2015), in preajma

ZILEI INTERNA-TIONALE A FAMILIEI(15 mai), in conditiilein care programelesaptamanii cu pricinasunt dedicate si relatieiSCOALA-FAMILIE.Ministerul EducatieiNationale solicita dealtfel tuturor unitatilorde invatamant sa incu-rajeze participareaparintilor la activi-tatile care se preteazala acest tip dedeschidere spre comu-nitate.

Elevii ºi preºcolariiau intrat de vineri, 20iunie, în vacanþa devarã, potrivit calen-darului aprobat deMinisterul Educaþiei.Vestea proastã pentruelevi este cã aceºtia arputea sã meargã laºcoalã sau copiii lagrãdiniþã ºi în timpulvacanþei de varã.

romaniatv.net

Anvelopãri în campus

P roiect pilot la UPET. Reprezen-tanþii instituþiei de învãþãmânt

superior din Valea Jiului au demaratun proiect pilot pentru care aºteaptãavizul Ministerului Educaþiei Na-þionale. Este vorba de anvelopareaunui cãmin studenþesc în vedereadiminuãrii pierderilor la încãlzire.

Pãrinþii vor o vacanþã mai scurtã pentru copiii lor. Vezi ceschimbãri majore se pregãtesc în noul an ºcolar

F undaþia “PARINTI PENTRUCOPII” ºi Alianta T.A.T.A.

solicita ministrului educaþiei organi-zarea unei dezbateri publice auten-tice ºi transparente cu privire lastabilirea structurii anului ºcolar2014-2015.

Cronica Vãii Jiului | Mieruri, 25 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Planurile dumneavoastrã în legã-turã cu o afacere s-ar putea sãeºueze din cauza ambiþiilor nere-aliste. Dacã analizaþi totul cuobiectivitate, veþi vedea cãproiectele se pot concretizanumai cu rãbdare ºi cu susþineredin partea unei persoane.

Starea de confuzie ºi lipsa simþu-lui practic vã afecteazã randa-mentul la locul de muncã, dar ºirelaþiile cu prietenii. Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu ºi con-centraþi-vã asupra problemelorurgente!

Sunteþi indispus din cauza unorprobleme sentimentale ºi vã refu-giaþi în muncã. Propuneþi-vãobiective mai realiste ºi acceptaþiajutorul prietenilor. O persoanãmai în vârstã vã sfãtuieºte cum sãrezolvaþi divergenþele cupartenerul de viaþã.

Se pare cã nu aveþi spor pe planprofesional ºi în afaceri. Nuforþaþi lucrurile! În caz contrar,vã veþi irosi energia ºi riscaþi sãaveþi probleme cu sãnãtatea.Astãzi intuiþia nu prea vã ajutã,dar vã puteþi baza pe sfaturileprietenilor.

Nu sunteþi într-o dispoziþie preabunã, deºi aveþi multe de fãcut laserviciu ºi acasã. Ideile ºiproiectele dumneavoastrã nu suntbine primite. Nu este momentulsã insistaþi. Astãzi ocupaþi-vã deactivitãþi de rutinã.

ªeful ºi colegii de serviciu vãreproºeazã cã nu reuºiþi sã vãîncadraþi în programul de lucru.Nici acasã nu sunteþi tocmaientuziast, spre nemulþumireafamiliei. Încercaþi sã fiþi mai atentla problemele celor din jur!

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi unrandament scãzut la locul demuncã. Amânaþi deciziile impor-tante ºi tranzacþiile financiare.N-ar strica sã acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sentimentale.

Vã cam lipseºte simþul practic ºinu este indicat sã începeþi noiactivitãþi. Dacã aveþi de luatdecizii sau de semnat contracte,amânaþi pe mâine! Aveþi o con-troversã cu partenerul de viaþã,într-o problemã financiarã.

Vã gãsiþi în faþa unei dileme: orifinalizaþi o lucrare importantã lalocul de muncã, ori vã ocupaþi deo afacere personalã, care seanunþã foarte profitabilã.

În prima parte a zilei, intenþion-aþi sã solicitaþi o mãrire desalariu. Nu aþi ales momentul celmai potrivit! Tocmai acum,colegii de serviciu se plâng cã nusunteþi suficient de cooperant.

În prima parte a zilei s-ar puteasã fiþi indispus din cauza uneiprobleme sentimentale. La loculde muncã, reuºiþi sã faceþi faþãtuturor sarcinilor, cu ajutorul unuicoleg mai în vârstã.

Astãzi aveþi idei confuze ºi nereal-iste, iar cei din jur nu reuºesc sãvã înþeleagã. Nu începeþi maimulte activitãþi în acelaºi timp.Riscaþi sã nu duceþi nici una labun sfârºit. Nu este o zi bunãpentru afaceri sau investiþii.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:30 Convieþuiri 16:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor caremuncesc în România 18:10 Studio FIFA WorldCup 2014 18:53 Campionatul MondialBrazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Biziday 22:35 Studio FIFA WorldCup 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Tornade îngheþate13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Totul se plãteºte17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Ameninþarea nopþii22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Secrete de Stil 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Oraºul distrus: Exploziadin Halifax17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii20:30 Cronica cârcotaºilor

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Bal cu scandal

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Dragoste la primavedere22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Mondial11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Mondial11:45 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Tenis ziua 3 15:30 Tenis ziua 3 17:30 Tenis ziua 3 19:30 Tenis ziua 3 20:45 Digi Sport Mondial 22:00 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?23:00 Un show pãcãtos

ANOFM precizeazãcã rata ºomajuluiînregistrat la sfârºitullunii mai 2014, lanivel naþional, a fostde 4,91 la sutã, maimicã cu 0,22 puncteprocentuale decât ceadin luna aprilie ºi maimicã cu 0,12 puncteprocentuale decât ceadin luna mai a anuluitrecut.

Numãrul total alºomerilor înregistraþi

în evidenþele agenþiilorjudeþene pentru ocuparea forþei demuncã la finele luniimai a fost de 444.693persoane, cu 20.121persoane mai puþinefaþã de cele de lafinele lunii anterioare.

În ceea ce priveºterata ºomajului înregistrat pe sexe, înluna mai 2014, com-parativ cu luna prece-dentã, rata ºomajului

masculin a scãzut de la5,68 la sutã în lunaaprilie la 5,43 la sutã,iar rata ºomajului fem-inin a scãzut de la4,51 la sutã în lunaaprilie la 4,32 la sutã.Referitor la structuraºomajului dupã nivelulde instruire, ºomeriifãrã studii ºi cei cunivel de instruire primar, gimnazial ºiprofesional au pon-derea cea mai mare în

totalul ºomerilor înregistraþi în evi-denþele agenþiilorjudeþene pentru ocu-parea forþei de muncã,respectiv 78,54 lasutã. ªomerii cu nivelde instruire liceal ºipost-liceal reprezintã15,63 la sutã dintotalul ºomerilor înreg-istraþi, iar cei cu studiiuniversitare 5,83 lasutã.

Judeþele cu celemai mari rate aleºomajului sunt: Vaslui(10,64 la sutã),Teleorman (9,73 lasutã), Mehedinþi (9,62la sutã), Dolj (8,84 lasutã), Galaþi (8,44 lasutã), Buzãu (8,42

la sutã), Olt (7,19 lasutã), Ialomiþa (6,79 lasutã), Gorj (6,75 lasutã) ºi Cãlãraºi (6,66la sutã).

Din totalul ºomer-ilor înregistraþi,125.104 au fost ind-emnizaþi ºi 319.589

neindemnizaþi.Numãrul ºomerilor

indemnizaþi a scãzutcu 14.755 persoane,iar numãrul ºomerilorneindemnizaþi a scãzutcu 5.366 persoanefaþã de luna precedentã.


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800

mp în zona parc Brãdet. Contact0727.150.264 Preþ negociabil.

Lupeni, miercuri, 25-06-2014, 09:00 - 16:00.

Zona afectatã: Cartier Braia, Vâscoza,Centru Vechi. Motivul restricþiei: Anulatconductã veche FØ 250 mm, str.SpiruHaret;

Restricþii apã

Aceastã mãsurã va fi pusãîn aplicare începând cu datade 1 iulie. Potrivit lui Cernat,vor fi luate în calcul costurilesuportate de cei doi producã-tori de energie cu primatranºã din taxa pe stâlp.

"Ajustarea nu are legaturãcu dubla facturare, ci cu taxape stâlp. Încã nu se ºtieimpactul în factura finalã", aafirmat Cernat într-o confer-inþã pe teme energetice.

Impozitul pe proprietatepentru construcþiile speciale,

de 1,5% din valoarea con-strucþiei, a fost introdus laînceputul acestui an. Primatranºã din taxã a fost plãtitã

pânã la 26 mai, iar a douaare ca termen data de 25septembrie. Potrivitestimãrilor administratoruluijudiciar al Hidroelectrica,compania trebuie sãplãteascã în acest an 163milioane de lei impozit peconstrucþiile speciale, în timpce costurile pentruNuclearelectrica sun evaluatela aproximativ 100 de mil-ioane de lei. Guvernulestimeazã cã încasãrile dintaxa pe stâlp vor totaliza 1,5miliarde de lei.

S -au mutat înapoi învechea locaþie, dar

au fãcut-o spre râsultuturor, scriind „samutat la Poºta veche”,fãrã sã menþioneze cineºi de ce.

Cei de la Romtelecom,sediul din Petroºani, nu auprea dat pe la ºcoalã ºi astase vede din afiºul scris înfugã ºi plasat în faþalocaþiei.

Cu un scris neîngrijit ºicu o greºealã flagrantã,angajaþii de aici ºi-au datzilele astea „doctoratul” înlimba românã, iar nouã nune rãmâne decât sã learãtãm cartea de gramaticã.

Observaþia a fost fãcutãde un grup de tineri ce abiase întorceau de la evaluareanaþionalã ºi care nuînþelegeau de ce suntnevoiþi sã gãseascã mãsuracorectã a unor versuri deMinulescu într-un astfel de

oraº.Romtelecom, filiala

din Petroºani se mutã învechea locaþie, de unde abiaplecase cu ceva vreme înurmã, semn cã responsabiliide aici se rãzgândesc des.Asta dupã ce vechealocaþie, dotatã cu o bulinãroºie, cu risc maxim lasesism, a ajuns din nousigurã, printr-o excepþie denimeni înþeleasã pânãacum.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Repetenþii de la Romtelecom

Taxa pe stâlp, pe facturã

A utoritatea Naþionalã de Reglementare înEnergie (ANRE) va recunoaºte în

facturile emise pentru electricitate costurileHidroelectrica ºi Nuclearelectrica aferentetaxei pe construcþiile speciale, a declarat Marian Cernat, director în ANRE, citat de Mediafax.ro.

Rata ºomajului a scãzut uºor în mai, ajungând la4,91 la sutã, adicã 444.693 de ºomeri

R ata ºomajului a scãzut, în luna mai faþã deaprilie, cu 0,22 puncte procentuale, ajungând la

4,91 la sutã, fiind înregistraþi 444.693 de ºomeri,informeazã Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþeide Muncã (ANOFM), precizând cã aceste valori suntmai mici ºi decât perioada similarã a anului trecut.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 25 Iunie 201416 Turism

Monika BACIU

“Sãptãmâna trecutãam fost la Bucureºti,am discutat de proiec-

tul staþiunii Straja cudomnul prim-ministruVictor Ponta cu dom-nul ministru alDezvoltãrii, LiviuDragnea. Am certi-tudinea cã lucrãrilerespective vor fiplãtite, în schimb euam început sã fiu maipesimist ºi sã aºtept sãvãd banii în cont, sãfie dat drumul la platafacturilor din parteaprimãriei. Abia atuncivor fi mulþumit total”,a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Edilul de la Lupenise declarã indignat de

rezultatele corpului decontrol al primului-ministru cu privire laverificãrile efectuate ladomeniile schiabile din

þarã. “În Straja avem de

lucru. La Vulcan ºiPetroºani a venit cor-pul de control al pre-mierului, pe bunãdreptate, dar una dinîntrebãrile corpului decontrol a fost undesunt ratracurile, deunde sã ºtie primariiunde sunt ratracurilecând noi nu am termi-nat lucrãrile în staþiu-ni. Ratracurile ar tre-bui sã fie în garajeleratracurilor, darproiectele s-u oprit.Lucrãrile trebuie ter-minate pentru a ºtiexact ce s-a fãcut.

Atunci vom putea cutoþii sã rãspundempertinent la întrebãriledumnealor”, a maispus sursa citatã.

Conform proiectu-lui, staþiunea montanãStraja ar trebui sã fieunitã cu cea din PasulVâlcan. Chiar ºi încondiþiile de faþã, încare nu au fost alocaþibani pentru acesteproiecte, edilul lupe-nean nu îºi pierdesperanþa.

“Eu am speranþe,trebuie sã am pentrucã altfel nu puteam sãfac acest proiectîmpreunã cu domnulIle. Sperãm ca pânã laurmã sã îl ducem labun sfârºit, sã existe ocolaborare între Strajaºi Vulcan, sã avem

pârtii bune, sã fiecondiþii normale pen-tru turismul din ValeaJiului. Chiar astãzi seface inaugurarea unuiparc de aventurã înStraja”, a mai spusResmeriþã.

Aproape 50 de mil-ioane are de achitatadministraþia localã dela Lupeni pentru con-structorii care au exe-cutat lucrãri în staþi-

unea montanã Straja.Mai exact,47.277.091,37 de leiare de achitat munici-palitatea cãtreAcomin, Termogaz ºiAviaþia Utilitarã.

Pentru a reduceimpactul negativ alrestrângerii activitãþiidin minerit, începândcu anul 2011, admin-istraþia localã amunicipiului Lupeni a

început derularea unuiproiect de investiþii înstraþiunea montanãtraja. Proiectul a fostaprobat de ministerulexistent la vremearespectivã, adicã deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiTurismului ºi are o val-oare de189.607.421,00 leicu TVA inclus.Potrivitdatelor oficiale, înurma unei centralizãce dateazã de la fineleanului trecut, laLupeni, acolo undefuncþioneazã StaþiuneaStraja, Executivul aalocat 1,5 milioane delei. Aici lucrãrile audemarat mai târziudecât în Parâng, darconstructorul s-amiºcat mai repede ºifãrã prea multe piedi-ci, aºa cã acum putemvorbi despre o mod-ernã telegondolã dejafuncþionalã.

Expertã în derma-tologie Anne Chapas,de la centrul medicalMount Sinai, dinSUA, spune cã expli-caþia creºterii numãru-lui de cazuri e maicomplexã. Oameniiîncep sã meargã totmai mult în vacanþeexotice pe insule,avînd mai multe activ-itãþi în aer liber faþãde trecut, scrie FoxNews.

Din aceastã cauzã,mulþi se bronzeazãchiar ºi în timpuliernii, cei cu pãrul ºipielea deschise laculoare fiind maiexpuse riscului de aface aceastã boalã.Alþi factori care con-tribuie la apariþiamelanomului sîntantecedentele din

familie, aluniþele depe piele, expunereala soare ºi arsurilesolare.

Conform unuistudiu recent publicat

în revistã "CancerEpidemiology,Biomarkers &Prevention", cei caresuferã cel puþin cinciastfel de arsuri atuncicînd au vîrstã cuprin-sã între 15 ºi 20 deani prezintã un risc cu80% mai mare de a

face melanom.Cremele de pro-

tecþie nu previn întotalitate astfel deprobleme.

Hainele pe care lepurtam sunt, deasemenea, impor-tante, la fel ca ºi lim-itarea activitãþilor dintimpul zilei, întreorele 11:00 ºi 15:00,în timpul cãroraputem fi expuºirazelor solare puter-

nice. Dermatologii nemai sfãtuiesc cã, atun-ci cînd observãmmodificarea culoriiunor aluniþe sau apielii sã mergem ime-diat la un control,cãci detectarea tim-purie a cancerului deacest tip oferã mariºanse de vindecare.

Problemele din Straja, dezbãtute cu Ponta ºi Dragnea

D ragnea ºi Ponta au ascultat problemele primaru-lui Resmeriþã. Edilul municipiului Lupeni, Cornel

Resmeriþã, a fost sãptãmâna trecutã la Bucureºti undes-a întâlnit cu cei doi demnitari. Resmeriþã le-a adus lacunoºtinþa celor doi problemele cu care se confruntãmunicipalitatea din cauza nealocãrii fondurilor necesarepentru continuarea lucrãrilor de modernizare a domeni-ului schiabil din Straja.

Marele pericol la care e expusã pieleata: Cum poate fi evitat cancerul

N umãrul cazurilor de cancerde piele este în creºtere, spe-

cialiºtii în domeniu fiind îngrijoraþicu privire la acest aspect. Ei oferãînsã cîteva explicaþii ºi sfaturi pen-tru cã o asemenea maladie sãpoatã fi evitatã.

CVJ NR. 639, MIERCURI 25 IUNIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 639, MIERCURI 25 IUNIE 2014