CVJ NR. 621, JOI 29 MAI 2014

Ne enerveazã ºi…ne tot enerveazã

>>> PAGINAA11-A

Dosarul dintreLungu ºi PrimãriaLupeni, retrimis la

Tribunalul Hunedoara>>> PAGINAA3-A

Începe procesulucigaºului din

Vulcan>>> PAGINAA3-A

ANINOASA, ORAªFÃRÃ SCÃPARE

Investitorii, alungaþide administratorul

financiar>>> PAGINAA10-A

Retehnologizareîn rate

>>> PAGINAA13-A

VicepreºedinteleCultului Eroilor,

nepotul a doi ostaºicare au luptat în

cele douã rãzboaiemondiale

>>> PAGINILE 8-9

Parcul NationalRetezat,

o experienþã deneuitat

>>> PAGINAA16-A

Scandal pe premie-rea gimnastei

ªtefania Stãnilã>>> PAGINAA7-A

ªomaj sau preþmai mare la ape?

>>> PAGINAA7-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 621

Joi, 29 Mai 2014

ª i slãnina e scumpã. Nemulþumiþi, câþiva angajaþi ai spitalului municipal dinVulcan au protestat, miercuri de dimineaþã, pentru faptul cã nu sunt plãtiþi

pentru zilele de sâmbãtã, duminicã ºi sãrbãtorile legale. Oamenii au ajuns sãspunã cã ºi slãnina a devenit un lux, iar cã din cauza salariilor mici abia au ce sãpunã pe masã de mâncare. În jur de 30 de angajaþi ai spitalului municipal dinVulcan au recurs, miercuri, la un protest spontan. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Pentru salariaþii dinsãnãtate ºi slãnina e lux

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 2014 Actualitate 3

Începe procesulucigaºului din Vulcan

C riminalul din Vulcan, carela începutul lunii aprilie a

omorât cu sânge rece doi tineriva fi judecat de magistraþii dinHunedoara. Judecãtorii auanalizat în camera preliminarãactele de urmãrire penalã efectuate în acest caz ºi au dispus începerea judecãþii.

Magistraþii TribunaluluiHunedoara au dispus începereajudecãþii în cazul lui Cosmin Bãrbuþi,dupã ce au analizat în camera pre-liminarã actele de urmãrire penalã.Potrivit soluþiei pronunþate miercuri,s-a „constatat legalitatea sesizãriiinstanþei ºi a administrãrii probelorºi efectuãrii actelor de urmãrirepenalã” ºi, totodatã, s-a dispusînceperea judecãþii, cu termen ladata de 18 iunie. Bãrbuþi, ucigaºuldin barul Madness, se aflã dupãgratii, dupã ce judecãtorul de caz arespins cererea de revocare amãsurii arestãrii preventive formulatã de inculpat ºi înlocuireaacesteia cu mãsura preventivã acontrolului judiciar ori cu cea aarestului la domiciliu.

Reamintim cã, la începutul lunii

aprilie, un dublu omor a îngrozitmunicipiul Vulcan. Un tânãr de 24de ani, Cosmin Bãrbuþi, a bãut preamult, iar mai apoi s-a luat la ceartãcu un alt client al localului respectiv.A vãzut negru în faþa ochilor, s-aridicat de pe scaun, a plecat acasãºi s-a întors cu o rangã ºi un cuþitde mari dimensiuni, pe care l-aînfipt fãrã sã clipeascã în primiioameni care i-au ieºit în cale în faþalocalului respectiv, adicã body-guardul Claudiu Blaj (26 de ani) ºipatronul barului, Robert Otescu (24de ani). Claudiu a murit pe loc,dupã ce i-a fost secþionatã arterafemuralã, iar Robert s-a stins pe unpat de spital la Timiºoara, acolounde a fost transportat cu un elicopter SMURD, dupã ce criminalul i-a înfipt cuþitul în burtã,atingându-i ficatul.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Dupã ce iniþial procesul s-a judecat laTribunalul Hunedoara,acesta a fost declinatîn competenþa Curþiide Apel Alba Iulia.Magistraþii de la Albaau trimis dosarulînapoi la TribunalulHunedoara.

“Stabileºte compe-tenþa de soluþionare aexcepþiei de nelegali-tate în favoareaTribunaluluiHunedoara-SecþiaLitigii de Muncã ºiAsigurãrii Sociale.Document: Hotarâre

135/201428.05.2014”, se aratãîn soluþia Curþii deApel Alba Iulia.

Anul trecut, con-silierii locali de laLupeni au aprobat des-fiinþarea postului decity-manager a locali-tãþii, post care i-arevenit lui GabrielLungu. Începând cuacest an, postul mana-gerului public a fostdesfiinþat, iar Lungu ºi-a pierdut funcþia pecare a deþinut-o încadrul administraþieilocale. Aºa se face cã

acesta a acþionat înjudecatã primãria ºi peprimarul lupenean.

„Nu am crezut cãse va ajunge aici, pen-tru cã nu are dreptatedomnul fost city-mana-ger, dar asta este si-tuaþia ºi dupã cum amspus dacã dumnealui agãsit de cuviinþã sã nedea în judecatã pentrucã i-am desfinþat postulasta este situaþia, dardumnealui trebuia sãse gândeascã la ce afãcut, nu la lucrurilecare urmeazã. Înaceastã privinþã nu aredreptate decât pri-marul municipiuluiLupeni 100%”, adeclarat în urmã cucâteva luni primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

Edilul din Lupenieste oarecum deza-

mãgit de atitudineacelui pe care l-a considerat prietenpânã acum ceva timp.Mai mult decât atâtResmeriþã ºi-a pierdutîncrederea în toatãlumea.

„Nu neapãrat deaceastã persoanã suntdezamãgit. Sunt unom care nu mai areîncredere în absolutnimeni fiindcã pentrucã unii oameni apropi-

aþi, dragi mie m-audecepþionat ºi estenormal sã am aceastãproblemã în acestmoment. Uneori mãgândesc ce au fãcut

aceºti oameni ca sã numai pot avea încredereîn dumnealor”, a maiprecizat sursa citatã.

Monika BACIUMonika BACIU

Octogenarã prãdatã de peste8.000 de leiT rei suspecþi au sustras

peste 8.000 de lei dinlocuinþa unei octogenare dinmunicipiul Brad, unde aupãtruns sub un pretext fictiv.

Potrivit poliþiºtilor, marþi seara,în jurul orei 20:20, PoliþiaMunicipiului Brad a fost sesizatãcu privire la faptul cã unei femei învârstã de 83 de ani, din municipiulBrad, i-au fost sustraºi 8.400 de leide cãtre trei persoane necunos-cute.

În urma verificãrilor efectuate lafaþa locului, poliþiºtii au stabilit fap-tul cã la domiciliul pãrþii vãtãmates-au prezentat douã persoane desex masculin ºi una de sex femi-nin, care au afirmat cã doresc sãcumpere ouã ºi i-au înmânatfemeii o bancnotã de 200 lei.

“Partea vãtãmatã a intrat într-una din camere pentru a schimbabancnota, lãsând pe masã, lavedere, o pungã în care deþinea osumã mare de bani. Una dintrecele trei persoane i-a cerut femeiisã o conducã la grupul sanitar,

timp în care celelalte douã au luatdin pungã 8.400 lei, dupã care ceitrei au plecat în grabã cu un auto-turism în direcþia DN 76”, declarãBogdan Niþu, purtãtor de cuvântal IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii au întocmit dosar penalsub aspectul comiterii infracþiuniide furt ºi efectueazã cercetãri pen-tru identificarea suspecþilor.

Pentru a nu deveni victime aleacestui gen de infracþiuni, poliþiºtiirecomandã sã nu þineþi în locuinþãsume mari de bani sau bijuterii ºisã nu furnizaþi informaþii cãtrevecini, prieteni, cunoºtinþe, rudeetc., despre sumele de bani pecare le deþineþi ; la intrarea în casascãrilor (la blocuri sau clãdiri undesunt mai mulþi locatari) este reco-mandatã montarea unei instalaþiicu interfon care limiteazã accesulpersoanelor necunoscute; nu per-miteþi accesul în locuinþã per-soanelor necunoscute care pretindcã sunt reprezentante ale unorinstituþii furnizoare de utilitãþi sauservicii publice ori o vânzãtorilorambulanþi, dacã nu aveþi garanþiaidentitãþii acestora.

Dacã aveþi suspiciuni cuprivire la prezenþa ori intenþiainfracþionalã a unor persoane sus-pecte în zona în care locuiþi, nuezitaþi sã apelaþi numãrul unic deurgenþã 112.

Dosarul dintre Lungu ºi Primãria Lupeni,retrimis la Tribunalul Hunedoara

A lba neagra cu dosarul în care fostulcity-manager al municipiului Lupeni

îºi cere drepturile. La începutul acestuian, Gabriel Lungu, fostul city-manager almunicipiului Lupeni, l-a acþionat în jude-catã pe edilul Cornel Resmeriþã pentrufaptul cã i-a desfiinþat postul.

Monika BACIU

“În primul rândavem condiþii gen-erale, trebuie sã fiecetãþean român saucetãþean al altor statemembre UniuniiEuropene, cu domicili-

ul în România, sãcunoascã limbaromânã scris ºi vorbitºi aibã vârsta minimãconform reglemen-tãrilor în vigoare,capacitate deplinã deexerciþiu, sã aibã ostare de sãnãtate core-

spunzãtoare, sãîndeplineascã condiþiide studii. Asistentulmedical debutant estepostul cu specilitatemedicinã generalã cunormã întreagã peduratã nedeterminatãºi poate sã aibã studii

medii, studiipostliceale sau studiisuperioare de scurtãduratã ºi nu a fostcondamnatã pentruvreo infracþiune, iar caºi condiþii specificetrebuie sã aibã odiplomã de absolvire aînvãþãmântului de spe-cialitate, un certificatde membru OAMMR,asigurare de rãspun-dere civilã profesion-alã, concursul o sãconstea în trei etape,deci se va face selecþiade dosare, va fi probascrisã ºi va fi interviul.Concursul se va orga-niza în data de 9 iulieora 9, iar interviul în11 iulie. Dosarele deconcurs pot fi depusepânã în data de 10iunie ora 16 la regis-tratura DAS”, a

declarat Cristina Mraz,director executivDirecþia de AsistenþãSocialã Petroºani.

Asistentul medicalva deservi cele douãcabinete medicaleºcolare de pe razamunicipiului Petroºani.

“Noi ne ocupãm ºide partea de medicinãºcolarã, avem asis-tente medicale comu-nitare ºi mediatorisanitar ºi avem douãcabinete. În principiu

va fi angajatã la noi laasistenþã socialã ºi vadeservi cabinetul med-ical ºcolar, va facemedicinã ºcolarã”, amai spus sursa citatã.

Angajãrile se real-izeazã în baza noiilegi, de unu la unu.Cum pânã anul trecuttoate angajãrile au fostblocate, abia începânddin acest an, instituþi-ile publice încearcã sãacopere necesarul depersonal.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 20144 Actualitate

Monika BACIU

“Nu a fost greudeloc. Am învãþat cene-a spus doamnaînvãþãtoare ºi a fostuºor”, spune un elevde clasa a IV-a.

Evaluarea s-a fãcutîn timpul orelor decurs, în sãlile de clasãîn care învaþã elevii.Evaluarea naþionalã aelevilor din clasa a IV-a va începe miercuricu proba la limbaromânã ºi se vaîncheia pe 30 mai cuproba la limba mater-nã pentru eleviiaparþinândminoritãþilornaþionale, potrivit cal-endarului aprobat de

Ministerul EducaþieiNaþionale. Elevii declasa a IV-a vor maisusþine pe 29 maiproba la matematicã.Urmãtoarele evaluãrivor avea loc la claselea II-a, în 2-4 iunie, ºila clasele a VI-a, în 5ºi 6 iunie.Competenþele pe careelevii trebuie deja sãle fi acumulat suntconform nivelului spe-cific vârstei - compe-tenþe de scris-citit,folosirea corectã alimbii române ºi alimbii materne, com-petenþe de comuni-care în limba românãºi limba maternã,competenþe în dome-niul matematicii ºi al

ºtiinþelor naturii,subiectele fiind elabo-rate de CentrulNaþional de Evaluareºi Examinare ºi avândun nivel mediu de difi-cultate.

Testele elaboratepentru clasa a IV-avizeazã: evaluareacompetenþelor deînþelegere a textuluiscris în limba românã,evaluarea compe-tenþelor de matemat-icã, iar pentru eleviiaparþinândminoritãþilornaþionale, care studi-azã în limba maternã,se administreazã ºi untest de evaluare aînþelegerii textuluiscris în limba mater-nã. Durata alocatãrezolvãrii testelor va fide 25 de minute pen-tru fiecare test admin-istrat la clasa a II-a ºi60 de minute pentrufiecare test pentruclasa a IV-a ºi clasa aVI-a.

Monika BACIU

Ambele suntamplasate în zonacentralã a municipiu-lui, pe când înextremitãþile localitãþiinu se regãseºte niciunastfel de cabinet med-ical ºcolar. PotrivitreprezentanþilorDirecþiei de AsistenþãSocialã, reprezentanþiiunitãþilor deînvãþãmânt trebuie sãidentifice spaþiul ºi sãîl doteze.

“Trebuie sã identi-ficãm ºi spaþiul, con-form legii, spaþiul încare se desfãºoarãactivitatea unui cabi-net medical ºcolar tre-buie asigurat de insti-tuþia de învãþãmânt,în plus trebuie fãcuteanumite dotãri. Laora actualã avem anu-

mite interdicþii pentruunele dintre dotãri. Artrebui identificat alespaþiu, unitatea deînvãþãmânt sã îl punãla dispoziþia noastrãcu toate dotãrilenecesare, sunt anu-mite standarde, bare-muri pentru înfiinþareºi dupã care ar trebuiînfiinþate posturile ºiscoase la concurs.Deocamdatã avemacele contacte cu cab-inetele medicale indi-viduale, contracte deprestãri ser-vicii pentrumedicinaºcolarã ºisuntfuncþionalede trei anide zile”, adeclaratCristinaMraz, direc-

tor executiv Direcþiade Asistenþã SocialãPetroºani.

Deºi în pãrþile lim-itrofe ale localitãþii nusunt cabinete med-icale ºcolare, eleviicare au diferite prob-leme se por prezentala medicii de familiecu care DAS are con-tract.

“În Aeroport nuavem cabinete med-icale la ºcoli, daravem medicul de fam-ilie cu care avem con-tracte ºi avem aron-date toate colegiileºcolare, sunt asiguratetoate colegiile ºifuncþioneazã, se factriajele epidemiolog-ice, controalele, vac-cinurile”, a mai spussursa citatã.

Cabinetele medicale ºcolare, înfiinþate de unitãþile de învãþãmânt

Î nfiinþarea cabinetelor ºcolaredepinde ºi de insituþiile de

învãþãmânt. Pe raza municipiuluiPetroºani funcþioneazã doar douãcabinete medicale ºcolare, unul laªcoala Generalã IG Duca, iar celde-al doilea în campusul studenþesc.

Evaluare la clasa a IV-a

E levii de clasa a IV-a supuºievaluãrilor. Miercuri, la nivel

naþional, elevilor de clasa a IV-ale-au fost evaluate cunoºtineþele.Potrivit celor mici, subiectele nuau fost dificile.

Asistent medical pentru cabinetele ºcolare

D irecþia de Asistenþã Socialã cautã un asistentmedical generalist. Anunþul pentru depunerea

dosarelor a fost publicat, iar persoanele care seîncadreazã în cerinþele menþionate pot sã îºi depunãdosarul. Abia în luna iulie vor avea loc probele pentruocuparea postului.


În jur de 30 de angajaþi aispitalului municipal dinVulcan au recurs, miercuri,la un protest spontan.Aceºtia sunt nemulþumiþi defaptul cã nu le sunt plãtitesâmbete, duminicile ºi sãrbã-torile legale. Conform legii,sâmbetele ºi duminicile trebuie plãtite 100% însãniciun spital din VAlea Jiuluinu aplicã aceastã mãsurãdin lipsa fondurilor.

“Nemulþumirile angajaþilorau fost mari ºi acum din nousunt nesatisfãcãtoare pentruangajaþi, deci probleme denaturã salarialã. Ieri înConsiliu de Administraþia s-aaprobat reîntregirea acelorsporuri care ne-au fostdiminuate anul trecut înmartie, dar ne confruntãmcu plata zilelor de sâmbãtã,duminicã, sãrbãtori legalecare în sistemul de sãnãtatecare la capitolul 3 Legea 84acestea se plãtesc cu unspor de 100%. La spitalulnostru se aplicã ordonanþa103 care spune cã acestezile sunt plãtite cu libere deºinoi avem un alt statut, noi

trebuie sã asigurãm conti-nuitatea în muncã, decifetele sunt obligate sã vinã ºisâmbãta ºi duminica, iar cao compensare, fetele dinambulatoriu lucreazã de lunipânã vineri ºi sâmbãta ºiduminicã stau acasã, iar elevin pe ture, vin sâmbãta ºiduminica ºi sãrbãtorile legaleacestea trebuie sã fie compensate cu un spor de100%. Am primit o grã-madã de adrese de la ITM,DSP, Ministerul Muncii,Ministerul Sãnãtãþii, în carese spune cã aceastã ordo-nanþã nu este aplicabilã în

sistemul de sãnãtate, noiavând o lege specialã,Legea 284 ºi de aici intervindiferenþierile. Toate spitaleledin România sunt plãtitedupã legea 284 ºi aici vreauca legea sã fie aplicatã”, adeclarat Veronica Popescu,lider de sindicat Spitalulmunicipal Vulcan.

Conducerea spitalului afirmã cã nu a fost unprotest, ci a fost o discuþiemai aprinsã, însã angajaþiiau înþeles care este situaþiafinanciarã a unitãþii medicale.

“Nu a fost un protest, cia fost o discuþie pentru caream purtat-o noi comitetuldirector cu sindicatul dupãcare aceºti salariaþi au vrutsã cunoascã exact situaþianoastrã, de ce nu se potplãti sâmbetele ºi duminicile,iar dupã o discuþie furtunoasã toatã lumea aînþeles care este situaþiafinanciarã a spitalului, de

unde putem plãti, le-amspus cã de la 1 mai amîntregit sporurile ºi cã esteimportant pentru toatãlumea ca sporurile sã le dãmºi vom cãuta soluþii pe viitorca sã suportãm ºi sâmbeteleºi duminicile. Le-am promiscã vom cãuta în aºa fel sãplãtim cu paºi mãrunþiprima datã o sâmbãtã sau oduminicã, apoi douã, pânãcând veniturile financiare sevor redresa ºi sã vedem cecontractãri vom face cuCasa Naþionalã de Asigurãride Sãnãtate”, a declaratCristina Baleia, managerSpitalul municipal Vulcan.

În urma discuþiilor purtates-a ajuns la o singurã concluzie. Bugetul actual nu poate asigura plata sâmbetelor ºi a duminicilor.

“Conducerea a zis cã nuavem buget care sã acopereaceste salarii, dar angajaþiispun cã îºi fac treaba ºi vor

sã fie plãtiþi conform legilorîn vigoare. Nu este treabaangajaþilor cã bugetele suntmici. Calitatea sindicatuluieste apãrarea drepturilorsalariale. Noi nu am cerutnimic în plus. Guvernul Bocne-a luat 25% ºi de atuncisuntem la veniturile din2009 ceea ce nu estecorect”, a mai spus liderul de sindicat.

“Dacã aº plãti sâmbeteleºi duminicile pentru toþiangajaþii depãºesc 100%bugetul de venituri, de astane este teamã sã nu intrãmîn colaps, cum am preluatspitalul anul trecut. Oameniiau înþels”, a mai precizatmanagerul unitãþii medicale.

Printre persoanele careau protestat s-au numãrat ºiinfirmiere, spãlãtorese acãror salariu este echivalen-tul minimului pe economie.

Monika BACIUMonika BACIU

Cei mai mulþisalariaþi cu venituri depeste 5.000 de leibrut pe lunã (adicãduble faþã de salariulmediu pe economie)sunt în Bucureºti,Ilfov, Cluj ºi Timiº,care împreunã înregis-treazã peste trei sfer-turi (76%) din totalulangajaþilor careprimesc salarii maimari de 5.000 de leibrut pe lunã, aratãdatele extrase din aplicaþia Revisal (softulsalariaþilor gestionatde Inspecþia Muncii),

valabile la începutulacestei luni.

„Este normal ca înBucureºti sã fie ceimai mulþi angajaþi cusalarii mari, pentru cãaici au sediile majori-tatea companiilormultinaþionale. Iarsituaþia din restul þãriiconfirmã faptul cã,dacã s-a pierdut unloc de muncã înindustrie, unde anga-jaþii erau plãtiþi maibine, s-au creat alelocuri de muncã noi,cu salarii de 800 delei pe lunã, în hiper-

marketuri sau în malluri“, a explicatCristian Pârvan, secretarul general alAsociaþiei Oamenilorde Afaceri dinRomânia (AOAR).

Judeþele care aumai puþin de 200 de salariaþi plãtiþi cuminimum echivalentula douã salarii mediipe economie suntMehedinþi (cu 144 desalariaþi care câºtigãpeste 5.000 de leibrut lunar), Vrancea(157), Vaslui (195) ºiBotoºani (198).

ª i slãnina e scumpã. Nemulþumiþi, câþiva anga-jaþi ai spitalului municipal din Vulcan au

protestat, miercuri de dimineaþã, pentru faptul cãnu sunt plãtiþi pentru zilele de sâmbãtã, duminicãºi sãrbãtorile legale. Oamenii au ajuns sã spunã cãºi slãnina a devenit un lux, iar cã din cauza salari-ilor mici abia au ce sã punã pe masã de mâncare.

Topul judeþelor cu cei mai mulþi salariaþicare câºtigã peste 5.000 de lei brut pe lunã

A proape 125.000 de salariaþi români au salarii lunarecuprinse între 5.000 ºi 10.000 de lei brut pe lunã, iar 36.000

au venituri mai mari de 10.000 de lei brut pe lunã în contractelede muncã, potrivit datelor furnizate de Inspecþia Muncii.

Pentru salariaþii din sãnãtate ºi slãnina e lux

MaximilianGÂNJU

Avram Iancu vaface un cantonamentla Marea Neagrã pen-tru a se obiºnui cuapa sãratã ºi condiþiileîntâlnite în mare, ast-fel ca în august sã fiepe deplin pregãtit dea traversa înot CanalulMânecii. Astfel, bib-liotecarul ºi-a propussã înoate fãrã oprirenu mai puþin de 37 dekilometri pe lângã þãr-mul Mãrii Negre.Exact distanþa pe caretrebuie sã o parcurgã

prin Canalul Mâneciiîntre Anglia ºi Franþa,prin apa MãriiNordului. „Vreau sãparcurg la MareaNeagrã o bunã bucatãdin costa româneascã.Vreau sã înot de laVama veche ºi pânã laEforie Nord, adicã 37de kilometri. Este dis-tanþa pe care trebuiesã înot prin CanalulMânecii ºi vreau sãvedem ºi în mare cumã comport. M-amadaptat la apã, nusunt probleme ºi suntîncrezãtor cã voireuºi”, ne-a declarat

Avram Iancu. Dupãantrenamentul dinMarea Neagrã,sportivul îºi va facepregãtirea pânã înaugust, când este pro-gramat sã traversezecanalul, doar în lacurimontane. Lacul Vidrava fi unul din locurilede antrenament sauLacul Bucura dinRetezat, dacã vaobþine aprobareanecesarã pentru aînota în el. AvramIancu a ales acestelacuri pentru cã tem-peratura apei estescãzutã ºi în miezulverii, mai ales laBucura care este unlac glacial, iar înMarea Nordului apaabia dacã ajunge la 15grade Celsius. Pe dealtã parte, astãzi,Avram Iancu va mai

traversa înot un alt lacmare din judeþulHunedoara. „Voiînota, în întregime,Lacul Cinciº, adicã 5km lungime, iar tra-versarea va avea locjoi (n.r. astãzi). Eu îiinvit ºi aºtept cu dragpe toþi cei care vin ºivor sã mã susþinã”, amai spus sportivul. Dela prima traversareînot a CanaluluiMânecii, adicã acumcirca 200 de ani,pânã la Avram Iancu,nici un român n-aîncercat sã treacã ºinumele þãrii noastrepe panoplia þãrilorcare au realizat acestlucru.


MaximilianGÂNJU

Miza licitaþiei care aprovocat protestulcrescãtorilor de ani-male din Petrila, deieri, este mult maimare pentru cãadministratorulpãºunilor încaseazãpentru ele subvenþie.Din acest motiv încurtea primãriei au

venit încã dedimineaþã circa 15 fer-mieri, sã se asigure cãîmpãrþeala terenurilorde pãºunat se va facecorect, însã n-au avutsorþi de izbândã la lici-taþie pentru cã preþula fost ridicat artificial,spun fermierii, de unlocalnic. Acesta a luattoate pãºunile dinmunte ºi le interzicecrescãtorilor de ani-

male sã-ºi mai ducãoile la pãscut peterenul concesionat dela primãrie. Localniciisunt disperaþi ºi spuncã se vor duce cu ani-malele în curteaprimãriei Petrila pen-tru a le da primarulIlie Pãducel de mân-care. „S-a licitat pen-tru un hectar de

pãºune în munte sumade 2500 de lei ºi sunt60 de hectare pe carese face pãºunat. Noinu avem de unde sãdãm banii aceºtia, ammers pânã la 2000.Apoi ne cere nouãtaxã de pãºunat dacãvrem sã urcãm cu oileîn munte, în munþiinoºtri unde am

pãºunat de sute deani, din moºi strãmoºi.Dacã nu anuleazã lici-taþia noi o sã mergemcu oile ºi vitele încurtea primãriei ºi ledãm primaruluiPãducel, sã le ducã ella pãºunat”, spune uncrescãtor de animaledin Rãscoala.Localnicul care acâºtigat licitaþia

primeºte subvenþie dela Apia 2100 de leispun oamenii pentrufiecare hectar ºi cutaxa perceputã lor îºidubleazã profitul îndetrimentul lor. „Avem350 de oi, vite ºi nuavem unde le pãºunapentru cã sunt pe omânã cu primarul, l-auajutat în campanie, ºine-au luat munþii”,mai spun protestatarii.Primarul localitãþiiPetrila, Ilie Pãducel aîncercat ieri o medierela sediul administraþieiîntre câºtigãtorul lici-taþiei ºi fermieri.Pãducel spune cã tre-buie sã respecte legea,iar pãºunile s-au datprin licitaþie publicãdupã cum a stabilitConsiliul local Petrila.

Avram Iancu- cantonament la Marea Neagrã

B ibliotecarul din Petroºani,care vrea sã fie primul român

ce traverseazã înot CanalulMânecii, va înota peste 30 de kilo-metri în Marea Neagrã.

Protest al crescãtorilor de animale din Petrila

F ermierii din zonele rurale ceaparþin de Primãria Petrila

sunt nemulþumiþi de modul deîmpãrþire a terenurilor pe care-ºipot pãºuna animalele. Oamenii auprotestat faþã de modul de organizare a licitaþiei pentruatribuirea terenurilor.

Diana MITRACHE

A plouat mult, iar anga-jaþii de la Apa Serv, dupãce cã aveau slabe încasãri,cheltuieli mai mari cumaterialele ºi motorina, s-au trezit cã nici energie numai pot vinde la bursã.Acum este un minim

istoric al preþului de vân-zare al energiei produsã înmicrohidrocentrale, iarpentru a putea supravieþui,firma are soluþii drastice.

„Suntem într-o situaþiedeloc bunã. Luãm în calculºi discutãm cu membrii CAºi AGA situaþia angajaþilor

noºtri. Chiar dacã le dãmsalarii foarte mici, ar puteaca 3 – 4 zile pe lunã sã fieîn concediu fãrã platã, sau,a doua opþiune, sãumblãm la preþul apei.Vom vedea. Suntem însituaþia de analizã”, a spusCostel Avram, director SCApa Serv VJ, care ne-amãrturisit cã preþulenergiei vândut la bursã aajuns la minimul istoric de120 de lei, în condiþiile încare pânã acum vindeauMWatt-ul cu 180 sau chiar200 de lei.

Unde se duc încasãrilede la populaþie, pentru cãsunt mulþi bani care ajungla SC Apa Serv, ne spunechiar directorul.

„Dacã în 5 ani, s-auplãtit 200 de milioane de

lei vechi la Apele Române,de doi ani ºi jumãtate, plã-tim 4 miliarde de lei vechipe lunã. Dacã am aveabanii aceºtia, sigur lucruriles-ar îmbunãtãþi. Mai avem60 de miliarde de leivechi, ºi mai sunt penal-itãþi, aflate în proces, totdin perioada veche, deîncã 50 de miliarde de leivechi, iar dacã le pierdem,se adunã din nou 100 de

miliarde de lei vechi, dato-rie”, a mai spus CostelAvram.

Situaþia financiarã asocietãþii ce distribuie apapotabilã în Valea Jiului vafi discutatã ºi cu membriiConsiliului deAdministraþie, iar deciziilevor fi luate în cel mai scurttimp. Nu este exclus, însã,ca preþul apei potabile sãcreascã ºi în Valea Jiului.


DianaMITRACHE

Consilierii dinAninoasa i-au acordatgimnastei un titluonorific, dar când avenit vorba de bani,pentru cã oraºul e caºi falimentar, primarulNicolae Dunca nu aputut da din buget.Mai mult, ar fi declaratpresei cã ai sãi colegiconsilieri nu ar fi fostde acord sã o susþinã.Asta i-a uluit pe mem-brii consiliului local,care au ripostatprompt. „Noi am maiajutat-o, de-a lungultimpului, pe aceastãfetiþã ºi acum am

rãmas stupefiatã cândam vãzut douã articoleconsecutive în presã,ºi vineri ºi luni, în carese spunea cã sã ne fieruºine cã nu am par-ticipat la premiu. Înprimul rând, domnulprimar nu ne-a solici-tat niciodatã ºi amluat legãtura cu maimulþi consilieri, iarnimeni nu a cotizat cunimic, pentru cã nu is-a spus. Sã îi fieruºine primarului pen-tru astfel de afirmaþii,nu nouã!”, a declaratOlivia David, consilierlocal Aninoasa.

Consilierul ViorelHãbian, cel careantreneazã lotul

naþional la tir cu arcul,susþine cauza acesteigimnaste, dar, la rân-dul sãu, a declarat cãnu a fost solicitat sãcontribuie într-un fel laun premiu în bani,„Am putea face ca ºialtã datã când am maifost solicitaþi sã par-ticipãm cu sume debani, pentru cã amparticipat de fiecaredatã fãrã nicioreþinere. Putem sã ofacem ºi acum chiarcu multã plãcere,având în vederemeritele acestei fetiþeºi onoarea care neface oraºului. Eu fiindsportiv de meserie ºicunosc munca depusã

de ea ºi sunt gata sã opremiem, dar sper sãse fi fãcut doar o con-fuzie ºi cã nu este rea-voinþã”, a adãugat ºiViorel Hãbian, consili-er local.

În replicã, primarulNicolae Dunca susþinecã a fost oarecum oneînþelegere ºi cã într-adevãr a luat legãturacu o parte dintre con-

silieri, dar nu s-a con-cretizat nimic pânã laºedinþa de consiliu.„Cunoscând bine situ-aþia primãrieiAninoasa, oficial,printr-un proiect dehotãrâre nu am pututsã facem acest lucru,pentru cã suntem îninsolvenþã ºi nu avemfonduri cu aceastãdestinaþie. Personal,

m-am adresat câtorvaconsilieri sã vãd dacãnu punem o sumã debani fiecare. Fiecarea dat din colþ în colþ,am mai întrebat, peunul, altul, perioada afost scurtã, eu ampregãtit materialele deºedinþã ºi ne-am trezitcã nu s-a adunat niciosumã de bani. Unuldintre ei sã ia iniþiati-va, sã punem într-unplic o sumã ºi oacordãm mameisportivei, pentru cãgimnasta a fost doardouã zile laAninoasa”, a spusNicolae Dunca, primarAninoasa.

ªtefania Stãnilã, învârstã de 16 ani, s-anãscut la Aninoasa ºis-a lansat în gimnasti-ca de performanþã laclubul CSN CetateDeva.

Stãnilã face partedin echipa Românieide senioare care acâºtigat titlul euro-pean, la Sofia.

Scandal pe premierea gimnastei ªtefania Stãnilã

G imnasta ªtefania Stãnilã, campiona europeanãpe echipe la Sofia, a primit titlul de cetãþean de

onoare al localitãþii natale, Aninoasa din Valea Jiului,dar consilierii se ceartã acum cu primarul. Motivul?Declaraþiile edilului cu privire la premierea în bani asportivei de talie mondialã.

ªomaj sau preþ mai mare la ape?

P loile din ultima vreme ar putea bãgaangajaþii de la Apa Serv în concediu,

ori asta ne-ar putea afecta pe toþi cei carebeneficiem de servicii de apã ºi canalizareîn Valea Jiului. Conducerea Apa Servvorbeºte despre doar douã posibilitãþi: preþmai mare la apã sau concedii fãrã platãpentru angajaþii ºi aºa slab plãtiþi.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 20148 Actualitate Actualitate 9

Înãlþarea Domnului,de astãzi 29 mai, esteºi Ziua Eroilor înRomânia. În aceastã zi,

dupã Sfânta Liturghievor fi oficiate slujbe depomenire a eroilor nea-mului românesc în toate

catedralele, bisericile,mãnãstirile, cimitirele,troiþele ºi monumenteleacestora din þarã ºistrãinãtate, informeazãPatriarhia Românã.

În localitãþile VãiiJiului vor fi depusecoroane de flori ºi se vavorbi despre cei care aumurit ca sã fim…

Asociaþia CultulEroilor ”Sf. Maria”Petroºani are cavicepreºedinte un fostpreºedinte executiv alLigii SindicatelorMiniere Valea Jiului,Costel Postolache. Deprecizat cã Asociaþia,pe lângã cadre militare,are ca membri vãduve,copii ºi nepoþi de militari, dar ºi civili cudrag ºi dragoste demenirea celor ce poartãuniforma militarã, aeroilor în general.

”Cum am intrat înAsociaþia Cultul Eroilor?Amândoi bunicii mei aufost militari. Unul a fosttunar ºi a luptat înprimul rãzboi mondial.Al doilea bunic, a luptatîn cel de al doilea rãzboimondial, iar ceea ce-mipovesteau ºi felul cum ofãceau mi-au insuflatdragostea ºi respectul

pentru militari în general ºi pentrueroi în mod special. Domnulcol (r) Leviþchi,care face parteºi din AsociaþiaCadrelor Militare înRezervã, m-a recoman-dat ºi m-a convins, pen-tru ca apoi sã fac parte,ca membru, din Biroul

de conducere al filialeijudeþene a AsociaþieiCultul Eroilor ”Sf.Maria”.

Îmi pare rãu cã, deºila 25 de km dePetroºani s-au purtatlupte grele ºi ºi-au datviaþa ostaºi români, noinu avem nici acum unmonument al eroilor ºiacel soclu din faþa Caseide Culturã stã gol. Aufost alocaþi bani pentruasta din 2012… Amîncercat în calitate deconsilier local sã

conving, sã facem ceva în

sensul ãsta, dar nu suntem lãsaþi.

Astãzi vom depune ocoroanã de flori ºi voi

þine un mic discurs pentru a nu uita…”- adeclarat CostelPostolache,vicepreºedinte alAsociaþiei Cultul Eroilor”Sf. Maria” Petroºani.

De precizat cãAsociaþia de laPetroºani are peste 30de membri ºi este con-sideratã cea mai maredin Valea Jiului ºi chiardin judeþul Hunedoara.Costel Postolachespune cã ar fi imperiosnecesar ºi un ”cult al tricolorului”, pentru areda românilor ºi þãriidemnitatea prin identi-tate având în vedere cãsoldaþii români îl apãraucu preþul vieþii în luptelepurtate, pentru cãsteagul era pentru eiþara ºi neamul…

Ce este aceastãAsociaþie? Asociaþia

Naþionalã Cultul Eroilor”Regina Maria” estecontinuatoarea nobilelortradiþii ale Aºezãmântu-lui Naþional ”ReginaMaria” pentru CultulEroilor, desfiinþat prindecretul 48 din 29 mai1948.

Asociaþia a fost înfiinþatã pe data de 12

septembrie 1919 prinDecret Lege nr. 4106,semnatã de RegeleFerdinand, având cafondator ºi preºedintede onoare pe ReginaMaria – care era ºipreºedinte al CruciiRoºii din România – iarca preºedinte activ peMitropolitul primat

Miron Cristea, devenitla scurt timp Patriarh alBisericii OrtodoxeRomâne.

Tot sub patronajulreginei, s-a editat, înanul 1919 „Buletinul dePropagandã ºiInformaþii Cultul Eroilornoºtri”.

Prin Legea din 2iunie1926 a cãpãtatdenumirea de„Societatea CultulEroilor”, iar buletinul aprimit titlul „RomâniaEroicã”, publicaþie carea apãrut neîntreruptpânã în anul 1940.

La scurt timp dupãmoartea reginei, în1938, societatea a fosttransformatã în„Aºezãmântul ReginaMaria pentru CultulEroilor”. Din 1991,Asociaþia funcþioneazãsub patronajulMinisterului ApãrãriiNaþionale ºi alPatriarhiei BisericiiOrtodoxe Române.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului aadus în atenþia cititorilor,periodic, un multiplupremiat naþional ºi inter-naþional pentru voceasa, un copil ajuns acumadolescent ambiþios –Andrei Popa, dinPetroºani. Dupã ce acâºtigat tot ce se poatecâºtiga ca concurs pentru catregoria sa devârstã, Andrei, la cei 14ani, a hotãrât sã parti-ciple la marea selecþiepentru cunoscutul con-curs X Factor, desprecare Horia Brenciu, unuldintre membrii juriului,spune cã ”este o emisi-une mult mai complexã

decât tot ce-am fãcutpânã acum, din multepuncte de vedere”.

Marta Popa, mamalui Andrei povesteºtecum nu l-a putut opri pe Andrei… ”Eu i-amsugerat cã ar fi mult maibine sã mai aºtepteun an pentru cãvocea sa este înschimbare ºi sã aibãrãbdarea pentru a seconsolida. Nu a vrut sãaºtepte. Este foartehotãrât, determinat îna-ºi încerca ºansele,în a câºtiga expe-rienþã. Am avut acolo, laselecþii, discuþii ºi cu aþipãrinþi care mi-au spuscã ei ºi-au impulsionatcopiii. La noi a fostinvers, noi a trebuit sã-lurmãm, sã-l susþinempentru cã decizia o luaseel. La preselecþia pentruX Factor sunt sute demii de oameni între 14ºi 60-70 de ani. Andreia avut numãrul 100 ºiceva de mii… Vreau sãvã spun cã eu doar amsemnat pentru cã esteminor, iar el s-a descur-cat singur în acea vâl-

toare ºi-a fãcut prieteninoi, a dat interviuri.Audiþia a durat vreodouã ore, timp în careAndrei a cântat cepregãtise, s-a glumitacolo, a cântat ceea ce is-a cerut, s-a filmat în

faþa unui juriu format din producãtoriºi o echipã din specialiºtiîn canto. De la audiþii,Andrei a fost trimis lainterviu, o discuþiedeschisã despre cineeste, ce a fãcut pânãacum, ce experienþãare, ce vrea sã facã înviitor etc., etc.Rezultatele le vom primiîn perioada 25 iunie – 1iulie. Eu, ca mamã, suntmândrã de felul cum s-adescurcat singur prinacel hãþiº, ca un omcare îºi ia viaþa în mâini.Sperãm sã ajungã în

concurs unde rãzbatdoar vreo 50-60 de persoane din acele sute de mii de doritori.Andrei ne-a spus cã ºidacã nu va fi selectat, vacontinua ºi se va lua larând toate concursurilemari, iar ºi iar”- a spusmama lui Andrei, MartaPopa.

Emisiunea concursXFactor 2014, va fi

difuzatã de Antena 1 ºiare în juriu pe HoriaBrenciu, ªtefan Bãnicãºi Delia.

Reamintim cineeste mai precis

Andrei Popa...Este ocombinaþie rarã întrefigura unui tocilar ºi aunui nãzdrãvan carepare sã ”coacã” în permanenþã o nãzbâtie,ceva între boem ºi calculat. La 12 ani,Andrei Popa, dinPetroºani, avea un palmares cât alþii într-oviaþã, trãiri, bucurii, tristeþi ºi rãzvrãtiri, dar ºimuncã multã ”luatã câtetrei”, aºa, în joacã ºi cuvise cât pentru ºaptevieþi.

A câºtigat zeci deconcursuri ºi festivalurinaþionale ºi inter-

naþionale cântând,jucând în filme, par-ticipând la emisiuni aleteleviziunilor centrale,dar ºi obþinând premii laconcursuri ºcolare dematematicã, englezã etc.

”Am început, aºa, înjoacã, la 4 ani pianul cuprof. Camelia Ilina, iarla 5 ani – canto cu prof.Eugen Munteanu. Mi s-aspus cã am talent. Nu,nu este o corvoadã pentru mine, ci oplãcere. Înainte de con-cursuri am emoþii, unpic, ºi cred cã aºa estenormal. Dar asta pânãajung pe scenã. Acolosunt în largul meu” –povesteºte Andrei.

Premii ca Grand Prix– Polonia, MarelePremiu – FestivalulNaþional Voci de Copii,Aninoasa, MarelePremiu – FestivalulNaþional Batca ºiPortativul Veseliei,Craiova, Mini MisterWorld 2007, vice MiniMister World 2009 etc.,roluri în filme muzicalealãturi de artiºti derenume, rol principal învideoclipul ”Dans Tribal”etc., etc.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Vicepreºedintele Cultului Eroilor, nepotul a doi ostaºicare au luptat în cele douã rãzboaie mondiale

”C um am intrat în Asociaþia Cultul Eroilor ”SF. Maria Petroºani?

Amândoi bunicii mei au fost militari. Unula fost tunar ºi a luptat în primul rãzboimondial. Al doilea bunic, a luptat în cel deal doilea rãzboi mondial, iar ceea ce-mipovesteau ºi felul cum o fãceau mi-au insu-flat dragostea ºi respectul pentru militariîn general ºi pentru eroi în mod special” –Costel Postolache, vicepreºedinte AsociaþiaCultul Eroilor ”Sf. Maria” Petroºani.

"Mã miºc între

Dumnezeu ºi

Poporul

Român" -

Petre Þuþea

Mini Mister World 2009 – Andrei, din Petroºani - la X FactorC âºtigãtorul a zeci de concursuri naþionale ºi inter-

naþionale pânã la cei 14 ani ai sãi, Andrei Popa, dinPetroºani, a hotãrât sã participle la marea selecþie pentruconcursul-emisiune XFactor. Andrei ºi-a convins pãrinþii,care i-au cerut sã mai aºtepte pânã a participa la asemenea nivel, cã nimic în viaþã nu trebuie ratat, cã visele sale pot deveni realitate doar prin muncã asiduã ºiconfruntare… A fost agreat de juriul de producãtori ºi specialiºti în canto, audiþia fiind filmatã timp de douã ore,dupã care a urmat interviul. Dacã a fost sau nu selectatpentru concurs, Andrei va afla dupã 25 mai.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Situaþia financiarã aoraºului aflat în insol-venþã, Aninoasa, seacutizeazã cu fiecarezi, iar cei puºi sã-lslaveze parcã seîmpotrivesc ºi maimult. Un investitor adevenit interesat sãfacã în acest loc o fabricã ºi sã creezechiar 60 de locuri demuncã, însã, nu a avut

cu cine sã se înþeleagã.Miercuri, consilierii auaflat cã nu îl pot primipe omul de afaceriîntr-o clãdire careconsumã bani dela buget pentrupazã, deºi oraºular ieºi în avanataj.„Chiar azi (n.rmiercuri) am avutpe ordinea de ziun proiect de

hotãrâre privind con-cesionarea acestei halede la mina-muzeu.Administratorul judiciarnu ne-a dat avizul pentru aceastã conce-siune, motivând cã epreþul prea mic. Dacã

pui preþul prea mare laconcesiune, obþinem,ca în cazul nostru,undeva la 8.000 de leipe an. Dacã conce-sionam cu 3.000 delei pe an, se gãseadoritor care sã conce-

sioneze ºi crea 60 delocuri de muncã, astfelîncât luam 150 de milioane de lei vechipe lunã, deci un miliard jumãtate pe an.De 15 ori mai multdecât redevenþa aia de3.000 de lei careadministratorului i separe micã”, a spusNicolae Dunca, primarul oraºuluiAninaosa.

Situaþia oraºuluiAninoasa pare fãrãieºire ºi nici mãcaracum când vin investitorii, nu sepoate face nimic, pentru cã un adminis-trator judiciar facecalcule la Aninoasa cala Bucureºti.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

D in motive de efi-cienþã economicã,

Spitalul de UrgenþãPetroºani renunþã lasistemul de încãlzire cugaz metan ºi se reîn-toarce la sistemul cen-tralizat, asigurat de SCTermoficare SA. Estenevoie, însã, deinvestiþii, aºa încât sãnu fie nicio problemã.

Reþelele de termoficarecu probleme de la Spitalulde Urgenþã Petroºani vorfi înlocuite, aºa încât uni-tatea medicalã sã poatãrenunþa la agentul termicprodus pe bazã de gazmetan. „Spitalul deUrgenþã Petroºani asigurãcãldura necesarã, înanotimpul rece, ºi apacaldã menajerã prin cen-trala termicã proprie, careconsumã gaze naturale.Întrucât costurile suntfoarte ridicate, se doreºte

ca aceste utilitãþi, respectivcãldurã ºi apã caldã mena-jerã, sã fie furnizate decãtre SC Termoficare SA”,a explicat directorulServiciului de Administrarea Domeniului Public ºiPrivat din PrimãriaPetroºani, Daniel Viºan.Numai cã pentru asigu-rarea unor servicii de cali-tate, unele reþele deîncãlzire ºi apã caldã de laSUP trebuie înlocuite. Estevorba despre cele caredeservesc ambulatoriul de

specialitate, policlinicastomatologicã, pavilionulde recuperãri ºi staþia deoxigen. Potrivit indicato-rilor tehnico – economici,investiþia se ridicã la sumade aproximativ 360.000de lei, fiind necesari 1230metri de conductã, dar ºialte lucrãri specifice.Societatea de termoficarese aflã în subordineaConsiliului Local Petroºani.


OMS doreºtenoi taxe latutun, pentru asalva milioanede vieþi O rganizaþia

Mondialã aSãnãtãþii (OMS) a cerut tuturor þãrilor sãcreascã accizele la tutunpentru a salva milioanede vieþi, efectele fumatului ucigând 10 persoane pe minut înîntreaga lume.

Potrivit OMS, creºtereapreþurilor este cel mai efi-cient mod de a descurajaconsumatorii, în special pecei mai tineri. Cu ocazia ZileiMondiale Fãrã Tutun, mar-catã sâmbãtã, agenþia ONUestimeazã cã, potrivit datelordin 2012, o creºtere a tax-elor cu 50% ar reducenumãrul de fumãtori cu 49milioane în întreaga lume, înurmãtorii trei ani. Totodatã,aproximativ 11 milioane devieþi ar fi salvate. Tutunulprovoacã aproape ºase mil-ioane de decese pe an, din-

tre care 600.000 cauzate defumatul pasiv. Dacã tend-inþele actuale continuã,tutunul va ucide anual 8 mil-ioane de oameni din întreagalume începând din 2013,potrivit expertului OMS,Ayda Yurelki. O creºteremedie cu 10% a preþurilor laþigari reduce consumul cu4% în þãrile bogate ºi cuaproximativ 5% în þãrilesãrace sau cu venituri medii.Preþurile ridicate la þigãri îidescurajeazã în special petineri sã mai fumeze, susþineOMS. De asemenea, fumã-torii tineri sunt încurajaþi sãreducã consumul de tutunsau sã renunþe cu totul lafumat. OMS a calculat cãdacã toate þãrile ar creºtetaxele la tutun cu 50%,guvernele ar strânge 101miliarde dolari ca veniturisuplimentare, sumã care arputea fi folositã pentruinvestiþii în alte domenii alesãnãtaþii publice. OMS a datexemplul Franþei care atriplat preþurile reale (ajustatecu inflaþia) ale þigãrilor, între1990 ºi 2005, având caefect scãderea cu peste 50%a consumului de tutun ºireducerea numãrului decazuri de cancer pulmonar.

ANINOASA, ORAª FÃRÃ SCÃPARE

Investitorii, alungaþi de administratorul financiarA venit un investitor sã ia o halã ce a

aparþinut minei ºi care ar fi trebuitsã devinã muzeu. Acesta ar crea chiar 60de locuri de muncã într-un oraº falimentar,dar cel care gestioneazã situaþia financiarãa localitãþii, se împotriveºte, cã redevenþaar fi prea micã.

Renunþã la centrala pe gaz

Spitalul de Urgenþã petroºani se întoarcela încãlzirea în sistem centralizat

Acuma stãm în aºteptaresã primim pomana(pre)electoralã promisã! Înparantezã fie spus, majo-rarea salariilor nu ar finicidecum o majorare ci orevenire spre nivelul deacum vreo 3 ani de zile. Înplus, nimeni nu a mai spuscã mãrãrirea lefurilor va fifãcutã doar prin disponibi-lizarea altor bugetari. Maiexact, unii vor fi daþi afarãpentru ca alþii sã maicâºtige o felie de pâine ºiuna de salam transparent.Nu cu soia, ci, cu e-uri… Pede altã parte, se pre-conizeazã ºi un nou saltînainte al preþurilor la ali-mente ºi, nu numai. Nu dealta dar apar trufandalele deproducþie internã de sezoncare (culmea!) costã maimult decât suratele lor veni-te de prin alte þãri ºi de pealte continente. Deci, unde-icreºterea ºi cine a câºtigat ºicine a pierdut? Aici nu nereferim la alegerile europar-lamentare pentru cã la aleaa câþtigat o mânuþã deoameni ºi a pierdut unpopor (aproape) întreg.Asta, þinând cont de faptulcã doar vreo 6 milioane deromâni le-au decis viitorulcelor aproape 20 de milioane de componenþi aipoporului carpato – danubiano – pontic.

NE ENERVEAZÃ parlamentarii, magistraþii,judecãtorii, poliþiºtii (ºi altecategorii sociale) care furãdar, cine nu mai furã în ziuade astãzi, de la opincã pânãla vlãdicã? Acuma, ce-idrept, mãcar unii dintre ceide mai sus ar trebui sã fieun exemplu pentru românulde rând ºi chiar sunt! Numaicã nu tot omul o poateºterge din þarã, la momentuloportun, la un safari prinAfrica sau la o “scutealã”prin Bermude…

NE ENERVEAZÃreporterii TV care cautã totfelul de bãlþi, în care seîngroapã pânã la glezne,

pentru a transmite ºtiridespre inundaþii cât maiveridice. Am vãzut cu toþiicã Dunãrea se tot umflã iarîn acest timp, cei directameninþaþi de inundaþii, stauprin birturi ºi râd de pom-pierii ºi jandarmii care con-struiesc diguri din saci cunisip. Dacã ar fi sã beahalbe de apã ºi nu de bere,pericolul revãrsãrilor“apoase” ar fi fost rezolvatîncã dinainte de apariþiaacestora.

NE ENERVEAZÃpoliticienii care au început(ºi continuã) sã-ºi facã ointensã campanie elec-toralã, pe propriile posturide televiziune, cu multînainte de demararea ofi-cialã a acesteia (aici estevorba despre cea „prezi-denþialã” programatã pentruluna noiembrie a acestuian), susþinând cã vor venicu oameni integri ºi nepã-taþi. În acest timp, posturilede conducere ale filialelorlocale ale partidelor respec-tive sunt ocupate de niºteadevãraþi dalmaþieni...

NE ENERVEAZÃcei care au tãiat pãdurile(afacere din care unii s-auîmbogãþit) ºi care acum sunt“bien-merci” în timp ce alþiifac bãi de nãmol pentru cãafaceriºtii care au pusumãrul la schimbarea climeiºi-au vãzut doar propriulinteres. Puþine sunt þãriledin lume care au permisvânzarea aurului verde penimic, doar ca materieprimã, în timp ce fabricareade mobilã ar fi creat, printrealtele, ºi locuri de muncã...În plus, tãierea fãrã nicioraþiune a pãdurilor este ºiuna dintre principalelecauze care au avut ca efectinundaþiile catastrofale dinultimii ani.

NE ENERVEAZÃvecinii (ºi “lãuntricii”) carese vaitã tot timpul cã le-amluat pâmânturile, aerul ºiapele ºi care, de fapt, auvenit pe aici cu doar câteva

sute de ani în urmã, în timpce actualii români, foºtihiperboreeni, pelasgi, traci,daci sau geþi sunt singuriibãºtinaºi ai acestor locuri.Apropo: România este sin-gura þarã din lume înconju-ratã de teritorii locuite com-pact de români. Aici estevorba despre Bugeac (adicãBasarabia iniþialã), ÞinutulHerþei, Bucovina de Nord,Maramureºul de Nord(Transcarpatia de azi), ÞaraCriºurilor de vest, Banatul“sârbesc”, Timocul (sârbescºi bulgãresc), Cadrilaterulsau Tribalia (nordulBulgariei). Printre cei maigãlãgioºi dintre noii-veniþi,se numãrã (de exemplu) bulgarii, dar ºi alþiiamplasaþi mai spre vestulEuropei. Pentru cine nuºtie, dupã retragerearomanã din Dacia (271),împãratul Aurelian a mutatarmata ºi administraþia lasudul Dunãrii, noua provin-cie primind denumirea deDacia Aurelianã. Capitalaacesteia a fost stabilitã laSerdica, actuala Sofia…

NE ENERVEAZÃhotelierii de pe litoral saude pe la munte care seplâng cã autoritãþile localedin zonã nu-i ajutã cu refa-cerea terenurilor dupã tre-cerea iernii ºi, prin urmare,la varã, nu vor avea partede turiºti. Nu de alta dar, însezonul estival, patronii dehoteluri sau pensiuni vor

institui niºte preþuri care levor tãia rãsuflarearomânilor, oferindu-le, înschimb, niºte condiþii decazare ºi hrãnire, subu-mane, care, ºi ele, le vortãia rãsuflarea celor care sevor încumeta sã plece prinmunþi sau la “mare”. Nu dealta, dar, în doar trei luni(de sezon) hotelierii ar dorisã câºtige cât alþii într-unan…

NE ENERVEAZÃcã tinerii români sunt vânaþide facultãþile din Europa devest pentru a-i avea ca stu-denþi. Din pãcate, cei maimulþi pleacã pentru cã înRomânia de astãzi nuîntrevãd niciun viitor ºi,uite-aºa, rãmânem în fundu-gol, fãrã „supra-dotaþi”. Cu vreo 25 de aniîn urmã, chestia asta senumea furt de creiere...

NE ENERVEAZÃvecinii care îºi amenajeazãºi reamenajeazã non-stop

apartamentele, fãcând zgomot, spãrgând pereþi ºiafectând structura de rezistenþã a blocurilor delocuinþe. Bineînþeles, fãrã acere ºi fãrã a avea nicioaprobare sau un proiect înacest sens...

NE ENERVEAZÃrestaurantele carefuncþioneazã non-stop,adicã chiar ºi dupã ora 11PM, orã dupã care ar trebuisã intre în „silenzio-stampa”conform unei legi adoptatede guvernanþi. În plus, mulþidintre posesorii de astfel destabilimente au început sã-ºiamenajeze ºi terasele devarã…

NE ENERVEAZÃºi modul de formulare alunora dintre paragrafele„Legii picnicului”. De exem-plu, unul dintre acestea pre-cizeazã cã turistul este obli-gat „sã nu îndepãrteze, sãnu rãneascã sau sã nu distrugã plantele, animalele,rocile, sau orice alte ele-mente ale cadrului natural ºi/ sau construit”. Pânã aici,toate bune ºi frumoase dar,cum poate un turist sãrãneascã o rocã? În cel maibun caz, despre acest para-graf, se poate spune cã esteunul nefericit explicat. Înparantezã fie spus, pentrucã trãim în România, picniciºtii încã nu pot fiamendaþi deºi legea a fost„lansatã” în urmã cu câþivaani. Nu de alta dar,autoritãþile locale (cel puþin din Valea Jiului) nu au stabilit (sau dacã austabilit nu au amenajat),deocamdatã, spaþiile în careeste voie sã-þi prãjeºti miculsau cârnatul...

MirMircea cea NISTOR NISTOR


Ne enerveazã ºi… ne tot enerveazã

N E ENERVEAZÃ conducãtorii care continuãsã ne conducã (de aproape 25 de ani) ºi care

nici ei nu ºtiu cum sã ne mai conducã spre nouasocietate capitalistã multilateral subdezvoltatã!Înaintea recentelor alegeri, stimabilii conducãtori(cam aceeaºi care s-au instalat în fotoliile “Puterii”de ani buni de zile) anunþau cã vor majora salariileºi pensiile (doar unora) cu câteva procente sau cãvor scãdea preþurile la unele alimente (cu alte câte-va procente) ºi vor mai tãia câteva din multipleletaxe pe care le achitã românii.

Aceasta sarbatoaremai este cunoscuta sisub numele de Ispas.Inaltarea Domnuluimarcheaza ziua incare crestinii se salutaunul pe celalalt cu“Hristos S-a inaltat!”si “Adevarat S-a inal-tat!”.

In aceasta zi,Mantuitorul nostruIisus Hristos s-a ridicatla ceruri de peMuntele Maslinilor. Laaceasta minune aumai luat parte siApostolii si cei doiingeri. Acestia dinurma le-au vorbitapostolilor despre cea

de-a doua venire a luiHristos, si le-au cerutsa nu fie coplesiti dedurerea despartirii deMantuitor.

Eusebiu dinCezareea, in lucrarea“Despre sarbatoareaPastilor” din anul 332mentioneaza pentruprima oara sarba-toarea InaltariiDomnului. Din scrier-ile acestuia, putemdeduce faptul caInaltarea Domnului setinea in aceeasi zi cuRusaliile, la 50 de ziledupa Inviere. Abia lasfarsitul secolului al IV-lea, inceputul secolului

al V-lea, sarbatoareaInaltarii Domnului s-asarbatorit in alta zidecat PogorareaSfantului Duh

(Rusaliile), si anume, la40 de zile dupaInviere. Aceasta data aramas pana in ziua deastazi neschimbata. Inurma hotararilorSfantului Sinod al

Bisericii Ortodoxe dinanii 1999 si 2001,Inaltarea Domnului afost consfintita ca Zi aEroilor si ca sarba-toare nationala bis-ericeasca. In aceasta

zi, bisericile romanestidin tara si dinstrainatate sarbatorescpe toti eroii romanicare au cazut pe cam-pul de lupta pentrucredinta, dreptate,intregirea neamuluisau apararea tarii.

O biceiuri,tradiþii ºi

superstiþii

Ajunul Ispasului eranumit în poporHurdubaia Paºtelui.Cei care seîmpãrtãºeau de Paºteerau obligaþi sã nulucreze ºase sãptãmâni(însã este puþin decrezut cã cineva þineaacest obicei în condiþi-ile începerii munciicâmpului), adicã pânã

de Ispas, deoarece secredea cãîmpãrtãºania stã în eiîn tot acest timp. Semai spunea cã dinajun încep sã umbleIelele sau Rusaliile,

niºte spirite maleficecare provoacã multeboli. În noaptea din-spre Ispas, fetele ºiflãcãii se adunau subaluni, asta deoareceera credinþa cã numaiîn aceastã noapteînfloresc ºi, totodatã,se scuturã florilealunului. Florile aces-tea erau pãstrate cumare grijã, fiind foartebune de leac ºi dedragoste.

Sãrbãtoarea seþinea de oameniitemãtori de grindinã,De asemenea se cre-dea cã dacã vor lucrade Ispas vor ...cãpia!

Întocmai ca laPaºte, se mãnâncãouã roºii, pascã ºicozonac ºi miel.

De teama strigoilor

ºi ielelor, casele,mormintele ºi bisericase împodobeau cuflori, frunze ºi crengide alun, nuc, paltinsau leuºtean.

Se poartã foi denuc la brâu, pentru cãºi Hristos ºi-a puscând s-a înãlþat. Secrede cã cine moarede Ispas ajunge în cer.La Ispas se bat culeuºtean vitele, ca sãse îngraºe. Se taie pãrdin vârful cozilor de lavite ºi se îngroapãîntr-un furnicar: " Sãdea Dumnezeu sã fieatâþia miei ºi viþei câtefurnici sunt în acestfurnicar! "

În ziua de Ispas nutrebuie sã se dea foc ºisare din casã; foc,pentru cã tot anul veiavea huit, vor aveaoamenii inima rea încasa ca focul; ºi sarenu se dã, pentru cãlaptele vacile nu voravea smântânã. Ce seseamãnã dupã Ispasnu rodeºte .

R âºniþã defainã

În ziua de ÎnãlþareaDomnului, femeilecare au în familiemorþi împart azimecalde, ceapã verde ºirachiu pentru sufletelemorþilor, crezându-secã în aceastã zi seînalþã sufletele lor lacer ºi sã aibã merindede drum.

Femeile împartlaptele dulce fiert cupãsat ºi se mai dã ºi olegãturã de mãturi depe câmp.


Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de

cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla

ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Marþi: Ciorba de periºoare/Supã

minestrone Mozzarela pane în crustã de

susan cu sos tartar/Cotlet de porccu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de

varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de

susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cot-let cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert

Joi: Ciorbaã de pui a la

greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã debrînzã ºi garniturã de cartofi încrustã de muºtar/Ceafã la grãtar cuorez sîrbesc Salatã & Desert

Vineri: Ciorbã de fasole cu afumã-

turã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi

garniturã de cartofi aurii/Gulaºunguresc cu gãluºte Salatã &Desert

Luna Mai

Promoþii & oferte:

5+1 gratis: pentru 5 meniuricomandate primeºti 1 meniugratis Preþul pentru meniul zilei

care include ciorba/supa, feluldoi, salatã ºi desert este de 15 leiºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pînãvineri.

Comenzi la telefon:0726669060

Înãlþarea Domnului

Î nãlþarea Domnului este o sãrbã-toare creºtinã anualã care

comemoreazã înãlþarea la cer aMântuitorului, la 40 de zile dupãÎnviere (Paºtele). Biserica Ortodoxapraznuieste Inaltarea Domnului la 40de zile dupa Inviere, in Joia din ceade-a patra saptamana dupa Pasti.

R etehnologizareaunitãþilor miniere

mai are de aºteptat,pentru cã doar o micãparte din necesar arputea fi cuprinºi înbugetul de venituri ºicheltuieli al ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Oricum, CEH nu areîncã un buget aprobat,aºa cã ºi suma anunþatãeste tot ipoteticã.

Doar 3 milioane de eurovor fi cuprinºi în Bugetul deVenituri ºi Cheltuieli alComplexului energeticHunedoara pentru anul2014 pentru retehnolo-gizarea unitãþilor miniereviabile, potrivit anunþuluifãcut de ministrul delegatpentru Energie, RãzvanNicolescu. Potrivit eval-uãrilor fãcute de specialiºtii

CEH, ar fi nevoie de 56 demilioane de euro, sumã ceva fi asiguratã printr-uncredit furnizor. Banii suntnecesari atât pentruretehnologizarea unitãþilorextractive, cât ºi pentruoptimizarea activitãþii dinminerit. Pe de altã parte, lanivelul ministerului sepregãteºte privatizarea CEH

ºi este în curs de finalizareprocedura de selectare aunui consultant de privati-zare. Practic, pentrupregãtirea ºi realizarea pri-vatizãrii, CEH a achiziþion-at, cu respectarea preveder-ilor legislaþiei în vigoare,servicii de consultanþãjuridicã necesare procesuluide selectare ºi contractare

a serviciilor de consultanþãpentru privatizare.Privatizarea majoritarã aSocietãþii ComplexulEnergetic Hunedoara S.A. areprezentat o condiþieasumatã de GuvernulRomâniei în cadrul acordu-lui încheiat în anul 2011 cuinstituþiile financiare inter-naþionale. Procesul sederuleazã în conformitate

cu prevederile H.G. nr.86/2013 pentru aprobareastrategiei de privatizare prinmetoda majorãrii de capitalsocial prin aport de capitalprivat a SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara S.A.

Oficialii guvernamentaliau stabilit ca strategie deprivatizare majorarea capi-talului social prin capital pri-vat, cu dobândirea de cãtreun investitor strategic a unuipachet de acþiuni reprezen-tând 51% din capitalulsocial al societãþii.


CarmenCOSMAN -

PREDA

Zeci de tineri dinjudeþul Hunedoara,elevi sau studenþi cu

diverse handicapuri,pot sã se bucure devacanþele ºcolare întabere ale cãrorcosturi sunt supor-tate de MinisterulTineretului ºi

Sportului. ªi pentrucã au nevoie deîngrijiri speciale,elevii ºi studenþiipot fi însoþiþi înaceste tabere de ceicare îi ajutã zi de zi.În plus, tabere spe-ciale existã ºi pen-tru tinerii care bene-ficiazã de protecþiesocialã, adresându-se atât elevilor cuburse sociale, cât ºicelor pentru care s-au instituit mãsuride protecþie specialã în bazaLegii 272/2004.Ministrul Tineretuluiºi Sportului,Gabriela Szabo, aanunþat cã pentruacest an, îDirecþieiJudeþene pentruTineret ºi SportHunedoara i-au fostalocate 60 de locuriîn taberele destinatepersoanelor cuhandicap ºi asis-tenþilor/ însoþito-rilor acestora, pre-

cum ºi 140 delocuri în taberelesociale. Anul trecut,pentru persoanelecu handicap au fost53 de locuri ºi alte166 în taberelesociale. De acesteoportunitãþi, maispune GabrielaSzabo, au beneficiatelevi din Vulcan,Uricani, Lupeni,Hunedoara, Bãiþa,Petroºani, Petrila,Brad, Deva,Criscior ºi Orãºtie.


Tabere ºcolare pentru eleviiºi studenþii cu handicap

E levii sau studenþii cuhandicap au la dispoziþie

propriile locuri în taberelefinanþate de MinisterulTineretului ºi Sportului, aºaîncât sã se simtã integraþi ºi sãpoatã relaþiona cu semenii lor.

Retehnologizare în rate

Doar 5% din necesarul investiþional pentruunitãþile miniere prevãzut pentru anul acesta

Cronica Vãii Jiului | Joi, 29 Mai 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa aveþi de fãcut maimulte drumuri scurte, care vãîncurcã planurile. Amânaþi prob-lemele dificile, care necesitã omare putere de concentrare.Sunteþi cu capul în nori ºi riscaþisã nu rezolvaþi nimic.

Intenþionaþi sã începeþi oafacere, dar astãzi vã lipseºtesimþul practic. Mai aºteptaþipânã când veþi vedea totul maiclar. S-ar putea sã aveþi miciprobleme de sãnãtate, dar trecã-toare.

Trebuie sã luaþi o decizie impor-tantã pe plan sentimental, darsunteþi nehotãrât. Ar fi bine sãþineþi cont de sfaturile unei per-soane mai în vârstã. Evitaþi cer-turile! Astãzi, orice ceartã poatedegenera cu uºurinþã.

S-ar putea sã constataþi cã pla-nurile pe care vi le-aþi fãcut pen-tru azi nu prea sunt realiste. Unprieten vã roagã sã îl ajutaþi într-o problemã de afaceri. Puteþicâºtiga ºi dumneavoastrã o sumãimportantã. Evitaþi orice fel despeculaþii!

Dimineaþa sunteþi confuz ºi s-arputea sã înþelegeþi greºit sfaturileunei persoane mai în vârstã dinfamilie. Nu este exclus sã aveþidificultãþi de concentrare. Încer-caþi sã vã concentraþi asupraproblemelor urgente!

Vã cam lipseºte simþul practic ºiar fi bine sã nu vã asumaþi noiresponsabilitãþi. Nu abordaþiprobleme importante, mai alespe plan profesional sau în afac-eri!

Dimineaþa nu sunteþi prea binedispus ºi nu reuºiþi sã vã adunaþi.Astãzi ºansa nu este de parteadumneavoastrã. Dacã vi sepropune sã vã asociaþi într-oafacere, ar fi bine sã nu vãgrãbiþi. Sunteþi confuz.

Se pare cã nu prea aveþi spor laserviciu, pentru cã sunteþi ameþitºi neîndemânatic. Evitaþi discuþi-ile în contradictoriu cu ºefii ºi cucolegii. Spre searã este posibilsã mergeþi în vizitã la prieteni.

Dacã vi se propune sã deveniþiasociat într-o afacere, nu vã prip-iþi. Astãzi vã cam lipseºte simþulpractic ºi riscaþi sã luaþi deciziigreºite. Acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sentimentale!

Sunteþi visãtor ºi aveþi tendinþasã neglijaþi probleme importante.Nu este momentul sã începeþiactivitãþi noi, pentru cã nu staþiprea bine cu simþul practic.

Sunteþi pornit sã-i criticaþi pe toþicei din jur. Amânaþi cãlãtoriileplanificate pentru azi! Existãriscul sã nu rezolvaþi nimic. Spresearã s-ar putea sã primiþimusafiri din altã localitate.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz ºi sã nu puteþi lua o decizieimportantã cu privire la oafacere. Nu este o zi favorabilãexamenelor sau întâlnirilor deafaceri. Dupã-amiazã este posibilsã vi se propunã o colaborare. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Biziday (r)11:20 Pe scurt despre orice11:30 Exclusiv în România 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Alo, aterizeazãstrãbunica! (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rivala17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Altã sãptãmânã nebunã21:30 Sezon de vânãtoare23:15 ªtirile Pro TV

10:30 Click! Pofta bunã (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 9021017:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cu naºu’ la psihiatru22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs - 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Pentru cã te iubesc (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului23:00 16 & Pregnan

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei (r)11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Seminarul, care seva desfãºura în Sala deConsiliu a PrimãrieiMunicipiului Petroºani,va reuni reprezentanþiai administraþiilor pub-lice locale din zonã,precum ºi proiectanþi ºiconstructori ºi alþi spe-cialiºti ai firmelor deconstrucþii din regiune.Evenimentul este orga-nizat în cadrul proiectu-lui ”ÎmbunãtãþireaEficienþei Energetice îngospodãriile ºi comu-nitãþile cu veniturireduse din România”,unul dintre obiectiveleacestuia vizând dez-voltarea ºi stimulareacontinuã a unei pieþepentru materiale deconstrucþii produse saudisponibile pe planlocal ºi eficiente dinpunct de vedere ener-getic. Demersurile real-izate pânã acum înacest scop au condus laidentificarea ºi agre-mentarea tehnicã aunor astfel de materialecare ar putea fi folositeîn lucrãrile de reabil-itare termicã aclãdirilor. Criteriileavute în vedere înanalizarea acestormateriale vizeazã prin-cipiul sustenabilitãþii,accesibilitatea financia-rã, durabilitatea, efi-cienþa energeticã ºiimpactul asupra calitãþiivieþii. Materialele careurmeazã a fi prezentatedovedesc cã pot fi ºitermoizolante, dar ºi

masive termic prindensitãþi mai mari, caredau ºi performanþefonice superioare mate-rialelor uºoare. Alteproprietãþi ale acestormateriale vizeazã efi-cienþa energeticãsuperioarã, precum ºidepoluarea aeruluiprin absorbþii de noxeºi prin distrugereabacteriilor. Proiectul”ÎmbunãtãþireaEficienþei Energeticeîn gospodãriile ºicomunitãþile cu veni-turi reduse dinRomânia” estefinan.at de FondulGlobal de Mediu prinPNUD România .iimplementat deMinisterul DezvoltãriiRegionale .iAdministra.iei Publice(MDRAP), în partene-riat cu MinisterulMediului ºiSchimbãrilorClimatice (MMSC) ºicu ºase administra.iilocale din jude.eleDolj .i Hunedoara:Calafat, Cãlan,Craiova, Petrila,Petroºani .i Vulcan.Proiectul acþioneazã la

nivel naþional ºi localpentru reducerea con-sumurilor de energie ºia emisiilor de gaze cuefect de serã, prin

mãsuri de creºtere aperformanþei energet-ice a clãdirilor, precumºi pentru identificareaunor mãsuri de spri-jinire a gospodãriilor ºicomunitãþilor cu veni-turi reduse, în scopuldiminuãrii sãrãciei faþãde combustibil. Pentruinformaþii suplimentareprivind evenimentul dindata de 29 mai 2014sau alte detalii legatede proiect, vã rugãm são contactaþi peAndreea Ihos, AsistentProiect UNDP, e-mail:[email protected], telefon:0737788881.

Casa de Culturã a SindicatelorPetroºani organizeazã cursuride calificare, la cel mai mic

preþ - cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 leiOspãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 leiDulgher tîmplar parchetar -

5 luni - 450 leiÎngrijitor bãtrâni la domiciliu -

2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelorvis-a vis de Primãrie

Telefon: 0254/541483;0731254100.


Restricþii apãS.C Apa Serv Valea Jiului S.A

Petroºani anunþã restricþii în furnizareaapei potabile pentru JOI 29.05.2014 în:

Petrila - între orele 9.00 - 18.00. Zonaafectatã: Sat Jieþ. Motivul restricþiei:Lucrãri reabilitare staþie de tratare apa Jieþ;

Petroºani - între orele 9.00 - 18.00.Zona afectatã: Str. Maleia, Tãbãcari,Zorilor, G-ral Vasile Milea bl.28A, 28B,28C,29 ,31, Anghel Saligny, Universitãþii,G-ral Dragalina, ªtefan cel Mare, 16Februarie, Ghe. Lazãr ºi blocurile turn depe strãzile Avram Iancu ºi 1 Decembrie1918.. Motivul restricþiei: Lucrãri reabil-itare staþie de tratare apã Jieþ;

Lupeni - între orele 10.00 - 15.00.Zona afectatã: Str.Viitorului ºi Tineretului.Motivul restricþiei: Montare distribuitor str.Tineretului, bl. F1,sc.3.

Workshop de prezentare a unor soluþii ecologice în lucrãri de construcþii ºi izolaþie termicã

P rogramul Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare(PNUD) România ºi Primãria Municipiului

Petroºani organizeazã în data de 29 mai 2014 un work-shop de prezentare a unor soluþii ecologice ºi accesibiledin punct de vedere financiar, care sã poatã fi utilizate înlucrãri de construcþii ºi izolaþie termicã.

Un parc naþional este unteritoriu relativ vast a cãruibogaþie biologicã, calitatepeisajerã, interes cultural ºicaracter istoric prezervatjustificã o protecþie ºi ogestiune care garanteazãperenitatea acestui patrimo-niu considerat excepþional.

Înfiinþarea ParculuiNaþional Retezat în 1935este recunoaºterea oficialãa bogaþiei patrimoniuluinatural al CarpaþilorMeridionali ºi a necesitãþiituturor de a-l conserva.Suprafaþa parcului aaparþinut Casei Regale,fiind domeniu de vana-toare. În 1979 parcul adevenit cunoscut caRezervaþie a Biosfereidatoritã statutului de arienaturalã protejatã deinteres naþional ºi inter-naþional.

Situat în CarpaþiiMeridionali, în judeþulHunedoara, parcul seîntinde pe o suprafaþã deaproximativ 38 000 ha ºiare o altitudine cuprinsãîntre 800 m ºi 2509 m. Omare varietate de roci mag-matice, metamorfice ºi sed-imentare alcãtuiesc teritori-ul parcului. Structura geo-logicã complexã a teritoriu-lui montan a dat naºtere laforme de relief diverse sispectaculoase ºi a creatmulte medii de viatã pentru

diferite specii deplante ºi animale.Peisajul originalsi complex alparcului estecreat din cresteascuþite, coamecu profil greoi,circuri ºi vãiglaciare. Toateacestea fiind rezultatul acþi-unilor factorilor climatici ºihidrici care au acþionatasupra substratului litologic.

Climatul este temperatmontan, având influenþemediteraneene în partea desud-vest, iar la înãlþimi cedepãºesc 2000 de metri cli-matul este alpin.

Reþeaua hidrograficãeste bogatã ºi complexã,fiind alcãtuitã din pâraie,râuri si lacuri de origineglaciarã. Lacul Bucura estecunoscut ca fiind cel maimare lac glaciar, se aflã laaltitudinea de 2041 m ºiare o suprafaþã de aproxi-mativ 9 ha. Lacul Zãnoagaeste cel mai adânc lac, cuadâncimea de 29 m. Existãde asemenea lacuri nivale(Groapele, Bucurelul, Tãuldintre Brazi) ºi lacuri deorigine carsticã (Tãul fãrãFund, Soarbele).

Patrimoniul natural alRetezatului este deosebit devaloros datoritã speciilorrare care se întalnesc pesuprafaþa lui. Speciile rare

de garofitã, darie, flãmânzi-ca, anghelina, floare decolþ, pelin sau sângelevoinicului sunt adevaratenestemate ale Retezatului.O treime din totalul speci-ilor de plante existente peteritoriul României se gas-esc în Retezat. Întalnimpãduri de carpen, gorun ºitei în special pe versanþiiînsoriþi ai vãii Râul Mare ºibazinul Jiul de Vest, alãturide arin. Locurile mai adã-postite dau naºtere uneivegetaþii cu caracter ter-mofil : sânziene,bãrbiºoara, trifoiul iepuresc,rãsura, pãduri de fag sau înamestec cu brad ºi molid.La altitudini mai mari de1700 de metri întalnimtufariºuri de jneapãn, smâr-dar, afin, meriºor, ienuparpitic, ghinþurã. Etajul alpincuprinde specii de pãius,pãiuºcã uriasã, rogoz,þapoºica, clocotiº, coacãza,iarba vântului.

La fel de bogatã ºi diver-sã ca flora este ºi faunaparcului Retezat. ParculNaþional Retezat

adaposteºte 55 de specii demamifere (dintre care 22ocrotite de lege). Dintremamifere amintim : capraneagrã, cãpriorul, cerbul,ursul, lupul, râsul, mistreþul,pisica salbaticã, veveriþa,pârsul de alun, viezurele,vidra, jderul de capac, nev-astuica etc. Pãsãrile sunt ºiele de asemenea reprezen-tate de o multitudine despecii precum: acvile, coco-sul de munte, bufnita,ierunca, fluturasul destancã, lãstunul, corbul demunte, mierla de piatrã,etc. Reptilele sunt ºi eleprezente prin specii deserpi (vipera comuna,vipera cu corn).

Datoritã retelei hidro-grafice, fauna apei este ºiea reprezentatã de pesti(pãstrav de lac, pãstrav cur-cubeu, lipanul).

Anul acesta ParculNaþional Retezat gãzduieºteîn perioada 01 – 03 august2014 Festivalul DrumeþiiMontane care permitedescoperirea sauredescoperirea patrimoniu-lui natural excepþional.Orice persoanã indiferentcã doreºte sã participe încadrul activitãþilor sau purºi simplu sã facã o plimbare

de weekend este aºteptatãde cãtre organizatorii festi-valului. Activitãþile dincadrul festivalului sunt gra-tuite ºi se vor oferi premiice vã sunt asigurate desusþinãtorii evenimentului:Ch-Center Hosting,Dwyn.ro , Lew.ro,Doppelherz,VitalisGroup.ro,AuroMedia, Biroul deAvocaturã Cuculis ºiAsociaþii, Mobilã Dalin,Touch Antibacterial,PitiClic, IBU Publishing, O& R Bacãu, Mozartinno,Belkin, Craimont,ListaFirme.ro, Elmo-Print,A-Z Cursuri, Hotel Peºtera,MagazinulArtiºtilor.ro,CEDES CercetareDezvoltare, BraduþAssociated.

Multumim partenerilor:Uniunea Naþionalã aStudenþilor din România,Music Channel România,Complexul Turistic CheileBuþii, Parcul NaþionalRetezat, Regia Naþionalã aPãdurilor Romsilva.

Parcul Naþional Retezatconstituie una dintre celemai importante ecoregiunicarpatice din punct devedere al biodiversitãþii,reprezentând o prioritate înprogramele de protejare anaturii din Carpaþi.


I deea rezervãrii spaþiilor naturale de degradare de cãtre popu-laþia umanã cu scopul de a conserva intacte sit-uri grandioase,

de a proteja biotopuri rare sau extraordinare sau locuri pe cale dedisparitie nu este noua. Ea a aparut de la sfârºitul secolului al XIXlea în þãrile anglo-saxone o datã cu crearea primelor parcurinaþionale. În Romania primul parc de acest fel a fost ParculNaþional Retezat.

Parcul National Retezat, o experienþã de neuitat

CVJ NR. 621, JOI 29 MAI 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 621, JOI 29 MAI 2014