CVJ NR. 602, MIERCURI 30 APRILIE 2014

Liberalii n-au trãdat susþine

liderul partidului>>> PAGINAA3-A

Nici minerit, dar nici mioare

Chinezii - salvatoriieconomiei

hunedorene doarcu promisiuni!

>>> PAGINAA5-A

Reuºitã apoliþiºtilor din

Vulcan>>> PAGINAA7-A

Micii ºi berea maiaºteaptã

Minerii de la CEHlucreazã de 1 maipentru 3000 detone de cãrbune

>>> PAGINAA16-A

Vremea rea ne stricã vacanþa

de 1 Mai>>> PAGINAA12-A

Primãria Petroºani cautã firmã care sã facã

curat în oraº

Pentru cã nu existãpersonal suficientºi pentru o maibunã curãþenie

>>> PAGINAA13-A

File vii de istorie a neamului

Eroii de rãzboi au fost premiaþi la

Petroºani>>> PAGINAA4-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 602

Miercuri, 30 Aprilie 2014

Copiii de aur aiPetroºaniului

C opiii Clubului Sportiv ªcolar Petroºani, antrenaþi de Elena Luminiþa Becze, auvenit cu tolba plinã de medalii de aur, argint ºi bronz de la Cupa Cetate Deva,

la gimnasticã aerobicã. CSª Petroºani a devenit un club foarte bine cotat la nivelnaþional, iar campionii, daþi la vârsta majoratului altor cluburi mari, aduc aurRomâniei. Pãrinþii copiilor din Valea Jiului sunt aºteptaþi cu porþile deschise pentruselecþia campionilor de mâine. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Urmãtorul numãr al cotidianuluiCronica Vãii Jiului apare

LUNI, 5 MAI 2014

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Crina TIMARMonika BACIU, Crina TIMARFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Sondajul mai relevãcã preºedintele FC,Mihai-RãzvanUngureanu, ar fi votatde 14% dintre românidacã duminicã ar avealoc alegeri pentruPreºedinþie, el fiindurmat de CrinAntonescu (PNL) cu12%, Elena Udrea(PMP) cu 9%,Corneliu Vadim Tudor(PRM) cu 8%, DanDiaconescu (PP-DD) ºiCãtãlin Predoiu (PDL)fiecare cu câte 6% ºiKelemen Hunor(UDMR) cu 5%.

Conform cercetãrii,dacã în turul doi alalegerilor prezidenþialear intra MugurIsãrescu ºi CrinAntonescu, 80% din-tre cei chestionaþi aurãspuns cã ar vota cuprimul ºi 20%, cu aldoilea competitor.

Sondajul aratã opþi-unile ºi pentru altefinale în turul doi alprezidenþialelor: VictorPonta (75%) versusCãtãlin Predoiu (25%),Victor Ponta (73%)versus Crin Antonescu(27%), Cãlin Popescu-

Tãriceanu (72%) ver-sus Crin Antonescu(28%), Mugur Isãrescu(72%) versus Mihai-Rãzvan Ungureanu(28%), Sorin Oprescu(66%) versus CrinAntonescu (34%),Mugur Isãrescu (66%)versus Klaus Iohannis(34%), Victor Ponta(64%) versus Mihai-Rãzvan Ungureanu(36%), Cãlin Popescu-Tãriceanu (60%) ver-sus Mihai-RãzvanUngureanu (40%),Sorin Oprescu (60%)versus Mihai RãzvanUngureanu (40%),Cãlin Popescu-Tãriceanu (54%) ver-sus Klaus Iohannis(46%), Mihai-RãzvanUngureanu (53%) ver-sus Crin Antonescu(47%).

În privinþa unui sin-gur candidat al dreptei

la alegerile prezi-denþiale 27% dintrecei chestionaþi s-aupronunþat favorabil, întimp ce 42% au indi-cat cã fiecare partid aldreptei trebuie sã-ºisusþinã propriul candi-dat, iar 31% nu aurãspuns sau nu ºtiu.

De asemenea, son-

dajul aratã cã 68%dintre respondenþisunt împotriva vari-antei ca TraianBãsescu sã devinãprim-ministru dupã ceîºi va termina mandat-ul de preºedinte, 20%sunt pentru aceastãvariantã iar 12% nuau rãspuns sau nu

ºtiu. Sondajul CSCI a

fost realizat în perioa-da 23-26 aprilie pe uneºantion de 1.100 deinterviuri. Eºantionul afost validat pe bazadatelor INSSE 2011 ºirecensãmântul popu-laþiei din 2002.

Eroarea toleratã acercetãrii de tipnaþional este de 3%,la un nivel de proba-bilitate de 0,95.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014 Politica 3

MaximilianGÂNJU

”E important caromânii sã aibã oalternativã ºi la ce aînsemnat portocaliul ºila ce înseamnã astãzi,roºul”, a spus CrinAntonescu.

Partidul NaþionalLiberal este suficientde puternic pentru ase bate cu oricinepune în pericoldemocraþia dinRomânia, dar ºi pen-tru a conduce guver-nul ºi a da preºedin-tele þãrii, a declaratluni, la Deva,preºedintele PNL,Crin Antonescu.

În acest context, lid-erul PNL a þinut sã

precizeze cã liberaliinu i-au trãdat pesocial-democraþi ºi cãºi-au respectatînþelegerile pe care le-au avut cu PSD.

„N-aveþi niciunmotiv sã þineþi frunteaîn pãmânt pentru cãPNL n-a minþit ºi n-atrãdat pe nimeni.Tupeul PSD-iºtilor,care vin astãziºi spun cã i-amtrãdat, poate fipus în practicãdoar deoameni deasemeneateapã. Nu i-amtrãdat cunimic, ne-amrespectat toateînþelegerile, lanivel local, la

nivelul guvernului, l-am fãcut pe VictorPonta prim-ministru.ªi când n-am putut sãacceptãm niºte lucruriinacceptabile în oricedemocraþie ºi în oricecoaliþie, am plecat.Dânºii sunt la putere.Cu ce i-am trãdat?Problema este dacã netrãdãm sau nu alegã-

torii', a afirmatAntonescu. Preºedin-tele PNL a fost în maimulte localitãþi alejudeþului Hunedoara,fiind însoþit de o partedintre candidaþii aflaþipe primele locuri dinlista pentru alegerileeuroparlamentare.

N u mai ecale de

împãcare

Liderul PNL, tot laDeva, a criticat durpartenerul cu care s-aaflat în fruntea USL,respectiv pe premierulVictor Ponta. ”Dacã

am spus la Ploieºti cão sã-l regrete peBãsescu, ei aurãstãlmãcit azispunând cã am sã fiumai rãu decâtBãsescu. Doamnefereºte, eu sunt un ombun. Dar el (Ponta,n.r.) o sã-l regrete peBãsescu, pentru cã eunu fac cârdãºie ºi pactde coabotare cubandiþii. De asta o sã-lregrete. Pentru cã euatunci când am vorbitcot la cot cu VictorPonta, cot la cot cuvoi, cot la cot cu toþicolegii noºtri galbeni ºiroºii din toatã þaradespre «dreptate pânãla capãt», eu nu amînþeles cã se odihnescun pic ãia portocolii ºine iau la jefuit ãiaroºii. Eu am înþeles cãnu se mai furã. Eu amînþeles cã cine furãmerge la puºcãrie, aºaînþeleg «dreptate pânãla capãt». Nu am înþe-les cã îºi împart înjumãtate þara ºi con-tinuã ce ne-a arãtat

PSD din 2000 pânãîn 2004, ce a dus penoi culmi Bãsescu ºiregimul sãu aºa-zisreformator”, adeclarat Antonescu, laDelegaþia Permanentãa PNL Hunedoara.

El a admis cã PNLla guvernare nu areuºit sã realizeze totce a promis sau ºi-apropus, dar a reuºit sãmenþinã cota unicã la16%.

Antonescu a maisusþinut cã în situaþiaîn care PNL nu ar fifost la guvernareproiectul RoºiaMontanã ar fi fostpromovat, alãturi deLegea amnistiei.

"PNL a preferat sãpãrãseascã guvernareadecât sã mintã ºi sã-itrãdeze pe români,pentru cã îmi este maiteamã de rãzbunareaoamenilor înºelaþi, ºi-mi este mai ruºine sãînºel niºte oamenicare mi-au dat votul,decât îmi e teamã depropaganda lui Pontaºi a lui Voiculescu”, amai afirmat preºedin-tele PNL.

Liberalii n-au trãdat susþine liderul partidului

P rezent la Deva alãturi de patru dintre candidaþiiPNL în alegerile pentru Parlamentul European -

Norica Nicolai, Ramona Mãnescu, Cristian Buºoi ºi LuciaVarga, liderul liberalilor i-a îndemnat pe cei 1.300 de par-ticipanþi la lucrãrile conferinþei teritoriale a PNL Hune-doara sã le explice alegãtorilor cã PNL este singurul careºtie cum pot fi apãrate interesele României la Bruxelles.

Sondaj CSCI: Ponta - 40% din voturi la prezidenþiale;Ungureanu - 14%, iar Antonescu - 12%

L iderul social-democraþilor,Victor Ponta, ar obþine 40%

din voturi dacã duminica viitoare aravea loc alegeri prezidenþiale ºi elar candida din partea PSD-PC-UNPR, potrivit unui sondaj CSCIremis marþi AGERPRES.

CarmenCOSMAN - PREDA

Fiecare veteran derãzboi a primit câte200 de lei din parteaConsiliului JudeþeanHunedoara ca orecunoaºtere a erois-mului de care au datdovadã pentruapãrarea Patriei. ÎnValea Jiului premiileau fost pregãtite pen-tru 41 de persoane,însã pentru trei eroitimpul nu a mai avutrãbdare ºi i-a chematla cele veºnice. La cer-emoniile omagiale aufost invitaþi sã par-ticipe reprezentanþi aiadministraþiei publicelocale, ai instituþiilormilitare ºi ai altor insti-tuþii publice, acestafiind al doilea an con-

secutiv când veteraniide rãzboi sunt premi-aþi. Iar asistenþa a avutparte de o lecþie deviaþã impresionantã aacestor oameni care,la peste 90 de ani auþinut sã-ºi arate încã odatã patriotismul, iarunii au recitat versurimobilizatoare. „Suntniºte oameni deose-biþi. Nici nu mi-a venitsã cred cã la o vârstãvenerabilã – 90 – 97

de ani – aceºti oamenisunt plini de viaþã ºidemni de luat caexemplu. Cineva din-tre ei se plângea cãtineretul pleacã. Credcã tineretul ºi noi toþiar trebui sã luãmexemplul acestoroameni, care nu auplecat atunci când afost cel mai greu înRomânia. Nu cred cãeste nimic mai greudecât un rãzboi. Aceºti

oameni au luptat pefront fãrã sã se gân-deascã dacã au locuride muncã, ori dacãacasã, cei care aurãmas, au din ce trãi.Au simþit un singurlucru: cã trebuie sã îºifacã datoria faþã deaceastã þarã”, adeclarat preºedinteleCJ Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ.

L acrimi înochii

preºedintelui CJHunedoara

Acesta spune cãîntâlnirea cu veteraniide rãzboi a fostcopleºitoare. Niºteoameni bravi care îþistrâng mânabãrbãteºte ºi care teprivesc în ochi atuncicând fac acest gest.Oameni care îºipoartã cu demnitate ºibãtrâneþea, dar ºibolile ºi care se bucurãde fiecare minut carele-a mai rãmas. „Amsimþit forþã atuncicând le-am strâns

mâna. Forþa oame-nilor care au ºtiutîntotdeauna ce vor. ªin-am simþit la niciunulo mânã întinsã aºa…în dorul lelii, aºa cumse face astãzi. Aceºtioameni, în momentulîn care þi-au întinsmâna, te-au privit înochi. E momentul sãînvãþãm mãcar acumceva de la aceºtioameni. Seîmpuþineazã pe zi cetrece (…) Suntcopleºit. De la astfelde întâlniri mã întorccu lacrimi în ochi ºi vãspun asta cu sinceri-tate, fiindcã întotdeau-na când te întâlneºticu astfel de oameniconstaþi cã nu eºtidemn urmaº al lor. Nuam fãcut aproapenimic, ba din potrivãastãzi existã pericolul

sã nu mai fim ceea ceam fost, adicãRomânia întreagã ºinu ai cum sã te întorciacasã cu plãmânii ºiinima încãrcaþi de oxi-gen ºi de forþã. Nu!Eo dezamãgire per-sonalã pe care eu oam pentru cã aceºtioameni sunt deza-mãgiþi de întreagasocietate”, a mai spusMoloþ

Anul trecut, când ainiþiat acest demers,preºedintele CJHunedoara, spunea cãºi doreºte sã-i sãrbã-toreascã în fiecare anpe bravii români, pen-tru care nu au contatgreutãþile vieþii ºi nuau întors spatele atun-ci când au fostchemaþi sã aperegraniþele þãrii.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

La 40 de zile de laPaºti, de Înãlþare,Cimitrul Eroilor va„prinde viaþã” ºi acolovor avea loc mai multeceremonii dedicateeroilor cunoscuþi ºinecunoscuþi ce suntîngropaþi în CapitalaVãii Jiului. Locul esteunul restrâns ºi chiardacã ar vrea, preamulte îmbunãtãþiri nupot fi aduse acestui

cimitir. Edilii locali iauînsã, în considerarealeea principalã a cim-itirului ºi strada ceduce spre locul deveci.. „Cimitirul, înfiecare an, estecurãþat, se vopsescbordurile. El are unspecific, în sensul încare noi nu putem sãintervenim la monu-mentele funerare. Elevor rãmâne aºa, înforma în care sunt ºiurmeazã sã vedem sãamenajãm strada

Eroilor, acum dupã ces-au fãcut lucrãrile deintroducere a canal-izãrii ºi, poate, aleeasã vedem dacãrãmâne cu iarbã sauva fi pavatã, dar astavom vedea”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Acest cimitir a fostînfiinþat în 1917 decãtre administraþiagermano-austro-ungarã ºi aici suntîngropaþi, conformdatelor oficiale, 137de eroi cãzuþi în rãzboiîn anul 1916.

Cimitirul Eroilor dinPetroºani a fost înfi-inþat în anul 1917 decãtre administratiagermano-austro-ungarã, în apropiereabisericii ortodoxe Sf.Ierarh Nicolae.

În acest cimitir suntîngropaþi 137 de eroicãzuþi în rãzboi în anul1916, din care:

*români:*identificaþi= 30; *neidentificaþi =9; *sârbi: *identificaþi= 3; *neidentificaþi =11;*germani identifi-caþi= 35; *unguriidentificaþI = 36; *aus-trieci identificaþi= 7;*necunoscuþi = 6.

Cimitirul are osuprafaþã de 618 mp.ºi este înconjurat dejur împrejur cu zid depiatrã ºi cãrãmidã,având în centru unmonument ridicat dinpiatrã ºi beton.

În anul 1936, SanGali, delegatul guver-nului german, a con-tribuit la amenajarea a128 de cruci de betoncu inscripþii din literede aluminiu, la

repararea zidurilormonumentului ºi aportiþei de intrare încimitir.

În ziua de 10 mai1941 au fost înhumaþiîn acest cimitir 4 eroiaviatori germani,morþi într-un accidentaviatic pe munteleParâng. În toamnaanului 1941, primãriaoraºului Petroºani aluat iniþiativa restau-rãrii radicale a acestui

cimitir. Iniþiativarestaurãrii cimitiruluieroilor din Petroºania fost sprijinitã ºi decolonelul EugenKirculescu – coman-dantul militar alRegiunii minierePetroºani, împreunãcu garnizoana ºigrupul etnic german.

An de an, comuni-tatea localã îipomeneºte la Înãlþareºi le aduc aici coro-rane de flori, într-unceremonial religios.

File vii de istorie a neamului

Eroii de rãzboi au fost premiaþi la Petroºani

M omente emoþionante la Primãria MunicioiuluiPetroºani, acolo unde veteranii de rãzboi din întreaga

Vale a Jiului – de la Baru Mare pânã la Uricani – au fostpremiaþi de preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ. Sunt tot mai puþini, iar numãrul lorscade de la o zi la alta, iar regretul lui Moloþ este cã nu apropus mai devreme premierea acestor bravi români, care auluptat cu arma în mânã pentru a apãra Patria.

Pregãtiri pentru ceremonie, în Cimitirul eroilor

C imitirul Eroilor de la Petroºaniva fi pregãtit pentru Ziua de

Înãlþare. Pânã atunci, edilii de aicispun cã vor face tot ceea ce sepoate, pentru cã acolo nu este posi-bilã o intervenþie în structura lui,dar vor fi luate în calcul problemelede infrastructurã a zonei.

Carmen COSMAN -PREDA

Vin, gustã, analizeazã,promit ºi pleacã. Iar maiapoi uitã definitiv sã revinã.Pe scurt, aceasta estepovestea chinezilor careerau vãzuþi aproape ca sal-vatorii economiei judeþene,dar care s-au transformatîntr-o realã dezamãgirepânã ºi pentru preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Mircea IoanMoloþ, care – la fel ca ºiceilalþi oficiali – a crezut înpromisiunile lor. Istoria cuinvestiþiile în minerit, dedata mai recentã, este multmai cunoscutã, însã, aºacum au cerut amânarea lici-taþiei pentru retehnolo-gizarea minelor din valeaJiului ca sã îºi poatã pregãtidosarul, dar au uitat sã semai prezinte, la fel s-aîntâmplat ºi cu investiþiile înzootehnie, acolo unde erauinteresaþi direct de mioareleciobanilor noºtri. Asta prinanul 2012 ºi strict la niveldeclarativ

„ªi eu sunt tot mai deza-mãgit. Din pãcate, amobservat la chinezi cã suntcomuniºti încã: promit ºinu fac nimic. Au promisajutor în minerit ºi s-auretras. Au venit aici, ne-aupromis cã au nevoie, ne-am dus pe la toate stânele,le-am dat mostre de lânã,de piele sã ducã acolo…Totul OK, dar, cum au

venit vietnamezii, aºa auvenit ºi ei. Adicã nu maiam încredere”, a declaratpreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ. A fostcel care a însoþit pas cu pasdelegaþia chinezã formatãdin oameni de afaceri dinRegiunea Autonomã NinxiaHui, cei care anunþau cãdoresc dezvoltarea uneisocietãþi mixte prin care sãfie colectate pieile ºi lânaproduse de crescãtorii deovine ºi bovine din judeþulHunedoara, dar ºi din celeînvecinate. Produseleurmau sã fie exportate înChina, acolo unde sã fietransformate în obiecte deîmbrãcãminte ori înîncãlþãminte. Iar ConsiliulJudeþean Hunedoara pre-ciza la vremea respectivã cãva sprijini demersurileinvestitorilor chinezi, cusperanþa cã aceºtia vorgenera un flux de capitalcare va contribui la salvareafermelor din Transilvania

de Sud. De menþionat cã, înainte

de anul 1989, în judeþulHunedoara erau prelucrateaproximativ un milion depiei pe an, în timp ce înurmã cu circa doi ani, lamomentul vizitei delegaþieichineze, abia mai vorbeamdespre acum, aproximativ30.000 de piei, în aceeaºiperioadã de timp.

D ezamãgiþi,ciobanii se

bazeazã pe fondurileeuropene

Intenþiile chinezilor ar ficonstituit o gurã de oxigenpentru crescãtorii de oi dinjudeþul Hunedoara, tot maidezamãgiþi de modul în caremerg lucrurile. Blanamioarelor nu mai au demultcui sã o vândã ºi de celemai multe ori ajunge pe foc.Iar despre vânzarea oilor,lucrurile sunt pe un fãgaºdescendent ºi nici chiar de

Paºti nu s-au mai pututbucura de câºtigurile dealtã datã. O tradiþiemilenarã care mai esteajutatã doar de fondurileeuropene. Mircea Moloþeste cunoscut dreptcrescãtor de oi în judeþulHunedoara, chiar dacãnu mai are atât demulte câte a avut în aniitrecuþi. Mãrturiseºte cãa vândut o bunã partedintre ele ca sã-ºi ame-najeze pensiunea dinstaþiunea Vaþa Bãi, însã

acum regretã „schimbul”.ªtie însã bine cum mergafacerile în oierit ºi ceimpedimente sunt. „Ampuþine oi acum, cã am fãcutaltceva cu banii de pe ele ºiregret. Dar lâna care o amo dau în schimb celui careîmi tunde oile ºi l-am între-bat ce face cu ea. Mi-a spuscã se încãlzeºte dar, în niciun caz nu are nimeni decâºtigat de pe urma ei. Nuºtiu cum au fost acumpreþurile la miei sau la iezi,dar nu cred nu cã s-auîmbogãþit, ci cã ºi-au scos oparte doar din cheltuielilepentru întreþinerea acestoranimale. Din fericire încã sedau ajutoarele de laComunitatea Europeanã ºis-a înmulþit numãrul de oi.Nu gãseºti o zonã unde sãnu fie curãþatã pãºunea ºi sãnu pascã pe ea oi, capresau vaci. Dar nu ai un prof-it, nu te poþi dezvolta, nupoþi sã te extinzi”, a explicatMoloþ. Pânã în anul 1989,fabrica de blãnuri de laVidra Orãºtie prelucra unmilion de piei pe an, acumuzina s-a desfiinþat ºi aapãrut o problemã la nivelnaþional, deoarece nimeninu mai prelucreazã pieleade oaie.

C iobanii adevãraþi au

dispãrut

Declinul oieritului a maiadus însã un fenomendeloc îmbucurãtor:ciobanii adevãraþi sunt pecale de dispariþie. Locullor este luat de „paznicii”turmelor. „Nu mai suntacei oameni calificaþi, aºacum te califici în meseriade strungar, lãcãtuº, profe-sor sau doctor. Aici numai sunt.

Îi iei de pe stradã ºi îiduci la oi numai ca sã nule mãnânce lupul, avemdoar paznic la oi. Aici emarea problemã: lipsaciobanilor adevãraþi”,atrage preºedintele CJHunedoara.

Moloþ spune cã, în ceeace priveºte zootehnia,judeþul Hunedoara estecumva pe muchie de cuþitºi mulþi ºi-au cumpãratanimale ca sã beneficiezede subvenþiile pentruterenuri.

Puþini sunt însã cei careºtiu cu adevãrat ceînseamnã ºtiu cu adevãratce înseamnã creºterea ani-malelor, fie cã vorbimdespre oi, capre sau vite.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014 Actualitate 5

Nici minerit, dar nici mioare

Chinezii - salvatorii economiei hunedorene doar cu promisiuni!

O poveste frumoasã, cu chinezii care salvau turmele de oi dinjudeþul Hunedoara, s-a nãruit. Chinezii au venit, au mirosit, au

promis ºi au plecat. O situaþie repetitivã, de altfel, pentru cã aºa s-aîntâmplat ºi cu industria extractivã, unde un concern chinez a anunþatcã va face investiþii de zeci de milioane de euro ºi…. dus a fost.


Adriana PAVEL

De cele mai multeori, preþul mic neîmpinge sã cumpãrãmastfel de produse, însãspecialiºtii ne aver-tizeazã cã aºa doar nefacem rãu pe baniinoºtri. Autoritãþiledescoperã zilnic de laace pânã la ciorapi

sau produse medica-mentoase, iar falsurileprovin, in principal,din Turcia, China sauEmiratele Arabe Unitesi ajung in Romaniamai ales prin porturisau vami. In top seafla hainele si incalta-mintea, se arata intr-un raport public alComisiei Europene.

Însã, la o cercetaremai atentã, ne putemda seama dacã suntempe cale sã cumpãrãmun produs fals sauunul orginal. În cazul

unei perechi depantofi, spre exemplu,trebuie sã fim atenti lacusaturi: daca nu suntdrepte si nu sunt para-lele, atunci cu siguran-

ta vorbim despre unprodus fals.

De asemenea, unalt indiciu ar putea fieticheta pe care sunttrecute marimile inter-

nationale. In unelecazuri, ea lipseste, iaratunci e semn ca pro-dusul e contrafacut.Lucratorii vamali con-fisca anual milioane deastfel de produse, dincare cateva mii suntcosmetice si par-fumuri. In cazul aces-tora din urma, detaliilede pe eticheta ar tre-bui gravate, si nu lip-ite.

Odata patrunse intara, falsurile se vandin piete, la colt destrada si uneori chiarin magazine. Intra aiciochelari, ceasuri, biju-terii, aparatura elec-tronica si telefoanemobile, CD-uri sijucarii.

Monika BACIU

“30 aprilie 2014,respectiv 05 mai2014, programul defuncþionare este de laora 8 la ora 16.Clienþii Enel Energie,care doresc sã îºiachite factura deenergie electricã înaceastã perioadã, potutiliza modalitãþilealternative de platã, ºianume, numerar înmagazinele care au

afiºatã sigla Pay Pointsau Payzone, benz-inãriile OMV, prinWestaco, automatelede încasare ROBO aleBRD Groupe SocieteGenerale, BNA aleUnicredit Þiriac,Rompay, bãncilepartenere”, se aratãîn comunicatul depresã remis de ENEL.

Persoanele care vorsã plãteascã facturileo pot face ºi prinintermediul reþelei de

bancomate aleunitãþilor bancare sauprin intermediul inter-netului sau viramentbancar.

„Precizãm cã, pen-tru perioada în carenu este prevãzut pro-gram cu publicul, nuse vor face preavizãrisau deconectãri de lareþeaua de energieelectricã. ServiciulTelecitire va fifuncþional”, se maiaratã în comunicat.

Pentru a afla infor-maþii despre con-sumul de energie, fac-turile ºi plãþile efectu-ate, clienþii EnelEnergie ºi EnelEnergie Muntenia potapela gratuit InfoEnella telefon 0800 0708 09 sau pot accesapagina de webwww.enel.ro secþi-unea My Enel.

Pieþele româneºti sunt pline de produse contrafãcute

R omânii aruncã fãrã sã ºtie banigrei pe marfã falsã. În fiecare

an se cheltuie cam un miliard deeuro pe produse care imitã originalul.De la banalul lipici pânã la cele maisofisticate medicamente, toate pot ficontrafãcute de falsificatori.

Adriana PAVEL

"Din cauza conflic-tului din Siria, relativaproape de noi, dincauza scaderii vacci-narilor si problemelordin Ucraina, dincauza circulatieivirusului in Asia -Pakistan si a faptuluica virusul a fost gasitliber circuland inapele reziduale inIsrael (...), suntem inalerta maxima. Avemcateva tari, care neinconjoara, care numai sunt capabile sa

mai mentina, in acestmoment, un nivelmare de vaccinare", adeclarat, reprezentan-tul OMS pentru

Romania, VictorOlsavsky, în cadrulunei conferinþe dedi-cata SaptamaniiInternationale aVaccinarii. Acesta amai precizat ca, pen-tru prima data inmulti ani, exista unrisc real ca aceastacumplita boala paralit-ica sa revina pe conti-nentul european, iarautoritatile, la fel,cred ca exista un riscreal de aparitie a uneiepidemii in UniuneaEuropeana.

Casieriile ENELînchise ºi joi ºi vineri

N ici curentul nu se va puteaplãti în zilele de 1 ºi 2 mai.

Reprezentanþii ENEL informeazãcã toate Punctele Enel din judeþeleTimiº, Caraº – Severin, Arad ºiHunedoara vor fi închise joi ºivineri, 1 ºi 2 mai 2014.În celalaltezile, Punctele Enel vor funcþionadupã programul obiºnuit.

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii emite un avertisment pentru Europa.

Este alertã maximã pentru poliomielita

E uropa e în alertã din cauza rãspândiriipoliomielitei în Orientul Mijlociu ºi Asia. De vinã

ar fi scãderea vaccinãrilor, spun experþii de laOrganizaþia Mondialã a Sãnãtãþii. Au trecut mulþi anide la ultimul caz de poliomielitã înregistrat în Europa,insã boala ar putea reveni acum pe continent, purtatãde refugiaþii din zonele de conflict.

B ãrbatul care aterorizat mai

multe femei dinmunicipiul Vulcan,dupã ce le trimiteamesaje obscene ºile fãcea propuneriindecente, a fostidentificat. Indivi-dul este o maiveche cunoºtinþã aoamenilor legii ºinu-ºi recunoaºtefaptele.

Un dosar extrem devoluminos cu zeci deplângeri de la femeilecare au cãzut victimeobsedatului sexual, afost înregistrat laPoliþia MunicipiuluiVulcan. Toate vic-timele reclamau cã aufost ameninþate printelefon de un individ ºimai apoi terorizate cumesaje SMS ce între-ceau pânã ºi limita

obscenului. Anchetatorii au

început cercetãrile îndosarul care, iniþial, afost cu autor necunos-cut ºi chiar dacã aufost obstrucþionaþi deanumite reglemetãrilegale, au reuºit sãpunã mâna pe individ.Practic, obsedatul sexual, Ionel P., învârstã de 41 de anidin Vulcan a folosit

acelaºi numãr de tele-fon la fiecare victimã,însã anchetatorii nu auputut sã-i punã tele-fonul sub ascultare orisã cearã date despre elcompaniei de tele-

fonie, deoarece faptalui este pedepsitã preablând. ªeful PoliþieiVulcan a anunþat laînceputul acestei lunicã sunt ºi alte metodeprin care poate fi

prins, ceea ce s-a ºiîntâmplat. ”Am reuºitsã dãm de el destul deuºor, cu ajutoruldatelor obþinute de lapãrþile vãtãmate. Aufost multe pãrþi vãtã-mate care au tot venitcu reclamaþii ºi l-amgãsit pe individ.Suspectul nu vrea sãrecunoascã nimic ºieste cercetat în starede libertate pentru cãpedeapsa prevãzutã delege este redusã. Eleste cercetat pentruameninþare ºihãrþuire”, a declaratcomisarul Toma Mihu,ºeful Poliþiei Vulcan.

S -a dat de gol

Surse apropiateanchetei spun cã obsedatul sexual a fostprins dupã ce a sunatde pe acelaºi numãrde telefon la ServiciulUnic de Urgenþã 112pentru a reclama cãlocuinþa i-a fost spartãde hoþi. Anchetatoriiaveau toate datele,inclusiv înregistrãri cuvocea sa dupã ce le-auobþinut de la o victimãcare a avut prezenþade spirit sã-l înre-

gistreze pe obsedat.Dupã ce au comparatprobele au putut stabilicu certitudine cã indi-vidul de 41 de ani estesuspectul pe care-lcãutau. Bãrbatul a maifost cercetat depoliþiºtii din Vulcan ºiîn trecut pentru diferiteinfracþiuni ºi con-damnat de instanþa dejudecatã. Într-unul dindosare obsedatul a fostcercetat pentru falsprivind identitatea,însã cazierul sãu estepãtat ºi cu alte infrac-þiuni. Reamintim cãindividul a hãrþuit celpuþin zece femei, laînceputul lunii aprilie,dupã cel le trimiteamesaje SMS obscenesau le suna în miezulnopþii. Toate victimeleaveau în comun faptulcã lucreazã la diferitefirme din centrul localitãþii Vulcan,apropiate una de alta,iar individul locuieºteîn zonã. Dacã va figãsit vinovat pentruameninþare ºi hãrþuire,bãrbatul ar putea stapânã la trei ani dupãgratii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


Trei zoneinundabileL ocuri vulnerabile

la inundaþii.Responsabilii de la ApaServValea Jiului împreunã cucei de la Serviciul Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat dinPetroºani au identificat mai multe zone care sunt vulnerabile atunci când pre-cipitaþiile sunt abundente.

“Am început la Petroºaniîmpreunã cu domnul primar sãgãsim locurile care sunt cele

mai vulnerabile la ploiletorenþiale ºi de sãptãmânaviitoare vom încerca din nou sã facem curãþenie în canalelepluviale pentru a preîntâmpinadiferitele inundaþii în Petroºani.

Sunt vreo trei locuri înmunicipiul Petroºani, unul este în Aeroport, unul laJudecãtoria Petroºani ºi unuleste în Colonie. Când plouãabundent canalelel pluviale nupot prelua apa ºi atunci existão problemã. Dacã noi vomintra ºi repara aceste canalepluviale, le vom decolmata vom face sã nu se întâmpleinundaþii”, a declarat CostelAvram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Reprezentanþii furnizoruluide apã din Valea Jiului spun cã vor începe decolmatareaacestor canale pluviale pentruca atunci când plouã sã nu maifie inundaþii.

Monika BACIU Monika BACIU

Reuºitã a poliþiºtilor din Vulcan

De peste 10 aniClubul Sportiv ªcolardin Petroºani face dincopiii de pe acestemeleaguri campioni dela cele mai mici vârstepermise în concursuri,dar ºi micuþi, ceevolueazã în afara concursurilor, care audovedit de nenumãrateori cã sunt mai buni camedaliaþii de pe la altecluburi. Clubul de laPetroºani a devenit unul de renume în þarãdatoritã profesorilorantrenori ºi directoruluiacestuia, Zoltan Toth,care se implicã ºisusþine fiecare secþiune

în parte ºi pe toate laun loc, iar rezultatelesunt ”de aur”.

Dorinþa celor de laCSª Petroºani este catalentele nebãnuite alecopiilor din Valea Jiuluisã fie scoase la luminãºi modelate, drept pentru care fac un apelcãtre pãrinþi, sã le batãla uºã pentru a le fiselectaþi copiii.

”Orice talent fãrãmodelare moare ºi estemare pãcat. Bucuria cucare aceºtia se antre-neazã este o satisfacþieuriaºã pentru noi, ceicare îi antrenãm. Apoi

concursurile la care par-ticipãm dezvoltã spiritulde competiþie, dovadãstau rezultatele nostre laultimul concurs, CupaCetãþii, la gimnasticãaerobicã, la care au par-ticipat 9 cluburi, plus

loturi de seniori dinþarã, ºi la care noi amparticipat cu 12sportivi. 10 s-au aflat înconcurs, iar doi, fiindfoarte mici, au evoluatîn afara concursului dara cãror execuþie ar fifost de podium. Am luatmedalii de aur, de argintde bronz, am ocupatlocuri bune la toate cat-egoriile, iar sportivii mainoi, au avut parte decontactul cu competiþia.Sunt mulþumitã de rezultate, poate pe icipe colo am fi meritatmai mult. Sunt mândrãde copii ºi le mulþumescpe aceastã cale profeso-rilor, învãþãtorilor ºidirectorilor pentru cã îiînþeleg. Majoritateasportivilor pe careîi antrenez suntelevi la clasele I –IV, la ºcolile dinPetroºani. Pãrinþiisunt extraordinariºi sunt alãturi decopii lor sportivi ºide noi”- a declaratElena Becze, profesor-antrenorla CSª Petroºani,cãreia toþicunoscuþii îi spun Luminiþa. ªi pentru a nucrea confuzii, îlvom folosi ºi noi.

În perioada 26-27 aprilie, laCupa Cetate

Deva, la gimnasticã aerobicã, micii sportiviau obþinut medalii dupãcum urmeazã:

Proba de grup,juniori III, 9-11 ani

Medalie de argint,prin: Daniel Þavoc,Nicoleta Patrichi,Andreea ªotângã,Darius Branda,Alexandra Popa.

Proba trio, juniori IIIMedalie de argint,

prin: Daniel Þavoc,Nicoleta Patrichi,Andreea ªotângã.

A mai existat un trioîn concurs, cu o evoluþiefoarte bunã, doar cã laaceastã probã se acordã

doar câte o medalie pecategorie sportivilor dela acelaºi Club. Din aldoilea trio au fãcutparte Darius Branda,Adina Tiurean,Alexandra Popa.

La aceastã probã, aexistat un grup care aevoluat în afara con-cursului, sportivii fiindfoarte mici, dar care aufãcut spectacol, copiiiavând un potenþial uriaº- Noemi Klauszman,Eric Deli ºi AndraDãnilã.

Proba perechi mixt,juniori III

Medalie de aur, prin:Nicoleta Patrichi, DanielÞavoc.

Medalie de bronz,

prin: Andreea ªotângã,Darius Branda.

La aceastã probã amai existat o pereche în afara concursului,aceiaºi talentaþi Eric Deliºi Andra Dãnilã.

Proba individualmasculin, juniori II

Medalie de bronz –Daniel Þavoc.

La proba individualã,masculin, juniori I –Iulian Perºe a ocupatlocul 5.

Deºi nu au avut vârsta de 11 ani, caresã le permitã încadrareaîn categoria individualfeminin, trei sportive –Georgiana Negrea,Nicoleta Patrichi ºiAndreea ªotângã - au”concurat” la aceastãcategorie cu fete maimari, faþã de care aufãcut o figurã foartebunã, astfel testându-ºinivelul de pregãtire.

Dacian Barna, senioral gimnasticii aerobicede la Petroºani, a concurat la trei probe ºia obþinut douã medaliide bronz.

În prezent gimnaºtiiaerobici se antreneazãzilnic pentru cã urmeazãalte concursuri, unuleste ConcursulMemorial ”EugenPeterfi”, apoi Cupa Iaºiºi Campionatul Naþionalde gimnasticã aerobicã.

De precizat cã CSªPetroºani se poateocupa de sportivi pânãla vârsta de 18 ani. Deaceea, CSª a datcluburilor sportive maridin þarã ºi chiar lotuluinaþional mulþi campioniformaþi ºi crescuþi laPetroºani. Este cazulunei multiple cam-pioane, Bianca Becze,fiica antrenoarei ElenaLuminiþa Becze , care aaparticipat cu lotulnaþional la concursuri ºicare a adus mult aur ºiargint.

Bianca Becze a fostreprezentanta Românieila „Suzuki Cup”, a doua etapã de CupãMondialã a anului 2013,la Tokyo, în Japonia.Ajunsã la vârsta senio-ratului, Bianca Becze

ºi-a schimbat clubul,trecând de la CSªPetroºani la FarulConstanþa. Aflatã laFarul Constanþa, Biancaa impresionat antrenoriilotului naþional. Tot aºaa impresionat ºi pe ceidin Japonia, dovadãstând cele douã medaliide aur ºi una de argint.

În prezent, fiicaPetroºaniului sepregãteºte pentru concursurile europenepremergãtoareCampionatului Mondial,care va avea loc înMexic, la Cancun.Acestea vor avea loc înBulgaria ºi Portugalia.

Toate aceste rezultatesunt un motiv seriospentru pãrinþii ai cãrorcopii pot deveni campi-oni. În plus, se ºtie

care sunt influenþelesportului ºi competiþieisportive asupra caracterului viitoruluiadult, astfel consolidat.Rezultatele se propagãºi asupra activitãþilorviitoare.

Demn de menþionateste cã mama miculuigimnast Eric Deli,Mihaela Deli, dinPetroºani, are grijã demultiplul medaliatDaniel Þavoc, ai cãruipãrinþi se aflã la muncã,în strãinãtate, ºi caremai au ºase copii.Daniel locuieºte efectivla familia Deli ºi astapentru cã este unsportiv bun, care arenevoie de atenþie ºiîngrijire.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

Jandarmii ladatorie înminivacanþade 1 mai P este 170 de jandarmi

vor asigura un climatde liniºte ºi siguranþã cetãþe-nilor, în perioada 1-4 mai2014, atât în staþiunile ºi petraseele montane, cât ºi lamanifestaþiile cultural-artis-tice, religioase, sportive, pre-cum ºi la adunãrile publicecu caracter electoral ce se vordesfãºura în spaþiul public înjudeþul Hunedoara.

Potrivit reprezentanþilorIJJHunedoara, jandarmii montanivor fi prezenþi în staþiunile mon-tane Straja ºi Parâng, pe traseele

turistice din munþii Retezat,Vâlcan, ªureanu ºi Parâng, pre-cum ºi în staþiunea Geoagiu Bãi,unde sunt aºteptaþi sã soseascãnumeroºi turiºti.

Jandarmii montani sfãtuiescturiºtii, care aleg sã petreacã mini-vacanþa de 1 mai la munte, sã nuse aventureze pe traseele turisticefãrã echipament adecvat ºi sã seinformeze temeinic asupra traseu-lui pe care doresc sã îl parcurgã.De asemenea, trebuie sã adopte

un comportament decent, sã nusãvârºeascã fapte de naturã sã tulbure ordinea publicã ºi sã nurecurgã la deteriorarea amenajãrilor turistice, marcajelorsau indicatoarelor.

Persoanele care se aflã în dificultate, trebuie sã apeleze jandarmii montani ºi salvamontiºtiila numãrul de urgenþã 112.

În aceastã perioadã, jandarmiivor asigura ordinea la mani-festãrile sportive ºi cultural-artis-tice, prilejuite de ZileleMunicipiului Deva, FestivalulTineretului din municipiulHunedoara, Zilelor Maghiare dinjudeþul Hunedoara; Deschidereasezonului estival în staþiuneabalenoclimatericã Geoagiu-Bãi;Târgul tradiþional de animale ºimãrfuri din comuna Pui;Competiþia Enduro Panorama înÞinutul Pãdurenilor; ori meciul defotbal din Liga a III-a dintreechipele FC Hunedoara ºiPandurii II Tg-Jiu.

Copiii de aur ai PetroºaniuluiC opiii Clubului Sportiv ªcolarPetroºani, antrenaþi de Elena

Luminiþa Becze, au venit cu tolba plinã demedalii de aur, argint ºi bronz de la CupaCetate Deva, la gimnasticã aerobicã. CSªPetroºani a devenit un club foarte binecotat la nivel naþional, iar campionii, daþila vârsta majoratului altor cluburi mari,aduc aur României. Pãrinþii copiilor dinValea Jiului sunt aºteptaþi cu porþiledeschise pentru selecþia campionilor demâine.


Monika BACIU

Autoritãþile localeîºi vor da acordul pen-tru scutirea de la platataxelor percepute pen-tru modificarea desti-naþiei sau pentruscoaterea din circuitulagricol a terenuluiaferent parcului indus-trial

"Societãþile privati-zate cu proiect deparc industrial, respec-tiv societãþile deadministrare a par-curilor industriale,constituite anteriorintrãrii în vigoare aprezentei legi, cãrorali s-a recunoscut prinlege sau alt act nor-mativ echivalent statu-tul de parc industrialbeneficiazã de facil-itãþile prezentei legi",potrivit amenda-mentelor.

Valea Jiului nu arela momentul de faþãniciun parc industrial.

De ani de zile sevorbeºte de amena-jarea unor astfel despaþii, însã pânã acumnu s+a concretizatnimic în acest sens.

Unele capacitãþieconomice s-aurestrâns, noi facemeforturi. Este nevoie ºide un parc industrial ºiîn Valea Jiului pentrucã pe noua lege adop-tatã anul trecut facil-

itãþile pot fi acordatedoar în interiorul par-curilor industriale.Asta înseamnã cãinvestitorii se vor ori-enta acolo unde suntparcuri industriale ºiunde pot beneficia defacilitãþi. e greu defãcut acest lucru, dartrebuie fãcute eforturi.E nevoie de minim 25de hectare, ConsiliulJudeþean are în vedereo asociere cu primãria

ªoimuº pentrurealizarea unui parcindustrial ºi sper cãvom reuºi sau vomîncerca ºi în ValeaJiului sã gãsim unasemenea perimetru ºicu una sau alte dintre

primãriile din Valeacolo unde e terenulnoi îi putem sprijinicrearea infrastructuriipentru un parc indus-trial. Asta înseamnã sãvinã investitorii”, adeclarat în urmã cucâteva luni,vicepreºedinteleConsiliului JudeþenaHunedoara, TiberiuBalint.

In opinia respons-abililor CJH, lipsa

investitorilor sedatoreazã condiþiilorde la nivel naþional.Birocraþia ºi fiscali-tatea îi alungã pe ceicare ar putea veni aicipentru a-ºi dezvoltainvestiþiile.

”La nivel general, lanivel naþional eu credcã ºi investitoriiaºteaptã un semnalcare din pãcate încãnu a apãrut deîmbunãtãþirea climatu-lui economic. Astaînseamnã scãdereaTVA-ului, scãdereacotei din CAS carerevine angajatorului ºicare din pãcate, dinnegocierile cu FMI saula negocierile cu FMInu a reuºit sã fieobþinutã în faza asta.Investitorii strãiniaºteaptã semnale cafiscalitatea care ºi aºae împovãrãtoare înRomânia sã scadã, sãdevinã mai atractivãpentru ei. Acesta este

unul dintre motivelemacroeconomice pen-tru care eu cred cã nuvin investitorii, înafarã de contracþia aeconomiei modiale ºifaptul cã s-aurestrâns în generalinvestiþiile în zonaEuropei, pentru cã înChina au luatamploare”, a maiprecizat sursa citatã.

Conform noii legi,atragerea investito-rilor înseamnãrealizarea unui parcindustrial de cel puþin25 de hectare, pen-tru cã doar în incintaacestuia se pot acor-da facilitãþi. primariidin Valea Jiului auridicat de mai multeori aceatsã problemã, ei afirmând cã în zonã nu sunt disponi-bile asemenea locaþii.Investitorii ar fi nevoiþi sã se dezvoltepe verticalã.

Monika BACIU

“În cadrulServiciului deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat s+au scos laconcurs patru posturide muncitori, în urma

plecãrii anumitor per-soane în pensie saupur ºi simplu sautransferat la alte insti-tuþii, în data de22+23 mai va avealoc concursul careconstã în interviu ºiprobã practicã. Este

vorba de patru pos-turi, douã în cadrulserviciului de salubri-tate, unul de muncitorcalificat ºi unul demuncitor necalificat,un post în cadrul sereide flori ºi un post pen-tru serviciul de ges-

tionare al câinilor fãrãstãpân”, a declaratDaniel Viºan, directorexecutiv SPADPP.

Nici aºa, numãrulpersonalului nu estesuficient. Angajãri înplus nu se pot face.

“Singura portiþã saumodalitate de angajareeste aceeaºi ordonanþãcare este în vigoare,adicã unu la unu.Pleacã o persoanã,vine o persoanã. Nuputem sã angajãm înplus, deºi necesar depersonal avem nevoie

la lucrãrile efectuatepe domeniul public.Deocamdatã rãmânela acelaºi procentaj deunu la unu. Au plecatpatru persoane ºiurmeazã sã angajãmalte patru persoane”,a mai spus sursacitatã.

Doar la SPADPP armai fi nevoie de celpuþin 20 de persoane,însã angajãrile suntlimitate. Doar în con-textul în care o per-soanã pãrãseºte postulse poate angaja o alta.

Patru angajãri la SPADPP

O persoanã plecatã, alta angajatã. De anul trecut aintrat în vigoare noua lege care prevede ca anga-

jãrile de la nivelul administraþiilor publice sã se realizezeîn baza schemei de unu la unu. Adicã la un angajat carea pãrãsit sistemul sã fie angajatã o alta. În acest context,la Petroºani, mai exact în cadrul Serviciului deAdministrare a Domeniului Public ºi Privat, se va orga-niza concurs pentru ocuparea a patru posturi.

În parcurile industriale,

Operatorii economici scutiþi de la plata taxelor ºi impozitelor

S cutiþi de la plata taxelor ºi a impozitelor. Senatul aadoptat, luni, o propunere legislativã pentru modifi-

carea ºi completarea Legii nr.186 din 25 iunie 2013privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale.Operatorii economici din parcul industrial ar urma sã fiescutiþi de la plata taxelor ºi a impozitelor aferente terenu-lui pe toatã durata de existenþã a parcului industrial.

CarmenCOSMAN - PREDA

Le-au pus în vederesã-ºi repareacoperiºurile, însãlucrurile nu s-au opritaici. Oficialii PrimãrieiMunicipiului petroºanivor sã preîntâmpineorice posibil accident,aºa cã stau cu ochii peimobilele din oraº, iaracolo unde tencuialaeste deprinsã, ori

þiglele stau sã cadãproprietarii primesctermene de confor-mare. Încã de anul tre-

cut, reprezentanþiimunicipalitãþii au lipitafiºe la toate blocuriledin centrul civic al

Petroºaniului, pentru aconºtientiza populaþiacu privire la pericolulpe care îl potreprezentaacoperiºurile degra-date. „În urmasesizãrilor venite, darºi al autosesizãrii noas-tre, cei de laUrbanism ºiAmenajareaTeritoriului auîntocmit, anul trecut,niºte anunþuri, pe carele-au lipit pe uºile imo-bilelor, prin care le-auatras atenþia locatar-ilor cã legea prevedeobligativitateaîntreþinerii atât a sub-solului, cât ºi aacoperiºului de cãtrelocatari, precum ºi

contravenþiile la carese expun în cazul încare vor avea locevenimente nedorite.La fel se va proceda ºiîn acest an.

Unde vom identifi-ca imobile undeexistã pericolul de acãdea tencuiala,þiglele, izolaþia sau alteprobleme care ar

putea cauza rãniri oripagube materiale,vom interveni ºi vomatrage atenþia propri-etarilor sã-ºi aducãconstrucþiile sau imo-bilului într-o stare caresã nu punã în pericolsiguranþa trecãtorilor”,a declarat DorinaNiþã, viceprimarulmunicipiuluipetroºani.

De precizat cã, ceicare nu vor respectatermenele de conformare, riscã sãfie sancþionaþi conform legii.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

'De la 1 iulie, calen-darul de liberalizare apieþei gazelor pentruconsumatorii casniciprevede o scumpirede 2%, însã vom facecalcule ºi vom vedeadacã este cazul sãaplicãm aceastã scum-pire', a spus Havrileþ.

El a arãtat cã, lanivelul întregului an,calendarul de liber-alizare prevede oscumpire totalã de10% pentru consuma-torii casnici, dar, defapt, ANRE nu seaºteaptã la o creºteremai mare de 5-7%.

'Pânã la finalul

perioadei de liber-alizare, respectivsfârºitul anului 2018,este prevãzutã ocreºtere de preþ de36%, însã noiestimãm cã scumpireava fi undeva la 22%',a completat oficialulANRE.

Anterior, în aceeaºiconferinþã, Havrileþ, aafirmat cã a propusGuvernului anulareacalendarului de liber-alizare a pieþei gazelorpentru consumatoriinon-casnici începândde la 1 iulie, deºi cal-endarul prevedeafinalizarea liberalizãrii

la 31 decembrie2014.

Preºedintele ANREa explicat cã mãsuraeste necesarã întrucâtpreþul pieþei a devenitmai mic decât celestabilite în calendarulde liberalizare, caurmare a scãderiipreþurilor pe pieþeleinternaþionale ºi aunor importuri maimici de gaze.

'PropunemGuvernului ca de la 1iulie sã finalizãm pro-cesul de liberalizaredin sectorul industrialºi sã beneficieze ºiaceºtia (consumatori

non-casnici — n.r.) deposibilitatea de a acce-sa preþuri mai micidecât cele prevãzuteîn calendar.Calendarul actualprevedea creºteri depreþuri la niveluri maimari decât suntpreþurile acum, ceeace nu mai este fezabil,aºa cã propunem anu-larea calendarului', aspus Havrileþ.

El a arãtat cã 75%din piaþa gazelor suntconsumatori industri-ali, din care 16% încãplãtesc tarife stabilitede ANRE, iar pentruaceºtia este necesarãeliminarea calendaru-lui de liberalizare.

Restul de 25% dinpiaþa reprezintã con-sumul casnic, pentrucare liberalizarea va fifinalizatã în 2018.

AGERPRES

Adriana PAVEL

De asemenea, ceamai micã ratã aºomajului pentru anulacesta va exista înIlfov: 1,3%, iar ceamai mare în Vaslui:10,2%. JudeþulHunedoara îºi gãseºtelocul, conform site-ului incont.ro printrejudeþele situate pelocul al doilea al grafi-cului realizat deanaliºtii economici,

cu o evoluþie a salari-ului net din anul2012 de 12.89 de leipînã la 1606 lei înanul 2017. Înprezent, un studiu depiaþã arata o evoluþie asalariului mediu net în2014 de pînã la1.441 de lei ºi un pro-cent de 5. 967 deeuro PIB pe cap delocuitor. În prezent,rata ºomajului este de6, 2 %, cu mici fluctu-aþii de la o lunã la alta.

Evoluþia salariilor, a PIB-uluiºi a ºomajului, în judeþulHunedoara, pînã în 2017

C el mai mare salariu mediunet/lunã în 2014 va fi înregistrat

în Bucureºti: 2470 lei, iar cel mai mic înHarghita, 1200 lei. Cel mai marePIB/locuitor va fi tot în Capitala: 17.530euro, în timp ce în Mehedinþi va existacel mai mic PIB/locuitor: 4134/ euro.

Primesc termene de conformare

Tencuiala desprinsã ori acoperiºurile ºubrede ar putea diminua bugetele proprietarilor imobilelor

E dilii din Petroºani sunt cu ochii pe imobilele dinPetroºani, acolo unde tencuiala desprinsã, ori

acoperiºurile nereparate ar putea accidenta trecãtorii.Viceprimarul municipiului Petroºani spune cã propri-etarii locuinþelor primesc termene de conformare, iarmai apoi se poate ajunge ºi la amenzi.

Se scumpeºte gazul de la 1 iulie

C alendarul de liberalizare prevede o creºtere de 2%a preþului gazelor pentru populaþie de la 1 iulie,

însã ANRE analizeazã dacã este cazul sã existe o astfelde ajustare a tarifelor, a declarat, marþi, NiculaeHavrileþ, preºedintele Autoritãþii Naþionale deReglementare în Energie (ANRE).

Adriana PAVEL

Vremea rece siploile sunt aºteptate inaproape toata tara inurmatoarele zile.Temperaturile, însã,vor creste incepand cu5 mai. Aceastã vestenu este una tocmaibunã pentru oameniidin Valea Jiului, careºi-au planificat celpuþin o ieºire la iarbãverde de 1 Mai. Înacest context, cei maimulþi dintre ei trebuiesã aleagã alte modal-itãþi de a sãrbãtori, maiales undeva în interior.

U nde potmerge

oamenii dinValea Jiului de 1 Mai

O variantã destul deagreatã este aceea de apetrece la munte, chiardacã plouã, mai ales cãproprietarii de cabaneºi pensiuni din staþiunilemontane de la noi abiaaºteaptã turiºtii. ªi, dece nu, Peºtera Bolii,unul din cele maiimportante obiectiveturistice din Valea Jiuluiºi judeþul Hunedoara,

aflat la ieºirea dinPetroºani înspre Haþeg,rãmâne o variantã

bunã de a petrece câte-va ore plãcute.

P eºtera Bolii,loc de

poveste

Amenajarile facutein ultimii ani aici aufãcut ca aceastapestera sa fie pusa in

valoare pentrutoti turistii carevin din toatãþara sã oviziteze. Avândun spatiu bogatsi o acusticabuna, în interi-or se orga-nizeaza de cati-va ani eveni-mente cultural -religioase, con-

certe de muzicã ecu-menicã, plus un eveni-ment special realizatan de an înapropierea sãrbãto-rilor de iarnã de cãtreMondo TV Petroºani,numit “ LuminaCrãciunului ”.

Denumirea de PeºteraBolii este legata defam Bolia (sec XV). Îninterior, locaþia esteimpresionanta prinportalul de la intrare,prin podeþele menitesa faciliteze accesul,toate fiind diferit con-struite, suspendate siagatate special inpeisajul cavern.Pestera a servit ca pla-tou de filmare pentruechipe din toatãlumea. Aici s-au turnatfilme, reclame sauemisiuni de cãlãtorie,care de-a lungul tim-pului au dus maideparte faima acestuiloc.

Adriana PAVEL

M ii de ade-pþi MISA

din toatã lumeavin în România

Tabara spiritualaMISA de vacanta dela Herculane se desfa-sura in intervalul 30aprilie- 11 mai, iarpotrivit datelor oferitede organizatori, temaacestei tabere va fi, la

fel ca si anul trecut„Taina dezvaluita aipostazelor dum-nezeiesti si aatributelor divine”.Programul vacuprinde zilnic catedoua meditatii deexemplificare a unorstari elevate de consti-inta, plus alte activitatispirituale printre caremeditatii cu diferiteipostaze dumnezeiesti,initieri inedite, confer-

inte speciale, spirale,spectacole, concertesi concursuri.

Incepand din 1996,liderii MISA obisnui-esc sa vina la BaileHerculane pentru a seintegra in absolut. Caîn fiecare an, yoghiniisperã ca liderul lor,Gregorian Bivolaru, sãli se alãture mãcarspiritual. Acestatraieste în prezent inSuedia, acolo unde

asteapta o hotararedefinitiva a instantelordin Romania intr-undosar in care esteacuzat de coruptiesexuala, trafic deminori si trecerefrauduloasa a fron-tierei.


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIE

Vremea rea ne stricã vacanþa de 1 Mai

A dministraþia Naþionalã de Meteorolgie a realizato estimare a evolutiei valorilor termice si a

precipitatiilor in intervalul 28 aprilie - 11 mai, pentrutoate regiunile din tara, iar veºtile nu sunt deloc bunepentru cei care aveau planuri în aer liber de 1 Mai.

Mii de yoghini se vor integraîn absolut începând de astãzi

P este 3000 de yoghini sunt asteptati astãzi, 30aprilie, în statiunea Baile Herculane, loc unde va

începe tabara spirituala yoghina de vacanta. Ei vor staaici cel puþin 10 zile, lucru care este de altfel foarteprofitabil pentru proprietarii de hoteluri si pensiuni dinzona, care se ºi gândesc deja la încasãrile generoase pecare le vor avea de pe urma acestui eveniment.


Monika BACIU

“Prin hotãrâreaconsiliului local s-aaprobat delegareaacestui serviciu. Esteun lucru bun pentrunoi ºi pentru munici-palitate faptul cã firmacâºtigãtoare în urmalicitaþiei va trebui sãîntreþinã cãile de accesprin mãturat ºi stropitstradal, iar pe perioa-

da de iarnã pentrutransportul ºi depo-zitarea zãpezii în locuriamenajate, curãþareacãilor de acces, mãrefer la trotuare,rigole, partea caros-abilã ºi bineînþelesfirma câºtigãtoare vainterveni ºi cu materi-alul antiderapant dupãperioada de iarnã”, adeclarat Daniel Viºan,director executiv

SPADPP.

Firma care vacâºtiga licitaþia va real-iza serviciile de salu-brizare de pe razamunicipiului Petroºanitimp de patru ani.

“Delegarea serviciu-lui se va face pe operioadã de patru aniaºa cum s-a aprobat ºiîn studiul de funda-

mentare prin consiliullocal. Procedura estede licitaþie publicãdeschisã. Actualmentedocumentaþia ºi toatãprocedura este pusãpe SEAP, iar în datade 25 iunie anulcurent va fi ziua de licitaþie”, a mai spusViºan.

ªi Serviciul Publicrealizeazã toate acesteactivitãþi însã person-alul existent este insu-ficient.

“ªi SPADPP rea-lizeazã aceste serviciiîn paralel cu firmacâºtigãtoare, dardatoritã lipsei de per-sonal ºi a licenþelorcare sunt impuse nuavem posibilitatea sãgestionãm întregmunicipiul doar prinpersonalul nostru sau

cu ajutorul per-soanelor de la venitulminim garantat ºi ast-fel se impune con-tactarea unei societãþide profil în acestsens”, a mai precizatsursa citatã.

Societatea care vacâºtiga licitaþia va aveade respectat mai multeclauze contractuale.Valoarea la care a fostevaluat contractul estede peste 14 milioanede lei pentru toþi ceipatru ani.

Primãria Petroºani cautã firmã care sã facã curat în oraº

Pentru cã nu existã personal suficient ºi pentru o mai bunã curãþenie

S e cautã firmã de salubrizare. Administraþia localãde la Petroºani prin Serviciul Public Privat de

Administrare a Domeniului Public ºi Privat a scos lalicitaþie contractul pentru delegarea gestiunii serviciilorde salubrizare. Angajaþii de la SPADPP ºi persoanelecare beneficiazã de venitul minim garantat nu fac faþãla curãþarea oraºului. Pentru acest lucru consiliul locala aprobat acest proiect de hotãrâre. Beneficiile municipalitãþii vor fi multiple, însã beneficiarii direcþivor fi cetãþenii urbei.

DianaMITRACHE

Suntem în sigu-ranþã în zoneleurbane, pe strãzi,printre blocuri ºi înmare parte, peste totpe unde sunt case, oriblocuri. Responsabiliide la Apa Serv spuncã au realizat un plande investiþii pentrutoate oraºele dinValea Jiului, iarîmpreunã cu pom-pierii au stabilit caresunt zonele unde suntnecesare aceste sursede apã. Asta în situ-aþia în care incendiilear porni în zoneleaglomerate. „În toateoraºele Vãii Jiuluiexistã hidranþi montaþipe reþelele publice de

alimentarecu apã. Înfiecareoraº, însã,mai sunt ºiprobleme,iar acolounde con-statãm cãei sedefecteazãintervenim.Împreunãcu echipeledin cadrul societãþiiam reparat un numãrmare de hidranþi,acum sunt mai puþinidefecþi. Ei sunt inven-tariaþi, împreunã cupompierii, din când încând, astfel ca sãacopere cam toatãzona deservitã de ApaServ. În proiectelecare se realizeazã noi,

de extindere areþelelor de alimenta-re puteþi vedeahidranþi noi, iar caexemplu, cel maiaproape, pe Maleia îiputem vedea”, a spusFlorin Donisã, direc-tor tehnic SC ApaServ.

ªi dacã pe drumulspre munte, pentru cãva fi reþea nouã dealimentare cu apãpotabilã ºi canalizare,sunt ºi hidranþi, nu lafel stau lucrurile lamunte. Nicio staþiunenu are reþea decanalizare ºi apãpotabilã ºi deci nicihidranþi, iar pericolul

de incendiu esteimens. „În staþiunilede munte, societateanu administreazã ser-viciul de alimentare cuapã”, a conchisDonisã.

O mare parte din-tre hidranþi ajung sãfie deterioraþi ºiresponsabilii de laape, în colaborare cupompierii, au misi-unea de a gãsi locuriledeficitare ºi a înlocuihidranþii defecþi cualþii noi.

Pãziþi de foc, dar nu oriunde

A vem hidranþi pe strãzi, dar nuºi în zonele montane.

Responsabilii de la Apa Serv aufãcut investiþii, au reparat toatepiesele defecte, iar acum spun cãpericolul de incendii nu este atât demare în oraºele Vãii Jiului, cuexcepþia zonelor turistice, unde nueste nici un hidrant.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi succes într-o cãlãtorie deafaceri. Fiþi atent cu persoanelecare vã însoþesc. Dupã-amiazãputeþi sã rezolvaþi o problemã denaturã sentimentalã. Fiþi cevamai îngãduitor. În ceea cepriveºte sãnãtatea, nu aveþi de cesã vã plângeþi.

Dimineaþa sunteþi foarte activ ºisociabil ºi vã înþelegeþi bine cutoatã lumea. Reuºiþi sã vã pãs-traþi optimismul, în ciuda prob-lemelor sentimentale care vãfrãmântã. Profesional, staþibine.

Aveþi suficientã energie pentru aîncepe noi activitãþi pentru fami-lie ºi casã. Partenerul de viaþã ºifamilia vã sprijinã. Detaºaþi-vãde problemele financiare din ulti-ma vreme. Fiþi mai încrezãtor!

Dimineaþa sunteþi apreciat pen-tru entuziasmul de care daþidovadã. Vã simþiþi bine la oîntâlnire cu prietenii ºi este posi-bil sã fiþi invitat la o petrecere.Fiþi cumpãtat, ca sã nu aveþiprobleme cu sãnãtatea. Nu vãsperiaþi!

Dimineaþa luaþi o hotãrâre princare vã schimbaþi tot programulzilei. Este posibil sã vã întâlniþi cucâþiva prieteni ºi sã începeþipregãtirile pentru o petrecere.Puteþi sã vã ocupaþi de problemefinanciare. Evitaþi orice fel despeculaþii.

Sunteþi plin de entuziasm ºi puspe schimbãri. Acum este momen-tul sã vã faceþi planuri de viitor.Este o zi prielnicã pentruinvestiþii, afaceri ºi cãlãtorii îninteres personal

Vã îmbunãtãþiþi considerabil situ-aþia financiarã. Luaþi bani atât dela serviciu, cât ºi dintr-o afacere.Aveþi ocazia sã faceþi o investiþierentabilã, pe termen lung. Evitaþisurmenajul!

Aveþi încredere în forþele propriiºi daþi dovadã de spirit de aven-turã. Nu riscaþi prea mult. Esteo zi favorabilã cãlãtoriilor îninteres de familie, din care vãputeþi întoarce cu mari satisfacþiifinanciare.

Astãzi daþi dovadã de mult curajîn afaceri. Dupã-amiazã s-arputea ca partenerul de viaþã sãvã reproºeze cã nu vã ocupaþidestul de problemele casei. Nu vãenervaþi.

Pe plan financiar, se pare cã nuparcurgeþi o perioadã prea bunã.Cãutaþi noi surse de venituri!Spiritul de aventurã ºi optimis-mul vã determinã sã vã asumaþiriscuri.

Treceþi mai uºor peste grijile coti-diene, graþie entuziasmului ºioptimismului cu care începeþiziua. Dupã-amiazã faceþi planuripentru o cãlãtorie mai lungãîmpreunã cu persoana iubitã.

Acordaþi mai multã atenþie celorapropiaþi, pentru cã s-ar putea sãvi se reproºeze cã sunteþi indifer-ent. Este cazul sã fiþi mai pru-dent. Astãzi sunteþi predispus lagreºeli ºi existã riscul sã pierdeþibani!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România (r)11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Alegeri europarla-mentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Agenda Eurovision

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Marele alibi (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Primãvara bobocilor17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Infernul22:30 ªtirile Pro TV23:05 CSI: New York

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Epic Show (r)13:30 Teleshopping 14:00 T3ch in 3 (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Furioºi ºi iuþi22:15 Eu sunt sfârºitul

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 D-Paparazzi (r)21:00 Pe banii pãrinþilor22:30 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Cununa de lacrimi (r)11:45 Santa Diabla (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Poveºtiri de noapte22:30 Cancan.ro23:00 Însãrcinatã la 16 ani

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 EuroFotbal11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: BayernMunchen - Real Madrid15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal: BayernMunchen - Real Madrid16:00 ªtirile Digi Sport16:30 EuroFotbal17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:45 EuroFotbal 21:45 Fotbal: Chelsea

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român deComedie: Happy Show

Astfel, pe mãsurã ceanii trec, ajungem sãregretãm cã nu amacþionat într-un fel saualtul la momentul potrivit. Tocmai deaceea, Business Insider afãcut o trecere în revistãa lucrurilor pe care amputea sã le regretãmdupã 30 de ani, în cazulîn care nu le facem latimp.

P resiunea lui"trebuie"

Cînd te apropii devîrstã de 30 de ani,începi sã te gîndeºti maimult la faptul cã trebuiesã îþi cumperi o casã, sãfaci copii, sã te cãsã-toreºti sau sã ai deja ocarierã solidã.

Renunþã la astfel degînduri ºi fã doar ceea ceîþi aduce fericire demoment, fãrã a maiîncerca sã te încadreziîntr-un tipar care nu-þiproduce satisfacþii.

N eglijareapãrinþilor,

transformarea jobu-lui într-o prioritate

Atunci cînd sîntemtineri avem mereu lucrurimai importante de fãcutdecît sã ne petrecem tim-pul cu pãrinþii. Totuºi, artrebui sã avem în vederefaptul cã ei îmbãtrînesc ºinu vor mai fi în puteremai tîrziu.

În aceeaºi mãsurã, arfi bine sã avem în vedereºi faptul cã dacã punemmunca pe primul plan ºiîi neglijam pe cei din jur,am putea sã regretãmmai tîrziu.

A titudinea negativã

Uneori, ajungem sã neînconjurãm de persoanepesimiste ºi sã preluãm,fãrã sã ne dãm seama,

din atitudinea lor. Ar fibine sã evitãm acestlucru ºi sã reevaluãmrelaþiile pe care le avemcu cei care vãd doarpartea goalã a paharului.

Dacã nu o facem, s-arputea nu doar sã

regretãm la un momentdat, ci sã constatãmchiar cã nu mai putemface nimic pentru a neschimba propria atitu-dine.

P rea bãtrînpentru

anumite lucruri?

Ni se întîmpla adeseasã refuzãm sã facemanumite lucruri pentru cãni se pare cã suntemprea bãtrîni pentru ele.Dacã pînã în 30 de anicredem astfel, ar trebuisã ne gîndim cum o sãfie la 50 sau la 60 deani.

În schimb, ar fi maiindicat sã îi dãm vieþii oºansã, sã trãim fiecareexperienþã cu sufletultînãr ºi sã nu renunþãm

niciodatã la copilul dinnoi.

N e punemmereu pe un

plan secund

Existã persoane care îipun mereu pe ceilalþi peprimul loc, neglijîndu-sepe sine. Dacã s-ar gîndimai mult la ei înºiºi,

relaþiile lor interumane s-ar îmbunãtãþi.

Astfel, ar trebui sãîncercãm sã avem maimultã grijã de noi, dedorinþele noastre ºi sã nuregretãm niciodatã cãne-am pus nevoile peprimul loc, deoarece astaconteazã mai mult decîtorice.

Î þi neglijezi corpul

În cazul persoanelorcare se considerã preabãtrîne deºi nu sunt învîrstã devine un paradoxfaptul cã se neglijeazã ºifac tot felul de lucruri pecare doar oamenii ima-turi le fac.

Dacã nu renunþi lamîncarea de tip fast-foodºi nu faci miºcare fizicã,

s-ar putea sã îmbãtrîneºtimai devreme decît þi-aiimaginat ºi sã regreþiasta.

L aºi oportu-nitãþile sã

treacã pe lîngã tine

Faptul cã nu profiþi detoate ºansele pe careviaþa þi le oferã te încarca

de griji. Scapã deaceastã atitudine, asumã-þi riscuri ºi trãieºte maimult.

E conomii saucãlãtorii

Cînd sîntem încãtineri, nu sîntemneapãrat ºi chibzuiþi.Astfel, neglijam faptul cãar trebui "sã punemdeoparte" pentru maitîrziu ºi investim banii înlucruri inutile.

Cei care vor sã nuregrete faptul cã nueconomisesc suficient întinereþe ar trebui sãinvesteascã banii înexcursii. Aºa vor rãmînecu amintiri multe ºi fru-moase ºi vor avea cepovesti la bãtrîneþe.

Ziare.com

Casa de Culturã aSindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de

calificare, la cel mai mic preþ - cu

plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 leiOspãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor- 5 luni - 450 lei

Dulgher tîmplar parchetar- 5 luni - 450 lei

Îngrijitor bãtrâni la domiciliu -2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã aSindicatelor vis-a vis de Primãrie

Telefon: 0254/541483;0731254100.

Miercuri 30.04.2014:

- Petrila - 9:00 - 18:00. Zonaafectatã: Sat Jieþ. Motivulrestricþiei: Lucrãri reabilitare staþiede tratare apã Jiet.

- Petroºani - 9:00 - 18:00.Zona afectatã: Str. Maleia,Tãbãcari, Zorilor, G-ral Vasile Mileabl. 28A, 28B, 28C, 29, 31, AnghelSaligny, G-ral Dragalina, ªtefan celMare ºi blocurile turn de pe strãzileAvram Iancu ºi 1 Decembrie 1918.Motivul restricþiei: Lucrãri reabilitare staþie de tratare apã Jiet.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Aprilie 2014 Life & Style 15

AAzzii ssee iiaa aappaa!!Lucrurile pe care ai putea sã le regreþi dupã ce treci de 30 de ani

A tunci cînd sîntem tineri, avemtendinþa sã facem anumite lucruri

în exces sau sã nu le facem deloc.

Z iua de 29aprilie a fost

declaratã de cãtreOrganizaþiaInternaþionalã aMuncii drept ZiuaInternaþionalã pen-tru comemorareavictimelor acciden-telor de muncã ºi abolilor profesionale.

De câþiva aniaceastã zi a fostredefinitã drept „ZiuaInternaþionalã aSãnãtãþii ºi Securitãþiiîn Muncã”. În acest an,tema manifestãrii s-aaxat pe „sãnãtatea ºisecuritatea în muncã înceea ce priveºte uti-lizarea materialelorchimice”. „Ideea prin-cipalã a organizãrii

acestei manifestãri estelegatã de conºtienti-zarea de cãtre angaja-tori a faptului cã tre-buie sã se încadreze îndirectivele de pe planinternaþional care sereferã la sãnãtatea ºisecuritatea în muncã.În acelaºi timp, aceºtiatrebuie sã þinã cont ºidespre amploareavãtãmãrilor, bolilor ºideceselor asociatemuncii. Pe de altãparte, pe aceastã calese doreºte promovareaunei culturi globale asãnãtãþii ºi securitãþiipreventive, cu impli-carea tuturor pãrþilorinteresate”, a precizatIleana Bodea, ºefulServiciului Sãnãtate ºiSecuritate în MuncãPetroºani.

Cu prilejul acesteizile, InspectoratulTeritorial de MuncãHunedoara a organizatîn Petroºani un semi-nar la care au fost invitaþi sã participe ºi reprezentanþii salariaþilor din zonã.Principalul scop alîntâlnirii l-a reprezentatanalizarea accidentelorde muncã, bolilor pro-

fesionale, precum ºistarea de sãnãtate exis-tentã în cadrulunitãþilor miniere aflateîn subordinea CEH sauSNÎMVJ. Totodatã, aufost stabilite o serie demãsuri ce se impun a filuate pentru reducereanumãrului de accidentede muncã din mineledin Valea Jiului ºi înspecial a gravitãþiiacestora. Seminarul, lacare au fost prezenþi ºireprezentanþi ai spi-talelor sau angajatorilordin domeniul agricolcare utilizeazã sub-stanþe chimice pericu-loase, a fost organizatla sediul INSEMEXPetroºani. „Nu potdecât sã-i felicit pe cei

de la Inspectoratul deMuncã pentru organi-zarea acestui seminarprin care îºi demon-streazã interesul înceea ce priveºte sãnã-tatea ºi securitatea înmuncã. La nivel euro-pean scopul unor astfelde întâlniri îl reprezintãschimbarea legislaþieiîn domeniul sub-stanþelor periculoase”,a precizat ArturGãman, directorul gen-eral al INSEMEXPetroºani. „Obligaþianoastrã, a tuturor, estede a ne aminti ºi de aaduce un pios omagiucelor care nu mai suntprintre noi datoritãproducerii accidentelorde muncã ºi a bolilorprofesionale ºi de aface tot ce ne stã în

putinþã ca numãrul deevenimente care potafecta securitatea ºisãnãtatea salariaþilor sãse reducã semnificativ.De asemenea, deºilocurile de muncã dinValea Jiului sunt con-siderate ca având unpericol deosebit, toþiparticipanþii la procesulde muncã au obligaþiade a face tot ce le stãîn putinþã pentru aelimina accidentelegrave, colective, mor-tale, precum ºi celecare sunt soldate cuinvaliditate”, a maispus, cu ocazia ZileiInternaþionale dedicatãSãnãtãþii ºi Securitãþiiîn Muncã, IleanaBodea, ºef ServiciuSSM Petroºani.

MirMircea cea NISTORNISTOR


Vacanþa minerilor din ValeaJiului înglobaþi în ComplexulEnergetic Hunedoara începemai devreme cu o zi ºi asta pentru cã, pentru data de 1 mai,existã o comandã fermã pentruaproape 3.000 de tone de huilãenergeticã. „La Lonea, Lupeniºi Livezeni se lucreazã pe patru

schimburi, iar la mina Vulcanvor lucra douã schimburi pentruun preliminar de 2.800 detone”, a declarat NicolaeDrãgoi, directorul generaladjunct al ComplexuluiEnergetic Hunedoara. ªi în datade 2 mai o parte a minerilor vaveni la lucru, dar cu efective

mult diminuate. „În data de 2mai sunt lucrãri de reparaþii ºiîntreþinere la unele unitãþiminiere, dar cu un efectiv dimi-nuat ºi numai la schimbul I”, amai spus Nicolae Drãgoi. Restulminerilor vor lucra doar în datade 4 mai, însã acest lucru nuimplicã ºi personalul care realizeazã lucrãrile de întreþinere.

Complexului EnergeticHunedoara a fost înfiinþat înseptembrie 2012 prin fuziuneadintre Termocentralele Mintia ºiParoºeni. La finalul lunii februa-rie 2013, compania a fuzionatcu Societatea Naþionalã a HuileiPetroºani, structurã desprinsã lasfârºitul anului 2012 dinCompania Naþionalã a Huilei.Compania nou formatã a plecatcu patru din cele ºpte mine aleCNH, respectiv Livezeni, Lonea,Vulcan ºi Lupeni ºi asigurã circa5% din producþia de energie aRomâniei. În acest moment,Complexul Energetic Hunedoaraare circa 7.000, din care activitate energetica numãrãaproximativ 1.800 de persoane,iar cea minierã 5100.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

CEH cerceteazã foculde la Mina Petrila

F ocul endogen înregistrat înurmã cu câteva zile la Mina

Petrila este cercetat de cãtrereprezentanþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Deoarece nu au fost înregistrate victime,potrivit legislaþiei în vigoare, evenimentul nuintrã în atenþia inspectorilor de muncã dinValea Jiului. „Þinând cont de faptul cã a fostvorba despre un foc endogen, fãrã victimeumane, în conformitate cu legislaþia învigoare, evenimentul este cercetat de cãtrecei de la CEH. Cei care au fost responsabilipentru rezolvarea situaþiei au conºtientizatriscurile existente ºi au luat cea mai bunãsoluþie, respectiv inundarea zonei de la distanþã. Astfel, nu a fost pusã în pericol niciviaþa salariaþilor ºi nici cea a salvatorilor”, aprecizat Ileana Bodea, ºef serviciul deSãnãtate ºi Securitate în Muncã Petroºani. În prezent, la Mina Petrila, în timp ce abatajul 433 a fost închis prin inundare de ladistanþã, abatajul 434 funcþioneazã normal.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Funcþioneazã„dublu”

C u începere de marþi, 29aprilie, Biroul din

Petroºani al Casei Naþionalede Asigurãri de Sãnãtatefuncþioneazã mai „des”.

Mai exact, acesta este deschis înzilele de marþi ºi joi, în orele din jurulprânzului. Decizia de a extinde la

douã zile pe sãptãmânã funcþionareaBiroului aparþine ConsiliuluiJudeþean Hunedoara. Aceasta,þinând cont de faptul cã pânã înaceastã sãptãmânã, în singura zi defuncþionare, biroul era luat cu asaltde sute de cetãþeni. În prima zi demarþi în care acesta a fost deschis,numãrul oamenilor care au apelat laserviciile celor care deservesc Biroula fost unul foarte mic. Semn cãlocuitorii Vãii Jiului nu s-au obiºnuit,deocamdatã, cu noul program defuncþionare. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

O zi dedicatã sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã

Micii ºi berea mai aºteaptã

Minerii de la CEH lucreazã de 1 maipentru 3000 de tone de cãrbune

Î n timp ce mai toatã lumea se distreazã cu mici ºi berede 1 Mai, minerii din Valea Jiului care aparþin de

Complexul Energetic Hunedoara lucreazã ºi atunci cândlumea stã. ªi nici nu ar putea altfel, pentru cã au comandãfermã de aproape 3000 de tone.

CVJ NR. 602, MIERCURI 30 APRILIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 602, MIERCURI 30 APRILIE 2014