CVJ NR. 563, LUNI 3 MARTIE 2014

Momârlanii, pãstrãtorii tradiþiilor

>>> PAGINA A 4-A

Mãrþiºoare în locde amenzi

>>> PAGINA A 5-A

24 de ani demineriade

>>> PAGINA A 7-A

Andreea, 14 ani, a fisurat zidul

orgoliilor de partidºi de gaºcã>>> PAGINILE 8-9

Din PNLHunedoara nu vor

fi dezertori>>> PAGINILE 8-9

Luptã dificilã pentru

reprezentativitate>>> PAGINA A 10-A

O râpã de la Jieþ, sâmbure de

ceartã în sat>>> PAGINA A 13-A

Premianta Festivalului”Steaua fãrã

nume” din 1977,cetãþean de

onoare la Petrila>>> PAGINA A 12-A

”Academia mine-ritului românesc”

susþinutã decetãþenii Europei

>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 563

Luni, 3 Martie 2014

D irecþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara a decis sã execute silit chiarun executor judecãtoresc de la Petroºani, pentru a recupera sumele restante

la bugetul de stat. Aflat în centrul unui scandal generat de comisioanele extrem demari practicate, care îi îngroapã de-a dreptul pe datornicii la apã, un executorjudecãtoresc din Petroºani este executat, la rândul sãu de oficialii DGFPS pentrudatoriile acumulate la bugetul de stat. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 13-A13-A

Tarifele cãmãtãreºti nu au fost de folos

Executor judecãtoresc,executat silit

pentru datoriile cãtre stat

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Monika BACIU

P rimãriaîncearcã sã

salveze o partedin clãdiri

Istorie de peste osutã de ani, demolatãde neviabilitate.Responsabilii dela Petrila se zbatpentru a salva oparte din istoriaunitãþii minieredin localitate caretimp de o sutã deani a contribuit ladezvoltarea eco-nomicã a þãrii.

Edilii de laPetrila nu renunþãla preluareaactivelor de la uni-tatea minierã dinlocalitate. Încadrul ºedinþei deconsiliu deaceastã sãptãmânã s-aaprobat lista definitivãa spaþiilor ce urmeazãa fi preluate de admi-nistraþie, asta deºiresponsabilii SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului auprecizat cã procedurae destul de greoaie, iarclãdirile trebuie dãrâmate.

”În consiliul local s-a aprobat lista defini-tivã pentru preluareaactivelor de la minaPetrila care este înprogram de închidere.Am fãcut unele menþi-uni, am cerut societãþiide închidere, trimitemum memoriu ºi minis-terului. Dacã acesteactive se vor transmitefãrã valoare, pentru cãdacã ne transmite cuun leu valoare noi nuavem bani din bugetullocal, ºi câteva condiþiiîn sensul în care sã se

ia câteva mãsuri pen-tru expertizarea ºiconsolidarea poduluide peste Jiu de lamina Petrila, constru-irea unui pod nou pelângã podul de caleferatã de la Dãrãneºtipentru a putea fifolosit drumul tehno-logic al oraºului,

împrejmuirea incinteide la mina Petrila careva rãmâne cu activeleîn picioare ºi predareaclãdirilor respective cutoate utilitãþile, pentrucã degeaba sedemoleazã centralã, sedemoleazã linia elec-tricã ºi ne trezim cãrãmânem cu patrupereþi. Am cerut ºivom cere ministeruluiºi societãþii deînchidere acestelucruri”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Edilul spune cã epãcat ca o istorie de100 de ani sã fie”demolatã” ºi tocmaide aceea doresc salvarea unora dintreclãdiri.

”Avem în vedererealizarea unor spaþiide producþie, avem învedere realizarea unor

spaþii sociale, culturale, turistice, sãle valorificãm într-unfel sau altul sã le dãmo destinaþie pentru cãeste pãcat sã nurãmânã în picioarecâteva obiective de lamina Petrila, minacare a contribuit multla economia naþionalã

a României ºimina Petrila esteo adevãratã isto-rie. Avem maºinade extracþie ºiinstalaþii de peste100 de ani uniceîn România”, amai precizat sursacitatã.

Nu se ºtie ce vafi în zonã, muzeu,spaþii de producþiesau spaþii desti-nate organizãrii deactivitãþi culturale.Cert este, dupãcum a precizat,

chiar edilul cã MinaPetrila a contribuit laeconomia þãrii timp de100 de ani. Dupãperioada închideriiacestei unitãþi minierenu se ºtie ce va fi.

”Este foarte greu,de aceea ne zbatemca sã gãsim soluþiipentru dezvoltarea uoractivitãþi economicepentru creerea delocuri de muncã atâtla mina Petrila cum s-a fãcut ºi dupãînchiderea mineiPetrila Sud, acolo suntcâteva firme care audezvoltat câteva acti-vitãþi economice.Vrem sã gãsim investi-tori ºi invitãm investi-torii sã vinã ºi le vompune la dispoziþieterenuri cu utilitãþiaproape pentru aputea dezvolta anu-mite activitãþi econo-

mice ºi a crea locuride muncã în oraºulPetrila”, a mai spusPãducel.

Anul 1859: a fostconcesionat primulperimetru dedicatexploatãrii zãcãmântu-lui de huilã, la Petrila.Aºa a început istoriamineritului din ValeaJiului. În 1927 a fostconstruitã prima uzinãde preparare a minei -la vremea respectivã,cea mai mare dinEuropa ºi a doua dinlume la procesare (n.r.procesa 340 tone decãrbune pe orã) - iarîn 1943 a începutconstrucþia PuþuluiCentru al minei, oclãdire cu valoaredeosebitã, datoritãinstalaþiei de extracþiede care dispune, unicãîn Europa. Astãzi,toate acestea ºi tot cea însemnat MinaPetrila în cei peste150 de ani de exis-

tenþã riscã sã devinãdoar o amintire, cãciodatã cu închiderea ei,activele - 26 la numãr- îi vor fi demolate.Dupã ce ConsiliulLocal Petrila a apro-bat respectivul proiect,primãria le-a prezentatºi celor din MinisterulEconomiei ideea.Rãspunsul, însã, nu afost cel aºteptat.

În reglementareaprivind închidereaminelor nu se regãs-esc costuri de naturacelor pe care ConsiliulLocal ºi Primãria

Petrila le propunepentru a reabilita oparte dintre activeleminei, susþin reprezen-tanþii Ministerului.Autoritãþile locale auîncercat ºi altã vari-antã, ºi anume sãobþinã o schimbare adestinaþiei fondurilorinvestite în demolãri.„Valoarea ajutorului destat pentru costurilegenerate de închidereaunitãþilor de producþieale minelor Petrila,Paroºeni ºi Uricanieste, în total, de 385milioane lei. Ne-amgândit cã, în loc sãinvestim în demolãri,mai bine investim înreabilitãri, exactaceiaºi bani, nu ceremnimic în plus", adeclarat viceprimaruloraºului, Vasile Jurca.Nici aceastã idee,însã, nu a primit avizpozitiv.

„Schimbarea desti-naþiei costurilorproiectate ºi aprobatepentru acest proiectnu este posibilã" - searatã în rãspunsul pecare MinisterulEconomiei l-a trimisPrimãriei Petrila.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 2014 Actualitate 3

”Academia mineritului românesc” susþinutã de cetãþenii Europei

L ocuitorii Europei susþin continuarea activitãþii dela Mina Petrila. Fundaþia Culturalã Condiþia

Românã a iniþiat o petiþie online prin care solicitã salvarea minei Petrila. Aproape 300 de persoane ausemnat aceastã petiþie. Oameni din Europa, România,Petrila au semnat aceastã petiþie prin care solicitã salvarea celei mai vechi unitãþi miniere din Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

Asta pentru ca sãnu uite tradiþiile, dar ºica sã se încurajezeunii pe alþii. Nu le esteuºor acum sã creascãanimalele, pentru cãnu prea mai câºtigã.Trebuie sã fie uniþi, sãse regrupeze în miciasociaþii, pentru a facefaþã cerinþelor de pepiaþa de acum, iar lalãsatul postului, a fostcea mai potrivitã zi de

întâlnire. Asta pentrucã de 1 martie, auvenit ºi multe doamneºi domniºoare, iar

momârlanii le-au oferitflori. „Este importantca în aceastãperioadã, înainte de

lãsarea postului, sãorganizãm o petrecerea crescãtorilor de ani-male din acest oraº, lacãminul cultural dinCimpa. Un lucru care,cu trecerea timpului,s-a cam pierdut ºi dincauzã cã oamenii audestule greutãþi cuprivire la creºtereaanimalelor ºi a faptuluicã nu sunt susþinuþi.Ne-am decis sã neasociem cu toþii ºi ast-fel este un prim pasprin acest evenimentcând am putut sã îistrângem laolaltã pemarea majoritate acelor care se ocupã cuaceastã îndeletnicire.A fost un evenimentprin care am putut sãavem discuþii unii cuceilalþi sã îi informezcã doar uniþi se poaterealiza ceva în viaþa defermier ºi cã, dincolo

de toate obstacolelepe care le-am avut cuprivire la dezvoltareafermelor, putem aveaun sprijin prinasocierea noastrã, atuturor, ºi sã încercãmca împreunã sã nefacem viaþa de crescã-tor de animale maiusoarã”, a declaratDorin Curtean, unuldintre organizatoriievenimentului dinCimpa, care militeazãpentru unirea crescã-torilor în mici asociaþiiºi care încearcã astfelsã încurajeze oierii sãscrie proiecte ca sãprimeascã finanþare.Alãturi de el au fost ºiRadu Ciulea ºi IliePãrâu - oameni careºi-au dorit din totsufletul sã-i adune pecrescãtorii de animaleºi sã îi însufleþeascã,pentru a-i determinasã nu renunþe la oierit.

S-au adunat cuzecile, mici ºi mari,generaþiile care aupãstrat tradiþia dinmoºi strãmoºi, dar ºitinerii care vor preluaoieritul în Valea Jiului.„A fost un evenimentla care au participatmulþi tineri, dar ºi

pãrinþii acestora ºi,printre altele, dorimca ºi ei sã înveþe dinacest lucru, sã înveþecã tradiþia trebuie con-tinuatã ºi ar trebui sãse profileze pe acestlucru de a-ºi înfiinþaferme personale, pen-tru cã eu consider cãValea Jiului are nevoiede acest lucru. Amdorit, în mod deosebit,sã arãtãm cã maiexistã ºi oameni careîºi mai pãstreazãtradiþiile ºi nu uitã deorigini ºi i-am rugat sãvinã îmbrãcaþi în por-tul popular. Spre sur-prinderea mea, au fostchiar ºi oameni mai învârstã, care au dorit sãarate cã încã maipãstreazã aceste straiede demult ºi care lepoarta cu plãcere. Aujucat momârlãneºte,aºa cum se obiºnuieºtela aceste evenimente,s-a cântat cu orchestraºi, în mod special, aucântat din fluier ºi s-aubucurat cu toþii”, amai adãugat Curtean.

Tradiþia va fi pãs-tratã, iar oamenii vorînvãþa astfel sã fieuniþi. A fost primaediþie, dar vor mai fi ºialtele, an de an, poatetot la lãsatul postului.

Monika BACIU

”Este vorba de societatea cu careavem asociere,Societatea Rãmânãdin Cluj, care constru-ieºte parcul eolian înDobraia ºi este vorbadespre stabilireaperimetrelor pentrumontarea turbineloreoliene pe teritoriul

nostru. Acest proiect se

extinde în zona a treiadministraþii locale,Petrila, Petroºani ºiOrãºtioara”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Ca în cazul celuilaltcontract, ºi de peurma acestuia administraþia va avea

numai de câºtigat. ”Va produce

energie ºi conformcontractului deasociere avem ºi noi omicã parte de acolo ºidorim ca atât prinbeneficiul pe care îlvom avea în urmaconstruiri microhidro-centralei de pe Taiacât ºi a parcului eoliansã putem compensa

iluminatul public ºitoate institutile publicede pe raza oraºuluiPetrila”, a mai spussursa citatã.

Parcul eolian va ficel mai mare parceolian din þarã, ce vainclude 50 de turbineºi va acoperi perimetrele adminis-trative ale localitãþilorPetrila, Petroºani ºiOrãºtioara.

Se estimeazã cãturbinele eoliene vorproduce o cantitate deenergie electricã de70 MWh.

Momârlanii, pãstrãtorii tradiþiilor

L ãsatul Postului Paºtelui a fost un bun prilej pentru momârlanii din Estul Vãii Jiului sã

demonstreze cã nu au uitat cine sunt. S-au adunat cumic cu mare, în prima zi a lunii martie, pe înserat ºi aujucat, au cântat ºi s-au îmbrãcat precum strãmoºii lor,în straie populare. A fost prima ediþie a unui festival pecare crescãtorii de oi din zona Cimpa ºi de pe munþii ceînconjoarã oraºul Petrila, vor sã o rememoreze de acumîncolo în fiecare an.

Parcul eolian de la Petrila prinde contur

E nergia verde o înlocuieºte pe cea convenþionalã.Administraþia localã de la Petrila are în vedere

implementarea mai multor proiecte prin care sã pro-ducã energie verde. Dacã pânã acum vorbeam demicrohidrocentrale pe Taia, acum în actualitate arevenit realizarea unui parc eolian pe Dobraia.

Cronica Vãii Jiului | Martie, 3 Martie 2014 Actualitate 5

Monika BACIU

”Omniasig împreunã cuPoliþia Românã, partenerultradiþional de câþiva ani încoace, de fiecare datã de 1martie deruleazã o cam-panie în principalele oraºedin þarã. Anul acesta este ºiîn Valea Jiului, la Petroºaniºi alãturi de ei avemplãcerea deosebitã de a leoferi doamnelor ºidomniºoarelor un mãrþiºorca simbol al primãverii.Campania Poliþiei RutiereRomâne se intituleazã”Alege viaþa” ºi le reco-mand sã circule cu pru-

denþã, sã respecte regulilede circulaþie ºi sã fie atentela volan cã atât de multe seîntâmplã”, a declaratAdrian Rizopol, directorul

Agenþiei OmniasigPetroºani.

Unele dintre ºoferiþe s-ausperiat în momentul în careau fost oprite de agenþii

Poliþiei Rutiere. ”Este un gest frumos cã

ne-au oferit mãrþiºoare, darm-am speriat atunci cândm-au oprit pentru cã suntobiºnuitã sã fiu amendatã.De data asta m-au amendatcu un mãrþiºor”, a spus una dintre participantele latrafic.

Potrivit reprezentanþilorcompaniei de asigurãri celemai multe evenimenterutiere se petrec din

cauza domnilor ºi nu adoamnelor care sunt multmai prudente la volan.

”Ponderea aparþinedomnilor, doamnele suntmai prudente la volan ºi nuproduc atât de multe eveni-mente rutiere”, a mai spussursa citatã.

An de an Poliþia Rutierãaplicã ”amenzi” înmãrþiºoare cu ocazia primeizile de primãvarã.

Mircea NISTOR

“Ce-i drept, toate pro-dusele s-au aflat la marecãutare, deºi unele aupreþurile majorate ºi suntcam supraevaluate. Totuºi,cea mai bunã vânzare aufãcut-o flo-rarii”, au pre-cizat adminis-tratorii pieþelordin Petroºani.

Dupã cumau declaratcomercianþii de

flori, într-o singurã zi, auavut vânzãri cât în 10 zileobiºnuite. Comerþul cu florise va mai întâlni cu o astfelde oportunitate, probabil,doar cu ocazia zilei de 8Martie sau a Zilei Morþilor.

MirceaNISTOR

“Nu se puneproblema sã nelipseascã, în acestan, carnea de miel.Comercianþi, zic

eu, vor fi destui.Singura problemãeste legatã de fon-durile de care vordispune cei carevor dori sãcumpere carne demiel.

Nu de ala, dar,lumea este tot maisãracã”, a spusunul dintre adminis-tratorii pieþelor dinPetroºani.

Pânã una-alta ºiabatorul estepregãtit, încã de peacuma, sã facã faþãunui numãr marede solicitãri.

ªi totuºi, florile…Î n pieþele din Valea Jiului, cu ocazia primei

zile de primãvarã, cel mai bine vândut pro-dus au fost florile. Chiar dacã sãrãcia este cuvân-tul aflat la ordinea zilei, în România, bãrbaþii auales sã le ducã soþiilor sau iubitelor un buchet deflori, în locul unuia de ceapã verde sau depãtrunjel. Poate, mult mai utile, în bucãtãrie…

Paºtele, tot mai aproape

P ânã la Sfintele Sãrbãtori ale Paºtelui nu aumai rãmas decât 7 sãptãmâni de zile.

Chiar dacã, pânã în prezent, nu au luat legãturacu crescãtorii de oi, administratorii pieþei centrale din Petroºani sunt convinºi cã aceºtia vor fi prezenþi la întâlnirea anualã cuamatorii de carne de miel.

Mãrþiºoare în loc de amenziA mendate cu mãrþiºoare. ªoferiþele din Petroºani au fost amen-

date sâmbãtã de 1 Martie. Agenþii Poliþiei Rutiere le-au traspe dreapta pe participantele la trafic pentru a le sancþiona cu câte... un mãrþiºor. Campania a avut loc la nivel naþional ºi a fost orga-nizatã de Poliþia Românã în parteneriat cu o societate de asigurãri.

DianaMITRACHE

Numãrul ºomerilorcare ºi-au cãutat delucru în ultima zi alunii februarie laPetroºani a depãºit cumult numãrul locurilorde muncã oferite. Esteprima bursã a anului2014, însã, toþiºomerii au plecatacasã cu un gustamar, lãsat de preamulte luni în care nuau gãsit nimic sãmunceascã. „Nu existãlocuri de muncã. Aºvrea ºi eu la con-strucþii, undeva undesã pot sã pot sã câºtigo pâine. Nu vedeþi câþioameni aºteaptã? Suntdoar 4 locuri demuncã, lucrãtor com-

ercial, gestionar, fãrãnicio ofertã în con-strucþii, la drumuri,ceva. De 3 ani totcaut, dar mai lucrez cuziua, cã am 6 copii.Am calificarea de lãcã-tuº construcþiimecanice, am lucrat10 ani în minã, laconstrucþii în alteoraºe, dar acumlipºeºte oferta în alteoraºe, cã ar trebui sãne ofere în alte oraºe,dacã aici nu au”, aspus cu amãrãciuneun ºomer care îºicãuta vineri de lucru,în timp ce un alt tânãra recunoscut cãnimeni nu îl vrea.„Am venit la bursalocurilor de muncã ºiam întrebat mai mulþiangajatori, care se

plâng mereu la TV cãtineretul nu vrea sãmunceascã. I-am pussã vadã câte locuri demuncã au oferit pen-tru cei necalificaþi. ªiau spus cã nu au, dar

la TV se plâng cã noinu vrem sã lucrãm. Euam 12 clase ºi califi-care de instalator degaz, recepþioner hotel,dar… De doi aniurmãresc ºi anul trecutam vrut sã lucrez lagaz, dar nu aveamexperienþã ºi astaînseamnã cã nu maimãnânc? Se plâng cãtinerii nu vor sãlucreze, dar ei nuoferã nimic”, a spus

revoltat un ºomertânãr.

Cel mai mult s-aucãutat femei, dar celecare au avut o ºansã,spun cã acum aºteap-tã sã fie contactate,deºi recunosc cã leeste teamã de faptulcã nu au experienþã.

„Am gãsit în Petrila,vânzãtoare la un mag-azin de haine ºi acumaºtept sã vãd. Nu preaam experienþã ºi astaeste, cã toatã lumeacautã experienþã. Amlucrat ºi în 2013, darcam din august anultrecut caut de lucru,cã am mai lucrat, darmi se cere experienþãºi….”, a spus o femeiecare aºtepta sã fieselectatã de un angaja-

tor.La bursa de vineri

dimineaþã, laPetroºani au participatdoar 4 angajatori, iarcei mai mulþi cãutausã angajeze un singurom, ºi dacã se poatecu multã experienþã ºicalificare. „Am nevoiede un singur om,angajez un lucrãtorcomercial. Am gãsit,acum trebuie doar sãselectez. Nu este chiaruºor, deºi caut un sin-gur om, pentru cãmajoritatea nu are nicicalificare, nici expe-rienþã.

Un loc de muncã,unul singur estevacant momentan lanoi”, a spus o angaja-toare, care s-a prezen-tat vineri la bursã laPetroºani.

Responsabiliiagenþiei localerecunosc cã sunt mulþioameni care îºi cautãde lucru ºi cã nu preaau ce sã le ofere la

prima bursã, dar sperãsã fie mai bine dinmartie, când se vorporni lucrãrile în con-strucþii. „Oamenii audreptate, pentru cãpentru bursa din 28februarie noi ne-amprezentat cu destul depuþine locuri demuncã ºi, din pãcate,paleta de meserii estedestul de redusã. Amavut foarte puþinelocuri de muncã ºipentru bãrbaþiaproape nimic. Aufost doar 41 de locuride muncã în comerþ,confecþii ºi servicii”, adeclarat JudithBabþan, ºefa ALOFMPetroºani. Luna febru-arie este încã o lunãdificilã ºi asta orecunosc ºi respons-abilii de la agenþiilelocale, care susþin cãvor veni din nou însprijinul ºomeriloroferindu-le posibili-tatea sã se califice înmeserii cerute pepiaþa muncii.


Mircea NISTOR

„Noi ne-am pre-ocupat de creareaunui mediu sãnãtosastfel cã în vara anuluitrecut a fost investitão sumã importantã învederea reabilitãriiclãdirii respective. Dinpãcate, probleme suntla ziduri, noi neavândposibilitatea de aacþiona aºa cum ne-am fi dorit.

Asta, din cauzasumelor insuficientedar ºi a personaluluinecalificat cu care s-afãcut aceastã reabil-itare. Este vorba

despre beneficiari aivenitului minim garan-tat.

Sperãm ca, peviitor, pãroiectul carevizeazã reabilitareagrãdiniþei aflate încurtea ªcolii GeneraleNr. 2 sã prindã con-tur, astfel ca toþi eleviinoºtri sã înveþe înspaþii apropiate”, adeclarat Gabriela Rus,director ªcoalaGeneralã Nr. 2Petroºani.

Pe de altã parte, încadrul ºcolii generaledin Colonie, în viitorulan ºcolar, vafuncþiona o singurã

clasã pregãtitoare.Cele 25 de locuridisponibile nu au fostdeocamdatã ocupate.„Au venit pãrinþii, s-au interesat de ceeace le putem oferi ºicâte locuri avemdisponibile dar, pânãacum avem doar 6înscriºi.

Probabil cã, þinândcont de faptul cã datalimitã de înscriere înclasa pregãtitoareexpirã pe 14 martie,cei mai mulþi pãrinþivor veni sã-ºi înscriecopiii abia pe ultimasutã de metri, ca sãspun aºa”, a mai pre-

cizat Gabriela Rus. În cursul sãp-

tãmânii trecute, copiiide la unitatea ºcolarãdin Colonie au derulato acþiune intitulatã„Vine, vine primã-vara”.

În cadrul acesteiaau fost vândute oserie de materialerealizate de cãtreelevi, destinate zilelorde 1 ºi 8 Martie.Banii rezultaþi dinvânzareamãrþiºoarelor ºi felic-itãrilor sunt destinaþiachiziþionãrii de mate-riale dedicate activ-itãþilor practice.

ªomeri mulþi, bursã slabãZ eci de oameni au aºteptat

vineri dimineaþã la poartaAgenþiei din Petroºani cu speranþacã îºi vor gãsi de lucru. Cei maimulþi, însã, au plecat acasã deza-mãgiþi ºi de ofertã ºi de faptul cã deani de zile aºteaptã sã poatã munci.

Micuþii din Colonie respirã un aer irespirabil

C ei 50 de copii care urmeazã cursurile de la Grãdiniþa Nr. 2 dincartierul petroºenean Colonie sunt nevoiþi, la ore, sã respire un aer

„irespirabil” ºi înþepãtor. Asta, deoarece mucegaiul de pe pereþii ºi dinsubsolul unitãþii ºcolare se aflã la el acasã. De altfel, ºi din acest motiv,unitatea ºcolarã nu are autorizaþie sanitarã de funcþionare. Deºi au fostefectuate reparaþii ºi a fost înlocuit vechiul parchet, mucegaiul a rãmas.În acest timp, conducerea unitãþii sperã ca de anul viitor sediul grãdiniþeisã fie mutat într-un spaþiu nou.


Mircea NISTOR

Anterior înfiinþãriiLigii, cu sau fãrãsindicate sau liderisindicali, minerii dinValea Jiului au "viz-itat" pentru primadatã (în epoca post-decembristã ºi înmasã) Capitala, îndata de 18 februarie1990. Aceasta a fostprima mineriadã dinistorie ºi a pornit învederea apãrãrii insti-tuþiilor statului. Vorbavine! Apropo, primulsindicat liber din Valea fost înfiinþat de ofemeie! Ileana Bodea,

astãzi ºeful ServiciuluiSãnãtate ºi Securitateîn Muncã Petroºani, afost cea care, chiar îndecembrie 1989, apus bazele primuluisindicat adevãrat, laMina Livezeni, acolounde activa pe atunci!Dar aceasta este o cutotul alã poveste...

Primul preºedinte alnou înfiinþatei structurisindicale (24 martie1990, Petroºani), afost Miron Cozma, untânãr subinginer de laMina Lonea. Tânãr,dar hotãrât, pentru cãimediat dupã instalareacesta a coordonat o

grevã generalã.Acelaºi an 1990 aadus ºi cel mai tristmoment din întreagamiºcare sindicalã aVãii Jiului. Este vorbadespre iunie 1990,atunci când a fostluatã cu asaltCapitala. Lachemarea ºi îndemnullui Ion Ilici Iliescu, s-aderulat o nouã ediþie amineriadelor, înperioada 13-15 iunie.Violenþele de stradã,la care nu au luatparte numai mineriidin Valea Jiului, ci ºimulte alte categorii de"oameni ai muncii",

astãzi uitaþi de istori-ografie, au fost apre-ciate pozitiv deI.I.I.care le-a mulþumit"din inimã" tuturorcelor care au partici-pat la o nouãînãbuºire a dorinþelorde libertate ºi inde-pendenþã a poporuluiromân. Din pãcate, înistorie, au rãmas

înfieraþi doar ortaciidin Vale, cei consider-aþi principalii vinovaþipentru atrocitãþilecomandate de cãtreurmaºii de ieri ºi deazi ai celor care s-auconsiderat"comuniºti". Cuaceeaºi ocazie, mineriis-au transformat înprincipala masã demanevrã, adicãarmatã, a lui 3I, omulcare a îngropat rev-oluþia ºi viitorulRomâniei. În acelaºian, în data de 25 sep-tembrie, minerii s-auîntors în Bucureºti,ocazie cu care l-au"demis" pe prim-min-istrul Petre Roman.

Epoca MironCozma a adus noi ºinoi frãmântãri sindi-cale ºi sociale,apogeul acestorareprezentându-l mine-riadele, un cuvântnou, învãþat repedede toþi românii.Ultima acþiune con-dusã de cãtre"Luceafãrul Huilei" afost celebra „hãlã-duialã” spre Capitalãdin anul 1999, epi-logul acesteia fiind

înregistrat odatã cuîncheierea celebrei„Pãci de la Cozia”.De altfel, pentru acþiu-nile sale, mirobolantul"Luceafãr al Huilei" aîncasat ºi câþiva ani depuºcãrie, alãturi dealþi câþiva ortaci dinconducerea Ligii...

Cel de-al doilea ºefsindical care a ocupatfotoliul de lider maximal LSMVJ a fostVasile Ioan Savu,omul care a adusliniºtea pe toate pla-nurile ºi care a fostinstalat în funcþie înaugust 2001. Dinseptembrie 2004, celcare coordoneazãactivitatea a ceea ce amai rãmas dinLSMVJ, care mai aredoar câteva mii demembri, comparativcu cei aproape40.000 din anul înfi-inþãrii, este ZoltanLacataº, venit de laMina Uricani. În acesttimp, o altã ligã“minereascã” a reuºitsã strângã mult maimulþi membri. Estevorba despre LigaSindicatelorPensionarilor Minieridin Valea Jiului.

DianaMITRACHE

Funcþionarii publici,elevii, dar ºi sportiviidin Petroºani ºiVarpalota vor fi ceicare vor participa ºi înacest an la pro-gramele comune alecelor douãoraºe. Vom par-ticipa ºi noi ºivor veni ºimaghiarii laPetroºani, iarschimbul deexperienþã va dadin nou roade,pentru cã fiecareva avea deînvãþat din expe-rienþa vecinilor.

„Programul afost aprobat ieri(n.r joi. 27 febr2014), în

ºedinþa ConsiliuluiLocal, el este în liniimari, ca ºi anul trecut,adicã, au rãmasvizitele oficiale cuocazia zilelor celordouã oraºe, sau cuocazia zilelor cultur-ale. A rãmas tabãrareciprocã, cu 20 de

copii, plus 5 însoþitor.Partea maghiarã apropus ºi anul acestaschimbul de sportivi,defapt douã stagii deturnee ºi antrena-mente la Varpalota ºila Petroºani, iar pelinia schimburilor deexperienþã, anul aces-ta s-a propus schim-bul între funcþionariipublici de la serviciulde relaþii publice, cul-turã ºi evidenþa popu-laþiei”, a declaratEduard Wersanski,consilier pe problemede minoritãþi al pri-marului municipiuluiPetroºani.

Anul acesta seîmplinesc 16 ani de lasemnarea convenþieide înfrãþire întrePetroºani ºi Varpalotadin Ungaria, iar de-alungul timpului, celedouã comunitãþi aufost mereu în relaþiicordiale. În 1998,prin Hotãrârea deConsiliu din 23aprilie, s-a aprobatînfrãþirea între celedouã oraºe, eveni-mentul oficial avândloc la data de 28august 1998, laVarpalota, într-uncadru oficial, la careau participatreprezentanþiiautoritãþilor ale ambe-lor localitãþi.

Program comun Petroºani - Varpalota

Î nfrãþirea cu oraºul maghiarVarpalota va da roade ºi în

acest an. Programul este aproxima-tiv identic cu cel din anii trecuþi,iar atât locuitorii din Petroºani, câtºi cei din Varpalota vor ajunge, perând sã vadã oraºul înfrãþit depeste graniþã.

24 de ani de mineriadeÎ n luna martie Liga Sindicatelor Miniere din Valea

Jiului împlineºte 24 de ani de existenþã. Au fost 24de ani în care miºcarea sindicalã, la fel ca ºi numãrulangajaþilor Companiei Naþionale a Huilei, a cunoscutdoar coborâºuri. În plus, aceastã perioadã a adus ºi cele-brele mineriade, care au pus pe jar nu numai România.

Se ºtie cã oamenii, îngeneral, trãiesc ”cu fricãde Dumnezeu”, dar ºidiavolului îi este fricã de

Dumnezeu. Ceea ce îidiferenþiazã este cãoamenii fac fapte bune,sunt generoºi, le pasã ºi

iubesc ... Au fost câtevadintre spusele omuluinostru de televiziune,Ionuþ Drãgotesc, cel carea orchestrat un eveni-ment caritabil remarcabil.Scopul a fost adunareade fonduri pentru a contribui la salvarea unuicopil al Vãii Jiului, dinPetroºani, AndreeaMatei, de 14 ani, careare nevoie de o operaþiede transplant de mãduvã,pentru a trãi.

Evenimentul a fostremarcabil pentru cãdrama Andreei, care seaflã în clinica de laTimiºoara, a strâns laolaltã oameni de fac-turã profesionalã diversã,dar ºi politicieni din maimulte partide. În salarestaurantului RomânaºulVesel, din Petroºani,devenitã neîncãpãtoare,au fost oameni de afaceri, profesori, profe-sori universitari, doctori,avocaþi, energeticieni,cercetãtori, ingineriminieri cu diverse funcþii,sindicaliºti, directori etc.,politicieni – PNL, PDL,PPDD, foarte puþini, darau fost. Au fost prezenþisenatorul HaralambieVochiþoiu, deputaþiiLaurenþiu Nistor, Cristian

Resmeriþã, NataliaIntotero ºi o parte a PSDPetroºani în calitate deorganizator, dar ºi desprijin. Senatorul CosminNicula a trimis donaþiaprin preºedintelejudeþean ºi deputat PSD,Laurenþiu Nistor.

Câþiva oameni deafaceri ºi politicieni auanunþat cã nu pot partici-pa, dar ºi-au fãcut datoriade oameni înainte demanifestare, alþii auanunþat cã vor contribuiºi ei, la începutul acesteisãptãmâni, motivând cãau fost angajaþi în alteactivitãþi. Marii absenþi aufost primarii, din Petrila avenit un singur politician

ºi om de afaceri –Dumitru Rãscolean.Aninoasa ºi Uricaniul nuau fost vãzute...

Ideea a pornit cu circadouã luni în urmã, de lao femeie, vicepreºedintaPSD, Mariana Popa,care ºi-a pierdut copilul,bolnav de leucemie, înanul 2005. ªtia cu ce seconfruntã Andreea ºipãrinþii ei.... Ideea a fostpreluatã de deputatulNatalia Intotero, care s-aocupat de dosarulAndreei, pentru o clinicãdin strãinãtate þinândlegãtura cu pãrinþii fetei,iar la Petroºani, colegiide partid au hotãrât oacþiune de strângere de

fonduri, acþiune fãrãculoare politicã. Aºa s-adorit, dar invitaþii dincelelalte partide nu auonorat invitaþiile prefer-ând sã trimitã un om saudoi...

Obiectele donate,pentru ca iniþiativa sãparã o mânã întinsã, aufost de valoare – cãrþirare, tablouri ale unorartiºti de marcã, icoanepreþioase, colecþia campionatelor de fotbal,discuri, unul special cucâtece minereºti, statuetede bronz ºi bijuterii,tablori în metal etc.Produsele de origami aufost oferite celor care îºidoreau sã le aibã, iar un

breloc cu chipul fetei afost oferit fiecãrui invitat... Toate acestea auvenit din partea oame-nilor de afaceri, a oamenilor politici, a celorsimpli care au dorit sãajute, a colegilor deºcoalã ai Andreei, aliceenilor din Petroºani...

Încãrcãtura emoþionalã a fost la cotemaxime. Tatãl Andreei,prezent la manifestare,îºi stãpânea cu greu plân-sul, iar durerea sarãzbãtea din toatã fiinþa...

Au luat cuvântul o

parte din cei prezenþi, cuemoþie ºi speranþã, iar

plicurile cu donaþii înbani se înmulþeau în cutiade carton.

Momentul care a fãcutca toatã lumea sã

amuþeascã ºi sã-l sur-prindã chiar ºi pe IonuþDrãgotesc, a fostLaurenþiu Nistor, care -povestind despre atitudinea unui puºtidintr-un sat hunedorean,salvat ºi el de cancerosos, prin generozitateaoamenilor – s-aemoþionat puternic,vocea i-a fost frântã denodul lacrimilor înfrâ-nate... ªi-a revenit dupão pauzã precizând cã areºi el copii ºi nepoþi ºi acontinuat cu un mesaj desperanþã ºi îmbãrbãtaretransmis tatãlui Andreei.

Un alt moment impre-sionant a fost cel în care

Mariana Popa a luat larost doi bãieþi, care nucadrau cu peisajul: ”Ce ecu voi aici?” S-au prezen-tat ºi ºi-au motivatprezenþa. Era fiul

Nicoletei Guþã ºi vãrulsãu, fiul lui Ory Cãldãrar.Auziserã de la televizor ºidin ziare de acþiunea destrângere de fonduri pentru salvarea AndreeiMatei ºi veniserã sãdoneze...

S-au adunat peste160 de milioane leivechi.

Sâmbãtã seara, laPetroºani, Anreea, fetiþade 14 ani, a produs ofisurã, o gaurã, care azdruncinat un zid - cel alorgoliilor de partid ºi degaºcã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

Din PNLHunedoara

nu vor fidezertori

L iberalii din judeþulnostru nu-l vor urma

pe fostul premier alRomâniei, Cãlin PopescuTãriceanu, dupã ce acestaºi-a anunþat intenþia de a-ºiface partid.

Liderul PNL Hunedoara,Mircea Moloþ, vicepreºedinte lanivel naþional, spune cã liberalii„nu cotesc la stânga sau ladreapta la apariþia fiecãrui partidpolitic”, ºi crede cã Tãriceanu nuare ºanse la prezidenþiale.

„Nu la fiecare apariþie a unuipartid cotim la sânga sau ladrepta. Eu nu am cunoºtinþã devreun coleg din organizaþiaHunedoara care sã intenþionezesã facã acest lucru. Niciunul,darãmite o organizaþie localã cutotul”, a declarat, preºedintele

PNL Hunedoara, Mircea Moloþ.Preºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Moloþ aspus cã nu se bucurã de plecareadin partid a lui Cãlin PopescuTãriceanu, dar cã l-a deranjat cã„seara a spus cã nu va pleca dinPNL, iar dimineaþa s-a schim-bat”. „Categoric nu are ºanse sãintre în turul doi la prezidenþialedecât dacã e susþinut de PSD ºimã îndoiesc de acest lucru, iarnoul partid abia îºi va face struc-turile din teritoriu pânã atunci.Pãcat cã la experienþa lui politicãnu a þinut cont de acest lucru”, aafirmat preºedintele PNLHunedoara. La rândul sãu, deputatul PNL de HunedoaraCarmen Hãrãu susþine cãTãriceanu ar fi trebuit, laDelegaþia Permanentã, sã seautopropunã ca negociator cuPSD pentru continuarea USL,solicitând celor prezenþi votul.

„Dacã proceda astfel, mi-aº fipãstrat respectul pentru opiniasa, cu atât mai mult cu cât hunedorenii mei s-au sãturat decotonogeala politicã între partideºi grupuri politice din acelaºi partid care au condus la dezas-trul Hunedoarei. Modul în care aprocedat îl scoate, în opiniamea, în afara cadrului statutar alPNL, iar interesul românilor înacest moment nu are cum sã fieacela ca în clasa politicã sã semai nascã un nou conflict”, aafirmat Hãrãu. În opinia depu-tatului PNL, Tãriceanu ar puteaavea ºanse sã intre în turul aldoilea al alegerilor prezidenþialedoar dacã PSD va decide sã îlsusþinã. „Chiar ºi aºa, cu toatãdreapta politicã aliatã împotrivadomniei sale dupã gestul pe carel-a fãcut, pãrerea mea e cã vapierde alegerile prezidenþiale”, aafirmat Hãrãu.

Cãlin Popescu Tãriceanu adeclarat cã USL trebuie sã continue ºi cã va înfiinþa o nouãformaþiune liberalã, care se vanumi Partidul Reformator Liberal.Fostul premier a mai spus ºi cãeste interesat sã candideze laPreºedinþie, fiind convins cã îl vaînvinge pe Crin Antonescu.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Gligor, realesºef la PD-L

D orin Gligor a fost realesîn funcþia de preºedinte

al democrat-liberalilor hunedoreni. Acesta a adunat323 de voturi „pentru”.Contracandidatul sãu, DanielRãducanu, primarul comuneiBaru Mare, recent înscris înPD-L, a obþinut 212 voturi.

La conferinþa de alegeri a organizaþieijudeþene Hunedoaraa PD-L au participat 541de delegaþi dincei 602 convocaþi.Din parteaconduceriinaþionale aufost prezenþi,preºedintele partidului, VasileBlaga,

prim-vicepreºedintele AndreeaPaul, vicepreºedintele Raluca

Turcan, vicepreºedintele pentru zona de Vest, Alin

Popoviciu, secretarulexecutiv, Eusebiu Istru,ºi senatorul TraianIgaº.

Dorin Gligor aobþinut 323 de voturi„pentru” din 535 de

voturi valabil exprimate.ªase voturi au fost

declarate nule.Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Andreea, 14 ani, a fisurat zidul orgoliilor de partid ºi de gaºcãU n eveniment, organizat sâmbãtã,

la Petroºani, pentru adunarea de fonduri pentru Andreei Matei, fetiþa de 14ani, dignosticatã cu leucemie acutã limfoblasticã, a umplut sala pânã la refuz.Pentru prima datã au stat alãturi pentru o cauzã comunã, politicieni, oameni de afaceri, personalitãþi ale Vãii Jiului ºijudeþului, directori, oameni din toate sferelede activitate. Dar au ºi lipsiþi mulþi dintrecei invitaþi. Au existat ºi situaþii nebãnuite- un deputat a plâns, un senator a vorbitcum a invins cancerul, o mamã al cãrei fiua pierit de cancer ºi care a avut ideea… Aufost donaþi peste 160 milioane lei vechi,pentru o bucatã din drumul cãtre viaþã alAndreei.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Carmen COSMAN - PREDA

Tribunalul Hunedoara aacordat un nou termen dejudecatã în dosarul cevizeazã reprezentativitateaunui sindicat la nivelulComplexului EnergeticHunedoara. LaJudecãtoria Petroºani,Sindicatul „Muntele”,

dezvoltat pe scheletulLingii SindicatelorMiniere Valea Jiului, aobþinut reprezentativitateaîncã din luna octombrie,însã decizia afost atacatãcu apel deSindicatulLiber

Independent„Electrocentrale” DevaMintia. Iar în acest procesau mai intervenit, înnume propriu alte 6 sindi-cate din domeniul miner-itului sau energiei. Ladosar au fost depuse maimulte documente ce tre-buie analizate temeinic ºiabia apoi cauza poatemerge mai departe, ori seva da verictul. La ter-menul anterior, magistraþiiau cerut oficialilor CEHo situaþie a numãruluitotal de salariaþi, în modpunctual, pentru fiecaredivizie componentã, pre-cum ºi numãrul de mem-bri de sindicat.

Majoritatea întrunitãde sindicatul „Muntele”a fost pusã în pericol

dupã ce liderul minerilorde la Livezeni, AdrianJurca, s-a retras din struc-tura sindicalã împreunãcu vreo 300 de membride sindicat, însã liderii dela „Muntele” susþin cã aureuºit sã atragã alþi anga-jaþi ai CEH aºa încât sã-ºiasigure reprezentativitateala nivelul CEH.

Monika BACIU

”Sãptãmâna trecutãam avut o întâlniredestul de beneficã cuconducerea INSE-MEX-ului, cu domnulGaman ºi echipa dan-sului prin care amtrasat niºte linii direc-toare ale colaborãri peacest an, colaborare

care se va intensificaîn acest an pe parteasubteranã unde vortrebui analizate totfelul de situaþii privindaerajul, zonele închise.Toate acestecolaborãri se vor facecu INSEMEX-ul cucare vom colabora dinmulte puncte devedere toate în folosul

minerului ºi pentrusiguranþa munci însucursalele SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului”, adeclarat Aurel Anghel,directorul general alSNÎMVJ.

Societatea a solici-tat pãrerea mai multorinstituþii abilitate îndomeniul minier toc-

mai pentru a prevenianumite evenimenteneplãcute.

”Întotdeaunapunctele de vedere aleINSEMEX-ului, aleITM-ului sau aleUniversitãþii dinPetroºani aufost beneficeºi au avut oactivitate pre-ventivã. Defoarte multeori s-au evi-tat, chiardacã înminerit avemfoarte mulþispecialiºtirutinã ºi chiardacã este

experienþa necesarãacestea pot duce laanumite evenimente.Atunci când ai punctede vedere ale celortrei instituþii toateaceste lucruri pot fievitate ºi putem

merge într-o direcþiebunã”, a mai spussursa citatã.

Potrivit foºtilorminiºtri ai Economiei,în þarã existãnumeroase persoanecare nu fac altcevadecât sã închidãminele.

Luptã dificilã pentru reprezentativitate

L upta pentru reprezentantivitatesindicalã la nivelul Complexului

Energetic Hunedoara se duce în instanþã,dar nici magistraþilor nu le este uºor sãia o decizie în acest sens.

INSEMEX, alãturi de SNÎMVJ la închiderea minelor

I NSEMEX ajutã Societatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului în procesul de închidere.

Conducerea societãþii care va închide minele neviabiledin Valea Jiului a luat legãtura cu cei de la INSEMEXpentru a-i ajuta în procesul de închidere a unitãþilorminiere, asta deºi majoritatea de la ”Închideri” deþinatestatul în acest proces de lichidare a activitãþii.

”Prin aceastã asociere,Consiliul JudeþeanHunedoara doreºte sã contribuie la recunoaºtereaveteranilor de rãzboi dinjudeþul Hunedoara ºi a contribuþiei acestora laluptele duse pntru apãrareaindependenþei ºi suvera-nitãþii patriei”, se aratã îndocumentele CJH.

Titlul de „veteran derãzboi” a fost recunoscutpentru prima datã în ziuade 29 aprilie a anului 1902.Prin Decretul Regal din anul1902, participanþii laRãzboiul de Independenþã(1877-1878) au fost declaraþi veterani, asigurându-li-se, pe lângãacest binemeritat ºi onorantstatut, mijloace pentru untrai decent ºi înlesniri pe

mãsura curajului ºi a sacrificiilor probate pe câmpul de luptã. DupãPrimul Rãzboi Mondial, prin

diferite legi s-a instituit titlulde veteran de rãzboi, participanþilor la campanii ºiurmaºilor lor fiindu-le acordate diferite drepturi ºiavantaje reparatorii.

”Pentru desfãºurarea înbune condiþii a acþiunii,sunt necesare resurse finan-ciare, pe care Asociaþia

Veteranilor de Rãzboi filialajudeþului Hunedoara nu lepoate susþine în totalitate,solicitând suma de 70.000lei, urmând ca decontareaacþiunii sã se facã în condiþiile legii, pe baza documentelor justificative.Suma menþionatã anteriorva fi utilizatã pentru

realizarea acþiunii „Ziuaveteranului de rãzboi” în 29aprilie 2014, restul cheltu-ielilor urmând a fi suportatede cãtre asociaþie”, se maiaratã în document.

Cele douã pãrþi convin caprin acþiuni în asociere, sãcontribuie la recunoaºtereaveteranilor de rãzboi ºi acontribuþiei acestora laluptele duse pntru apãrareaindependenþei ºi suveran-itãþii patriei. Obiectul acordului îl reprezintãasocierea în vederea finan--þãrii ºi realizãrii în comun aacþiunii de premiere a tuturor veteranilor de rãzboiîn cadrul acþiunii de interespublic judeþean „Ziua veteranului de rãzboi”.

Anul trecut cei 400 deveterani de rãzboi dinjudeþul Hunedoara au fostdeclaraþi cetãþeni de onoarede cãtre consilierii judeþeni.

Monika BACIUMonika BACIU


Consiliul Judeþean Hunedoara sprijinã eroii neamuluiC JH s-a asociat cu veteranii de rãzboi.

Consilierii judeþeni au aprobat un proiect dehotãrâre prin care au încheiat un parteneriat cuAsociaþia Veteranilor de Rãzboi filiala judeþuluiHunedoara, în vederea finanþãrii ºi realizãrii încomun a unei acþiuni de interes public judeþean –„Ziua veteranului de rãzboi”.

Tichete socialepentru sãracii din

PetroºaniP ersoanele cu venituri mici din

Petroºani vor beneficia ºi înacest an de tichete sociale acordate dePrimãria Petroºani, care sã îi ajute sãaibã masa de Paºti mai îmbelºugatã.

Consilierii locali de la Petroºani auaprobat acordarea de tichete sociale însumã de 50 de lei pentru persoanele cuvenituri mici, iar de acest ajutor vor benefi-cia peste 4.000 de persoane. Tichetelesunt destinate achiziþionãrii unor alimentede bazã, cu ocazia sãrbãtorilor pascale dinacest an. De acest ajutor acordat de

municipalitate vor beneficia persoanele saufamiliile care beneficiazã de venitul minimgarantat, de cantinã socialã, de alocaþiepentru susþinerea familiei, pensionarii alecãror venituri cumulate sunt mai mici sauegale cu suma de 750 lei, persoanele cuhandicap grav ºi accentuat care nu real-izeazã alte venituri decât indemnizaþia dehandicap ºi indemnizaþia lunarã de însoþi-tor pentru persoanele cu handicap grav ºiºomerii indemnizaþi care beneficiazã devenituri mai mici sau egale cu suma de700 lei.

Tichetele urmeazã sã fie distribuie de la jumãtatea acestei luni, dupã întocmirealistelor cu beneficiarii.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


C âºtigãtoareatrofeului

”Steaua fãrã Nume„din anul 1977, propusã a devenicetãþean de onoareal oraºului Petrila.Gina Pãtraºcu, unadin artistele derenume ale þãrii,poate devenicetãþean de onoareal oraºului Petrila.

Gina Pãtraºcuîmplineºte în data de 7martie 60 de ani, iarfratele acesteia a pro-pus Consiliului Local dela Petrila ca artista sãfie numitã cetãþean deonoare a localitãþii.

”M- am adresat cãtreprimãria oraºului Petrilaºi consiliului local dinPetrila printr-o scrisoarede intenþie pe care amînregistrat-o la regis-traturã primãrieioraºului Petrila pe datade 30 ianuarie 2014.În ºedinþa de miercuri aconsiliului local de laPetrila s-a discutataceastã cerere. Comisiade culturã învãþãmânt ºisport a dat avizulfavorabil ºi toþi consilierii au votat înunanimitate doar deprincipiu, urmând caluna viitoare la o nouãºedinþã ordinarã a consiliului local sã se

iniþieze de cãtre comisiade culturã, învãþãmântºi sport un proiect dehotãrâre care sã fieaprobat în unanimitatede cãtre întreg consiliullocal”, a declaratClaudiu Mârlogeanu,fratele cântãreþei.

Poate puþini ºtiu cineeste Gina Pãtraºcu.Artista, contemporanãcu Angela Similia ºi altenume sonore alemuzicii româneºti adevenit cunoscutãdatoritã pieselor inter-pretate. La un pas defercire, ne-a dãruitCetatea Florilor, MareaAurie ºi ne-a descriscum cântã Viorile.

”S-a remarcat înprimul rând prin talen-tul deosebit pe care l-aavut artistic pe care l-amoºtenit de la mamamea. Mama cu Gina, o lua de mânã de lagrãdiniþã ºi o ducea latoate concursurile locale

care aveau loc lacasele de culturã dinValea Jiului ºi potsã afirm cu mân-drie cã Gina lualocul întâi ºi mamalua locul doi. Dacãmama nu a putut sãdevinã o mare stea areuºit prin sora noastrã.Gina a debutat mai întâipe scenele caselor deculturã din Valea jiului,la festivalul naþionalCântecul Adânculuiorganizat în fiecare anîn Valea Jiului. defiecare datã lua loculîntâi la secþiunea muzicã uºoarã. Când acâºtigat ea Steaua FãrãNume eu aveam doar17 ani ºi îmi aducaminte cu mare emoþiecã eram în clasa a XI a,piesã se numeaCopacul”, a mai spusfratele artistei.

Artista s-a stabilit înurmã cu mulþi ani înGermania, unde ºi

acum promoveazãtradiþiile româneºti.

”Gina este plecatãdefinitiv în Germaniadin anul 1977, s-a stabilit într-un oraº dinapropierea Koln-ului.Este director artistic laAsociaþia CulturalãVerein-Romania ºi defiecare datã organizeazãîn fiecare an manifestãri

culturaleinvitant tot felul deoameni de muzicã po-pularã din þara noastrãpentru românii din dias-pora”, mai povesteºteClaudiu Mârlogeanu.

L a ClubulCopiilor din

Petrila a fost amenajat un colþdedicat artistei.

”Mã strãduiesc ºi factot posibilul ca sã sprijinpersonalitãþile culturaleale oraºului Petrila maiales cã am acordul familiei ºi al doamneipersonal pot sã spun cãpe viitor vrem sã orga-nizãm un mic concert

pentru copii ºi pentrubunici, doamnã are oanumitã vârstã dar credcã muzica ei poate ficunoscutã ºi de cãtregeneraþia tânãrã ºimesajul poate fi trans-mis cãtre generaþiaFacebook din ziua deazi. Mai ales în ziua deazi noi ar trebui sã neocupãm cu mai multãgrijã de acestepepiniere pentru cãsunt niºte vremuri tul-buri ºi arta oferã posi-bilitãþi tinerilor, existãniºte uºi care se deschidºi cred cã este foarteimportan cã noi sã-isprijinim ºi cu atât maimult cu cât avemasemenea personalitãþise le putem prezentaniºte modele pentru cãei sã poatã pe viitor sã-ºi urmeze destinul”,a declarat Radu Chinþa,directorul ClubuluiCopiilor din Petrila.

Scurtã biografieDebutul îl cunoaºte

în anul 1975 laConcursul TV„STEAUA FÃRÃNUME”; A înteprins oserie de turnee în þarãcu diferite formaþii,

teatre, precum ºi cuorchestra R.T.V, con-dusã de Sile Dinicu; Înanul 1978 a întreprinsun turneu în UR.S.S,cu orchestra de estradãa R.T.V. Artista a obþin-ut mai multe premii. Înanul 1972 participã laFestivalul „Cânteculadâncului” de laPetroºani, unde câºtigãun premiu, în anul1972 participã la„Festivalul mãrii” de laNãvodari, unde câºtigãun premiu, în anul1974 participã laConcursul formaþiilorteatrale ºi musical-core-grafice de amatori de laoraºe ºi sate, undeobþine medalia deargint, în anul 1975participã la Festivalul„Cântecul adâncului”de la Petroºani, în anul1976 participã la„Festivalul Tinereþii“ dela Amara unde obþinepremiul al II-lea. În anul1977 obþine trofeul„Steaua fãrã nume“ ºiocupã locul al III-lea laetapa republicanã aFestivalului Naþional„Cântarea României“


PROMOÞIE- la grupuri mai mici de 10 persoane, preþul

meniului este de 69 lei, faþã de 79 lei

- la grupuri mai mari de 10 persoane, preþulmeniului este de 65 lei, faþã de 79 lei

Primãvara se vând urzicileP rimãvara se cunoaºte

dupã...trufandale. Încãdin prima zi a primãverii,piaþa de la Vulcan a fostaproape invadatã de vânzãtorii de urzici, carerecunosc cã anul acesta auavut noroc ºi le-au culesmai repede, mai ales cã ºivremea a þinut cu ei.

Dacã vara, oamenii fãrã venitconstat, merg pe munte ºi culegfructe de pãdure, iar toamnabureþi, pentru a face bani,primãvara merg dupã urzici.Zeci de astfel de vânzãtori vorveni în aceste zile în mai toatepieþele din Valea Jiului. Ei merg

douã, trei zile în locurile de eiºtiute, adunã urzicile, iar apoi levând cumpãrãtorilor cu 1 leugrãmada. Bineînþeles, au ºivânzãri, mai ales cã a începutperioada de post, iar unii suntdispuºi sã mai ofere chiar ºi câteun bonus. Adicã, la 3, 4 grãmezicumpãrate, mai dau una gratis.Aºa se face cã la Vulcan, celpuþin, în Piaþa Agroalimentarã,în week-endul care a trecut, cu

urzici de vânzare au fost cam 10vânzãtori ºi din ce am observat,putem spune cã nu le-a mersdeloc rãu. “Am cam douã plasecu urzici. În timpul sãptãmâniimerg sã le culeg, iar sâmbãta ºiduminica, atunci când vin maimulþi oameni la piaþã, le vând.Pot sã fac ºi 25 de grãmezi lacâte un leu una. De obicei,femeile, în special, cumpãrã cam3, 4 grãmezi pentru o mâncare

”, ne-a spus o vânzãtoare.Aºa se face cã în 3, 4sãptãmâni, atât cât se potculege urzicile, cei care levând fac bani cu care sãmai poatã supravieþuipuþin, mãcar pânã cânddã cãldura ºi pot valorificaalte resurse oferite denaturã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Premianta Festivalului ”Steaua fãrã nume”din 1977, cetãþean de onoare la Petrila


Un bãrbat din Petroºani acuzã

poliþistii cã l-au bãtutU n bãrbat din Petroºani reclamã

faptul cã a fost bãtut de poliþiºtiidin localitate joi, în data de 27 februarie.El spune cã pur ºi simplu a intervenit sãaplaneze un conflict, dar ca el a fost luatdrept infactor ºi agresat de oamenii legii.

“Ginerele meu care stã cu fatamea de 16 ani a sãrit la soþiamea, iar eu m-am bãgat sã-idespart. Au venit doipoliþiºti, m-au pus pe jos înpiaþã ºi au sãrit toþitaximetriºtii ãia sã-mi deadrumul. Mi-au pus cãtuºele,au zis cã sunt infractor ºi m-aubãtut. Au zis sã fac scandal,dar nu am fãcut, pur ºi simplu m-am bãgat cînd ginerele meu a sãritla soþia mea. Le-am zis cã nu îmi fac dreptate ºim-au luat la bãtaie, mi-au zis: stai, criminalule!

Mi-au pus mîinile la spate ºi m-au dus înãuntru,în poliþie. Eu le-am zis cã nu sunt agresiv, dar

unul dintre ei mi-a dat vreo cinci pumni încap ºi mi-a pus mîinile la spate. Dardegeaba, pur ºi simplu degeaba. Le-amzis: Chiar nu vedeþi ca ginerele sare lasoþia mea, chiar sînteþi orbi? Atunci azis: A, mã iei la miºto?! M-au dus înbirou ºi m-au bãtut”, a afirmat Doru

Matac, un bãrabt din Petroºani. Ba maimult, bãrbatul mai spune cã a fost pus sã

ºi semneze un proces verbal, dar cã nu i s-acomunicat dacã a luat vreo amendã sau careeste contravaloarea ei.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

D irecþiaGeneralã a

Finanþelor PubliceHunedoara a decissã execute silitchiar un executorjudecãtoresc de laPetroºani, pentru arecupera sumelerestante la bugetulde stat.

Aflat în centrul unuiscandal generat decomisioanele extremde mari practicate,care îi îngroapã de-adreptul pe datornicii laapã, un executorjudecãtoresc dinPetroºani este execu-tat, la rândul sãu deoficialii DGFPS pentrudatoriile acumulate labugetul de stat. Estevorba despre BiroulExecutoruluiJudecãtoresc Cecilia –Camelia Rãducanu,care a acumulat debitede aproape 500.000de lei, potrivit dateloroficiale. Sumele acu-mulate o situeazã peCecilia Rãducanu întopul celor mai maridatornici din judeþulHunedoara pentrucare s-au pus deja înpracticã mãsurile

excepþionale de recu-perare a debitelor.

Cecilia Rãducanu afost acuzatã cã punebiruri aproapecãmãtãreºti asupradatornicilor pe care îiare de executat silit înnumele unor terþi ºi,tocmai din cauza aces-tor taxe extrem demari, conducereaApaServ Valea JiuluiSA a decis sã-ºi înfi-inþeze propriul biroude recuperare a cre-anþelor. Asta dupã cemai mulþi beneficiari aiserviciilor furnizoruluide apã s-au plâns cã,pentru câþiva lei dato-rie, suma pe care o aude achitat, împreunãcu comisioanele practi-cate de respectivulexecutor, îi aduce la

sapã de lemn. Lafinele anului trecut,directorul Apa ServValea Jiului SA, CostelAvram, declarã cã

existã cazuri în care,pentru o datorie de100 de lei, cetãþeanula plãtit la executor uncomision de 1.000 lei,

lucru inadmisibil dinpunctul acestuia devedere. “Anul trecutau venit lamine doibãtrâni de la Vulcancare, pentru 190 de leiau fost daþi în jude-catã. Când au venit lamine, deja oameniiplãtiserã 1200 de leicãtre executoruljudecãtoresc ºi încãmai aveau de platã.Nu pot sã asist pasiv lajaful pe care îl fac uniiexecutori numai dedragul de a seîmbogãþi ºi atunci amdecis cã cel mai bineeste sã avem noi

Biroul de RecuperareCredite”, a explicatCostel Avram motivulpentru care a înfiinþatnoul birou de recupe-rare a creditelor.

Pe de altã parte,chiar dacã tarifelepracticate sunt extermde mari, banii încasaþisub formã de comi-sioane nu au fost sufi-cienþi (ºi) pntru platadãrilorcãtre stat, aºa cãacum chiar executorulîn cauzã este, la rândulsãu, executat.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

O râpã de la Jieþ,sâmbure de ceartã

în satU n teren absolut neproductiv din

zona Jiet este sîmbure de ceartãîntre doi vecini ºi primãrie. Bucata depãmînt a fost folositã în comun de douãfamilii, pînã cînd a venit vorba deînchiriere de la primãrie.

“Vreau sã ne înþelegem cã vecinii, dar nu amcu cine. Terenul este în faþa casei, ºi a mele ºi alui, ºi putem sã plãtim amîndoi, dar vecinul nuvrea sã audã de aºa ceva, vorbeºte urît cu mine”,a spus localnica Maria Heljiu.

Din vorbã, amîndoi vecinii au spus cã vor plãtipentru pãmînt, dar la primãria s-a înregistrat osingurã cerere. “Acest teren neporductiv este orîpã care era un focar de infecþie pînã cîndvecinul doamnei a venit la primãrie ºi a ziscã îl curatã pentru cã era numai tufiºuri ºigunoi. Deci, domnul cu pricinã a venit laprimãrie împreunã cu doamna care reclamãºi le-am zis aºa: care curãþã terenul, îlînchiriazã. Singurul care a fãcut asta, a fost vecinul acestei doamne, care a ºidepus cererea de închiriere”, a afirmatToma Vargatu, secretar Primãria Petrila.

Acum, însã, cealaltã familie care areieºirea dinspre grajduri chiar în terenul cupricina, spun cã nu vrea decît înþelegere ºi

posibilitatea de a se folosi de pãmînt, contracost. Pentru ca acest lucru sã fie posibil, cei de la primãria Petrila au gãsit o soluþie:parcela sã fie scoasã la licitaþie. “Nu este niciunfel de problemã, le-am propus asta. Vom faceactele pentru scoaterea la licitaþie”, a maiafirmat secretarul primãriei Petrila.

Se pare cã aceastã soluþie convine familieiHeljiu, care reclama lipsa de înþelegere, astachiar dacã poate fi vorba de platã unei sume maimari de bani pentru chirie. “ Acolo am ieºirea dela grajd, am gãinile ºi vacile. Pur ºi simplu pe noine-a deranjat sã vinã altcineva sã ia partea aceeade teren, vrem sã o luãm noi. Dar, sîntem dispuºisã o ºi împãrþim cu vecinii, nu este niciun fel deprobleme. Oricum, venim la licitaþie, sîntem deacord cu asta. Plãtim cît trebuie”, a declarat ºiMaria Heljiu.

Conform reprezentanþilor primãriei Petrila,scoaterea la licitaþie a terenului se va face înaceste zile.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Tarifele cãmãtãreºti nu au fost de folos

Executor judecãtoresc, executat silit pentru datoriile cãtre stat

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Luaþi o decizie inspiratã ºi reuºiþisã rezolvaþi o problemã financia-rã importantã. Sunteþi hotãrât sãterminaþi o lucrare începutã maidemult ºi sã vã ocupaþi serios deafaceri. Este o zi favorabilãcomunicãrii cu rudele mai învârstã.

Dimineaþa luaþi o decizie care vãrãstoarnã toate planurile. S-arputea sã plecaþi într-o scurtãcãlãtorie în interes de familie.Puteþi avea succes pe plan finan-ciar, însã ar fi bine sã evitaþiorice fel de speculaþii.

Dimineaþa primiþi o sumã marede bani ºi aveþi posibilitatea sãporniþi o afacere. Comunicaþifoarte bine ºi aveþi o putere deconvingere care vã ajutã mult peplan social. Dacã intenþionaþi sãfaceþi schimbãri în casã, þineþicont ºi de ideile partenerului.

Aveþi ocazia sã luaþi o decizieimportantã în privinþa relaþiilorsentimentale. Dimineaþa sunteþifoarte ocupat, dar prietenii ºifamilia vã ajutã sã rezolvaþi toateproblemele. Vi se oferã ocaziasã obþineþi mici câºtiguri, însãevitaþi speculaþiile.

Sunteþi foarte bine dispus ºicolaboraþi bine cu partenerii deafaceri. Puteþi aborda cuîncredere activitãþi delicate peplan social. Dispuneþi de sufi-cientã energie pentru a face faþãtuturor responsabilitãþilor.Sunteþi foarte comunicativ.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nevoitsã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie îninteresul familiei. Este o zi bunãpentru comunicarea cu persoanemai tinere ºi pentru negocieri.Dupã-amiazã reuºiþi sã terminaþio lucrare importantã, în care aþiinvestit timp ºi bani.

Sunteþi foarte ocupat cu prob-lemele unei rude mai în vârstã.Pe plan social, traversaþi operioadã bunã ºi aveþi ocazia sãvã îndepliniþi visele. Puteþi aveareuºite remarcabile.

Este o zi favorabilã comunicãriiºi cãlãtoriilor scurte în interes deafaceri. Reuºiþi sã luaþi o decizieinspiratã în privinþa relaþiilor sen-timentale. Aveþi un spirit deiniþiativã deosebit, care vã garan-teazã succesul pe plan social.

Sunteþi comunicativ ºi convingã-tor ºi reuºiþi sã aplanaþi un con-flict apãrut în cercul dumneavoas-trã de prieteni. Dupã-amiazã,obþineþi un câºtig frumos dintr-oactivitate comercialã.

Vã hotãrâþi sã faceþi o investiþieprofitabilã pentru familie ºi tre-buie sã faceþi mai multe drumuriscurte. S-ar putea sã daþi pieptcu birocraþia, dar reuºiþi sã vãdescurcaþi.

Vã simþiþi foarte bine la o întâl-nire cu prietenii, unde vã faceþiremarcat prin talentul de orator.Fiþi cumpãtat la masã, pentru cãsunteþi predispus la problemedigestive. Relaþiile cu persoanaiubitã sunt foarte bune.

Dacã vi se propune o colaborare,nu ezitaþi. Aveþi toate ºansele sãcâºtigaþi bine. Dupã-amiazã luaþidecizia sã încheiaþi o tranzacþie.În curând se va dovedi cã aþi fostinspirat. Se pare cã norocul vãzâmbeºte.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 KILE te omoarã cu zile!10:30 Spectacol lansare grilã 11:25 Profesioniºtii... 12:20 Opinii fiscale12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:00 România, te iubesc! (r)11:00 Garda de corp (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Doctor Dolittle 3 (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Sunt spion22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Dragostea trece prinstomac 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Iubirea, bat-o vina14:30 Iubirea, bat-o vina 15:00 ªtirile Prima TV 15:30 Cu lumea-n cap (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Teleshopping 15:00 Specialiºti în sãnãtate(15:30 Apoi, apãru dragostea 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla14:30 Doctorul casei (r)15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Dincolo

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua -Dinamo11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua -Dinamo12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia15:00 Rezumat Spania16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Corona Braºov- Concordia Chiajna 19:15 Fotbal Club 19:30 Fotbal: Corona Braºov- Concordia Chiajna20:15 Fotbal Club

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 IComedy22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile, pentru Luni 3 Martie 2014,în oraºul:

- Petroºani între orele9:00 - 14:00. Zona afectatã: Cartier Aeroport ºizona industrialã Livezeni.Motivul restricþiei: Anulare

hidrant din zona Spãlãtoriei auto1,2,3 - Livezeni.

Azi se ia apa!

Drumul anevoios alobiectelor arheologicetrece ºi prin Laboratorulde restaurare-investigaþii,unde sunt cercetate dinpunct de vedere fizico-chimic, în vederea sta-bilirii deteriorãrilor,cauzelor, factorilor dedegradare ºi a metodolo-

giei de restaurare. Fragmentele care

alcãtuiesc vasul prezen-tat, provin dintr-olocuinþã descoperitã înurma cercetãrii preven-tive a sitului de la ªoimuº- “Teleghi”, în suprafaþatraversatã de autostradaA1. Restaurarea

fragmentelor a scos înevidenþã un vas de tipstrachinã, cu o vechimede peste 3500 de ani,aparþinând culturiiWietenberg, în faza III deevoluþie a acesteia.

Silueta elegantã aexponatului este confecþionatã din cera-micã finã, ornamentatãprin tehnica inciziei ºiîncrustaþiei, decorul geometric fiind pus în evidenþã prin umplerealiniilor cu pastã albã.

Povestea din spatele vitrinei

M uzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva propune vizitato-

rilor, începând cu data de 1 martie 2014,o nouã piesã în categoria „Exponatullunii”, piesã ce va putea fi admiratã înspaþiul special amenajat la intrarea înPalatul Magna Curia. Exponatul luniimartie aduce în atenþia publicului“povestea din spatele vitrinei”.


U n tânãr de20 de ani a

ajuns pe patul despital dupã ce s-aaccidentat la concursul extremde schi ºi snow-board derulat înMasivul Oslea dinMunþii Vâlcan.

Concurentul a fostcoborât din muntepânã la DN 66 A- înzona Câmpuºel dinUricani ºi de acoloparamedicii SMURD l-au dus cãtre unitatea medicalã.„Salvamontiºtii ºi

jandarmii montanicare asigurau ordinea publicã la un concursde schi ºi snowboard,desfãºurat în MasivulOslea, din MunþiiVâlcan, au acordat

sprijin unui concurentcare s-a accidentat.Tânãrul, în vârstã de20 ani, din municipiulHunedoara, s-a acci-dentat la genunchiulstâng în timp ce cobo-ra cu placa de snow-board. Salvamontiºtiiau imobilizat piciorultânãrului ºi l-aupregãtit pentru trans-port. Jandarmii mon-tani au solicitat sprijin

paramedicilor SMURDprin intermediul staþi-ilor de emisie-recepþiedin dotare, având învedere faptul cã înacea zonã nu estesemnal GSM.Jandarmii montani ºisalvamontiºtii l-autransportat pe tânãrulaccidentat, cu akia,pânã la cabana devânãtoare Câmpuºel

(situatã la DN 66 A),acþiune ce a durat maibine de o orã”, adeclarat NicolaeRãducu, purtãtor decuvânt IJJ Hunedoara.

Circa 100 de tineripasionaþi de schiextrem ori snowboardau luat parte la RedBull Oslea Hiride, singura competiþie de freeride de la noidin þarã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Liceenii, în probepentru Bacalaureat

L iceeni susþin ºi ei probe de simula-re a examenelor. Prima este pro-

gramatã luni ºi va fi testarea la Limbaºi Literatura Românã, iar în acest anelevii de clasa a XI-a vãd ºi ei cum staucu materia de examen.

SimulãrileBacalaureatului 2014încep azi cu simulareaexamenului de Limbaºi literaturã românã -proba scrisã. Testareava fi susþinutã de eleviiclaselor a XII-a, în licee, iarpentru prima datã ºi elevii dinclasele care nu sunt terminale, se supun unuiastfel de test. Elevii claselor a XI-a susþin pen-tru prima oarã o simulare a probelor de Bac.

Potrivit metodologiei, accesul liceenilor însãli este permis pânã la ora 8:30, iar simulareaîncepe la ora 9:00, când se deschid plicurilesigilate cu subiectul multiplicat. Timpul destinatrezolvãrii subiectelor la Limba ºi literaturãromânã este de 3 ore, iar elevii vor fisupravegheaþi de profesori de altã specialitate.

Primii care au intrat în focul probelor desimulare au fost elevii care terminã gimnaziul.Ei vor afla rezultatele obþinute pânã cel târziuîn data de 7 martie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Hunedorean accidentat în timpul competiþiei

C opiii,încadraþi în

sistemul educaþio-nal de la naºtere.La nivelul judeþu-lui Hunedoara seobservã în ultimiiani o scãdere anumãrului depreºcolari. Acestlucru se datoreazãºi faptului cã acestsector a trecut laînvãþãmântul primar.

”De doi ani de cândclasa pregãtitoare aplecat de la noi seobservã o scãdere anumãrului de copii,dar sã sperãm cã înviitorul apropiat o sãintre învãþãmântulantepreºcolar deºi noilegislativ îl avemimplementat dar stãmmai rãu cu dotãrile peacest nivel de vârstã”,a declarat GabrielaBerbeceanu, inspectorºcolar IªJ Hunedoara.

Noile reglementãriprevãd încadrareacopiilor la grãdiniþãîncã de la vârstãfoarte fragedã.

Singura condiþie esteca în aceste spaþii sãexiste infrastructuranecesarã, lucru denegãsit în prezent.

”Învãþãmântulantepreºcolar esteînvãþãmântul de lazero la trei ani pentrucã legea educaþieiprevede învãþãmântulpentru preºcolari careîncepe de la vârsta detrei ani. Se poatedesfãºura atât în creºecât ºi în grãdiniþe cucondiþia ca în acelegrãdiniþe sã existe atâtjucãriile specifice acestei vârste cât ºimobilierul, asistentulsocial”, a mai precizat

sursa citatã.

M ãsura de a-iinclude pe

cei mici înînvãþãmântulantepreºcolar vineîn ajutorulpãrinþilor

”Nu este vorba deînvãþãmânt în primulrând ci de îngrijire acopilului pe acest seg-ment de vârstã ºi estefoarte benefic ºi foartenecesar pentru faptulcã mãmicile se întorcmai repede la muncã,creºele noastre canumãr sunt foartepuþine ºi avem un ande zile neacoperitpentru cã creºele dacãgãsim loc numai de ladoi ani dar în celemaimulte cazuri nusunt locuri în creºe noiavem ºase creºe lanivel de judeþ”, a maiprecizat GabrielaBerbeceanu.

La nivelul judeþuluiHunedoara sunt doarºase creºe, iarînscrierea celor micidevine o adevãratãbãtãlie pentru pãrinþi.


Fãrã creºe, dar copii trimiºi lagrãdiniþã de la ZERO ani

CVJ NR. 563, LUNI 3 MARTIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 563, LUNI 3 MARTIE 2014