CVJ, Nr 430 Miercuri 14 august 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 430

Miercuri, 14 August 2013

Contrabandiºtiide þigãri

revin forþãD upã destructurarea

unei din cele mai marireþele de trafic de þigãri carea acþionat pe raza Vãii Jiului,de cãtre ofiþerii BCCOA Albaºi condamnarea capilorgrupãrii, piaþa de þigãrinetimbrate a fost desfiinþatã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

CJH are bani pentru

subvenþionareaapei, dar nu ºi

bazã legalã

S ocietatea de apã dinValea Jiului nu poate

subvenþiona, deocamdatã,preþul apei potabile. Anultrecut s-a luat în discuþieacordarea unei subvenþii de5 procente...


Strategia pentruComplexulEnergetic

Hunedoara,implementatãdin toamnã

C omplexul EnergeticHunedoara

va fi privatizat doar cu un investitor strategic ºi numaidupã ce va fi stabilit profilulacestuia


Otrava de pe marginea

drumului!M are atenþie de unde

cumpãraþi fructele depãdure ºi mai ales afinele. Înloc de delicioasele fructe, aþiputea sã vã treziþi cu o plantãextrem de toxicã, care vã poatepune viaþa în pericol dacã esteconsumatã în cantitãþi mari.


N edeia din Parâng, de ”La Troiþã”, care avea loc de Sfânta Maria Mare, a fost întreruptã timp de 70 deani fiind interzisã de comuniºti. A fost reînviatã în 2006 de Asociaþia Petro Aqua Petroºani, susþinutã de

liberali, prin implicarea activã a lui Daniel Surulescu, membru al Asociaþiei. Un momârlan în vârstã a plânsla reînnodarea tradiþiei... Acum vor plânge cã tradiþia a fost ucisã din nou prin neimplicarea celor care au preluat organizarea. Probabil vor plânge ºi liberalii... >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Ucigaºii de tradiþie:momârlanul va plânge dinnou la Troiþa din Parâng...

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 2013 Actualitate 3

D upã destruc-turarea unei

dintre cele maimari reþele de traficde þigãri care aacþionat pe razaVãii Jiului, de cãtreofiþerii BCCOAAlba ºi condamna-rea capilor grupãrii,piaþa de þigãrinetimbrate a fostdesfiinþatã.

Nu pentru mult timpînsã, iar alþi traficanþi auluat locul lãsat liber ºicâºtigã înzecit dintr-oafacere din care statulpierde. Aºa se face cãîn Piaþa CentralãPetroºani vânzãtorii deþigãri netimbrate miºunãca în zilele de glorie,este drept însã cã suntmult mai discreþi. Niciþigãrile nu mai sunt laacelaºi preþ chiar dacãsursele de aprovizionarenu le-au scumpit.Biºniþarii spun cã risculeste prea mare ºi pen-tru a se feri de poliþiºti

au cheltuieli. „Unii din-tre ei au angajaþi carestau de pazã, ºi-au luatstaþii de emisie recepþieºi se anunþã cum vãd unpoliþist sau o persoanãsuspectã. Nu mai staucu þigãrile la ei ºi auînchiriat tot felul de gar-soniere din zonã, garajesau alte spaþii. Toate

acestea costã ºi deaceea au scumpitþigãrile”, spun surse deîncredere. Chiar ºi aºanu duc lipsã de clienþipentru cã preþul pentruun pachet de þigãri decontrabandã este ºi cu4 lei mai mic faþã decele pentru care seplãtesc taxe.

„O peraþiunea ECO“

Exact în urmã cu unan de zile, în ValeaJiului era destructuratãcea mai mare reþea decontrabandiºti de þigãri.Ofiþerii de la CrimaOrganizatã Alba aureþinut zeci de persoanecare fãceau parte dingrupare, iar judecatã aufost trimise 35 de persoane. Þigãrile erau aduse ilegal dinUcraina, Serbia ºiRepublica Moldova.Prejudiciul estimat deanchetatori era de peste2,8 milioane de lei, înmãsura în care s-adescoperit cã un singurcontrabandist reuºea sãobþinã, într-un singuran, de pe urma þigãrilornetimbrate, un profitpeste 200.000 de lei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

A murit dupã cea cãzut de la

etajul 8. Un bãrbatdin Vulcan ºi-agãsit sfârºitulasearã, în faþablocului în carelocuia cu familia.

Luni, ceea ce laînceput pãrea a fi o ziplinã de bucurie, s-atransformat mai apoiîntr-o tragedie pentruo familie din Vulcan.Unul din membrii aces-teia, Csaba Nagy, unpensionar de la MinaParoºeni, în vârstã de48 de ani a cãzut de laultimul etaj al blocului

D5. Rudele ºicunoscuþii spun cã purºi simplu nu ºtiu cumde s-a întâmplat asta. “Eu astãzi am venit dinGermania cu soþiamea, iar el era cumna-tul meu. Am statîmpreunã la o bere, amrâs ºi am povestit, apoine-am despãrþit sãmergem fiecare acasãsã mâncãm. Nu ºtiu cea fost în capul lui,poate a bãut prea mult.În loc sã petrecem,acum ne pregãtim deînmormântare”, ne-adeclarat cumnatul victimei.

La faþa locului a sositatât un echipaj al

Ambulanþei, cât ºi unulSMURD, iar resus-citãrile au durat maibine de 40 de minute.Decesul s-a consemnatîn jurul orei 19 :40.Bãrbatul a suferit multiple leziuni, iar lasosirea echipajelor desalvare era în stop cardio-respirator. Deºila începutul cercetãrilorse vorbea inclusiv deipoteza sinuciderii, încele din urmã, poliþiºtiiau emis concluzia finalãa celor întâmplate. “În

urma cercetãrilor lafaþa locului, am stabilitcã este vorba de unaccident nefericit, bãrbatul a alunecat depe pervaz”, a afirmatinspectorul principalIosif Arcana de PoliþiaMunicipiului Vulcan.

Din pãcate, acum,rudele ºi prietenii tre-buie sã se pregãteascãde înmormântare.Bãrbatul era cãsãtorit ºiavea doi copii.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Deþinutul evadat de laBârcea Mare, cãutat cucâini special antrenaþi

U n deþinut de la Penitenciarul BârceaMare a evadat în cursul zilei de luni

în timp ce se afla la cules de afine.

Alertã în tot judeþul. Luni, în jurul orei 12, un deþinut de la Penitenciarul Bârcea Mare a evadat în timp ce se afla la muncã, în afaraînchisorii. Acesta era la cules de afine în zonaOrãºtie, localitatea Beriu, pe domeniul uneifirme care are contract de prestãri serviciiîncheiat cu penitenciarul.

Evadatul senumeºte StanSandu Ioan, arevârsta de 21 deani ºi a fostînchis pentrufurt calificat, cuo pedeapsã depatru ani ºinouã luni.

În momentulsemnalãrii dispariþiei, la ora13, 45, el eraîmbrãcat cu untricou deculoare crem ºi blugi albaºtri. Forþele impresion-ante de ordine s-au organizat în echipe decãutare, iar pe raza întregului judeþ s-au formatfiltre.

“Cãutãrile continuã ca ºi pânã acum, deluni, de când a evadat. De dimineaþã am avutinformaþii cã ar fi fost în garã, apoi cã s-ar fiîndreptat cãtre piaþã. Am dus ºi un câine specialantrenat pe teren care sã-i ia urma. Oricum , elcunoaºte Deva foarte bine ºi este puþin maicomplicat. Este alertã în tot judeþul, iar la rude,în localitatea Lãpugiu de Jos de unde este el,avem post permanent”, ne-a declarat FlorinBerar, purtãtor de cuvânt la PenitenciariulBârcea Mare.

Tot din spusele reprezentanþilor închisorii,tânãrul nu ar fi unul violent, pentru cã altfel nu is-ar fi îngãduit sã iasã la muncã în afara unitãþii.Pânã la închiderea ediþiei de ieri, evadatul nufusese încã prins.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

A cãzut de la etajul 8 ºi a murit

Contrabandiºtii de þigãrirevin forþã

S -a visat de micRobin Hood ºi

dupã douã deceniide muncã a ajunscel mai bun þintaºal lumii. DanielCãlin locuieºte înAninoasa, e unpompier modest, acãrui lecþie de viaþãpoate fi oricând trecutã în manuale,dupã ce trei ani larând a luat doaraur la mondiale.

A avut ºansa, dupãcum spune el, sã steaîn Aninoasa, oraºul cucei mai buni arcaºiromâni. A colindatpãdurile în copilãrie ºia început cu sãgeþi delemn ºi arcuri de copii,iar acum a ajuns pecea mai înaltã treaptãa unui podium mondi-al. Daniel Cãlin are unpalmares de invidiat ºia uitat de mult timpnumãrul medaliilor.Acum s-a întorscâºtigãtor din cea maigrea competiþie a vieþiisale, cea din Irlanda deNord, dar pentru cã afost favorit, s-a luptatcot la cot cu un chinezºi un indian. Pânã laurmã i-a dovedit.

„Am participat laCampionatul Mondialal Poliþiºtilor ºiPompierilor din Irlandade Nord, unde am luatdouã medalii de aur ºiuna de argint. La NewYork acum doi ani amcucerit aceleaºi medaliiºi anul acesta a trebuitsã îmi apãr titlutile”, apovestit Daniel Cãlinmedaliat cu aur.

Nu i-a fost uºor, maiales cã principalii sãi

contracandidaþi seantreneazã mult maimulte ore decât el,care e pompier, adicãlucreazã 24 de ore ºiapoi trei zile e liber –zile în care se antre-neazã câteva ore. Cutoate astea, chiar dacãrecunoaºte cã i-a fostgreu, cã au fostmomente în competiþiecând credea cã va lua„mãcar bronz”, a ajunsdin nou primul. „De laan la an competiþia emai grea. Anul acestaa fost mai greu ca laNew York, au fostsportivi mult mai buniºi mult mai pregãtiþi,datoritã antrena-mentelor pe care lefac. Dar datoritãantrenorului meu,

Viorel Hãbian, amreuºit sã câºtig”, spuneDaniel.

În viaþa de zi cu zi e

pompier. Luptã cufocul ºi ºefii sãi suntmândri de el. Niciacum nu înþeleg cumde ce se încãpãþâneazãsã rãmânã aici, acasã,pentru cã perfor-manþele lui l-ar puteaduce oriunde în lume.E,însã,stãla Aninoasaºi e pompier laPetroºani. „Pentrudetaºamentul de laPetroºani înseamnã unlucru bun, cu atât maimult cu cât el îºi manifestã dorinþa sãrãmânã în continuarela Petroºani, când arputea sã facã parte din

echipa InspectoratuluiGneral ºi sã se mute laBucureºti. ªi anul acesta a venit cu douãmedalii de aur ºi unade argint ºi pentru noie un lucru extraordi-nar”, spune ºeful sãuRãzvan Stancu, locþiitor al ºefuluiDetaºamentului dePompieri.

La el totul a pornitdin joacã, cu un lemndin pãdure, arcuit ºialtul ascuþit. A tras deatunci mii de sãgeþi, iarmunca de 20 de ani l-adus pe podium ºi nuoriunde, ci pe primapoziþie mondialã.„Bineînþeles cã a por-nit din joacã cu un arcde lemn din pãdure, caºi copiii. Dupã aceeaa început sã îmiplacã, sã vãd cãam talent. O viaþãîntreagã m-ampregãtit ca sãajung cât mai sus.Aveam 12 ani cândm-am jucat acasã cuun arc ºi apoi am avutºansa sã merg la

Clubul de tir cu arculdin Aninoasa”, afirmãDaniel.

ªi clubul are opoveste frumoasã ºidacã nu ar fi fost cândva un localnic caresã câºtige la loto, iarîntreg câºtigul sã-linvesteascã la arcaºi,poate cã nu vorbeamde aceste performanþe.

Acum Daniel e mân-dru de performanþa sa,dar recunoaºte cã s-aluptat cu oameni multmai antrenaþi ca el ºicã rãsplata nu e pemãsura rezultatelorsale. Ar vrea ºi el un

arc mai bun, sãgeþiperformante, dar ca înorice sport, în afarã de

fotbal, rãsplata pentruperformanþã nu preaexistã.

„Costã foarte mult, daram sprijinulInspectoratului ºi astam-a ajutat foarte mult.Sãgeþile pe care leaveam erau din 2011,

de la New York ºi amtras cu ele 3 ani, acums-au deteriorat, dardatoritã lor am avutperformanþe. Dinpãcate sportul înRomânia nu prea e

recompensat, doar fotbalul ºi cam atât”,spune cu regret campionul mondial la

tir cu arcul. Daniel e mulþu-

mit cã a urcatsteagul Românieicel mai sus, cã epompier laPetroºani, cã stã

în oraºul aproapefalimentar Aninoasa

ºi þinteºte spre cel maiînalt podium de la LosAngeles din 2014.Este favoritul concursu-lui de acolo ºi promitecã o sã îºi aperemedaliile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 20134 Actualitate

Þintaºul lumii e din Aninoasa

INVITAT:Victor Tiberiu STOICA

primarul comunei Pui


F ructele depãdure, vân-

zare slabã. comer-cianþii fructelor depãdure dinPetroºani se plângde faptul cã nu auvânzare, asta deºispun ei cã preþurilesunt destul de accesibile tuturorbuzunarelor.

Mai mult, negustoriispun cã oamenii nu iauîn considerare muncadepusã pentruculegerea fructelor dinpãduri.

”Afinele le vând cu10 lei, dar mai ºi negociez. Oameniisunt sãraci, nu au bani.?i dacã am cere 5 leitot li s-ar pãrea mult,dar ei nu se gândesccât muncim noi pânã

le adunãm, pe undemergem dupã ele ºitrebuie sã le ºicurãþãm”, a spus unudin comercianþi.

Pentru a-ºi vinde

marfa, precupeþii apeleazã ºi la parteacurativã a fructelor depãdure. Cãtina sau ginsengul românescpoate fi consideratã o

delicatesã date fiindpreþurile de vânzare.20-25 de lei kilogra-mul, atâta cer comer-cianþii pentru acestfruct cu multiple

remedii terapeutice.”Cãtina e 25 de lei

kilogramul, dar efoarte bunã pentrusãnãtate. conþine ceamai mare cantitate devitamina C, mai multdecât mãceºul ºi dezece ori mai mult decâtcitricele. Catina poatefi ºi cel mai bun vaccinantigripal”, spune unalt comerciant.

Mai mult, bãrbatulspune cã de cãtinãsunt interesaþi în principal nemþii carecumpãrã kilogrameîntregi.

”Cantitãþi mari decãtinã le vând la ger-mani. Am o colaborareveche cu ei ºi în fiecarean le trimit zeci dekilograme. Strãiniiapreciazã fructelenoastre”, mai spuneomul.

Catina este unarbust fructifer alecãrui beneficii secunosc încã din anti-chitate. Se pare cã arfi originarã din Asia deSud, iar chinezii ofolosesc de peste2.000 de ani în medicina tradiþionalã.

În România, catinacreºte în mod sãlbaticîn zona subcarpaticãdin Moldova ºiMuntenia, din bazinulªiretului ºi pânã la Olt.

Fructul de catinaconþine vitamina A, C,

complexul B, E, P, K,F ºi microelementeprecum fosfor, potasiu,magneziu, calciu, fier ºisodiu. Catina estebogatã ºi în beta-caroten (mai multdecât conþine morco-vul), dar ºi pectine,zaharuri, aminoaciziesenþiali ºi acizi graºiesenþiali.

Fructele de catina serecolteazã din augustpânã la sfârºitul luioctombrie. Catina subformã de ulei (uleiul decatina) este benefic înafecþiuni precumulcerul gastric ºi duode-nal, diaree, reumatism,afecþiuni neuroen-docrinologice, circulatorii ºihepatice. El mai estefolosit ºi în alcoolism,stres, astenie, anemie,coronariene, hiperten-siune, gingivite. Unefect demn de luat înseama îl are ºi asupradepresiilor, boliiParkinson, tumorilor,adenoamelor, afecþiu-nilor bucale, faringitei,rãguºelii, gripei, rãcelii,intoxicaþiilor ºileucemiei.

Catina este consi-deratã un bun antiin-flamator, cicatrizant,antibiotic, astringent,anticancerigen. Ea este indicatã ºipentru tratarea afecþiunilor ficatului,splinei ºi rinichilor.

Monika BACIUMonika BACIU

M are atenþie de undecumpãraþi fructele de

pãdure ºi mai ales afinele.În loc de delicioasele fructe,aþi putea sã vã treziþi cu oplantã extrem de toxicã,care vã poate pune viaþa înpericol dacã este consumatãîn cantitãþi mari.

Pieþele din Valea Jiului, dar ºimarginile Drumului Naþional66, Petroºani – Simeria, suntpline de vânzãtori de fructe depãdure. Afinele din gãleþi,proaspãt culese, le fac cu ochiulcelor ce tranziteazã DN 66, maiales cã de multe ori ºi preþuleste îmbietor. Ca sã îºi vândãrepede marfa, uºor perisabilã,vânzãtorii de afine le dau lapreþuri mai mici, dar uneoriafinele ar putea fi înlocuite cu oplantã extrem de toxicã, dacãeste consumatã în cantitãþimari. Este vorba de bobiþe de

boz (sau boziu), care pot ficulese din boscheþii de pe marginea drumului.

Le deosebiþi dupã gust!Inspectorii de la protecþia consuma-toruluiatrag

atenþia asupra acestui aspect ºisunt în alertã, iar în þarã s-auaplicat deja ºi amenzi usturãtoare pentru aceastãescrocherie.

Dacã nu le culegeþi personalcel mai indicat este sãcumpãraþi afinele din piaþã,acolo unde controalele suntmult mai riguroase, pentru cã înjoc este, pânã la urmã, sãnã-tatea dumneavoastrã. Bozul

este înrudit cu socul, creºtechiar ºi pe marginea drumurilor,are frunzele alungite, penate,iar fructele sunt aproape la felca afinele, doar cã puþin maiînchise la culoare bãtând înspre

roºu închis. Puteþi sã ledeosebiþi dupã gust, diferitde cel al afinelor, chiar

uºor neplãcut. De altfel ºifrunzele emanã un mirosneplãcut când sunt frecateîntre degete. Fructele serecolteazã în august-sep-tembrie. Bozul este un bun

diuretic ºi se foloseºte cu rezultate foarte bune contraobezitãþii, dar, în cantitãþi marieste toxic!

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cãtina din Valea Jiului, vândutã nemþilor

Otrava de pe marginea drumului!

J udeþul Hunedoararãmâne unul de

asistaþi sociali, unde aufost atrase cele maimari sume din mediulurban.

Datele oficiale aratã cãsumele plãtite pentru întregprogramul de acordare avenitului minim garantat, cu tot ce include acesta - ajutorul social, contribuþiipentru asigurãrile de sãnãtateºi asigurarea obligatorie alocuinþelor - au fost de136,583 milioane lei înprimul trimestru al acestuian, mai mari cu 28,803 milioane lei (26,7%) decât înperioada similarã a anului

trecut. Potrivit statisticilor

Ministerului Muncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice, valoa-rea medie lunarã calculatã lanivel naþional a ajutoruluisocial acordat în trimestrul I

al acestui an a fost de 194,2lei/familie beneficiarã,respectiv 78,1 lei/persoanãdintr-o familie beneficiarã. Înprimele trei luni au fostplãtite în medie 219.002 ajutoare, mai mult cu22.502 ajutoare (11,5%)

comparativ cu trimestrul I alanului trecut. Dacã în mediulrural judeþul Hunedoara nuse aflã pe primele locuri, înschimb, în mediul urban,suntem chiar pe prima poziþie în ceea ce priveºteponderea ajutoarelor atrase,cu un procent de 58,9%).Ministerul Muncii mai aratãcã dimensiunea medie esti-matã a familiei beneficiare întrimestrul I 2013 a fost de2,49 persoane/familie, fiinduºor mai mare decât cea dintrimestrul I 2012, în care valoarea a fost de 2,46 per-soane/familie. Din totalul de218.471 ajutoare transmisespre platã, 83.715 s-auadresat persoanelor singure.Ponderea acestora în total afost de 38,3%, mai micãdecât în aceeaºi perioadã dinanul anterior, în care valoa-rea a fost de 38,9%. De asemena, pondereafamiliilor formate din patrusau mai multe persoane întotal familii beneficiare a fostde 27% la nivel naþional. ªi sumele plãtite sunt maimari. Astfel, în primultrimestru s-au alocat peste127,601 milioane lei, maimult cu 25,536 milioane leidecât cea din trimestrul I2012, datoritã creºteriinumãrului de familii benefi-ciare. De asemenea, a avutloc o creºtere a sumelormedii lunare plãtite/familiebeneficiarã, de la 173,1 lei la194,2 lei. Pentru contribuþiade asigurãri sociale de sãnã-

tate pentru persoanele beneficiare de venit minimgarantat în trimestrul I 2013au fost cheltuiþi 8,869 mili-oane lei, cu 3,25 milioane lei mai mult decât în anulanterior, fiind înregistratã, deasemenea, ºi o creºtereînsemnatã a numãrului debeneficiari, cu 18,2%.

P rogram pentrucombaterea sãrãciei

Pentru plata asigurãriiobligatorii a locuinþelorîmpotriva cutremurelor,alunecãrilor de teren, inun-daþiilor, în perioada ianuarie-martie 2013 s-au cheltuit112.173 lei pentru 2.202familii beneficiare de venitminim garantat. Familiile beneficiare de venitminim garantat pot primi ajutoare pentru acoperireaunei pãrþi din cheltuielile deînmormântare, acordat decãtre autoritãþile publicelocale. În trimestrul I 2013 s-au acordat 584 ajutoare deînmormântare, sumele plãtitefiind de 343.844 lei. Venitulminim garantat (VMG), esteunul dintre cele mai impor-tante programe de promovarea incluziunii sociale ºi de com-batere a sãrãciei. Valoarea ajutorului social lunar se calculeazã ca diferenþã întrenivelul venitului minim garan-tat prevãzut de lege ºi venitulnet lunar al familiei sau al persoanei singure.


Aþi simþit? Cicã s-a ieftinit

mâncarea!T oate canalele de informare aratã

raportul INS cã s-a ieftinit mâncarea, dar realitatea aratã cã ieftinirea este de râsu-plânsu ºi cãmãrfurile nealimentare ºi serviciilesunt mai scumpe.

De la teorie la practicã, e cale lungã.Aºa stau lucrurile ºi cu statisticile, care suntorientative, aratã o direcþie nu realitateafapticã. Luni, Institutul Naþional deStatisticã a anunþat cã în luna iulie preþurilela alimente a scãzut frumuºel comparativ culuna precedentã ºi asta pentru cã în confor-mitate cu raportul INS luna iulie ne-a aduso scãdere lunarã a ratei infaþiei de 0,34%.Rata anualã a inflaþiei a ajuns 4,41%.

Raportul spune cã preþurile mãrfuriloralimentare au scãzut cu 1,6%, în timp cepreþurile mãrfurilor nealimentare ºi tarifeleserviciilor au crescut cu 0,5% ºi respectivcu 0,3%.

Cele mai spectaculoase scãderi depreþuri au avut loc la legume ºi conserve delegume - 11,4%. Fructele proaspete auînregistrat ieftiniri de aproape 10%, iarcartofii s-au ieftinit chiar cu aproape 12%într-o singurã lunã, arartã statistica.

Preþurile de consum nu au mai scãzutdin iunie 2012, când au consemnat odiminuare de 0,04% faþã de luna ante-rioarã, iar rata anualã a inflaþiei nu a maifost la un nivel atât de scãzut din august2012, când s-a situat la 3,88%. În noiembrie 2012, rata anualã a inflaþiei s-a situat la un nivel apropiat, dar uºor mai ridicat, de 4,56%.

Pe verificate, la o sacosã de cumpãrã-turi, adicã legume, fructe, cartofi ameconomisit 0,65 lei, comparativ cu aceeaºicantitate cumpãratã, conform bonului decasã din 29 iunie 2013, rãmas, sprenorocul documentãrii noastre, într-o sacosã

de plastic. Doar cã de atunci am mai plãtitºi cãteva servicii care au sãrit cu vreo 7 leipeste cele din luna iunie.

Una peste alta, viaþa e tot scumpã. Sausalariile sunt mici???

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU


Sãracii din judeþul Hunedoara, cu mâna întinsã la „pomenile” statului

Monika BACIU

”În bugetulConsiliului Judeþeansunt prinºi bani pen-tru subvenþionarea cu5% cum a promispreºedinteleConsiliului Judeþean.Banii existã dar încã

nu am dat de uncadru legal prin caresã putem face acestlucru. Am avut dis-cuþii ºi cu preºedin-tele ºi dacã absoluttoþi operatorii dinRomânia au mãritpreþul apei cu10%,SC ApaServ

Valea Jiului este sin-gura din þara care nua mãrit preþul apeicu nici mãcar un leu.Funcþionãm pe cri-terii economice ºi înanul 2013 tariful laapã în Valea Jiuluinu va fi mãrit”, adeclarat directorulSC ApaServ ValeaJiului, Costel Avram.

Dacã va fi identifi-catã o bazã legalãpentru subvenþionareapreþului la apa pota-bilã, de aceste regle-mentãri vor beneficiapersoanele din cate-goriile defavorizate.

”Existã pe margin-ea Ordonanþei 41care a existat în

Valea Jiului ºiîn care a maifost odatãsubvenþionatpreþul la apã.De acei 5%beneficiaufamilile careaveau venitullunar demaxim 1000de lei pelunã. Ei nuau plãtit apãdar având învedere cãanul trecutam fãcutîmpreunã cu primãriamunicipiuluiPetroºanibranºamente individ-uale, cei care nu

plãtesc apa nu auapã”, a declarat sursacitatã.

În momentul de faþãmetrul cub de apãpotabilã este printre

cele mai ieftine dinþarã. Mai mult,reprezentanþii soci-etãþii de apã spun cãnu vor mãri preþulapei.

MaximilianGÂNJU

Intervenþiile, extremde costisitoare, au fostnecesare pentru astopa din pierderilecare ar fi provocat opagubã ºi mai mareregiei, iar pentru com-pensarea ei ar fi trebuitluate mãsuri care sãducã ºi lacreºterea preþu-lui pentrumetrul cub deapã. Conformcentralizãriifãcute de con-ducerea soci-etãþii, pentruscãdereapierderilor deapã au fostnecesare 1700de intervenþii deurgenþã lare?elele apã, iarcosturile acesto-

ra se ridicã la valoarea992.413,97 lei. Înceea ce priveºte inter-venþiile la defecþiunilede pe reþeaua decanalizare, Apa Serv acheltuit într-un an dezile peste 623 de miide lei la cele 1.550 desolicitãri. Pierderile depe reþele sunt în con-tinuare ridicate ºi

reprezintã estimativcirca 40 la sutã dinproducþia operatoruluirecunoaºte directorulsocietãþii, CostelAvram. Din acestmotiv, reabilitareareþelelor este absolutnecesarã, iar dupãimplementarea proiec-tului european câºtigatde societate, pierderilevor fi reduse semnifica-tiv. „Zero pierderi nuse va putea niciodatãsã avem, însã acesteavor fi reduse foartemult. Deja am reduspierderile într-un pro-cent foarte mare, erauchiar ºi de 70 la sutã

în trecut. Dupãfinalizarea celor douãproiecte europene pecare le avem în deru-lare ne vom apropiade þinta stabilitã, adicãde pierderi nesemni-ficative. Acest lucru seva simþi imediat chiarºi în buzunarul con-sumatorului”, a maideclarat directorul gen-eral al SC Apa Serv,Costel Avram.Operatorul de apãrece ºi canalizare dinValea Jiului are douãproiecte cu finanþarenerambursabilã, primulcu o valoare totalã de40 de milioane deeuro iar cel de-aldoilea în valoare de 89de milioane de euro.


Pierderile încã sunt o problemã pentru Apa Serv

O peratorul de apã ºi canal dinlocalitãþile Vãii Jiului a chel-

tuit într-un an de zile peste 1,6 milioane de lei cu intervenþiile pen-tru reparaþii la defecþiunile apãrutepe reþelele de distribuþie a apeipotabile dar ºi la canalizare.

CJH are bani pentru subvenþionarea apei, dar nu ºi bazã legalã

S ocietatea de apã din ValeaJiului nu poate subvenþiona,

deocamdatã, preþul apei potabile.Anul trecut s-a luat în discuþie acor-darea unei subvenþii de 5 procentela facturile de la apa potabilã pen-tru persoanele din categoriile vul-nerabile. Bani existã în bugetulConsiliului Judeþean Hunedoara,însã nu existã o bazã legalã.

Cu circa 70 de ani înurmã, lângã Cãsuþa dinPoveºti, din Parâng existao piatrã/piedestal pe careera amplasatã o cruce.Imre Szuhanek, preºedin-tele Asociaþiei Petro AquaPetroºani, povesteºte cãîncã de pe vremea cândera copil exista acea cruce,aproape putrezitã, ºi ºtia cãacolo se adunau oameniilocului de dincolo ºi de dincoace de munte, lanedeia Sfintei Marii. Toatãlumea cunoºtea locul dupãdenumirea ”La Troiþã”.

Dar cum perioada comunistã nu agrea astfelde manifestãri, dedicate saucu ocazia unei sãrbãtorireligioase, în acest caz unadintre cele mai însemnate –Sfânta Maria Mare,Adormirea Maicii Domnului– manifestarea a fostinterzisã, iar troiþa lãsatã înparaginã vreo 60 de ani.

În anul 2006, DanielSurulescu, fostul director alCompaniei Naþionale aHuilei, membru alAsociaþiei Petro Aqua ºimembru PNL a povestitcolegilor ecologiºti întâm-plãri de pe vremea cândtatãl sãu vorbea despreTroiþa din Parâng, despreimportanþa unei tradiþii careînfrumuseþa viaþa ºi uneaoameni, despre credinþã ºiînãlþare spiritualã.

P etro Aqua, liberalii

ºi lacrima momârlanului

Aºa s-a nãscut ideeareînvierii... Terenul a fostconcesionat de Petro Aqua,6 mp, de la PrimãriaPetroºani, troiþa a fostcomandatã de DanielSurulescu meºterilor dinMaramureº ºi a fost mon-

tatã cu ajutorul SalvamontPetroºani, la pilonul 17 altelescaunului din Parâng,povesteºte vicepreºedinteleAsociaþiei Petro Aqua,Ovidiu Rizopol.

Primele trei ediþii au fostorganizate de Petro Aqua,cu susþinerea amplã a liberalilor, Troiþa SfinteiMarii a adunat în jurul eialþi ºi alþi oameni, darnumele PNL-ului a fost aso-ciat cu aceastã manifestare,fiind cunoscutã ca nedeieliberalã datoritã implicãriimembrilor acestuia care auluat legãtura cu toþi lideriimomârlanilor de dincoaceºi de dincolo de munte, dis-pre Petrila, cu pãrintele

Jura ºi cu alþi oameniiubitori de tradiþie, iar rezultatele au fost remarca-bile. S-au alãturat cabanieriidin Parâng constituiþi înAsociaþia Mândra, apoi s-au alãturat ºi ediliiPetroºaniului, PrimãriaPetroºani sprijinind mani-festarea, bucuroasã cãParângul prinde viaþã prinasemenea iniþiative, ºi ande an Nedeia Troiþei acãpãtat amploare, unind în

simþire ºi tradiþie Petrila ºiPetroºaniul, ceea ce nueste lucru puþin. ªi astadoar prin efortul de mobilizare ºi organizare. La prima ediþie, momâr-lanii noºtri, cei care au trãitistoria locului, au plâns lapropriu copleºiþi de emoþieºi de amintiri...

ªi pentru cã teritoriul dinParâng este casa cabanie-rilor, Asociaþia Mândra apreluat organizarea Nedeii.Mai bine n-o fãcea! Anulacesta multã lume s-apregãtit sã urce în Parângde Sfânta Maria Mare, iarmomârlanii abia ºteptauaceastã zi...

M ai rãi decâtcomuniºtii...

Dar anul acesta, organi-zatorii au omorât tradiþia,din nou, mai rãu de cum aufãcut-o comuniºtii. Mãcar eiaveau motive de... doc-trinã, erau atei, nu credeauîn Dumnezeu, în Isus ºiMaica Lui... ªi fãrã sã segândeascã la faptul cã Isusnu a avut nici un ban, dar aschimbat o lume, cei de la

Asociaþia Mândra ºi-aumotivat gestul de a nuorganiza anul acestaNedeia de la Troiþã dinlipsã de bani.

Atunci când nu-þi pasãde efectul avut în rândulpopulaþiei, când îþi faci par-tidul de râs – preºedinteleAsociaþiei Mândra Parâng,Gabriela Golgoþiu, este defacturã liberalã – înseamnãcã nu ai ce cãuta în funcþii,fie ele ºi ale unor privaþi,care implicã viaþa comu-nitãþii în care trãieºti pentrucã o dai peste cap, îi omorisperanþe, bucurii ºi îi aducitristeþe în sfântã zi de sãr-bãtoare. Dupã doar 7 ani,o tradiþie se vrea omorâtãdin indolenþã sau neºtiinþã.Se spune cã atunci când nupoþi, trebuie sã ceri ajutorul.

A fost invocatã printrealtele ºi lipsa unui drum,sau posibilitatea catelescaunul sã nufuncþioneze. Întrebãm: lamanifestarea care a avutloc pe muntele Tuliºa-Uricani, a existat un drumamenajat special, a existattelescaun? NU! ªi mani-festarea a fost o reuºitã!Era suficientã o invitaþie, de

dat un anunþ ºi câteva telefoane, ºi totul venea dela sine.

Î ncredereanecondiþionatã –

palmã pe obrazul PNL

Întrebaþi rând pe rând,liderii PNL au spus cã s-aubazat pe Asociaþia MândraParâng, pentru cã era treaba lor. Preºedinta PNLPetroºani, Dorina Niþã, ne-a declarat cã doamnaGolgoþiu, preºedintarespectivei Asociaþii, a fostla partid ºi a dorit sã ialegãtura cu preºedintelejudeþean al PNL, MirceaIoan Moloþ, fiind vorba dedrumul de acces spreParâng, dar nu a solicitatalt sprijin.

Coordonatorul PNL peValea Jiului, Costel Avram,aflat la tratament, adeclarat telefonic cã regretãprofund cã nu s-a implicatîn aceastã acþiune ºi nu afãcut-o considerând cã nueste de bun simþ sã se bagepeste colegii care aumuncit pânã acum pentruorganizarea Nedeii de laTroiþa Parâng. Acesta aprecizat cã pe viitor nu vamai acorda credit totalcelor care ºi-au asumatresponsabilitãþi, în sensul cãva fi vigilent ºi se va asiguracã fiecare îºi face datoriade OM în primul rând ºiapoi de liberal.

Nici nu mai conteazãmotivele, oricât de serioasesau de puerile ar fi aces-tea... Fapta spune multe!Poate o combate cinevadoar cu omenie ºi impli-care...

Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 20138 Actualitate Actualitate 9

Concertreligios

la VulcanM unicipalitatea

Vulcan organizeazã joi, deAdormirea MaiciiDomnului, un concertde muzicã religioasãdar ºi recital de poezie.

Profitând de faptul cãziua de 15 august esteliberã ºi de sãrbãtoarecreºtineascã (AdormireaMaicii Domnului), aleºiidin municipiul Vulcan s-au

gândit sã organizeze uneveniment religios în aerliber într-un parc din loca-litate. La spectacolul demuzicã religioasã susþinutîn aer liber, la care ediliiaºteaptã cât mai mulþilocalnici, vor cânta maimulte coruri ºi grupurivocale ale celor trei cultereligioase predominantedin localitate, respectivortodox, catolic ºi protes-tant. Totodatã vor fi ºimomente de poeziecreºtinã cu versuri închi-nate Fecioarei Maria,spun reprezentanþii muni-cipalitãþii. Evenimentulreligios este programat sãînceapã de la ora 13.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

Ucigaºii de tradiþie: momârlanul va plânge din nou la Troiþa din Parâng...

N edeia din Parâng, de ”La Troiþã”, care avea loc de Sfânta Maria Mare, afost întreruptã timp de 70 de ani fiind interzisã de comuniºti. A fost

reînviatã în 2006 de Asociaþia Petro Aqua Petroºani, susþinutã de liberali,prin implicarea activã a lui Daniel Surulescu, membru al Asociaþiei. Unmomârlan în vârstã a plâns la reînnodarea tradiþiei... Acum vor plânge cãtradiþia a fost ucisã din nou prin neimplicarea celor care au preluat organi-zarea. Probabil vor plânge ºi liberalii...

Cu o producþie medie de 3.600 de kilograme lahectar, recolta de grâu dinacest an din judeþulHunedoara, a înregistratcreºteri cu 30% faþã de ceaa anului trecut. “Spredeosebire de anul trecut,acum stãm mult mai bine.Producþia medie de cereale

a crescut cu aproximativ900 de kg la hectar”, adeclarat Ioan Furcã, directorexecutiv Direcþia pentruAgriculturã Hunedoara

Acest lucru se datoreazãîn primul rând condiþiilormeteo favorabile, dar ºi aspecialiºtilor care au respec-tat tehnologiile exact ca la

carte, iar mulþi dintre ei auobþinut recoltã ºi de 5.000de kilograme la hectar.

“Marea dificultate estepreluarea producþiei. Înjudeþ ºi în þarã lipsesc cen-

trele de preluare, producã-torii fiind nevoiþi sã vândãproducþia la preþul la careau ofertã ºi care nu dedepãºeºte 60-65 de bani pe kg ”, a mai afirmat IoanFurcã.

ªi producþia de orz a fostbunã în acest an. În medie3.120 de kilograme la hectar de pe cele 349 de

hectare cultivate, iar pro-ducþia medie la orzoaicã deprimãvarã a fost de 2.350de kilograme la hectar, depe cele 1.049 de hectarecultivate. De asemenea, aufost recoltate 468 dehectare de ovãz cu o pro-ducþie medie de 2.213 dekilograme la hectar.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

D upã aprecierea deacum douã zile a

leului, influenþatã devânzãrile de valutã alecelor care au cumpãrattitluri de statromâneºti, ieri acesta aavut o ºedinþã liniºtitã.

Luni, Finanþele au plasatobligaþiuni cu scadenþa latrei ani, în valoare de 300milioane lei, la o dobândãde 4,23% pe an, mai joscu circa o jumãtate depunct procentual faþã delicitaþia precedentã.Scãderea dobânzii s-adatorat cererii foarte mari,de circa 1,8 miliarde lei.De la începutul anuluiTrezorerie s-a împrumutatcu 29,5 miliarde de lei, cu1,42 miliarde de euro ºi1,5 miliarde de dolari.

Cursul euro a stagnat la4,4250 lei, iar piaþa s-adeschis în jurul pragului de4,41 lei, faþã 4,4130 –4,4160 lei, la închidereade luni. Treptat, euro arevenit peste pragul de4,42 lei, pentru a urcapânã la 4,4270 lei. La ora14:00 cotaþiile erau de4,4220 – 4,4250 lei.

Cursul dolarului ameri-can a coborât de la 3,3292la 3,3243 lei, iar cel fran-cului elveþian de la 3,5908la 3,5843 lei.

Pânã la finele lui augusteste de aºteptat ca euro sãse menþinã în culoarul 4,40– 4,45 lei. În cazul în care,începând cu septembrie,Rezerva Federalã ameri-canã va decide reducereaprogramului de relaxarecantitativã, leul ar puteatrece pe o pantã descen-

dentã. Faþã de cei de la

Economist IntelligenceUnit, care prevãd pentrudecembrie o medie a eurode 4,65 lei, analiºtii grupaþiîn cadrul AAFBR, conside-rã cã în decembrie cursulde schimb s-ar putea situala 4,43 lei, respectiv la4,33 lei la finele lui 2014.

Monedele din regiuneaveau evoluþii diferite faþãde euro. Cea polonezãstagna, la fel ca leul, la4,184 – 4,196 zloþi, iarcea maghiarã se depreciala 297,1 – 299,3 forinþi.

Perechea euro/dolarfluctua într-un culoarfoarte îngust, cuprins între1,3281 ºi 1,3317 dolari.

Investitorii aºteaptã publi-carea, zilele urmãtoare, aunor indicatori economiciimportanþi din zona euro,cifrele producþiei industrialedin zonã ºi indicele Zew din Germania, ºi din SUA,precum inflaþia, producþiaindustrialã ºi indicele deîncredere a consumatorilor.

În piaþa la termen de laSibiu, euro se tranzacþionapentru septembrie la1,3291 – 1,3322 dolari iaruncia de aur cu scadenþalunarã la 1.327,2 – 1.341dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii disponibile

pânã la ora 14:00


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Îºi primesc locurilela catedrã

C andidaþii admiºi la concursul pentru ocuparea posturilor didactice care au obþinut

note între 5 ºi 6,99 vor fi repartizaþi astãzi pentruangajare pe perioadã determinatã, potrivit calendarului concursului de titularizare.

Candidaþii careau participat laconcurs ºi au fostadmiºi având notepeste 7 au fostrepartizaþi în zilelede 9 ºi 12 august.Pentru angajareape perioadã nede-terminatã (titularizare), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 7 (ºapte) atât la proba scrisã, cât ºi la probapracticã/inspecþia specialã la clasã în profilul postului.Pentru angajarea pe perioadã determinatã (suplinire), candidaþii trebuie sã obþinã minimum nota 5 (cinci) atât laproba scrisã, cât ºi la proba practicã/inspecþia specialãîn profilul postului.

Leul a avut o zi liniºtitã

Producþie de cereale din judeþul Hunedoara este una record anul acestaP roducþia de grâu de anul acesta din judeþul

Hunedoara este una dintre cele mai buneobþinute dupã anul 1990. Unii dintre fermieriihunedoreni au recoltat chiar ºi 5.000 de kilograme de grâu la hectar, astfel ca producþia la cerealele a crescut, în medie cu aproximativ900 de kilograme la hectar.

Cea mai mare parte aresurselor gestionate deMMFPSPV pentru beneficiisociale noncontributive afost direcþionatã în primeletrei luni cãtre alocaþia destat pentru copii, respectiv34%, reprezentând 687,33milioane lei. O ponderemare în cheltuielile pentrubeneficiile sociale (19,3%)au avut-o sumele cheltuitepentru acordarea indem-nizaþiilor pentru creºtereacopilului, în valoare de389,285 milioane lei. Dacãse includ contribuþiile deasigurãri sociale de sãnãtateºi indemnizaþiile ºi sprijinul

pentru creºterea copiluluipentru persoane cu handi-cap, se obþine un total pen-tru întreg programul de419,3 milioane lei, în acestcaz ponderea fiind de20,7%. De acest programau beneficiat circa 151.000familii. Beneficiile de asis-tenþã socialã destinate per-soanelor cu handicap auavut o pondere de 26,5%în totalul beneficiilor non-contributive, numãrul esti-mat de beneficiari fiind decirca 665.600 persoane. Înscopul asigurãrii venituluiminim garantat, programcu circa 219.000 familii

beneficiare, care au cuprinsaproximativ 545.000 per-soane, s-au plãtit 6,8% dinsumele cheltuite pentrubeneficiile sociale.Ajutoarele de încãlzire aureprezentat 7,1% dinsumele cheltuite în primultrimestru din 2013. În ceeace priveºte alocaþia desusþinere a familiei, pentrucirca 282.000 familii bene-ficiare s-au plãtit 2,5% dintotalul cheltuielilor cu ben-eficiile sociale din trimestrulI 2013. În condiþiilecreºterii cu 22.500 familiibeneficiare de ajutoaresociale pentru asigurareavenitului minim garantat,sumele plãtite pentru acestbeneficiu au crescut cu25.536.404 lei, în paralelcu cele cheltuite pentrucontribuþiile pentru asig-urãrile sociale de sãnãtateaferente acestor beneficiari.Dintre beneficiile care au

cunoscut o reducere a chel-tuielilor în perioada analiza-tã, indemnizaþia pentrucreºterea copilului a înregis-trat cea mai mare reducere,de 28.294 beneficiari ºi94.769.943 lei. Aceastãevoluþie s-a datorat în prin-cipal reducerii natalitãþii,precum ºi creºterii numãru-lui de beneficiari de stimu-lent de inserþie. Acestfenomen a determinat oreducere a ponderiisumelor plãtite pentruaceastã indemnizaþie întotal sume plãtite pentrubeneficiile sociale de la22,5% în trimestrul I 2012

la 19,3% în trimestrul I2013. Reducerea natalitãþiia determinat, de asemenea,ºi o reducere a numãruluide beneficiari de alocaþie destat pentru copii ºi aplãþilor pentru acest benefi-ciu, cu 12.920.727 lei.Programele de acordare aajutoarelor de încãlzire aucunoscut reduceri alesumelor cheltuite. Pentrualocaþiile de susþinere afamiliei a fost cheltuitã osumã mai micã decât întrimestrul I din anul anteri-or cu 9.082.226 lei, core-spunzãtoare unei reduceride 57.940 famili.


CarmenCOSMAN

Gabriel Dumitraºcuspune cã din aceastãtoamnã, la CEH vor fiim plementate ostrategie ºi un pro-gram de restructurare,la care se lucreazã laora actualã. ”Suntemîntr-o procedurã dedefinitivare a uneistrategii ºi a unui pro-gram de restructurare,care vor trebui imple-mentate din aceastãtoamnã ºi pe parcur-sul primei treimi aanului urmãtor.Privatizarea se va facecu investitor strategic.Definim profilul posi-bilului investitor strate-

gic ca sã numai pãþim ceau pãþit ceide laTransporturi,în urma pro-cedurii com-petitivecâºtigã unulºi pe urmãconstatãm cãnu are profilde investitorstrategic dar,ce sã vezi,profilul investitoruluistrategic nu a fostdefinit anterior’, aspus Dumitraºcu. Iaroficialul a mai precizatcã profilul investitoru-lui strategic va fidefinit încã din faza delansare în piaþã a

intenþiei de privatizare. De precizat cã strate-gia de privatizare aComplexului EnergeticHunedoara a fostaprobatã la începutullunii martie 2013, iarhotãrârea pentruaprobarea strategiei

de privatizare aSocietãþii ComercialeComplexul EnergeticHunedoara S.A. asig-urã cadrul legislativpentru derularea pri-vatizãrii acestui opera-tor economic ºiconþine prevederiprivind declanºarea ºiderularea privatizãriiprin majorare a capi-talului social prinatragerea unui investi-tor strategic ºidobândirea de cãtreacesta a unui pachetde acþiunireprezen-tând 51%din capitalulsocial alsocietãþii încadrul uneioperaþiunide majorarede capitalprin emisi-une de noiacþiuni, pre-cizeazã sursacitatã. Selecþia

investitorului se varealiza prin metodalicitaþiei cu ofertã înplic, combinatã cumetoda licitaþiei custrigare, precedatã denegocieri desfãºuratepe bazã de oferte pre-liminare ºi neanga-jante.

ComplexulEnergetic Hunedoaraa luat fiinþã la 1noiembrie 2012, înurma fuziunii soci-etãþilor ElectrocentraleDeva ºi

ElectrocentraleParoºeni, iar dinaceastã lunã în CEHau fost înglobate ºicele patru mine viav-ile, respectiv Lonea,Livezeni, Vulcan ºiLupeni. Capitalulsocial al CEHunedoara S.A. estede 203.396.080 lei ºieste deþinut de statulromân prin MinisterulEconomiei în pro-porþie de 100%.Societatea, condusãde DanielAndronache, este con-sideratã singurul mareproducãtor de energieelectricã din zona decentru ºi nord-vest aþãrii.

Strategia pentru Complexul EnergeticHunedoara, implementatã din toamnã

C omplexul Energetic Hunedoara va fi privatizatdoar cu un investitor strategic ºi numai dupã ce

va fi stabilit profilul acestuia, dupã cum a precizatGabriel Dumitraºcu, directorul Direcþiei Privatizare ºiAdministrare din cadrul Departamentului pentruEnergie. Iar din aceastã toamnã la CEH se va aplicastrategia aflatã acum în lucru.

Beneficii sociale de peste douãmiliarde lei, în primul trimestru

M inisterul Muncii, Familiei, ProtecþieiSociale ºi Persoanelor Vârstnice (MMFP-

SPV), prin agenþiile teritoriale de plãþi ºiinspecþie socialã, a efectuat în primul trimestruplãþi pentru beneficiile sociale de circa 2,022 mil-iarde lei (circa 458 milioane de euro), conformstatisticilor publicate pe site-ul ministerului.


Z eci de plianate ceau avut ca temã

prevenirea accidentelorgrave au fost împãrþitede pompierii dinPetroºani în centruloraºului. A fost o zi demarþi, 13, în anul 2013ºi oamenii spun cã ebinevenitã ideea de apreveni accientele.

Cum sã nu fim martori,sau mai grav, pãrtaºi la acci-dente casnice grave, cum sãne ferim de ghinioane ºi cumprevenim accidentele cas-nice. Acestea au fost temelealese de pompierii militariîntr-o zi de marþi, 13, laPetroºani. Cei care au primitpliantele de la pompieri auînþeles cã aceste campanii vinîn momentele potrivite. „Efoarte bine venitã acþiuneaaceasta. De câte ori nu amvãzut cazuri grave!”, audeclarat cei care au primitpliante ºi care abia atunci ausesizat cã sunt într-o zi de

marþi 13, în anul 2013.„Trebuie sã facã astfelde acþiuni deprevenire. E maibine sã prevenim, decât sã îivedem pe pompieri la noi labloc”, au spus alþi trecãtori.

Pompierii militari de laPetroºani au þinut sã organizeze acest evenimentîntr-un centru comercial ºicred cã astfelde acþiuni vorajuta pe viitor.

„Astãzi. 13 august, ziuade marþi, este Ziua InformãriiPreventive ºi prevenim ghinionul. Am desfãºurat oacþiune de prevenire aincendiilor, din cauzaimprovizaþiilor, aspecte careaº vrea sã le vãd pozitive lasfârºitul anului când facembilanþul ºi faþã de anul trecutsã avem mai puþine inter-venþii cauzate de neglijenþã ºimai puþiune persoane decedate în urma unor astfelde neatenþii”, a spus Rãzvan Stancu, adjunct alComandantului Detaºamen-tului de Pompieri de laPetroºani, care a coordonat

acþiunea.Bilanþul anului trecut nu

este unul îmbucurãtor, iarpompierii de la Petroºani nevorbesc despre statisticilenegre.

„Anul trecut am avut 10persoane decedate. În marealor majoritate au fost per-soane în vârstã, care datoritãimprovizaþiilor electrice, asuprasolicitãrii instalaþiilor ºibineînþeles ºi datoritãlumânãrilor aprinse, i-amgãsit asfixiaþi în locuinþe sau

chiar arºi”, a menþionatRãzvan Stancu.

Timp de douã ore în cen-trul municipiului Petroºani s-adesfãºurat aceastã campanie

de informare a pompierilor,iar oamenii au fost preveniþisãîºi ia mãsuri prin care sãspargã ghinionul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Marþi 13 a spart ghinionul

Tot mai mulþi ºomeriîn judeþul Hunedoara

Î n judeþul Hunedoara sunt totmai mulþi ºomeri, iar cei care

nu au luat bacalaureatul nu facaltceva decât sã îngroaºe rândurilecelor aflaþi – cel puþin teoretic – încãutarea unui loc de muncã.

Agenþia Judeþeanã de Ocupare a Forþeide Muncã anunþã cã, faþã de luna iunie,rata ºomajului în judeþul Hunedoara a crescut cu 0,38 puncte procentuale,atingând la sfârºitul lunii iulie nivelul de6,19 %. Iar raportat la la rata ºomajuluiînregistratã la finele lunii iulie 2012,creºterea este de 0,72%.

“În cursul lunii iulie, în evidenþeleAgenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþeide Muncã Hunedoara au fost înregistraþi3.191 de ºomeri, dintre care 487 provindin disponibilizãri curente de personal. La finele lunii iulie 2013, numãrul total alºomerilor din judeþul Hunedoara era de11.597, din care 5.214 ºomeri indemniza-þi ºi 6.383 ºomeri neindemnizaþi.

Din numãrul total de 6.383 ºomerineindemnizaþi, la un numãr de 2.776 depersoane s-au eliberat adeverinþe, fiindbeneficiari de prevederile Legii nr.416/2001, privind venitul minim garantat.Din totalul ºomerilor hunedoreni, lasfârºitul lunii iulie 2013, femeile sunt înnumãr de 5.249”, a declarat directorulexecutiv al AJOFM Hunedoara, VasileIorgovan - Velichi.

Raportându-ne la Valea Jiului, înPetroºani sunt 1.268 de ºomeri, dintrecare indemnizaþi 449. În Lupeni sunt depersoane înregistrate în evidenþeleAgenþiei, 138 dintre acestea primind ºiindemnizaþie. În Vulcan, în schimb, 187 deºomeri dintr-un total de 721 primesc aju-tor de ºomaj, în timp ce în Petrila numãrulacestora este de 155, dintr-un total de 43.

În acelaºi timp, în decursul lunii iulie,din evidenþele Agenþiei Judeþene pentruOcuparea Forþei de Muncã au ieºit unnumãr de 2.480 de persoane. Astfel,1.314 persoane au reuºit sã se încadrezeîn muncã, din care 389 persoane peduratã determinatã, iar 925 persoane peduratã nedeterminatã.


E xemple de bunepractici. Implemen-

tarea proiectelor pe fon-duri europene diferã de laþarã la þarã. Cel puþinasta au remarcat repre-zentanþii administraþieipublice de la Petroºanicare în urmã cu cevatimp au participat la unschimb de experienþã înoraºul înfrãþit Varpalota.

”ªefa biroului dinPetroºani a observat acolocã sunt similitudini, dar ºidiferenþe între cele douã sisteme de lucru ºi dupãpãrerea ei sunt lucruri pecare ea poate sã le înveþede acolo ºi ea crede cã ºicei din Varpalota pot învãþade la noi ºi sã vadã dinexperienþa celor de aici ceînseamnã sã lucrezi laasemenea proiecte”, adeclarat Eduard Wersanski,consilierul primarului TiberiuIacob Ridzi.

În ceea ce priveºte diferenþele de implementarea proiectelor, EduardWersanski spune cãmaghiarii pot realiza maimulte lucruri în cadrulaceluiaºi proiect.

”Ei pot face mai multelucruri într-un proiect, maimulte proiecte colaterale,lucru care la noi nu sepoate face, fiecare proiecttrebuie fãcut separat, predatseparat, accesat separat, lanoi acest lucru nu se face”,a spus sursa citatã.

Varpalota este un oraºminier, precum municipiulPetroºani. Potrivit reprezen-tanþilor de la Petroºani, cei

din Varpalota au rãmas înurma noastrã în ceea cepriveºte dezvoltarea.

”Dupã vizita noastrãacolo am observat cã eisunt puþin mai în urmanoastrã în ceea ce priveºteaceste proiecte, însã ºi ei auînceput sã facã reabilitãri aleoraºului pentru cã aspectuloraºului sã fie mai frumoscã pânã acum”, a mai spusWersanski.

Dupã jumãtatea acesteiluni la Petroºani va fiprezentã o delegaþie dinVarpalota care va afla cumfuncþioneazã serviciul deimplementare a proiectelorfinanþate din bani europeniaici.


B ilanþ dupã primalunã de activitate.

Aproape de 60 depacienþi au fost spitali-zaþi la secþia externã aspitalului din Petroºanicare funcþioneazãîncepând de luna trecutã la Petrila.

Aici funcþioneazã douãsecþii ºi anume cea deinterne-cronici ºi cea deîngrijiri paleative, destinatãpacienþilor cu afecþiuni oncologice.

”Pe luna trecutã s-a reali-zat pe partea de interne-cronici un numãr de 30 deinternãri, respectiv 29 pepartea de îngrijiri paleative.Raportarea o facem faþã decontratcul pe care îl avem cuCasa de Asigurãri ºi parteade interne-cronici esteapropiatã de valoarea con-tractului, iar partea de îngri-jiri paleative este sub con-tract, dar e bine având învedere cã activitatea s-aînceput dupã data de 8iulie”, a declarat managerul

Spitalului de Urgenþã dinPetroºani, medicul AlinVasilescu.

Numãrul paturilor exis-tente la secþia de la Petrilasunt mici comparativ cunumãrul pacienþilor înregis-traþi la nivelul Vãii Jiului.

”Numãrul de paturi rapor-tat la nevoile Vãii Jiului estefoarte mic ºi va exista un ter-men de aºteptare. În princi-piu cât este nevoie ºi câtconsiderã medicul curant cãeste nevoie rãmân internaþi

pacienþii cu afceþiuni onco-logice, din pãcate o partedin aceºti pacienþi rãmânpânã la momentul final”, amai precizat sursa citatã.

Pe secþia de îngrijiripaleative de la Petrila de laprimele internãri s-au rapor-tat douã decese în rândulacestor pacienþi. Secþiaexternã a spitalului dinPetroºani s-a deschis în datade 15 iunie pe locaþia fostu-lui spital de la Petrila.


N ervi ºi lucrãri. Aºa se poate

descrie starea de spirit a conducãtorilor caretranziteazã drumulnaþional 66 în zonaLivezeni unde se construieºte un hypermarket.

Aici au loc lucrãri careprevãd realizarea unui sensgiratoriu care va fluidizatraficul dupã deschidereacentrului comercial.Conducãtorii auto suntnevoiþi sã stea în coloanã,

câteva minute, pentru cã circulaþia se deruleazã pe câte un fir.

”Stãm ºi aºteptãm. Pestetot sunt lucrãri, ce sã facem.Oricum când va fi gata ºisupermarketul ºi sensul giratoriu acesta va ajutaºoferii pentru cã va fluidizatraficul în zonã. Aºa cei carevor ieºi de la cumpãrãturi nuvor fi nevoiþi sã aºtepte”,a spus un ºofer.

Magazinul Kaufland estecel mai mare supermarketdin Valea Jiului, iar valoareainvestitiei depãseste 6 milioane de euro.

Acesta este cel cunumãrul 6 din MunicipiulPetrosani, iar termenul de

predare al lucrãrilor esteluna septembrie a acestuian. În zona Livezeni, în

apropierea General Trans,va fi construit un hypermar-ket de regim P+1.

Acesta va avea galeriecomericalã, benzinãrie, zonetehnice, spaþii de depozitare, construcþii tehnico-edilitare. Proiectulmai prevede amenajareaunor spaþii verzi, cu rol decorativ ºi de marcare atraseelor majore de circu-laþie, precum ºi de delimi-tare opticã între categoriilede funcþiuni. Se vor asiguraminim 5 la sutã spaþii verziexterioare.



Construcþia sensului giratoriu de la Livezeni testeazã nervii ºoferilor

Un proiect, mai multe lucrãri Aproape 60 de pacienþi în prima lunã deactivitate la secþia externã de la Petrila

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Se pare cã sunteþi irascibil ºi vãnemulþumeºte tot ce se petreceîn jurul dumneavoastrã. N-ar stri-ca sã fiþi mai conciliant, dacãvreþi sã nu stricaþi relaþiile cupartenerul de viaþã ºi cu prietenii.Membrii mai tineri ai familiei vãfac o mare bucurie în cursuldupã-amiezii.

Astãzi nu este indicat sã vã ocu-paþi de afaceri, deoarece ºanselede reuºitã sunt reduse. Deasemenea, evitaþi orice fel despeulaþii. În schimb, relaþiilesentimentale vã oferã mari satis-facþii. Sunteþi dispus chiar sãfaceþi declaraþii de dragoste per-soanei iubite.

Insuccesul într-o afacere vã deza-mãgeºte ºi vã determinã sã vãîntrebaþi dacã meritã sã riscaþi încontinuare. Nu este cazul sã vãpierdeþi încrederea. Pur ºi simplu,ziua de azi nu este favorabilãafacerilor ºi nici comunicãrii cupersoane importante.

Începeþi ziua cu un sentiment defrustrare, din cauza cã ºeful vãanunþã anularea unei cãlãtorii încare urma sã plecaþi peste câte-va zile. Nu vã revãrsaþi nerviiasupra colegilor! În partea adoua a zilei, acordaþi mai multãatenþie partenerului de viaþã.

O zi foarte bunã pe plan profe-sional. Este posibil sã fiþi premiatsau avansat în funcþie. Activitateaintelectualã vã aduce mari satis-facþii. Dupã-amiazã sunteþinevoit sã luaþi o decizie în priv-inþa relaþiilor cu persoana iubitã.Intuiþia vã ajutã.

Sunteþi indispus din cauza difi-cultãþilor financiare pe care leîntâmpinaþi ºi aveþi tendinþa sãvã izolaþi. Nu vã angajaþi înactivitãþi noi. Nu va puneþi marisperanþe în succesul unei afaceri!S-ar putea sã fiþi dezamãgit.

Relaþiile dumneavoastrã cu per-soana iubitã sunt excelente. Încursul dimineþii s-ar putea sãcunoaºteþi o femeie tânãrã careva juca un rol important în viaþadumneavoastrã. Nu trataþi cusuperficialitate nimic.

În prima parte a zilei, cumpãraþiun obiect de valoare pentrucãmin. Partenerul de viaþã sebucurã. Sunteþi nevoit sã vãschimbaþi programul în ultimulmoment, din cauza unei situaþiineprevãzute la locul de muncã.

Vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere. Nu vã pripiþi în luareaunei hotarari. Este posibil sãaveþi dificultãþi de concentrare ºisã nu reuºiþi sã luaþi o decizieinspiratã.

Munca din ultima perioadã îºiaratã rezultatele azi. Totul sedatoreazã perseverenþei ºi serioz-itãþii cu care trataþi problemele.Acordaþi mai multã atenþie relaþi-ilor sentimentale!

Astãzi sunt favorizate relaþiile curudele ºi cu prietenii. În primaparte a zilei, vã întâlniþi cu ofemeie tânãrã pe care nu aþivãzut-o de mai mult timp. Estemomentul sã vã ocupaþi de prob-lemele de sãnãtate.

Sunteþi în formã ºi bine dispus,iar relaþiile cu anturajul sunt exce-lente. Puteþi avea succes în tran-zacþii comerciale ºi investiþii finan-ciare. Evitaþi speculaþiile de oricefel.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)12:30 Vara pe val (r)13:00 Opre Roma14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Vara pe val 17:30 O9ãtitudine - ProtecþiaConsumatorilor17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului –Gyebaek19:00 Ora de business

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Sã câºtige cel mai bun 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un simplu caz de crimã17:00 ªtirile Pro TV17:30 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!22:30 ªtirile Pro TV23:05 Jane ºi Maura:Detectivi în Boston 0:05 Al patrulea înger

9:30 Walter ºi Henry11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Comoara lui Da Vinci22:15 Trãsniþii23:00 Focus Monden

9:45 Destine împlinite (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:00 Cuscrele16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Asta-i România! (r)21:30 Everest

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 X-Press 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 22:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Quebonito amor18:30Maricruz19:30 Iubirivinovate20:30 Regina22:00Poveºtiri denoapte

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Fotbal Club

10:00 Hercule11:10 Next Top Model byCãtãlin Botezatu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv20:45 Fotbal: România -Slovacia

Plafoanele sunt pre-vãzute într-un ordin alministrului Agriculturii,Daniel Constantin,care stabileºte ºi comi-sionul încasat debancã, de sub 1%.

Niveluriledobânzilor ºi comi-sionului vor fi valabilepentru creditele acor-date atât beneficiarilorplãþilor directe cât ºipentru beneficiariiaxelor I, III ºi IV dinProgramul Naþional deDezvoltare Ruralã(PNDR).

APIA va încheiaconvenþii cu bãncile

interesate ºi le impuneacestora câtevacondiþii, pe lângã celeprivind dobânzile.

Astfel, instituþiile decredit trebuie sã deþinãsucursale sau agenþiiîn cel puþin 30% dinjudeþe ºi sã fi finanþatîn perioada 2008-2012 anumite activ-itãþi din ProgramulNaþional de DezvoltareRuralã (Calitatea vieþiiîn zonele rurale ºidiversificareaeconomiei rurale ºiaxei, respectiv axa IVLeader).

Totuºi, APIA poate

încheia con-venþii ºi cubãncile carenuîndeplinesccerinþaprivindreþeaua teri-torialã, darvin cu ofertede creditaresub nivelulgeneralimpus ºiacceptã caacestea sãfieînscrise înconvenþie.

APIA va

încheia acte adiþionalela toate convenþiileaflate în derulare,introducând preveder-ile noului ordin.

MinisterulAgriculturii aratã, într-un comunicat, cã noileprevederi vor încurajafermierii ºi beneficiariiPNDR sã solicite cred-ite bancare care sãconducã astfel lacreºterea ratei deabsorbþie a fonduriloreuropene. Pentru dez-voltarea ruralã, rata aajuns la aproape 60%,dintr-un total de 8,12miliarde euro, potrivitministerului.

Instituþia aratã, deasemenea, cã noul

cadru legislativ a fostadoptat dupã con-sultãri cu bãncile careau durat aproape unan.

Agricultura benefici-azã de plãþi europeneºi subvenþii naþionalede pestetrei mil-iarde euroanual, dar

absorbþia fondurilorpentru dezvoltareruralã se confruntã cuaccesul dificil la cred-ite, în special dincauza nivelurilordobânzilor cerute debãnci.


VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

S.C. APA SERV VALEAJIULUI S.A., cu sediul înPetroºani, strada Cuza Vodãnr. 23, anunþã cã în zilele de15 ºi 16 august 2013 toateCentrele de Încasãri din Valea

Jiului sunt deschise între orele8,00 – 17,00.

Conducerea, S.C. Apa Serv Valea

Jiului S.A. Petroºani

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani, cusediul social înstr. Cuza Vodã,nr. 23, municipiulPetrosani, jud.Hunedoara, tel:0254/543.144intenþioneazã sãmonteze o micro-hidrocentralã peconducta de ali-mentare a rezer-vorului 1x2000mc Brazi -Vulcan.

Ca rezultat alacestei mãsuri nu sevor produce efectecare sã influenþezeinteresele riveranilorsau utilizatorilor deapã ºi cadrul legal încare aceasta seînscrie.

Persoanele caredoresc sã obþinãinformaþii supli-mentare sau careintenþioneazã sãtransmitã observaþii,sugestii ºi reco-mandãri se potadresa solicitantuluila adresa:

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani, cu sediulsocial în str. CuzaVoda, nr. 23,municipiulPetroºani, jud.Hunedoara, tel:0254/543.144,persoanã de con-tact: Florin DacianDonisã, dupã datade 15 august 2013.

DirectorGeneral,

Costel AVRAM

Informare

Informare

Credite avantajoase pentru fermieri

B ãncile vor acorda agricultorilor, în contul adever-inþelor APIA, credite cu o dobândã maximã ROBOR

(rata medie a dobânzilor în lei pe piaþa interbancarã) la 6luni + 4% pentru Fondul European de GarantareAgricolã, respectiv maxim ROBOR + 4,5% pentru FondulEuropean Agricol pentru Dezvoltare Rural.


Monika BACIU

”Am vorbit ºi cu con-structorul, iar un urmaºedinþei operative deastãzi (marþi - n.r.) s-astabilit cã se va permiteaccesul autoturis-melor pe tot parcur-sul zilei pe DefileulJiului”, a declaratpentru Cronica VãiiJiului, Ion Tudor,directorul Companieide DrumuriNaþionale Gorj.

Astfel, creºtiniiortodocºi care vor sã iaparte la slujba de laLainici pot parcurgetraseul pentru cãDefileul Jiului estedeschis traficului rutier.

DianaMITRACHE

Statistic, cel maiscump tronson deautostradã construitîn România în ultimiiani este Gilãu-Câmpia Turzii-Turda,

cu un cost mediu perkilometru de circa 23de milioane de euro,aratã o analizã a ZFpe baza datelor de laCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionaledin România

(CNADNR).La polul opus, cea

mai ieftinã autostradãconstruitã în Româniaeste Timiºoara-Arad,unde costul pe kilo-metru a ajuns la circa3,5 milioane de euro.

Aºa se face cãavem cele mai scurtedrumuri de tipautostradã, iar încomparaþie cu noi,vecinii de dincolo degraniþe stau mult maibine la capitolul

strãzi, în timp ce cos-turile sunt mult maimici.

În þãrile dinregiune, un kilometrude autostradã ajungesã coste ºi 2,2 milioane de euro, aºacum este cazul auto-strãzii Stara Zagora-Karnobat dinBulgaria.

De asemenea, înUngaria un tronsonde 32 de kilometriîntre Szeged ºi Makoa costat 6,6 milioanede euro pe kilometru.Totuºi, avem ºieuropeni care ne batla costuri, iar în Po-lonia construcþia unuikilometru deautostradã a ajuns la30 de milioane de euro, încazul unei porþiuni denouã kilometri caretrece prin apropiereacapitalei Varºovia.

Monika BACIU

Potrivit reprezen-tanþilor CFR, pe rutaPetroºani-Livezeni seva putea circula pelinia feratã cu o vitezãde 80 de kilometri laorã dupã aceste modernizãri.

În zona Baru Mareunde pânã acum

trenurile circu-lau cu 40 dekilometri la orãdin cauza fur-turilor de cabluºi a altor deficienþe vitezava fi aceeaºipentru cã acoloeste vorba dezonã muntoasã.

Trenurile de

cãlãtori circulã înprezent cu ovitezã medie de43 km/h, iarcele de marfã cu21 km/h, cucirca 20 km/hmai puþin faþã de“mulþi ani” înurmã, potrivitCFR, careprimeºte sub 20milioane euro

pentru reabilitareareþelei, în condiþiile încare necesarul trecede 10 miliarde deeuro. CFR benefici-azã în acest an desuma de 78 milioanelei (aproximativ 17 milioane euro) pentrureparaþii, echivalentulunor lucrãri la aproximativ 22 kmde cale feratã.

Defileul Jiului deschis traficului cu ocazia

Adormirii Maicii Domnului

D efileul Jiului va fi deschis, joi,traficului rutier. Reprezentanþii

Companiei Naþionale de DrumuriNaþionale ºi Autostrãzi din România,împreunã cu constructorul care realizeazã lucrãrile de modernizare peDefileul Jiului au decis ca traficulrutier sã fie permis, joi, cu ocazia sãrbãtorii Adormirii Maicii Domnului.

Avem autostrãzi puþine, dar foarte scumpe

R omânia bate record dupãrecord în ceea ce priveºte

costul drumurilor. ªi dacã nu avemºosele performante, mãcar le avempe cele mai scumpe.

Infrastructura feroviarã, reparatã la Petroºani

5 kilometri de cale feratã, modernizaþi la Petroºani. Regionala CFRTimiºoara implementeazã proiectul de reparaþii ºi întreþinere a cãilor

ferate din regiunea de vest. La Petroºani, aproximativ 5 kilometri de ºinesunt cuprinºi în acest proiect care la final are rolul de a mãri viteza de cir-culaþie a trenurilor.

CVJ, Nr 430 Miercuri 14 august 2013

Documents

Transcript of CVJ, Nr 430 Miercuri 14 august 2013