CVJ NR. 429, LUNI 13 AUGUST 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 429

Marti, 13 August 2013

Sporuri diminuate, angajaþi nemulþumiþi

Salariu de 500de lei dupã 25 de ani în

câmpul muncii

M edicii ºi cadrele medicale medii de la

spitalul municipal dinLupeni sunt nemulþumiþi dereducerea sporurilor.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Urmaºii lui Pãunescu,

Generaþia în blugi,

în Valea Jiului”F lacãra de veghe” -

cum sunt numiþi tineriiClubului Generaþia Folk,condus de o membrã aCenaclului Flacãra, de peste20 de ani, Mãdãlina Amon –”a ars” , duminicã, înPeºtera Bolii, pe versurilepoetului Adrian Pãunescu.Spectacolul ad-hoc se vatransforma, în viitor, într-unconcert organizat.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Miron Cozma ºiMarinela Niþu

se iubesc pe muzicã patrioticã


Atenþie unde vã scãldaþi!A pa din piscine ºi

stranduri poate sa fie osursa de îmbolnãvire ºi decontactare a unor micro-organisme infectioase care,patruzand in sistemul nostru,pot genera o serie de infectiilocalizate cel mai frecvent lanivelul pielii, ochilor, urechilorºi tubului digestiv.


C ad primele capete în scandalul care a vizat Universitatea “Vasile Goldiº” din Arad. Patru persoane sunt trimise în judecatã de procurori pentru trafic

de influenþã, instigare la trafic de influenþã fals intelectual ºi luare de mitã. Printer iculpaþi de aflã ºi douã secretare de la Filiala Petroºani a instituþiei deînvãþãmânt superior. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Punct final în scandalul “Vasile Goldiº”

Doi lectori universitari ºidouã secretare de la

Petroºani, trimise în judecatã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

CarmenCOSMAN

Astfel, procurorii dela Parchetul Generalau decis trimiterea înjudecatã a doi lectoride la Universitatea“Vasile Goldis” dinArad, Mihaela Pop siSorin Fildan, , fiindacuzati ca fraudauexamene si vindeaulucrari de licenta stu-dentilor. Mihaela Popeste acuzata de insti-gare la trafic de influ-enta, trafic de influen-ta, instigare la fals int-electual si luare demita, iar Sorin Fildaneste acuzat de fals

intellectual. In acelasidosar au fost deferitijustitiei Violeta DorinaMârºav, secretarã încadrul Facultãþii deDrept, filiala Petroºania Universitãþii de Vest“Vasile Goldiº” ºiBianca Tãnasã, secre-tarã în cadrulUniversitãþii dinPetroºani, ambeleacuzate de trafic deinfluenþã. De aseme-nea, Claudia DorinaBrânduºa, învãþãtoarela ªcoala Gimnazialãnr. 4 Vulcan, esteacuzatã de cumpãrarede influenþã. Potrivitprocurorilor care auinstrumentat dosarul,

în cadrul Universitãþii“Vasile Goldiº” dinArad exista practicade a fi promovateexamenele de cãtrestudenþi fãrã ca aceºtiasã le susþinã efectiv,notele fiind trecute încataloage în mod fic-tiv, pe bazã de reci-procitate între profe-sori. “S-a constatat orelaþionare întrecadrele universitare ºisecretare, atât cele dincadrul Universitãþii“Vasile Goldiº”, cât ºicele de la o filialã auniversitãþii(Petroºani), rezultând

o implicare directã aunora dintre secretareºi cadre universitare(profesori, asistenþiuniversitari), în pro-movarea studenþilor,contra unor sume debani, fãrã susþinereaexamenelor de an,unele dintre secretareintervenind pe lângãprofesori pentrucunoºtinþe personale,în sensul celor sus-menþionate, fiind lacurent ºi sprijinind înactivitatea infracþion-alã unele cadre univer-sitare”, spun ancheta-torii. În urma autor-

izãrii de cãtre instanþade judecatã a intercep-tãrii convorbirilor tele-fonice purtate deinculpaþi, a reieºit fap-tul cã, în perioada ian-uarie - februarie2013, lectorul MihaelaPop a intervenit pelângã alþi colegi, cadredidactice, sau le-adeterminat pe sec-retarele VioletaMârºav ºi BiancaTãnasã Bianca sãaccepte propunerea sade a promova studenþicontra unor sume debani sau sã intervinãele însele pe lângã alþiprofesori în acelaºiscop. Totodatã,aceasta a reuºit sã-ldetermine pe SorinFildan sã acorde, lamateria unde era titu-lar, notã de trecereprin înscrierea aces-teia în catalog unuistudent care nu seprezentase la exam-en. Pentru studentulîn cauzã cumpãrase

influenþã mama aces-tuia, inculpataBrânduºa ClaudiaDorina. De asemenea,Mihaela Pop obiºnuiasã vândã lucrãri delicenþã studenþilor,gata elaborate, cugarantarea promovãriiexamenului de licenþã.

Anchete la toate fil-ialele

Reamintim cã laînceputul acestui anprocurori ai Secþiei deurmãrire penalã ºicriminalisticã dincadrul Parchetului depe lângã Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie,împreunã cu ofiþeri aiDirecþiei GeneraleAnticorupþie ºi cu spri-jinul Brigãzii Specialede Intervenþie aJandarmerieiRomâne, au efectuatmai multe percheziþiila domiciliul unor per-soane, precum ºi lasediile unor instituþiide învãþãmânt superi-or, locaþii aflate peraza a 8 judeþe: Arad,Bihor, Bistriþa Nãsãud,Hunedoara, BaiaMare, Satu Mare,Sãlaj ºi Gorj. În urmaunei sesizãri, au avutloc mai multe perchez-iþii la filialele din teri-toriu ale Universitãþii„Vasile Goldiº” dinArad, printre carePetroºani ºi Deva. Dela Petroºani, ancheta-torii au ridicat maimulte dosare, precumºi o unitate de calcula-tor, adicã baza de datea universitãþii.Acþiunea s-a înscris încadrul cercetãrilor carevizau sãvârºirea unorinfracþiuni de luare demitã, dare de mitã ºitrafic de influenþã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013 Actualitate 3

Monika BACIU

”A fost constituitã comisia,nu ºtiu dacã s-a încheiat primaparte de examinare a celui cares-a prezentat. Nu ºtiu un rezul-tat”, a declarat primaruloraºului Petrila, Ilie Pãducel.

În cazul în care singurul can-didat nu întruneºte condiþiilenecesare pentru a ocupa postulde city-manager, edilul spunecã...

” Vom analiza la timpul

respectiv. Este necesar acestpost pentru cã prob-lemele sunt destul demulte ºi este nece-sar”, a mai spus pri-marul.

Cea de-a douaetapã a concursuluipentru postul de city-manager de la Petrilava avea loc mâine(miercuri-n.r.) cuproba de susþinere ainterviului.

Postul de administrator pub-lic a fost desfiinþat în vara anu-lui trecut. Primarul Ilie Pãducelºi-a schimbat opþiunile înultimele luni, dupã ce a desfi-inþat postul deþinut pânã învara anului trecut de DorinCurtean, cel care a plecat dinPDL la PC ºi a candidatîmpotriva lui Pãducel la localeledin iunie anul trecut.

Concursul pentru postul de city-managerla Petrila, prima zi de examen

P rima etapã a concursului pentru postul decity-manager de la Petrila a avut loc ieri

(luni-n.r.). un singur candidat s-a înscris pentru asusþine concursul pentru ocuparea funcþiei deadministrator public al oraºului Petrila. Edilullocalitãþii, Ilie Pãducel, nu are foarte multe datedespre acest concurs.

Punct final în scandalul “Vasile Goldiº”

Doi lectori universitari ºi douã secretarede la Petroºani, trimise în judecatã

C ad primele capete în scandalulcare a vizat Universitatea

“Vasile Goldiº” din Arad. Patru per-soane sunt trimise în judecatã deprocurori pentru trafic de influenþã,instigare la trafic de influenþã falsintelectual ºi luare de mitã. Printericulpaþi de aflã ºi douã secretare dela Filiala Petroºani a instituþiei deînvãþãmânt superior.

O nouã sãptãmânã,

o nouã zi liberã.Angajaþii din sis-temul bugetar sevor bucura de o ziliberã în plus. Joi, 15 august, cuocazia SãrbãtoriiAdormirii MaiciDomnului, va fi ziliberã, declaratãsãrbãtoare legalã.

În Valea Jiuluiaceastã sãrbãtoare reli-gioasã vine la doar osãptãmânã dupã ZiuaMinerului, zi care afost recompensatã cuun liber dar care a fostrecuperat în cursulzilei de sâmbãta 10august.

Potrivit CoduluiMuncii, salariaþii dinsectorul public auparte de 12 sãrbãtorilegale pe parcursulanului 2013, maimulte decât în anul2012. Opt dintrezilele libere din acestan sunt zile din cursul

sãptãmânii, în timp cepatru dintre acesteasunt în week-end.

Pânã la sfârºitulanului, bugetarii se vormai bucurade liber pedata de 30noiembrie,respectiv deSfântulAndrei, pedata de 1decembrieatunci cândse sãrbã-toreºte ZiuaNaþionalã aRomâniei ºiîn prima ºi adoua zi deCrãciun,

respectiv pe 25 ºi 26decembrie.

Nu toatã lumea vabeneficia de ziua liberãcã este datã prin lege

de cãtre statul roman.O serie de angajaþicare vor fi nevoiþi sãlucreze în 15 augustsunt cei din unitãþilesanitare þi cele de ali-mentaþie publicã.Codul muncii prevedeca pentru aceste cate-gorii de salariaþi se sta-bilesc, prin Hotãrârede Guvern, programede lucru adecvate, ast-fel încât populaþia sãdispunã de asistenþãmedicalã ºi de ali-mentele de strictãnecesitate.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 20134 Actualitate

M arþi 13, pisicaneagrã!

Pompierii dinPetroºani vin sã nearate cum sã neferim de ghinioane.Acþiunea are locîntr-o zi de marþi,13 august, în centrul comercialdin localitate.

Pentru cã e marþi ºi eºi 13, deci ghinion curat,pompierii din Petroºaniorganizeazã o acþiune care sãne convingã cã ghinionul poatefi îndepãrtat, cu metode simple.Totul se va petrece în cel maimare centru comercial din capi-tala Vãii Jiului ºi la acþiune suntchemaþi sã participe cât maimulþi oameni.

„Mâine,în ziua de marþi, 13august, se desfãºoarã campa-nia, împreunã cu E-Ongaz,”Preveniþi ghinionul!”, înZiua Informãrii Preventive,

urmând ca sî ne deplasãm înmagazinul Jiul Shoping Center,unde vom împãrþi pliante ºivcom vorbi cu oamenii care sãpoate acþiona preventiv. Sã nusuprasolicite instalaþiile elec-trice, sã aibã grijã sã cureþecoºurile de fum ºi sã întreþinãinstalaþiile de gaz ca sã previnãexploziile”, spune RãzvanStancu, adjunct al comandantu-lui Detaºamentului de PompieriPetroºani.

Acþiunea începe în jurul

oraei 10, 30 ºi timp de douãore toþi cei care vor veni în cen-trul comercial vor fi informaþidespre posibilitãþile pe care leau ca sã previnã ghinioanele.

Pompierii ne-au dat asigurãricã astfel de acþiuni, mai alesdacã au loc într-o zi de marþi13, îi conºtientizeazã peoameni ºi astfel a scãzutmultnumãrul accidentelor grave înacest domeniu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

”Vor fi patru zilelibere începând cudata de 15 august, 15,16, 17 ºi 18 augustdintre care 15 augusteste zi liberã la nivelnaþional conformCodului Muncii iardata de 16 va fi recu-peratã în datã de 24august. Celelalte douãzile sunt sâmbãtã ºiduminicã”, a declaratNicolae Drãgoi, director adjunct alComplexului EnergeticHunedoara.

Deocamdatã mineriinu vor beneficia dealte zile libere, iarodatã cu întreru-perea temporarã aactivitãþii în cursulacestei sãptãmâni nuvor exista nici pro-bleme în ceea cepriveºte producþia.

”Nu vor mai urmatocmai de aceealucrãm sâmbãta îndatã de 24 augustpentru ca sã recu-

perãm ziua liberã. Nuva fi afectatã pentrucã nici nu este pro-ducþie pentru datã de15 august care estedeclaratã conformCodului Muncii ziliberã la nivel naþional”, a mai precizat Drãgoi.

Zilele libere de carebeneficiazã mineriisunt prevãzute încadrul contractuluicolectiv de muncã aacestora. Acesta a fostsemnat între adminis-traþie ºi sindicate.


Marþi 13 – pisica neagrã! Minivacanþã pentrumineri

Î ncã patru zile libere pentru mineri.Bugetarii din întreaga þarã vor ben-

eficia de o zi liberã în data de 15 augustcând creºtinii ortodocºi sãrbãtorescAdormirea Maicii Domnului. Cu aceastãocazie, minerii vor beneficia de 4 zilelibere.

Încã o sãptãmânã, încã o zi liberã

Monika BACIU

”Luna aceasta s-aredus sporul de pericu-lozitate, de zona, de la15% la 1% ceea ce adus la scãderea dras-ticã asalariului atât lamedici cât ºi la per-sonalul mediu la toþicei care presteazãmunca în ture inclusivturele de noapte. Înluna mai ni s-au tãiatºi gãrzile, ni s-a redusatât garda de noapte

cât ºi gãrzile de week-end. La personalulmediu s-a redussporul, s-a tãiat, desãrbãtori, de platã azilelor de sãrbãtoare.S-a ajuns la un salarde nimic sub nivelulcelui mediu peeconomie respectiv unîngrijitor de curãþeniecu 25 de ani vechimeare 510 lei, unul cuºapte ani vechime are400 de lei. Cea dinprimul caz are doi

copii minori ºi estevãduvã. Nu se poatetrãi aºa ºi nu se poatedesfãºura o activitatenormalã în astfel decondiþii. Trebuie sãcontinue pentru cã aude plãtit rate, utilitãþi,tot ceea ce înseamnãun apartament darsunt total nemulþumiþide aceste reduceri”,spun cadrele medicalede la Spitalul munici-pal din Lupeni.

Reprezentanþii

unitãþii medicale spuncã reducerea salariilorse datoreazã diminuãriisporurilor, dar chiar ºiîn aceste condiþii situ-aþia este mai bunãdecâtb în alte pãrþi aleþãrii.

” Ca sã ne putemîncadra în sumele alo-cate în contractul sta-bilit cu CasaJudeþeana de Asigurãride Sãnãtate a trebuitsã luãm mãsuri printãierea sporurilor, doar

cele legale. S-a redussporul de gardã lamedici în zilele de sãr-bãtoare ºi sâmbete ºiduminici de la 100%la 50%, în cursul sãp-tãmânii de la 50% la25%. La personalulmediu care nu era pre-vãzut în lege, sunt rec-ompensate cu timpliber corespunzãtor.Singurul spor care s-aredus de la 15% la 1%este sporul de unitatecu specific deosebitspor care alte unitãþidin þarã nu îl aveauoricum. ªtiau de eledin timp, mareamajoritate a spitalelorau luat mãsuri deîncadrare în buget.Trebuie sã luãmmãsuri de încadrare însumele alocate”, adeclarat DorelNeamþu, managerul

Spitalului municipaldin Lupeni.

Directorul unitãþiimedicale spune cã afost nevoit sã ia acestemãsuri în loc de areduce personalul.

”Nu vrem sã maitãiem nimic nici sãfacem disponibilizãrideºi indicaþiile min-istrului au fost derestructurare, dar nuam vrut sã disponibi-lizãm nicio persoanãdin cadrul spitalului”, amai precizat sursacitatã.

Sumele alocate deCasa Judeþeanã deAsigurãri de sãnãtatepentru unitatea spital-iceascã din vestul VãiiJiului au scãzut cu 140de mii de lei faþã deanul precedent. Acestmotiv a dus la reduc-erea sporurilor.


Monika BACIU

”Perioada de deru-lare a examenului este12-13 august, mâineavem programat exa-menul de certificarecompetente profesion-ale, pentru cei care aufost corigenþi lasfârºitul anului ºcolarau reuºit sã susþinãexamenul de corigentaºi sã în promoveze ºis-au înscris în vedereaobþinerii certificatuluide competente profe-sionale”, a declaratZina Galeº, directorColegiul TehnicDimitrie Leonida din

Petroºani.În aceastã situaþie

sunt 40 de elevi carevor susþine în acestezile examenul de com-petenþe profesionale.

”În aceastã situaþieîn funcþie de cali-ficãrile existente suntîn jur de 40 de elevi.Calificãrile pentru careau optat au trebuit sãsusþinã aceste exam-ene pentru certificatulde competente profe-sionale în funcþie decalificarea pe care auabsolvit-o, tehnicianîn transporturi, tehni-cian proiectant CAD,tehnician operator

tehnica de calcul,tehnician în industriatextilã, coafor stilist.Profilul pe care l-auabsolvit le-a oferitdreptul de a optineacest certificat decompetente profesion-ale prin susþinereaunui proiect”, a maiprecizat sursa citatã.

Calificãrile pe carele vor obþine eleviisunt în conformitatecu specializarea pecare au urmat-o întimpul celor patru anide liceu. Mai mult, cal-ificãrile sunt în concor-danþã cu cerinþele depe piaþa muncii.

Monika BACIU

Executivul s-a anga-jat în faþa FMI cãmedicii de familie sãdistribuie cardurile, daraceºtia nu vor ºi spuncã iniþiatorii,adicã MinisterulSãnãtãþii ºi CasaNaþionalã deAsigurãri deSãnãtate, trebuiesã-ºi asumeaceastã sarcinãadministrativã.

Cardurile desãnãtate ar trebui sãajungã la toþi româniiîncepând de anulviitor.

Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtateva emite pânã lasfârºitul anului primele7,5 milioane de câr-duri, dar încã nu seºtie cum vor fi acesteatransmise populaþiei.Medicii de familie

spun cã nu au timp sãse ocupe de dis-tribuirea cardurilor. ªiaºa au la dispoziþiedoar 15 minute pen-tru a consulta unpacient. Casa

Naþionalã de Asigurãride Sãnãtate încearcãsã îi convingã sã serãzgândeascã, dar iaîn calcul ºi alte vari-ante de distribuire acardurilor.

Cardurile vor fifolosite de pacienþi defiecare datã când sevor prezenta lamedicul de familie, sevor internã în spital

sau îºi vor face anal-ize. Astfel ar urma sãse reducã fraudele dinsistemul de sãnãtate.Însã, aceste cardurivor putea fi folositeabia dupã ce medicii,spitalele ºi labora-toarele vor avea citi-toare, iar medicii defamilie refuzã deocam-datã sã-ºi cumpereaceste dispozitive.

Nici în judeþulHunedoara lucrurilenu stau mai bine.Medicii de familie dinPetroºani nu sunt deacord cu distribuirea ºiinscripþionarea cardu-lui de sãnãtate.

Mai mult decât atât,medicii de familie con-siderã cã acest card desãnãtate va deveni nulîn momentul în careva fi funcþional dosarelectronic al pacientu-lui, dosar în care vor fistocate toate infor-maþiile legate destarea fiecãrie per-soane.

Inscripþionarea ºidistribuirea cardului desãnãtate de medicii defamilie ar însemna opierdere de timp, timpce ar putea fi alocatbolnavilor.

Sporuri diminuate, angajaþi nemulþumiþi

Salariu de 500 de lei dupã 25 de ani în câmpul munciiM edicii ºi cadrele medicale

medii de la spitalul munici-pal din Lupeni sunt nemulþumiþi dereducerea sporurilor. Angajaþiiunitãþii medicale din vestul VãiiJiului spun cã în urma diminuãriisporurilor ajung sã câºtige maipuþin faþã de cât câºtigã un munci-tor necalificat.

Dispute între Guvernºi medicii de familie

C ardurile naþionale de sãnãtate, unnou mãr al discordiei. Un nou

scandal între medici ºi Guvern dincauza cardului naþional de sãnãtate.

Calificare ºi pentru corijenþi

C ompetenþe profesionale pentrucorijenþi. Elevii claselor terminale

care nu au reuºit sã susþinã examenelede competenþe profesionale în primasesiune din cauzã cã au rãmas corjenþi,aceºtia susþin zilele acestea probelepentru dobândirea unei diplome.

LuizaANDRONACHE

Cei mai expuºi peri-colului contactãrii deinfecþii sînt copiii,femeile însãrcinate ºipersoanele cu un sis-tem imunitar deficitar.

Nici cei care preferãsã se scalde în lacuri ºiîn apele curgãtoare,nu sînt feriþi deinfecþii. Medicii reco-mandã prudenþã, ori-unde am vrea sã nescãldãm, pentru cã lanivelul naþional, în

ultimele sãptãmîni s-auînregistrat mai multecazuri de infecþii alepielii din cauzascãldãrii în condiþiineigienice. Din feri-cire, pânã acum, niciun astfel de caz nu afost semnalat în ValeaJiului.

În judeþul Hune-doara existã aproape70 de ºtranduri ºipiscine funcþionale,

care în zileletoride sînt luatecu asalt.ReprezentanþiiDirecþiei deSãnãtatePublicãHunedoara audemarat con-

troale încã de laînceputul verii la toatebazinele de apã dinjudeþ, iar verificãrile sefac în continuare. Dealtfel, aceºtia atrãgeauatenþia asupra faptuluicã la nivel naþionalexistã o epidemie deconjunctivitã, dreptpentru care ºi con-troalele au fost inten-sificate. “Este un con-

trol tematic în cadrulcelor date deMinisterul Sãnãtãþii ºise va desfãºura peîntreaga perioadã averii. Se va vedeadacã unitatea este ver-ificatã din punct devedere sanitar, dacãexistã registru în carese înregistreazã înfiecare zi valoareaclorului rezidual activ,dacã existã plãcuþeavertizoare cuadâncimea bazinuluisau dacã existã ºipunct sanitar”, adeclarat dr. CeciliaBirãu, director adjunctDSP Hunedoara. Deasemenea, ºi person-

alul ºtrandurilor saucomplexurilor acvaticetrebuie sã fie cu anal-izele la zi.

În Valea Jiului, laacest moment suntcinci ºtrandurifuncþionale care înultimele zile caniculareau fost practic luate cuasalt. Cele cinci ºtran-duri sunt la Complexul3D Aqua, laComplexul Casa deVis, la Vulcan, laPreparaþia Coroieºti,în Lupeni, laComexim R ºi încãunul nou deschis încomplexul Keops dinzona Spitalului deUrgenþã Petroºani.


LuizaANDRONACHE

“Mã gândesc foarteserios sã adoptãm ohotãrâre prin care, debursele respective sãnu beneficieze decâtcopii care au medii dela 7 în sus ºi sã nuaibã absenþe. Întâlnimîn ultimul timp niºtecazuri total nelalocullor. Se întâmplã cadoar o ºcoalã sã aibãcâte 16.000 deabsenþe. ªi de ce suntatâtea?! Cred cãpãrinþii pur ºi simplunu-ºi trimit copii laºcoalã. Dacã i-ar trim-ite ºi s-ar ocupaserios de ei, nu arexista aºaceva”, a afir-mat CornelResmeriþã, pri-marulMunicipiuluiLupeni.

Totusi, maimulte adminis-traþii locale dinValea Jiului nu

au mai plãtit acesteburse ºcolare de câte-va luni, pentru cã fienu au avut bani sufi-cienþi la bugetul local,fie pentru cã au avutconturile blocate pânãla plata tuturor arier-atelor. Edilii cudatorii spun însã cã înluna septembrie sperãsã primeascã baninecesari la buget cucare sã se achite ºi deaceastã restanþã. Înprezent, în toate celeºase orase, sunt câte-va sute de copii carear avea de încasataceste burse, care seîmpart în douã cate-gorii: de merit ºisociale.

LuizaANDRONACHE

Dacã înainte de2010, românii erau înfebra cumpãrãturilorde produse IT, deatunci ºi pânã acumcâteva luni, singurelevânzãri constante aurãmas cele de elec-

tronice de ultimã gen-eraþie ºi cele de pro-duse de încãlzit însezonul rece. Acum,însã, la începutul verii,ºi comercializareaaparatelor de aercondiþionat a înregis-trat o creºtereneaºteptatã pentrucomercianþi. “În lunile

iulie ºi august am vân-dut mai multe aparatede aer condiþionatdecât ne aºteptam. ªisectorul de IT a cunos-cut o creºtere, în sen-sul componentelorPC”, ne-a declaratreprezentantul unuimagazine de profil dinPetroºani.

Însã, lucrurile mergîncã destul de prost labunurile de uz casnic,cum ar fi maºinile despãlat sau cele degãtit.

Dar chiar dacãpreþurile au scãzutconstant în ultimii ani,

în Valea Jiului, lamare cãutare sunttotuºi produsele lamâna a doua. Aici,electronicele ºi elec-trocasnicele de oricefel ºi la preþuri mici,adicã la jumãtatedecât cele afiºate înmarile magazine,atrag clienþii, care lecumpãrã, fie din nece-sitate, fie din dorinþade a se face cu câteun chilipir. În privinþaechipamentelor debirou, specialiºtii spuncã piaþa este încã înscãdere de la începutulanului.

Burse ºcolare condiþionate

D upã ce ºi-a exprimat intenþia de ainiþia un proiect de hotãrâre prin

care, de bursele ºcolare sã beneficiezedoar elevii care nu au absenþe laºcoalã, acum primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã vrea sã maireglementeze odatã aceastã chestiune ºiîºi doreºte ca banii de la primãrie sã seacorde condiþionat, în funcþie de situaþiala învãþãturã a fiecãrui elev în parte.

Piaþa electronicelor ºi a electrocasnicelor, în creºtere

D eºi în anii trecuþi, piaþa elec-tronicelor ºi a electrocas-

nicelor a cunoscut scãdere treptatãa vânzãrilor, în ultimele luni, spe-cialiºti din domeniu spun cã parcãs-a mai animat.

Atenþie unde vã scãldaþi!

A pa din piscine ºi stranduripoate sa fie o sursã de îmbol-

nãvire ºi de contactare a unormicro-organisme infecþioase care,patruzînd în sistemul nostru, potgenera o serie de infecþii localizatecel mai frecvent la nivelul pielii,ochilor, urechilor ºi tubului digestiv.

D oi bãrbaþiacuzaþi cã au

traficat aurul dacicau fost eliberaþi demagistraþii de laCurtea de ApelAlba Iulia. Instanþaa respins recursulformulat deprocurori privinddecizia TribunaluluiHunedoara privindînlocuirea mãsuriiarestãrii preventivecu cea a obligaþieide a nu pãrãsi þara.

Cei doi inculpaþisunt Florin Delinescu,fost custode al SecþieiMuzeale SarmizegetusaUlpia Traiana dincadrul Muzeului

Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva ºi unuldintre „ajutoarele” lui,Ioan Varga.

Cei doi sunt acuzaþicã în perioada mar-tie–mai 2013 au tran-zacþionat ilegal cincimonede din aur de tipLysimach cu suma de3.550 euro ºi 22 de

monede de tip denariromani cu suma de1.000 euro prin încãlcarea regimului deocrotire a acestorbunuri, utilizând oschemã de spãlare aartefactelor în vedereaascunderii originiiinfracþionale ale acestora.

Braconierii arheo-logici au fost trimiºi înnjudecatã pentrusãvârºirea infracþiunilorde: asociere în vedereasãvârºirii de infracþiuni,spãlare de bani, neres-pectarea regimului deocrotire a unor bunuriºi efectuarea de detecþiiºi sãpãturi neautorizateîn situri arheologice.

Cu ocazia perchezi-þiei din 10 mai 2013,poliþiºtii judiciari auridicat de la domiciliul

uneia dintre persoanelecercetate în cauzã unlot de 3 monede deaur tip Lysimach, uninel medieval ºi 77 demonede antice dinargint. Conform rapor-tului de expertizãnumismaticã efectuatîn cauzã, „cei 3 stateride tip pseudo –Lysimach emiºi deTomis ºi Callatis ridicaþicu ocazia percheziþieisunt emiºi cu aceleaºi

ºtanþe de avers –revers ca ºi pieselerecuperate ºi fac partedin tezaurele sustrasede la SarmizegetusaRegia, parþial recuperate.

A rtefacte dinclasa

„Tezaur” recupe-rate de poliþiºti

În cursul urmãririipenale, au fost recu-perate loturi de arte-facte aparþinândPatrimoniului Cultural

Naþional, clasa Tezaur:un lot de 31 monedede tip pseudo –Lysimach, un tezauralcãtuit din colier cupandantive ºi cercei dinaur în valoare de100.000 dolari, 13brãþãri spiralice din aur,în valoare de5.300.000 dolari, 700monede din aur, de tipKoson, în valoare de350.000 dolari, 202monede din argint detip Koson, trei scuturiregale dacice din fier,precum ºi alte loturicuprinzând câteva miide artefacte arheologi-ce. Urmãrirea penalã a fost efectuatã deParchetul de pe lângãCurtea de Apel AlbaIulia ºi organele poliþieijudiciare din cadrulI.G.P.R., Direcþia deInvestigaþii Criminale,Inspectoratelor dePoliþie ale JudeþelorHunedoara ºi Alba.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


U n ºofer de 57 de ani afost lovit de un copac pe

drumul din Cheile Jieþului.Omul era în maºinã, iar uncopac a fost smuls de vânt ºia lovit maºina pe care o con-ducea, rãnindu-l.

Accidentul a avut loc duminicãdupã-amiazã, când o furtunã puternicã a izbucnit în defileul dintre munþi ºi ploaia torenþialã acãzut minute bune. Poliþiºtii spuncã au fost alertaþi de bãrbatul implicat în incident.

„În data de 11.08.2013, în jurulorei 17:30, Poliþia Oraºului Petrilaa fost sesizatã despre faptul cã peDN 7A, în zona Cheile Jieþului, s-aprodus un eveniment rutier.

Echipa operativã care s-adeplasat la faþa locului a constatatfaptul cã un copac cu diametrul decirca 40 cm s-a desprins de pe un

versant ºi a lovit portiera stângã aautoturismului condus de bãrbatulde 57 de ani, din Petrila, care sedeplasa pe direcþia Voineasa -Petrila. În urma evenimentului rutier a rezultat rãnirea uºoarã aconducãtorului auto”, spuneBogdan Niþu, purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.


Traficanþii de aur dacic, judecaþi în stare de libertate

Accident provocat de furtunã

R omânii au ceamai mare

încredere în Primãrie,Armatã, Bisericã ºiONU, iar cea maipuþinã în partidelepolitice, ANSVSA,patronate ºi FMI,potrivit unui sondajINSCOP realizat înluna iulie.

Barometrul relevã oscãdere a încrederiiromânilor în instituþiilepolitice, în timp ce cotade încredere în instituþiileexecutive, sociale sau pri-vate ºi internaþionaleînregistreazã fluctuaþiiuºoare.

Românii considerã pri-oritarã combatereacorupþiei din sistemul sani-tar. Instituþia politicã încare românii au cea maimare încredere estePrimãria, urmatã deCurtea Constituþionalã aRomâniei ºi Guvern. Topul încrederii în ceea cepriveºte instituþiile execu-tive este condus deArmatã), urmatã deBanca Naþionalã a

României, ServiciulRomân de Informaþii ºiServiciul de InformaþiiExterne. În clasamentulîncrederii în instituþiile curol executiv urmeazãDNA, Poliþie ºi ANSVSA.

La capitolul instituþiisociale sau private,românii au indicat cã aufoarte mult încredere înBisericã, urmeazã univer-sitãþile, presa, organizaþiilesocietãþii civile, sindi-catele, bãncile ºipatronatele.

În ceea ce priveºteopinia populaþiei referi-toare la domeniul în careinstituþiile abilitate ale sta-tului ar trebui sã se

implice cel mai mult pen-tru combaterea corupþiei,cei mai mulþi dintreromâni indicã sistemul desãnãtate, urmat de insti-tuþiile administraþiei cen-trale. Sondajul a fost reali-zat de INSCOP Researchla comanda cotidianuluiAdevãrul în perioada 12 - 21 iulie. Volumuleºantionului a fost de1.050 persoane ºi estereprezentativ pentru populaþia României de 18 ani ºi peste 18 ani.Eroarea maximã admisã adatelor este de ¹ 3%, laun grad de încredere de95%, eºantionul fiind detip multi-stratificat, probabilistic.

Î ncep sã se vadã efectele calitãþiivieþii în democraþie. Bunicii, deºi

tineri (60-65 de ani), sunt adevãrateepave datoritã unui trai impus deconducãtori care nu-ºi iubescpoporul, în ultimii 23 de ani. LaCãminul de Îngrijire din Lonea nuse mai fac excursii sau acþiuni degen pentru cã din cele 39 de per-soane, abia vreo 10 se pot deplasa.Directorul aºezãmântului spune cãde câþiva ani, nu mai este ce a fost…

La ”cãminul de bãtrãni” din Petrila-Lonea, cum este cunoscut Centrul deÎngrijire ºi Asistenþã Socialã pentru per-soane cu dizabilitãþi, viaþa pare a fi a unuiceasornic uzat peste mãsurã ºi a cãruimaºinãrie a devenit o problemã. Dacã înurmã cu câþiva ani aici aveau loc multeacþiuni care sã umple viaþa celor pentrucare centrul a devenit casa lor, respectivexcursii prin judeþ ºi prin þarã, concursuri,partide sportive, sau cele care þineau treazspiritul ºi comunicarea etc., acum lucruriles-au schimbat.

Deºi vârstele celor cuprinºi în instituþiesunt între 23 ºi 92 de ani, abia dacã sepot aduna câte 10 persoane care pot sãse deplaseze… Neputinþa nãscutã din dizabilitãþi, dar mai ales dintr-o viaþã plinãde lipsuri, este atât de accentuatã în ulti-ma perioadã încât a fost nevoie sã serenunþe la multe acþiuni care sã le condimenteze viaþa celor de aici.

”În 2006, când am venit eu la Centru,ºi pânã mai anii trecuþi, bunicuþii erau maivivaci în ciuda handicapului fiecãruia.

Puteam face acþiuni frumoase. Acum nuºtiu dacã strângem 10 oameni, din cei 39câþi avem acum la Centru, bunici care sãse poatã deplasa, sã urce scãrileBisericilior, în excursiile pe care le orga-nizãm. Banii sunt puþini. Avem noroc cusponsorii, dar nu avem cu cine… Deexemplu, am renunþat la o excursie laPrislop pentru cã de la parcare, pânã susla Bisericã ºi la izvor este un drum chinu-itor pentru ei. I-am dus la Jieþ, la Bisericã,ºi vreau sã vã spun cã abia am reuºit…Practic i-am chinuit ducându-i acolo, deºiei îºi doresc mult sã participe. Nu ºtiu cese întâmplã…” – a declarat directorul

Centrului de Îngrijire din Lonea, DoruCordea.

Viaþa grea din cauza pensiilor extremde mici comparativ cu preþurile, doar elealiniate Europei, lipsa hranei suficienþe ºia medicaþiei pentru bolile specifice vârstei,ca sã nu mai vorbim de medicaþia deîntreþinere a sãnãtãþii, pentru cã aceastanu existã, toate au fãcut ca bunicii, chiartineri sã fie bãtrâni înainte de vreme,transformaþi în epave de conducãtoriicare nu-ºi iubesc poporul…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 20138 Actualitate Actualitate 9

De vinerea trecutã,tineri ai Clubului GeneraþiaFolk, din Craiova, batValea Jiului cântând înmunþi, pe fondul cascade-lor ºi în rãcoarea plinã deistorie ºi legendã a PeºteriiBolii…

I-a adus profesoara lor,Mãdãlina Amon, cân-tãreaþa folk, cea care timpde 20 de ani a fost partedin Cenaclul Flacãra. Cuma ajuns sã-i stea lãturi poetului? La un concert alCenaclului Flacãra, în

1990, prietenii Mãdãlinei i-au scris un bilet poetuluiAdrian Pãunescu în care i-au cerut sã o cheme pescenã ºi sã îi dea ºansa sãcânte. „M-a strigat o datã,de douã ori, de trei ori. Nu îndrãzneam sã urc pescenã. Am fãcut-o pânã laurmã, iar din acel momentviaþa mea s-a schimbatcomplet“, mãrturisea înpresa localã una din celemai calde voci ale folkuluiromânesc.

Peºtera Bolii a rãsunat,duminicã, de vocile tinerilor ºi de sincronizareaghitarelor pe versurile poetului:

”Existã niºte tineri cuteniºi ºi cu blugi,/ Sã nu-iprivim cu urã ºi cu dis-preþul rece, /Cã torþa-ncepe, iatã, sã ardã-n

mâna lor /ªi ei plãtescdecontul mileniului cetrece”…

Nu a fost un spectacolorganizat, ci o parte dintr-o tabãrã de câtevazile la Câmpul lui Neag, laCabana soþilor Sanda, caresunt printre cei mai bunighizi ai noºtri. Dar dinrespect pentru turiºtii aflaþila Peºtera Bolii, care s-auaºezat gospodãreºte sãasculte ”Te salut, generaþieîn blugi!” sau ”Bieþi lam-pagii”, tinerii MãdãlineiAmon s-au ridicat laîntãlþimea unui spectacol…

”Am propus doamneiAmon un concert organi-zat aici, la noi, în PeºteraBolii. Tinerii de la ClubulGeneraþia Folk din Craiovasunt minunaþi. Aici sunt

adolescenþi de la mai multelicee, dar ºi de la Liceul deArtã din Craiova. Se parecã le-a plãcut mult.Rãmâne sã stabilim cuMãdãlina Amon ca în

perioada urmãtoare acestconcert sã aibã loc aici” –a declarat Imre Szuhanek,preºedintele AsociaþieiPetro Aqua Petroºani, celcare a filmat întregul eveni-

ment.”Cum sã nu-þi placã

Valea Jiului!? E superbã! Osplendoare… Sunt pentruprima datã aici, în PeºteraBolii. Am citit despre ea,despre manifestãrile ce auavut loc aici. Într-adevãracutica este bunã. Iar tinerii mei, ai ClubuluiGeneraþia Folk , suntîncântaþi” – a declaratMãdãlina Amon, care s-aarãtat încântatã de propunerea preºedinteluiPetro Aqua.

Soþii Sanda au povestitcum la cascada ValeaMãrii, înspre Cheile Buþii,spre Retezat, unul dintretinerii Generaþiei în blugi aexclamat: ”mulþumesc luiDumnezeu cã mi-a datocazia sã vãd asemeneaminãnãþii!”. Acolo, pe fondul cãderii de apã de la35 m înãlþime, vocileacompaniate de chitare aurãsunat între munþi.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

”Într-un veac cu noapte mareNoi aprindem felinareCa sã nu fiþi triºti”…

Urmaºii lui Pãunescu, Generaþiaîn blugi, în Valea Jiului

”F lacãra de veghe” - cum sunt numiþi tineriiClubului Generaþia Folk, condus de o

membrã a Cenaclului Flacãra, de peste 20 deani, Mãdãlina Amon – ”a ars” , duminicã, înPeºtera Bolii, pe versurile poetului AdrianPãunescu. Spectacolul ad-hoc se va transforma,în viitor, într-un concert organizat.

Mai bolnavi ºi mai triºti... INSCOP: Românii au cea mai mare încredereîn Primãrie, Armatã, Bisericã ºi ONU

Dupã 5 ani decreºtere continuã anumãrului de insol-venþe nou deschise,auspiciile anului 2013ne prezintã o creºterea insolvenþelor com-paniilor medii ºi mari,în timp ce numãrulcelor nou deschisepentru anul curentcontinuã sã scadã, adeclarat ConstantinComan, country man-ager la CofaceRomânia. În perioadade referinþã, 9 com-panii cu cifra de afac-eri peste 50 de mil-ioane de euro au intratîn insolvenþã, printrecare Oltchim, Mechel,Dobrogea, Laminorul,Ecoforest. Primelezece sectoare care

înregistreazã cel maimare numãr alfirmelor aflate în insol-venþã rãmân neschim-bate, pentru al treileaan consecutiv, sin-gurele modificãri fiindla nivel de ordine încadrulclasamentului. Construcþiile, sectorul dehoteluri ºi restaurante(HORECA) ºi transpor-turile sunt sectoarelecu cel mai ridicat nivelal insolvenþelordeschise în primulsemestru al anuluicurent raportat lanumãrul firmeloractive. Aceleaºi sec-toare au fost incluse întop 5 sectoare cu celemai ridicate valori pen-tru acest indicator ºi

pentru anul 2012,ceea ce indicã persis-tenþa unor problemesistemicestructurale. Distribuþiateritorialã a cazurilorde insolvenþã dinprimul semestru alanului curent nu asuferit modificãriimportante faþã desituaþia existentã înaceeaºi perioadã aanului anterior, a spusComan. Cele mai afec-tate trei zone dinpunctul de vedere alnumãrului de insol-venþe înregistrate în2013 au fost regiunilede sud-est, sud ºi nord-vest acestea concen-trând aproximativ 50%din totalul insolvenþelordeschise în perioada

analizatã, potrivitreprezentantuluiCoface. Singura zonãîn care numãrul deinsolvenþe înregistrat înprimul semestru dinanul curent a crescutfaþã de aceeaºiperioadã a anului ante-rior este cea de sud-vest, în condiþiile încare zonã de centruindicã o oarecare stabi-lizare. Restul zonelorau înregistrat scãderi,cea mai mare fiind înzona de vest, de 26%.Zona de vest înreg-istreazã de douã orimai puþine insolvenþedecât zona de sud-est,în condiþiile în carenumãrul companiilor

active din celedouã regiuni estesimilar. ‘Mediuleconomic dinprima jumãtate aanului 2013 s-adovedit unul plinde provocãri ºi seobservã, în ciudacreºteriloranunþate de

2,2% din PIB, o dete-riorare a situaþiei com-paniilor, în special acelor de dimensiunimedii-mari. Lipsa cred-itãrii bancare lasãurme adânci în bunãfuncþionare aeconomiei româneºti,astfel cã firmele mariau fost nevoite sãpreia din aceastãsarcinã ºi sã transferemai mult risc în credit-ul comercial. Nu este oîntâmplare cã numãrulzilelor de întârziere laplatã al firmelor maricreºte, cã incidentele

cu bilete la ordin ºicecuri au crescut cavaloare cu peste 22%,comparativ cu aceeaºiperioadã a anului tre-cut, pe fondul lipsei delichiditãþi la nivel depiaþã. Anul 2013 l-aºcaracteriza ca unul almarilor insolvenþe cuun impact puternicsocial-economic. Înciuda unui nivel deîncredere mai ridicat ºia unor indicatorimacroeconomici pozi-tivi, în special datoritãexporturilor ºi a unuian agricol bun, mediuleconomic încã suferãºi acest lucru seobservã în pondereafoarte mare a datoriilorfirmelor medii-mari,aproximativ 49%, întotalul datoriilorfirmelor insolvente.59% din totalul cifreide afaceri realizate defirmele intrate în insol-venþã în primul semes-tru din 2013 a fostgenerat de firmemedii-mari’, a afirmatConstantin Coman(AGERPRES)

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 201310 Financiar

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

Preþurile de consumnu au mai scãzut diniunie 2012, când auconsemnat o dimin-uare de 0,04% faþã deluna anterioarã, iarrata anualã a inflaþieinu a mai fost la unnivel atât de scãzut dinaugust 2012, când s-a

situat la 3,88%. Înnoiembrie 2012, rataanualã a inflaþiei s-asituat la un nivelapropiat, dar uºor mairidicat, de 4,56%.Creºterea medie apreþurilor pe total, înultimele 12 luni(august - iulie 2013)

faþã de precedentele12 luni (august 2011 -iulie 2012), determi-natã pe baza IPC este5,1%, iar cea determi-natã pe baza indiceluiarmonizat al preþurilorde consum (IAPC) este4,5%. În iulie 2013,preþurile au scãzut faþãde iunie, pe fondul ief-tinirii mãrfurilor ali-mentare cu 1,62%, întimp ce mãrfurilenealimentare s-auscumpit cu 0,48%, iarserviciile cu 0,28%.Rata medie lunarã ainflaþiei în primeleºapte luni din 2013 a

fost de 0,2%, faþã denivelul de 0,3% con-semnat în aceeaºiperioadã a anului tre-cut.În ultimele 12 luni celmai mult au crescutpreþurile produselornealimentare, cu5,46%, în timp cepreþurile serviciilor auurcat cu 2,96%, iarcele ale produselor ali-mentare cu 3,90%.De la începutul anului,cumulat pe ºapte luni,preþurile au crescut cu1,72% - la produsenealimentare cu3,21%, iar la serviciicu 1,88%, în timp cealimentele s-au ieftinitcu 0,12%.

Numãrul companiilor intrate în insolvenþã ascãzut cu 10% în primele ºase luni din 2013

U n numãr de 12.739 de companii se aflau, lasfârºitul lunii iunie, în diverse stadii ale proce-

durii de insolvenþã, în scãdere cu 10% faþã de aceeaºiperioadã a anului anterior, când au fost deschise 14.218de insolvenþe noi, potrivit datelor prezentate joi de com-pania de evaluare a riscului Coface România.

Au scãzut preþurile ºi inflaþia

P reþurile de consum au scãzut cu0,34% în luna iulie 2013 faþã de

luna precedentã, iar rata anualã ainflaþiei (pe ultimele 12 luni) a scãzutla 4,41%, cel mai mic nivel dinultimele 12 luni. Datele au fostfãcute publice luni de cãtre InstitutulNaþional de Statisticã (INS).

C ei care s-au decissã îºi renoveze, în

aceastã perioadã,acoperiºurile pot aveaºansa sã câºtige premiile puse la bãtaiede compania LindabRomânia.

Aceasta a lansat campa-nia „Renoveazã cu Lindab”,care se desfãºoarã pânã lafinalul lunii octombrie 2013ºi în cadrul cãreia se oferãtrei premii principale, care

constau în vouchere valorice a câte 2.000 eurofiecare ºi, în plus, premiisecundare lunare, de câte300 euro, pentru cei careau recomandat campaniacâºtigãtorilor.

La campanie poate participa orice persoanã depeste 18 ani, cu domiciliulîn România, proprietar sauco-proprietar al unei case,care îºi renoveazãacoperiºul.

„Segmentul renovãrilorde acoperiºuri a început sã

echilibreze, în ultimii ani,numãrul construcþiilor noi înRomânia, iar tendinþa paresã fie crescãtoare.

Pentru 2013, ne aºtep-tãm ca ponderea vânzãrilorde sisteme de acoperiºuripentru renovãri, sã atingã50% din totalul vânzãrilor.Adresându-ne clienþilor cuacest tip de nevoi, pe de oparte, dorim sã-i ajutãm sãfacã cea mai bunã alegere,în materie de acoperiºuri,oferindu-le consultanþã despecialitate, iar pe de altaparte, dorim sã participãmla investiþia lor, dându-leºansa sã câºtige un premiuconsistent”, a declaratCamelia Dinicã, reprezen-tant al Lindab România.

Compania Lindab esteprezentã pe piaþaromâneascã începând cuanul 1994 ºi este parte aconcernului internaþionalLindab Group, care dezvoltã, produce ºi pro-moveazã soluþii modernepentru construcþii civile ºi

industriale ºi sisteme ecologice de ventilaþii

Lindab Profile producesoluþii ºi sisteme eficientedin oþel pentru industriaconstrucþiilor: þiglã metalicã,acoperiºuri fãlþuite, sistemede jgheaburi ºi burlane,porþi de garaj, construcþiiuºoare, trape ºi lumina-toare, elemente de sigu-ranþã pentru acoperiº, sis-teme de placãri, profile for-mate la rece etc.

Lindab Ventilaþii acoperã

toatã gama de sisteme de ventilaþie: tubulaturã ºiaccesorii, difuzoare, grile ºianemostate, atenuatoare dezgomot, clapete de reglajetc.

Lindab Buildings estelider european în clãdirimetalice industriale ºi com-erciale, pentru recreere,inclusiv clãdiri multietajate,ºi oferã servicii completepentru proiecte la cheie întoatã Europa, prinreprezentanþele locale ºiprin reþeaua de parteneriautorizaþi.


T elescaunul dinParâng este

funcþional. Dupã maimulte sãptãmâni încare telescaunul ceface legãtura cu staþi-unea montanã Parângnu a funcþionat dincauza unor revizii lainstalaþia pe cablu,începând de sâmbãtãacesta a fost redat circuitului.

”Funcþioneazã încã desâmbãtã, defecþiunile aufost remediate în scurttimp, a primit aprobareaISCIR astfel încã ca desâmbãtã el este funcþio-nal”, a declarat vicepri-marul municipiului

Petroºani, Dorina Nitã.Nici în aceste condiþii,

nedeia troiþei nu va avealoc din cauzã cã reprezen-tanþii cabanierilor nu ausolicitat.

”Joi a avut loc o întâl-nire între reprezentanþiiprimãriei ºi reprezentanþiicabanierilor din Parângiar principalul motiv invocat este acela cã nuse poate asigura trans-portul datoritã opriri

telescaunului. Între timpacest lucru a fost remediatºi transportul poate fiasigurat, vom vedea dacãreprezentanþii cabanierilorreuºesc într-un timp aºade scurt sã mai organizezeaceasta nedeie sau o vor

reprograma”, a mai precizat sursa citatã.

Pentru ºase ani conse-cutiv, în masivul Parâng,la troiþa ridicatã la cota1700, pe platoul undeodatã se afla cabana“Cãsuþa din poveºti”,momârlanii din satul Jieþau întins mesele ca sã îiinvite la praznic pe toþi ceiaflaþi în munte sã gustedin preparatele lortradiþionale ºi sã lecunoascã obiceiurile. Anulacesta, tradiþia vã fi între-ruptã. Administraþia localãdin Petroºani a primitprima notã de platã pen-tru reviziile ce s-au realizatla telescaunul spreParâng. Douã astfel derevizii au fost efectuatepânã acum de douã societãþi distincte. Una aavizat nefavorabil insta-laþia, motiv pentru caremunicipalitatea a contrac-tat serviciile unei a douafirme.

Acum, încep sãsoseascã ºi facturile pen-tru aceste revizii. Primafacturã pentru reviziile ceau avut loc este în valoarede 1300 de lei


Ecologizareade pe

Transalpina aînceput de la

Petrila

A fost curãþenie generalãpe Transalpina. Zeci

de copii, profesori ºi respon-sabili din cadrul departa-mentelor de mediu, au luatparte la o acþiune de ecolo-gizare care s-a derulat peparcursul a douã zile.

Zeci de elevi din Petrila,însoþiþi de profesorii lor ºifuncþionari de la primãrie, aucurãþat pãdurea ºi zonele depe marginea drumuluiVoineasa – Transalpina încadrul unui program amplu de

ecologizare derulat în partene-riat cu patru administraþiilocale din judeþele Alba,Hunedoara, Gorj ºi Vâlcea. „

Din punctul meu de vedere,acþiunea a fost binevenitã.Sâmbãtã dimineaþa, laprimãrie s-au întâlnit elevii dela ºcoli împreunã cu dascãlilor,în frunte cu viceprimarul ºiresponsabilul compartimentu-lui de mediu, ºi au plecat lacurãþenie. S-a ecologizat dru-mul ºi zonele verzi de laintrare în Cheile Jieþului , iarspre searã ei s-au întâlnit cucei de la Voineasa, au mersspre Obârºia Lotrului ºi apoi laMãnãstirea Oaºa”, a afirmatIlie Pãducel, primarul OraºuluiPetrila.

Cei care au participat laaceastã ecologizare, vor caastfel de acþiuni sã aibã locmai des în zonã, mai ales cãacum, drumul spre Voineasaeste destul de circulat.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Telescaun funcþional spre Parâng

Acoperiºurile renovate pot aduce premii de mii de euro


Au cucine, n-au

cu ceA u ars pãdurile în

zona Vãii Jiuluiºi pompierii de aici auurcat pe jos, ore bune,cu apã în bidoane ºitoate cele necesare înspate. Asta, pentru cãdrumurile nu pot fiaccesibile maºinilor ºinici jandarmii mon-tani, nici pompierii nuau maºini de teren.

Situaþia este valabilã lafiecare acþiune de acestfel ºi chiar ºi în staþiunilede munte, cum este ceadin Parâng.

La ultimul incendiu cea avut loc la Câmpu luiNeag, pompierii au ajunspe jos la locul în care aluat foc pãdurea ºi la felau procedat ºijandarmii. Doarla incendiul de labarajul de laValea de Peºti auputut urca cumaºina.

„Ne-amdeplasat cu 20 de subofiþeri,apoi am supli-mentat cu alþi 17 ºi am acþionatpentru stingere,cu dotarea pe

care o avem, adicã dru-jbe, sape, lopeþi, pliciuriºi bidoane cu apã , dupãce am urcat vreo douãore pe jos, pentru cã nuavem un mijloc de transport corespunzãtorterenului. Timp de douãzile am urcat ºi amcoborât ºi pânã la urmãm reuºit sã limitãmpropagarea ºi am continuat pânã duminicãdimineaþã la ora 10,20,când am reuºit sã îllichidãm”, a declaratRãzvan Stancu, adjunct alComandantuluiDetaºamentului dePompieri Militari de laPetroºani.

Zeci de pompieri ºialãturi de ei ºi jandarmiis-au luptat cu flãcãrile, iardacã la incendiul din zonabarajului de la Valea dePeºti au putut urca cuautospecialele, la Câmpului Neag, toþi au urcat pejos timp de douã ore.


P roiectul parapantis-tului Toma Coconea

de a face o competiþieinternaþionalã de mara-ton montan ºi parapantãîn Parâng prinde contur.Anul viitor se va da star-tul la primul maratonsimilar într-o oarecaremãsurã celui din Alpi.

Municipalitatea Petroºaniva sponsoriza competiþiaextremã care va avea loc învara lui 2014 în Parâng, iaredilul ºef al localitãþii discutãcu parapantistul hunedoreanToma Coconea detaliile astfelca întrecerea sã fie una apre-ciatã ºi sã-i atragã pe sportivi.

„S-a intenþionat demarareadin acest an a unui concursde talie internaþionalã însã oasemenea întrecere cere timppentru a fi un succes.

Prin urmare primarulTiberiu Iacob Ridzi ºi TomiCoconea sunt în discuþii pentru acest proiect, iar anulviitor o întrecere extremã, unmaraton montan în StaþiuneaParâng este o certitudine”,spune Nicu Taºcã, purtãtorulde cuvânt al municipalitãþii.Edilul ºef este deschis lapropunerile lui Coconea,recent întors din Alpi unde aparticipat la concursul extremRed Bull X Alps. Un aseme-nea concurs ar relansa ºi turismul de varã în masiv, iarTomi are în plan încã din2008 organizarea unui eveniment internaþional.

Parapantistul din Petroºanimizeazã pe participarea unorsportivi renumiþi de pestehotare, chiar colegi de la „X-Alps”.

Coconea ºi-a format o filierã de prieteni dinstrãinãtate care cautã locurisãlbatice pentru a demaradiferite concursuri extreme detalie mondialã.

În urmã cu trei ani de zilechiar au ajuns în CheileJieþului ºi Parâng ºi au rãmasînmãrmuriþi de frumuseþea ºi

sãlbãticia locului. „CheileJieþului este un traseupitoresc, frumos ºi liniºtit.Spun cã avem aur ºi cã esteo zonã extraordinarã pe carefoarte puþinã lume o ºtie. Aiciiarna ai zãpadã mare ºiliniºtitã numai bunã de schide turã. Ai foarte mulþigheþari sãlbatici, dar trebuievalorificaþi. Am fost ºi cu ceide afarã sã vadã zonã ºi sepreteazã pentru competiþii.Aici se poate face off road,motociclism, parapantã, rafting”, spunea Coconeadupã elaborarea unui primproiect. Acesta spera ca în2010 sã fie ºi finanþat proiec-tul însã a fost amânat dinlipsã de fonduri. Anul viitorpare sã demareze chiar dezilele Petroºaniului ºi, dacã seva respecta planul iniþial, va fiun spectacol cu zeci deechipe formate inclusiv dinsportivi internaþionali.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Competiþie extremã în pregãtire

Daniel Cãlin, a obþinutdouã medalii de aur ºi unade argint la cele trei probedin competiþia de tir cuarcul, mai exact medalii deaur la proba 3 d vânãtoareºi field ºi medalia de argintla proba 900 target.

Proba 900 target constãîn lansarea sãgeþilor spre oþintã fixã de la distanþa de40, 50 ºi 60 de metri,proba field implicã atin-gerea cu 3 sãgeþi, într-uninterval de doar douãminute, a unor þintealeatorii în pãdure, în timp

ce concursul 3d vânãtoareconstã în nimerirea, de la odistanþã cuprinsã între 10 ºi50 m, a machetelor în

mãrime naturalãa mai multoranimale sãlbat-ice.

În acest an,CampionatulMondial alPoliþiºtilor ºiPompierilor astrâns la startpeste 7.000 desportivi din 60de þãri, doar laproba în caream fostreprezentaþi depompierul hune-dorean, fiind

înscriºi aproape 80 de con-curenþi.

Daniel Cãlin este legiti-mat la Sport Club Municipal

Deva ºi se pregãteºte doarîn timpul liber. Pompierul amãrturisit cã aceastã com-petiþie a fost mai grea decâtoricare alta la care a partici-pat pânã acum deoarecepresiunea apãrãrii titlului de

campion a apãsat greu peumerii sãi. Mai mult, el estesatisfãcut cã a reuºit sã-lînvingã pe unul dintre ceimai buni þintaºi cu arcul dinlume, un poliþist indian.

Plutonierul Daniel Cãlineste campion mondial la tircu arcul de trei ani consecu-tiv, el obþinând douã medaliide aur ºi o alta de argint laCampionatele Mondiale alePompierilor desfãºurate, înanul 2012, în Statele Uniteale Americii, la New York.Pompierul este ºi deþinã-torul titlului de vicecampionmondial la tir cu arcul ºicâºtigãtor al medaliei debronz la powerlifting,ambele titluri fiind obþinutela a 11 ediþie, aCampionatului Mondial alPompierilor, desfãºuratã, înanul 2011, în Coreea deSud.


Evenimentul va avea locîn satul Ardeu, comunaBalºa (judeþul Hunedoara),miercuri, 14 august 2013,începând cu ora 10.00.Potrivit organizatorilor, încadrul acþiunii va putea fivizitat ºantierul arheologic,situat pe culmea dealuluiCetãþuie, unde vor fiprezentate unitãþile de cerc-etare investigate în campa-nia din acest an, stadiulcercetãrilor sitului, precumºi istoria locului. Tot cuacest prilej, la Cãminul cul-tural din Ardeu vor fiexpuse cele mai importanteartefacte descoperite în

campania 2013, precumpiese de port ºi podoabã,unelte ºi ustensile, materialede construcþie etc., realizatedin fier, bronz sau sticlã.

Cercetarea se desfãºoarãcu tineri voluntari, coordon-aþi de AsociaþiaAbsolvenþilor Universitãþii „1Decembrie1918” AlbaIulia. Tineriiprezenþi peºantier auocazia sã apro-fundezecunoºtinþeleacumulate întimpul ºcolii, sã

înþeleagã conceptele de bazãale cercetãrii arheologice ºitehnicile de reprezentaregraficã a artefactelor, sãcunoascã obiecte din diferiteepoci istorice ºi sã înþeleagãimportanþa lor pentru isto-rie.

Începând din anul 2001Muzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane din Deva a organi-zat mai multe campanii decercetare sistematicã laArdeu, în colaborare cuinstituþii de specialitate deprestigiu din România.

Pompier hunedorean campion mondial, pentrual treilea an consecutiv, la tir cu arcul

P lutonierulDaniel Cãlin,

subofiþer în cadrulDetaºamentului dinPetroºani, a câºtigat,pentru a treia oarãconsecutiv, titlul decampion mondial latir cu arcul în cadrulCampionatuluiMondial al Poliþiºtilorºi Pompierilor, organi-zat în Irlanda, laBelfast.

Ziua porþilor deschise pe ºantierularheologic „Ardeu - Cetãþuie”

C onsiliul Judeþean Hunedoara ºi MuzeulCivilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, în

colaborare cu Primãria Comunei Balºa, vaorganiza Ziua porþilor deschise pe ºantierularheologic „Ardeu – Cetãþuie”.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Un prieten vã propune sã vã aso-ciaþi într-o afacere. Nu luaþi odecizie astãzi, pentru cã riscaþi sãnu fie cea mai bunã. Relaþiilesentimentale decurg foarte bine.Petreceþi o searã romanticã încompania partenerului de viaþã.

Ar fi bine sã nu vã faceþi un pro-gram strict, pentru cã veþi finevoit sã-l schimbaþi de câtevaori pe parcursul zilei. Faceþi maimulte drumuri scurte în interesulfamiliei. Este o zi favorabilãrezolvãrii unor probleme finan-ciare. Puteþi sã vã bazaþi pe intu-iþie.

În cursul dimineþii s-ar putea sãfiþi cam confuz. Lãsaþi afacerilepe mâine, oricât ar pãrea deurgente, altfel riscaþi sã luaþidecizii greºite, cu consecinþegrave. În schimb, pe plan senti-mental parcurgeþi o perioadãfavorabilã.

În prima parte a zilei nu vãreuºeºte mai nimic ºi simþiþi cãvã irosiþi energia. Prietenii ºifamilia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþiprudent ºi nu refuzaþi ajutorul pecare vi-l oferã o persoanã mai învârstã din familie.

Nu este o zi bunã pentru investiþiisau pentru afaceri. În cursuldimineþii primiþi o veste de la orudã apropiatã, care vã schimbãplanurile în legãturã cu o cãlãto-rie. Evitaþi activitãþile care nece-sitã atenþie ºi putere de concen-trare.

Astãzi nu este recomandabil sãvã asumaþi noi responsabilitãþi lalocul de muncã. Amânaþi decizi-ile importante ºi pãstraþi-vã cal-mul în discuþiile cu colegii!Situaþia financiarã este destul debunã, dar simþul practic esteredus.

Grijile pe care vi le faceþi nu suntjustificate. Aveþi ºanse reale dereuºitã, atât pe plan social, cât ºisentimental. Nervozitatea pecare o resimþiþi se datoreazãoboselii acumulate. Ocupaþi-vã deactivitãþi de rutinã.

Sunteþi cam confuz ºi s-ar puteasã nu-i înþelegeþi corect pe ceidin jur. Se pare cã nici intuiþianu vã ajutã astãzi, dar vã puteþibaza pe sfaturile unei rude maiîn vârstã. Evitaþi întâlnirile deafaceri.

Nu sunteþi în formã ºi nu vãsimþiþi înstare sã terminaþi olucrare importantã. Nu vãasumaþi noi responsabilitãþi, pen-tru cã riscaþi sã vã irosiþi energia.

În prima parte a zilei, ocunoºtinþã vã solicitã sprijinulîntr-o problemã de afaceri, de peurma cãreia veþi avea de câºtigatºi dumneavoastrã pe plan finan-ciar.

O rudã mai în vârstã vã ajutã sãluaþi o decizie importantã în priv-inþa relaþiilor sentimentale.Simþul practic nu vã ajutã astãzi,dar vã puteþi baza pe sprijinulfamiliei ºi al prietenilor. Evitaþidiscuþiile în contradictoriu!

Se pare cã traversaþi o perioadãîn care lipsa banilor vãneliniºteºte. În prima parte azilei, nu este exclus sã întâmp-inaþi dificultãþi la locul de munca.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului– Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului– Gyebaek (r)12:30 Vara pe val (r)13:00 Împreunã înEuropa!14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Vara pe val 17:30 O9ãtitudine -Protecþia Consumatorilor17:40 Legendele palatului- Gyebaek

10:00 Hercule11:10 Next Top Model byCãtãlin Botezatu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiulmeu

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Moarte în LosAngeles (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Sã câºtige cel mai bun17:00 ªtirile Pro TV17:30 Mesaj de departe19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviþi, vã rog!

9:30 O varã tra-la-la (r)11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort 14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Iubiri secrete (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Fete Bune

9:45 Taxi Driver (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Fãrã alibi

10:00 Cei 7 ani de acasã11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa 14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Dragostepunctro (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:15 Que bonito amor 11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti cele-bre 15:30 EvaLuna16:30Poveºtiri ade-vãrate17:30 Quebonito amor18:30Maricruz

9:45 Gimnastica dedimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 WTC Iron Man201315:30 ªtirile Digi Sport16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

R educerea de cãtreBNR a dobânzii de

politicã monetarã de la5 la 4,5% ºi declaraþiacare a urmat a guverna-torului BNR, conformcãreia se doreºte, înperioada urmãtoare,egalizarea dobânzilor lacreditele în lei cu cele în valutã, au creat unclimat nefavorabil monedei naþionale.

Cursul euro a crescut de la4,4201, la începutul sãp-tãmânii, la 4,4399 în ºedinþade joi, atunci când cotaþiiledin piaþã au urcat, dupã cincisãptãmâni, aproape de pragul de 4,46 lei, ceea ce afãcut ca BCE sã anunþe omedie de 4,4540 lei.

ªedinþa de vineri a fostceva mai calmã, cudeschiderea în jurul praguluide 4,44 lei ºi cu închidereaaproape de cel de 4,43 lei,la 4,43 – 4,4330 lei, ceeace a fãcut ca media anunþatãde BNR sã fie de 4,4373 lei.

În piaþa la termen de laSibiu, euro s-a tranzacþionatpentru septembrie la 4,4298– 4,4596 lei iar pentru

decembrie la 4,4598 – 4,48 lei.

Cursul dolarului americana coborât vineri la 3,3157lei, maximul sãptãmânii fiindde 3,3365 lei.

Francul elveþian a crescutde la 3,58 la 3,6107 lei,pentru ca vineri sã scadã la3,6033 lei.

Momentul de depreciere

creat de scãderea dobânzii ºideclaraþiile ºefului bãncii centrale se pare cã ºi-au con-sumat o bunã parte din tensiunea acumulatã, astfelcã ºi, în continuare, evoluþialeului va fi influenþatã maimult de factorii externi, înprimul rând de deciziilepoliticã monetarã aleRezervei Federale americane,

decât de cei interni.Perechea euro/dolar a

crescut sãptãmâna trecutãpânã la 1,34 dolari, cel mairidicat nivel al ultimelor ºaptesãptãmâni, vineri ea fluctuând între 1,3333 ºi1,3391, cu închiderea pe pieþele americane la1,3336 dolari.

Evoluþia euro s-ar puteamodifica sãptãmâna aceasta,când este aºteptatã publi-carea mai multor indicatorieconomici importanþi dinSUA, ce ar putea dezvãluiintenþiile de politicã mone-tarã ale bãncii centrale ame-ricane. Aceasta deruleazã înprezent un program derelaxare cantitativã, care are

o valoare lunarã de 85 miliarde dolari.

În piaþa la termen de laSibiu, euro s-a tranzacþionatpe septembrie la 1,3244 –1,34 dolari iar pe decembriela 1,324 – 1,335 dolari.

Uncia de aur, a cãreimedie din acest an cei de laBank of America MerrillLynch o vãd la finele anuluila 1.478 dolari, faþã de2.000 dolari la începutulanului, s-a tranzacþionat înpiaþa sibianã la 1.276 –1.315,90 dolari pentru sca-denþa lunarã iar pentruoctombrie la 1.305 dolari.

Analiza cuprindeperioada 5 – 9 august

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 August 2013

Cu nespusã durere însuflet, anunþãm încetareadin viaþã a celei maiscumpe mame, soacre,bunici

DAVIDPARASCHIVA,

O conducempe ultimul drum marþi, 13august 2013, ora 12.00,de la Capela Unitarianã(Pensionarilor) Petroºani.Amintirea ei o vom pãstra veºnic în inimilenoastre.

Familia îndoliatã: Fiul- Mircea, Nora - Elena,Nepoþii: Bianca ºi Vlad.

Cu mare tristeþe mãdespart de draga measoþie

DAVIDPARASCHIVA,

ºi îl rog pebunul Dumnezeu s-o ierteºi s-o odihneascã în pace.Nu te voi uita niciodatã,draga mea!

Înmormântarea are locmarþi, 13 august 2013,ora 12.00 de la CapelaUnitarianã (Pensionarilor)Petroºani.

Soþul Gavrilã.

Transmitem întreaganoastrã compasiune familiei îndoliate aDirector Economic ElenaDAVID la trecereaîn eternitate asoacrei

DAVIDPARASCHIVA,asigurându-i cã le

înþelegem pe deplin tristeþea sufleteascã.

Sincere condoleanþeConducerea

INCD INSEMEXPetroºani

Un gând de alinare ºimângâiere pentru familia

d-nei ec. ELENA DAVIDla ceas de grea încercarepricinuitã de pierdereasoacrei

DAVIDPARASCHIVA,

Dumnezeu s-o odihneascã în pace!

Colectivul INCD INSEMEX

Ne alãturãm durerii familiei ºi colegei noastreDirector Economic ec.Elena DAVID, în acesteclipe dureroase pricinuite detrecerea în nefiinþã a soacrei

DAVID PARASCHIVA,Sincere condoleanþe!Direcþia economic -

comercialã INCD INSEMEX

Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani anunþa restricþii în furnizareaapei potabile, pentru marþi 13 august 2013marþi 13 august 2013 în oraºele:

- Vulcan, între orele 8,00 -18,00. Zona afectatã: blocuri inter-venþii Paroºeni. Motivul restricþiei -montare debitmetru la clorinareSohodol - Paroseni,

- Lupeni, între orele 10,00 -15,00. Zona afectatã: cartierBãrbãteni. Motivul restricþiei - remedierepierdere str. Bãrbãteni, bl. 28, sc. 2.

Mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa ServValea Jiului S.A. Petroºani

RESTRICÞII LA APÃ

Scãderea dobânzii de cãtre BNR a depreciat leul


CarmenCOSMAN

În timp ce MironCozma îi scrie poeziisoþiei sale, MarinelaNiþu, aceasta îi com-pune cântece cumesaje puternic patri-otice. Cei doi au o

relaþie de mai bine de15 ani, dar s-au cãsã-torit în 2011 ºi îºideclarã dragosteveºnicã. ªi nu doar înparticular, ci oriunde ºioricând. Iar de curândMarinela a lansat omelodie intitulatã“Carpaþii ºi Dunãrea”,

pe care i-a dedicat- o“Luceafãrului”. “Mãiromâne, mãi române/Ce te rispipeºti prinlume/ Mãi roâne, eºtispecial/ Sufletist ºigenial”, sunt doarcâteva dintre versurilemelodiei populareinterpretate de bruneta

lui Cozma, care spunecã tot politica luiMiron a inspirit-o.“Ideea de a compuneo melodie pentruMiron mi-a venit într-odupãamiazã, dupã cel-am vãzut cum sefrãmântã discutânddespre politicã. Amvrut sã-i fac o bucurie,aºa cã am decis sã-idedic un cântec”, adeclarat, pentruLibertatea, MarinelaNiþu. ªi recunoaºte cãa ales tenta “patri-oticã, de mândrie

naþionalã”, pentru cãaºa îiplace lui MironCozma.

Pe de altã parte, de-a lungul relaþiei dintre

cei doi, Miron Cozmai-a dedicat MarineleiNiþu nu mai puþin de600 de poeme dedragoste!

Monika BACIU

”Acolo se amenajeazã osalã de expoziþii, de asemeneavã fi fãcut ºi exteriorul care seafla într-o stare avansatã dedegradare. Din punct devedere al municipiuluiPetroºani procedura de acolose aflã în proces de autorizarefiind deja obþinut certificatulde urbanism”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Astfel, monumentul vafi repus în circuitul turisticºi istoric.

”Se va pune parþial învaloare prin acestã salãde expoziþii probabil cã înviitor vor urma ºi altelucrãri pentru punerea învaloare cât mai mult aacelei zone”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Construcþiile în care vafi centrul cultural alPetroºaniului au fost, înultima vreme, în atenþiapresei ºi nu numai. Astapentru cã au stat neuti-lizate ºi s-au degrat con-tinuu, deºi arhitectura esteuna de excepþie. Pentruînceput, Cristian Ianza

spune cã va vopsi exteriorul ºiva crea un spaþiu adecvatexpoziþiilor viitoare. „Vreau sãaranjez pentru început exteri-orul clãdirilor. Pânã atunci,vreau sã le mulþumesc acumºi colegilor mei din Germania,cãrora le-am adus eu înmaºinã lucrãrile „nefurate” casã le expun. Am locuit înGermania ºi Dumnezeu aorânduit totul. Promit cã voiface tot posibilul cã voi aducecât mai multi artiºti de bunã

calitate, care sã-ºi lase aiciamprenta, în Valea Jiului.Evenimentele se vor petreceprin diverse tabere anuale saubianuale la care invitãm artiºtidin Europa ºi cei locali. Aceaclãdire din centrul Petroºaniu-lui nu a fost încã ceea ce atrebui. E bine cã va ajungeacum, iar ideea mea e sã facceea ce ºtiu mai bine,pentrucã sunt artist plastic. Am cir-culat în cercuri de artiºti debunã calitate ºi sper cã toatãlumea mã va susþine sã fac uncentru cultural de bunã cali-tate”, a precizat artistulCristian Ianza, proprietarulclãdirilor, la începutul acestuian.

Locul este situat în preajmasediului Companiei Huilei dinPetroºani.

Colonia Ianza, în proces de modernizare

S alã de expoziþii la Colonia Ianza. Dupãcâþiva ani în care monumentul istoric din

municipiul Petroºani a fost abandonat de pro-prietari, acum au demarat lucrãrile de reame-najare. Potrivit reprezentanþilor administraþieilocale de la Petroºani, proprietarul a depus cererea pentru autorizarea lucrãrilor.

Miron Cozma ºi Marinela Niþuse iubesc pe muzicã patrioticãF ostul “Luceafãr al huilei”, Miron Cozma (58 de ani)

îºi împarte viaþa între politica ce pare cã l-a cuceritdefinitiv ºi soþia sa Marinela Niþu (42 de ani). Iardragostea celor doi soþi se deruleazã nu în sloganuripolitice, ci în versuri.

CVJ NR. 429, LUNI 13 AUGUST 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 429, LUNI 13 AUGUST 2013