CVJ, Nr. 159, Miercuri 4 iulie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 159

Miercuri, 4 iulie 2012

Podul care ducenicãieri ar putea avea,în sfârºit, o utilitate

P rimãria Petrila ar vrea sã dea, însfârºit, o utilitate, unui pod care

duce nicãieri. Un proiect demarat înaintede 1989, pe care Revoluþia l-a prinsnefinalizat ºi care apoi a fost abandonat.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Bucate momârlãneºti,dansuri ºi voie bunã

la Nedeia de peSlãtinioara

Î n duminica sãrbãtorii Sfinþilor ApostoliPetru ºi Pavel, la Petroºani, în satul

Slãtinoara, s-a reînodat o tradiþie întrerup-tã de aproape douã decenii.


Turiºtii suntsfãtuiþi sã fie

atenþi la vipereC ãldura sufocantã face ca

viperele sã fie extrem de agresive în aceastã perioadã maiales cã sunt ºi în perioada deîmperechere, iar riscul ca o per-soanã sã fie muºcatã este foartemare. >>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Cod portocaliude caniculã pentrujudeþul HunedoaraA bia am scãpat de codul galben

ºi am intrat direct în codul por-tocaliu de caniculã. AdministraþiaNaþionalã de Meteorologie a emis onouã avertizare pentru nouã judeþedin vestul þãrii.


Pasiune de primar

GHEORGHE ILE, VRÃJIT DE ALBINE

PAGINILE 8-9

ª asepercheziþii

domiciliare aufostdesfãºuratemarþi dimineaþã, depoliþiºti dincadrul struc-turilor de inves-tigaþii crimi-nale, sub coor-donareaI.G.P.R. –Direcþia deInvestigaþiiCriminale, peraza judeþelorArgeº, Buzãu,Hunedoara ºiNeamþ, lalocuinþele unorpersoane bãnu-ite de trafic cu

bunuri arheo-logice ºi mon-ede antice sus-ceptibile de aface parte dinpatrimoniulcultural naþio-nal.

Poliþiºtii de laInvestigaþiiCriminale audesfãºurat 6percheziþiidomiciliare, înpatru judeþe,respectiv înArgeº, Buzãu,Hunedoara ºiNeamþ.ConformIGPR, acti-vitãþile suntdesfãºurate încadrul unuidosar penal

instrumentat deI.P.J. Hunedoarasub supraveghereaParchetului de pelângã TribunalulHunedoara, în carese efectueazãcercetãri sub aspec-tul sãvârºirii infracþi-

unilor de complici-tate la furt calificat ºinerespectarearegimului de ocrotirea unor bunuri faþãde mai multe per-soane bãnuite deimplicare în operaþi-uni de trafic cu

bunuri arheologice ºimonede antice sus-ceptibile de a faceparte din patrimoni-ul cultural naþional,sustrase din situriarheologice.

CarmenCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaassãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi15:00 Rãzboinicul (r)16:30 Aventurile lui Tarzan 17:00 Aventurile lui Tarzan 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Fosta mea iubire (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvanºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Reglare de conturi 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos1:00 La birou (s)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s)11:00 Lois ºi Clark (s) (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Zbor de noapte

22:30 ªtirile Pro TV23:15 Mesaje de dincolo

9:30 Praf de puºcã, trã-dare ºi complot (r)11:30 Teleshopping12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râsPopcorn

13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Praf de puºcã, trã-dare ºi complot 17:00 Trãsniþii18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Obsesia22:15 Trãsniþii

10:15 Dincolo de celebri-tate10:30 Dãnutz S.R.L. -Prima parte11:30 Dãnutz S.R.L. -Partea a doua12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 România olimpicã 17:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House 21:55 Dr. House 22:50 Lumea modei (r)

Primar, Gheorghe ILE

Obiecte de patromoniu cãutate de poliþiºti din patru judeþe

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012 Actualitate 3

J udeþul Hunedoaraare 244 de mediici

de familie la o populaþiede 396.253 de persoane.Dacã aceste persoane ardori sã-ºi facã, TOÞI, uncontrol lunar, unuimedic de familie i-artrebui 81 de zile avândîn vedere cã li se permitdoar 20 de consultaþiipe zi.

Conform Casei Judeþene deAsigurãri de Sãnãtate (CJAS),în judeþul Hunedoara existã244 de medici de familie careau contracte cu CJAS.

Judeþul are o populaþie de396.253 de locuitori, conformrezultatelor provizorii ale recen-sãmântului din anul 2011. Astaînseamnã cã unui medic defamilie îi revin 1624 depacienþi asiguraþi, în condiþiileîn care care aceºtia ar fiîmpãrþiþi în mod egal. Darexistã situaþii în care uniimedici au ºi 2500 de pacienþiavând în vedere cã în mediulrural densitatea populaþiei estemicã, iar înghesuiala mare esteîn zona urbanã.

Cum fiecare medic de fami-lie are voie sã consulte doar 20de persoane într-o zi, respec-tivul medic nu-ºi poate vedea

într-o lunã toþi pacienþii - ºi nereferin la împãrþeala egalã de1624 - dacã acestora le-artrece prin cap sã-ºi facã toþicâte un control medical lunar.Pentru a face acest lucrumedicului i-ar prebui vreo douãluni jumatate, aproape trei. Maiprecis, ca sã-i vadã pe toþi îisunt necesare 81 de zile.

Ultimul studiu realizat deOrganizaþia Mondialã a

Sãnãtãþii aratã aceleaºi pro-bleme ale sistemului de medi-cinã de familie la nivel naþional:în România sunt peste 11.000de medici de familie activi.Salariile sunt mici, iar pacienþiimulþi. În medie, pe þarã, unmedic de familie are în grijã2.000 de oameni, aºa cã se facconsulturi pe bandã rulantã fãrãa se mai þine cont de restricþiacelor 20 de pacienþi pe zi.

Mulþi români au renunþat lamedicii de familie preferând sãmeargã direct în spitale pentruconsultaþii, sufocându-le ºi peacestea.

ªefii de la ministerulSãnãtãþii recunosc cã suntprobleme, le-au mai auzit, atât

de la medici, cât ºi de lapacienþi, dar au vrut sã maifacã un nou studiu, ca sã seasigure cã sistemul e cu ade-vãrat bolnav de parcã lucrurilenu sunt evidente, chiar strigã-toare la cer.

Ileana FIRÞULESCU

PPPPeeeennnnttttrrrruuuu mmmmeeeeddddiiiicccciiii iiii ddddeeee ffffaaaammmmiiii llll iiiieeee,,,, oooo lllluuuunnnnãããã ttttrrrreeeebbbbuuuuiiiieeee ssssãããã aaaaiiiibbbbãããã cccceeeellll ppppuuuuþþþþ iiiinnnn 88881111 ddddeeee zzzziiii lllleeee

M inerii de laCompania

Naþionalã a Huilei cer oanalizã a stratului decãrbune existent înValea Jiului. Asta spunacum sindicaliºtii, careafirmã cã în acest processe vor implicaspecialiºtii din mineritde la Universitatea dinPetroºani, dar ºi dinadministraþia CNH.

Scopul principal al viitoarelorprospecþiuni în teren este legatde investiþiile viitoare. Pânãatunci, însã, reprezentanþiiminerilor s-au întâlnit cu cei dela minister, pentru a discutaproblemele de acum. „Am avutmai multe întâlniri cu ministrul

secretar de stat Rodin Traicu, laminister dar ºi la CNH. Noi amatras atenþia asupra faptului cãîn Valea Jiului existã o tensiuneîn rândul salariaþilor ºi în rândulpersonalului de conducere, carenu trebuie decât detensionate,în sensul în care iniþiereaComplexului EnergeticHunedoara, precum ºi a uneifiliale pentru programul deînchidere, ar trebui fãcute câtmai urgent. Pot sã spun cã areieºit din discuþii cã acest com-plex energetic este vãzut canecesar ºi programul deînchidere pânã în 2018, cum afost stabilit în 2010, trebuie sã

se deruleze într-un mod foarteclar ºi ar trebui ca sindicatele ºisalariaþii sã ºtie care e viziuneade viitor. E clar cã e nevoie dehuilã”, a precizat ZoltanLacataº, preºedintele LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului.

Specialiºti din minerit suntacum chemaþi sã facã o hartã aresurselor existente pentru cã enevoie sã se ºtie clar unde se vafora ºi cu ce. „Vrem sãcunoaºtem situaþia exactã pen-tru urmãtorii ani. Din discuþiilepurtate, se pune problema uneianalize foarte serioase azãcãmântului pentru o perioadãde 25 – 30 de ani. În acestsens, s-a discutat despre consti-tuirea unei comisii din parteaUniversitãþii din Petroºani ºi aCNH, pentru a demonstra cãinvestiþiile ulterioare de care setot vorbeºte ºi pe care punemare preþ acum MinisterulEconomiei, sã fie implementatjudicios”, a mai spus Lacataº.

CNH a intrat în linie dreaptãîn ceea ce priveºte pregãtirilepentru viitorul complex ener-getic. În tot acest timp, înminerit au loc o serie de schim-bãri, iar minerii îºi negociazã unnou contract colectiv de muncã.

Diana MITRACHE

S ingurul bloc ANLdin Petroºani

unde chiriaºii au fostaleºi pe sprânceanã, afost debranºat de lareþeaua de distribuþie aapei potabile.

Decizia fost luatã la finelesãptãmânii trecute de nouaconducerea a SC Apa ServValea Jiului, dupã ce maimulþi chiriaºi care adunaserãdatorii la acest serviciu, nu audat curs solicitãrilor regiei dea-ºi stinge debitele. Mãsurarestrictivã a avut succesulscontat, iar dupã douã zile destat pe „sec” toþi datornicii s-au dus la societatea de apãºi canal ºi ºi-au achitat înîntregime facturile restante.„Cei din blocul ANL dinPetroºani au fost rebranºaþi lareþea. Nu mai au nici mãcarun leu datorie cãtre noi”, adeclarat ieri, Costel Avram,

director general SC Apa ServValea Jiului. Societatea a emismai multe ordine dedebranºare de la reþeaua deapã a unor datornici printrecare ºi multe societãþi comer-ciale, iar dacã restanþierii nuse angajeazã cã-ºi achitãdatoriile vor rãmâne fãrã apã.Totodatã, ordin de debranºarea fost emis ºi pentru bloculsocial din cartierul Colonie dinPetroºani. Locatarii imobiluluiau acumulat o datorie cãtreApa Serv de circa 500 de mi-lioane de lei. „Ordinul dedebranºare pentru blocul dinColonie este emis pentru ziuade joi. Pânã atunci datorniciiîºi pot achita restanþele”, aprecizat Avram. Datornicii potevita debranºarea dacã-ºiachitã mãcar o parte din creanþã ºi apoi se obligã prinangajament de platã convenitcu reprezentanþii societãþii sã-ºi stingã debitul în tranºelunare.

Maximilian GÂNJU

Minerii cer prospecþiuni pentru urmãtoarele

3 decenii

ANL-ul a rãmas fãrã apã potabilã

A utoritãþile localedin municipiul

Petroºani s-au mobi-lizat pentru a preîn-tâmpina efectele nega-tive ale temperaturilorextrem de ridicate carese înregistreazã în aces-te zile. Vârstnicii suntîn vizorul autoritãþilorºi pentru a-i ajuta,edilii au reactivat„comandamentul deurgenþã”.

Cãldura sufocantã din ultimaperioadã deja a adus un numãrmai mare de pacienþi laUnitatea de Primire Urgenþedin cadrul Spitalului deUrgenþã Petroºani, însãmedicii sunt pregãtiþi sã facãfaþã solicitãrilor. Cum deastãzi-miercuri ºi pânã vineri,chiar ºi în zona montanã a

Petroºaniului se aºteaptã tem-peraturi sufocante care voratinge 39 de grade Celsius,foarte multe persoane ar puteaavea de suferit mai ales dacãignorã sfaturile cum sã se pro-tejeze de temperaturile ridi-cate. „Este adevãrat cã de laînceputul verii am înregistratun numãr mai mare de

pacienþi cu accidente vascularecerebrale. Pânã acum, în moddeosebit, nu am avut pro-bleme, dar dacã situaþia oimpune noi suntem pregãtiþi.Tot ce intrã în unitate ºi nece-sitã internarea, se poate inter-na. Avem saloane pregãtite,iar la Urgenþã, chiar dacã suntfoarte multe cazuri ele vor fi

rezolvate”, a declarat, AlinVasilescu, manager Spitalul deUrgenþã Petroºani.

M obilizare ºi lamunicipalitate

Avertizarea meteorologilor i-a determinat pe responsabiliiPrimãriei MunicipiuluiPetroºani sã-ºi mobilizeze oechipã care sã fie disponibilãîn orice moment pentru a veniîn sprijinul celor care aunevoie. Vizaþi sunt în specialpensionarii ºi cei care nu sepot deplasa. „La fel cum amfãcut de fiecare datã când aufost înregistrate temperaturiridicate, am amplasat în zoneleimportante punctele de primajutor unde oamenii sã sepoatã hidrata. Acum ne orga-nizãm pentru a pune la dispo-ziþia celor care au nevoie unnumãr de telefon prin care sãne poatã solicita ajutorul pen-tru a nu ieºi în soare ºi apoi sãaibã probleme de sãnãtate”, adeclarat, Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Astfel, toate persoanele

vârstnice sau cu probleme desãnãtate pot suna la municipa-litate, iar în funcþie de nevoilelor echipele le vor ajuta, la felcum s-a întâmplat ºi pe perioa-da de iarnã. Totodatã ºi spe-cialiºtii Direcþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara avrtizeazãpopulaþia cu privire la riscurileprezentate de cãldura sufocan-tã. „Pe strãzile cu asfalt încinsºi printre blocurile ce radiazãcãldura, chiar ºi cel mai sãnã-tos organism poate sã cedeze.Fãrã o hidratare corespunzã-toare, care sã menþinã tempe-ratura corpului în jur de 37grade Celsius, pot apãreacrampele de cãldurã, insolaþie,epuizare sau ºoc hipertermic”,a explicat, Dumitra ªtefan,directorul executiv al DSPHunedoara.

Meteorologii au emis oatenþionare de cod portocaliude caniculã, valabil ºi pentrujudeþul Hunedoara. Aceºtiaavertizeazã cã temperaturilemaxime vor atinge frecvent37, 38 de grade ºi izolat 39 degrade în zilele de miercuri, joiºi vineri.

Maximilian GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 201244 Actualitate

Î n primele ºaseluni ale lui

2012 pe drumuriledin judeþulHunedoara s-auprodus 81 accidentegrave de circulaþie,soldate cu 17 per-soane decedate, 73persoane rãnitegrav ºi 36 persoanerãnite uºor.

Potrivit reprezen-tanþilor InspectoratuluiJudeþean de Poliþie esteal treilea an consecutiv încare Serviciul RutierHunedoara înregistreazãscãderi la toate capitoleleprivind reducerea risculuirutier, procentual, redu-cerea numãrului de acci-dente grave este de32,5%.

În aceeaºi perioadã aanului trecut s-au produs120 accidente grave decirculaþie soldate cu 27persoane decedate, 115persoane rãnite grav ºi60 persoane rãnite uºor.Comparativ, se constatão scãdere cu 39 anumãrului accidentelorgrave de circulaþie, cu 10a persoanelor decedate,cu 42 a persoanelorrãnite grav ºi cu 24 apersoanelor rãnite uºor.

Principalele cauze careau dus la comiterea acci-dentelor rutiere grave decirculaþie: traversareaneregulamentarã a strãziide cãtre pietoni (20%din total accidente),viteza neadaptatã la

condiþiile de drum (19%din total accidente), nea-cordarea de prioritatepietonilor (14% din totalaccidente).

De menþionat cã celemai multe accidentegrave s-au produs pereþea stradalã (52% dintotal accidente), urmateapoi de cele produse pedrumurile naþional (27%din total accidente), dru-murile judeþene (16% dintotal accidente), respectivdrumurile comunale (5%din total accidente).Pentru cei care“savureazã” datele statis-tice, pe zile accidentelegrave de circulaþie s-auprodus dupã cumurmeazã: LUNI (16% dintotal accidente), MARÞI

(16% din total accidente),MIERCURI (14% dintotal accidente), JOI(11% din total accidente),VINERI (16% din totalaccidente), SÂMBÃTÃ(17% din total accidente),DUMINICÃ (10% dintotal accidente).

Pe intervale orareaccidentele grave de cir-culaþie s-au comis astfel:06:00 – 14:00 (37% dintotal accidente) 14:00 –22:00 (52% din totalaccidente) 22:00 –06:00 (11% din totalaccidente).

Potrivit datelor oficialeîntocmite de poliþiºtii dela rutierã, pentru reduc-erea riscului rutier, aufost organizate 1.044acþiuni, din care 213 pe

linia respectãrii regimuluilegal de vitezã; 57 pelinia respectãrii normelorrutiere de cãtre pietoni,60 acþiuni pe liniaacordãrii de prioritatepietonilor, 137 acþiuni pelinia conducerii autove-hiculelor sub influenþabãuturilor alcoolice, 191acþiuni pe linia legalitãþiitransportului de per-soane.

Cu ocazia activitãþilordesfãºurate în teren ºi înurma acþiunilor organi-zate au fost aplicate28.998 sancþiuni contra-venþionale, dintre carepentru nerespectareanormelor rutiere de cãtrepietoni, 1.185, nere-spectarea regimului legalde vitezã , 11.775, nea-

cordarea de prioritatepietonilor 21, conduceresub influenþa bãuturiloralcoolice 11, neacordarede prioritate autove-hiculelor 80, circulaþie pesens opus 19, neuti-lizarea centurii de sigu-ranþã sau a dispozitivelorde retenþie 3.702, uti-lizarea telefonului mobilîn timpul conducerii 224,sancþiuni aplicate con-ducãtorilor de mopede644.

Totodatã, au fostreþinute în vederea sus-pendãrii dreptului de aconduce autovehicule pedrumurile publice 1.469permise de conducere ºiau fost retrase 738 cer-tificate de înmatriculare.

Diana MITRACHE

Zeci de victime pe drumurile hunedorene

Pregãtire generalã pentru codul portocaliu de caniculã

L ucreazã în brutãriisau covrigãrii dar

se simt mai bine decâtafarã, în caniculã!Chiar dacã afarã suntpeste 35 de gradeCelsius, în spaþiile încare se coace pâinea,cozonacii sau covrigiitemperatura este cuaproape 10 grade maiscãzutã. Asta, datoritãinstalaþiilor de aercondiþionat.

“La noi, în brutãrie, nesimþim mai bine ca afarã. Nuresimþim canicula ºi tempera-turile ridicate pentru cã avemaer condiþionat. Deºi multãlume ar putea sã ne plângã demilã, considerând cã lucrãm încondiþii imposibile, acest lucrunu este adevãrat. Eu, unul,abia aºtept sã vin la serviciu casã mã mai rãcoresc puþin”, aspus Mihai Badea, brutar la ofabricã de pâine din Petroºani.

Acelaºi lucru este valabil, denecrezut parcã (!) ºi pentrucovrigãriile din centrul local-itãþii. “Caniculã? Carecaniculã? Avem aparate de aercondiþionat, deci nu avemprobleme cu cãldura din spaþi-ile în care funcþioneazã cup-toarele. În plus, de când cen-trul localitãþii se aflã în procesde modernizare, nu mai avemnici clienþi aºa cã nu ne putem

plânge de cãldurã. Cuptoarelele mai pornim doar din când încând”, a declarat proprietarul

unei covrigãrii din centrulmunicipiului Petroºani.

Dacã în brutãrii sau co-vrigãrii temperaturile suntsuportabile, nu acelaºi lucru sepoate spune despre maga-zinele care au frigidere înfuncþiune. Aparatele încãlzesc

ºi mai mult aerul caredevine greu respirabil,transformând maga-

zinele în adevãratesaune. “Lucrez 12 orepe zi într-o adevãratãsaunã. Frigiderelecare funcþioneazãnon-stop emanã ocãldurã care ne înne-buneºte. Astea suntînsã condiþiile, þinândcont de faptul cãavem nevoie de baniide salariu pentru atrãi. Vara este preacald iar iarna preafrig. Pe copiii noºtrinu îi intereseazã, însã,acest aspect”, a pre-cizat o vânzãtoaredintr-un mini-marketamplasat la parterulunui bloc de locuinþe.

Mircea NISTOR


N eînþelesesunt cãile

“UniversitãþiiPetroºani”. Dupã ces-a declanºat unadevãrat tsunami,între cei doi candi-daþi, în apropiereaconcursului pentrufuncþia de directoral DirecþieiAdministrative ºiInvestiþii, în“SãptãmânaPatimilor” de laUniversitate vine ºiinformaþia bombã:candidaþii seretrag, iar exa-menul se amânã!

Da, aþi citit bine. AtâtDacian Ciodaru, cât ºi

Octavian Radu ºi-audepus cererile pentru ase retrage din concurs. ªiasta cu trei zile înainte dea susþine examenul. Or fi

rãmas cu sechele de peurma vizitei mascaþilor...

Reamintim cã exa-menul pentru ocupareapostului de director al

Direcþiei Administrative ºiInvestiþii din cadrulUniversitãþii Petroºanieste programat pentrudata de 6 iulie.

Rectorul UniversitãþiiPetroºani, Aron Poantãne-a confirmat faptul cãcei doi candidaþi s-auretras din concurs. “Amaflat ºi eu în aceastãdimineaþã (n.r.: marþi) cãambii candidaþi au depuscerere de retragere dinconcurs. Pot sã vã spuncã nu ºtiu care estemotivul ce i-a determinatsã se retragã pentru cãniciunul nu a vorbit cumine”, ne-a declarantAron Poantã.

Postul de director alDirecþiei Administrative ºiInvestiþii din cadrulUniversitãþii Petroºani afost deblocat deMinisterul Educaþiei lasolicitarea conduceriiUniversitãþii, iar rectorulAron Poantã susþine cã

erau pregãtiþi pentruacest concurs, unul dintreexaminatorii care tre-buiau sã asiste fiind chiarde la minister. “Noi amfãcut toate demersurilelegale pentru acest con-curs ºi am solicitat, pen-tru a fi înlãturate oricesuspiciuni, un reprezen-tant de la minister sãasiste. Acum va trebui sãreluãm procedura, sãdãm anunþ în ziare, sãcheltuim alþi bani”, maispune Aron Poantã.

În ultima perioadã,atât Dacian Ciodaru, câtºi Octavian Radu au fostîn centru atenþiei opinieipublice, numele ambilorfiind asociate de posibilefapte de naturã penalã.

Marius MITRACHE

Uite candidaþii, nu’s candidaþii

L a o lunã de la recen-tele inundaþii din

Petroºani, banii pentru con-struirea zidului de protecþiedin zona campusului uni-versitar încã nu au sosit.Administraþia de laPetroºani spune cã acum edoar treaba celor de laPrefectura Hunedoara.

Singura soluþie pentru ca dezas-trul de acum o lunã sã nu se mairepete este ca autoritãþile sã mon-teze un zid, suficient de înalt ºi derobust, aºa încât apa sã nu maiajungã la oameni în curþi. Totuºi,chiar dacã documentele au fostîntocmite ºi autoritãþile locale aupromis oamenilor cã vor construiparapetul, nici dupã o lunã nu s-aîntâmplat. „Încã nu ºtim când va ficonstruit. Noi am trimis toate docu-mentele la Prefecturã ºi a rãmas caaceastã instituþie sã promoveze mai

departe cãtre Guvern acest proiectde hotãrâre de guvern ºi, sigur, abiadupã aceea vom putea sã îl constru-im. Important este cã, tot ceea ceþine de noi, de administraþia localã,s-a fãcut”, a precizat Tiberiu Iacob,primar Petroºani.

Oamenii care locuiesc pe stradaBrazilor spun cã nu au avut pro-bleme acolo de 50 de ani ºi cred cãzidul de protecþie le-ar fi acum demare ajutor. Asta dupã ce în 3iunie, o furtunã puternicã, urmatãde o ploaie torenþialã, le-a spulberatgospodãriile ºi le-a inundatlocuinþele. În mai puþin de oorã,acum o lunã a plouat cu 22 delitri pe metrul pãtrat, iar pãmântul,în Dealul Institutului, a luat-o lavale. 88 de case au fost in pericolde a fi înghiþite de vâltoare. ªi totulîn doar câteva clipe.

Acum, deºi a trecut o lunã, zidulpromis este tot în stand by ºi noroccã nu plouã.

Diana MITRACHE

ZZZZiiiidddduuuullll îîîînnnnccccãããã mmmmaaaaiiii aaaaººººtttteeeeaaaappppttttãããã

LLLLaaaa ccccuuuuppppttttoooorrrr,,,, mmmmaaaaiiii bbbbiiiinnnneeeeddddeeeeccccââââtttt aaaaffffaaaarrrrãããã

P rimãriaPetrila ar

vrea sã dea, însfârºit, o utili-tate, unui podcare ducenicãieri. Unproiect demaratînainte de 1989,pe care Revoluþial-a prins nefina-lizat ºi care apoia fost abandonat.

La intrarea înCheile Jieþului, pesteDN7A, un podstârneºte uimireatrecãtorilor. Practic,este o construcþienefinalizatã, un podcare duce nicãieri, în prelungirea uneibucãþi de drum forestier.

Iar dacã nimeni nuse va implica, estefoarte posibil ca aces-ta sã se prãbuºeascãîn curând pestemaºinile care trec pededesubt. Vorbimdespre un proiect

demarat înainte de1989, cândautoritãþile de la aceavreme au intenþionatsã amenajeze o calede acces directã cãtreexploatãrile forestiereºi cãtre fânaþurile dinzona Curmãtura, cumeste cunoscutã de

cãtre localnici. Revoluþia din 1989

a prins proiectul nefi-nalizat, iar apoi acestaa fost complet aban-donat. Podul aparþineacum de ocolul SilvicPetroºani însã nu esteutilizat ºi asta pentrucã se opreºte chiar la

marginea Jieþuluiºi nici mãcar firulde apã nu îl tra-verseazã.

Edilii dinPetrila, pe razacãrora se aflãconstrucþia, arvrea, însã, sã îidea o utilitate,înainte ca podulsã seprãbuºeascã,mai ales cã dejaau dispãrutbucãþi bune dinbalustrada

acestuia. „Construcþia a

început, într-adevãr,înainte de 1989, iarpodul este al celor dela Ocolul SilvicPetroºani. Noi încer-cãm, în aceastã toam-nã, sã prelungimpodul ºi sã mai con-

struim mãcar unpicior, aºa încât sãpoatã trece oameniicu cãruþele saumaºinile mici, cu posi-bilitatea de a amenajaºi un drum forestierpânã la proprietãþilecetãþenilor”, a declaratprimarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel.Accesul se face dindrumul naþional,printr-o buclã, ori dinzona Cabanei Mija.Pãducel spune cã,dacã acest lucru se varealiza, iar fi mult maisimplu pentru oamenisã coboare fânul cãtregospodãriile lor.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

C ãldura sufocantãface ca viperele

sã fie extrem de agresive în aceastãperioadã mai ales cãsunt ºi în perioada deîmperechere, iar risculca o persoanã sã fiemuºcatã este foartemare.

Reprezentanþii Direcþiei deSãnãtate Publicã Hunedoaraau emis o atenþionare cuprivire la un posibil pericol pe care îl reprezintã vipereleîn aceastã perioadã în zonelemontane ale judeþuluiHunedoara. Potrivit DSP, dinluna iunie ºi pânã în augustviperele îºi perpetueazã speciaºi sunt extrem de periculoase,iar muºcãturile de viperãimpun efectuarea de urgenþãa unui vaccin antiviperin.

“Pe teritoriul þãrii noastrese întâlnesc trei tipuri devipere: vipera cu corn, viperacomunã ºi vipera de stepã. Înjudeþul Hunedoara, singura

viperã care este întâlnitã estecea comunã (berus), caredeþine insa un puternic venin.Excursioniºtii trebuie sãcunoascã pericolul pe care îlreprezintã viperele în aceastãperioadã, modalitãþile de pre-venire a atacului acestora ºicare sunt primele mãsuri deajutor care trebuie luate în cazde muºcãturã. Persoanamuºcatã de viperã poate muriîn cinci ore, (veninul acesteiaeste o hemotoxina), hemoglo-

bina din sânge formând,împreunã cu veninul un compus stabil, ceea ce poateduce la sufocare.

Totuºi moartea cauzatãde muºcãtura unui ºarpe veninos survine în cazuri rare,mai mult de jumãtate dinmuºcãturile de vipera sunt“uscate” fãrã inoculare devenin. Efectele unei muºcãturide ºarpe veninos variazã înfuncþie de vârstã, condiþia fizicã ºi starea de sãnãtate a

victimei. O muºcãturã deºarpe poate sã afecteze victi-ma, dar ºi pe membrii grupu-lui, din punct de vedere psihic,împiedicãnd luarea mãsurilornecesare ”, afirmã Dumitraªtefan, director DSPHunedoara.

Specialiºtii recomandãturiºtilor pentru a evitamuºcãtura de vipera sã poartebocanci de munte, chiar dacãtemperatura ambiantã esteridicata; efectuati permanent

un control vizual al zonei încare urmeazã sã pãsiþi; nuridicati pietre mari decât dupãce, în prealabil, aþi efectuat uncontrol vizual dedesubt, pentrua verifica dacã sunt ºerpi; iar

dacã intraþi într-o zonã cuvegetaþie înaltã care nu vãpermite verificarea suprafeþeisolului, loviþi uºor vegetaþia cuun bãþ astfel ºarpele va fugidin calea dumneavoastrã.

Simptomele muºcãturii deºarpe veninos sunt durereacutã, tumefierea (umflarea)zonei afectate; una sau douãurme de înþepãturã; (muºcãtu-ra de vipera se prezintã cadouã înþepãturi la distanþã de3-4 milimetri); semiconºtienþa;decolorarea sau colorarea înviolet sau negru a pielii dinzona în care a pãtruns veninulºi necrozarea þesuturilor, altesimptome generale: senzaþiede greaþã, vomã, tulburãri devedere, dificultãþi de respiraþie

(tahipnee), hipersudoraþie(transpiraþie excesivã), dureriabdominale, sete, anxietate ºiposibila pierdere a cunoºtinþei.O muºcãturã de la orice tip deºarpe veninos trebuie sã fieîntotdeauna considerata ourgenþã medicalã. Chiar ºimuºcãturile de ºerpi neveni-nosi ar trebui sã fie tratate demedic, pentru ca pot apareareacþii alergice severe.

În cazul în care o persoanãeste muºcatã de un ºarpeveninos medicii recomandãtransportarea victimei la spitalcât mai rapid posibil pentruadministrarea seruluiantiviperin. Victima trebuie sãstea cât mai liniºtitã, sã nu semiºte, pentru a evita rãspândi-rea veninului în corp ºi sãaºtepte sosirea personaluluicalificat.

P ericol ridicat înDefileul Jiului

Anul acesta numãrul ºerpilor care coboarã de pestâncile din Defileul Jiului înrefugiile destinate ºoferilor,este mai mare ca oricând,drept dovadã stând ºimulþimea de reptile de pemarginea drumului care au sfârºit sub roþile autoturismelor.

Animalele îºi cautã adãpost în zona joasã, pemalurile Jiului ºi inevitabil seîntâlnesc cu oamenii. Astfel,

pericolul ca o persoanã sã fiemuºcatã este cu atât maimare dat fiind faptul cã îndefileul sunt o mulþime demuncitori care lucreazã peºantierele hidrotehnice, dar ºipescari ori turiºti. În anii trecuþi pe ºoseaua dinDefileul Jiului, o arterã intenscirculatã au fost amplasate,mai ales în refugiile destinateºoferilor, panouri de averti-zare cu textul „AtenþieVipere!”.

Serul antiviperin, pentru atrata cu promptitudine ºi cucompetenþã eventualelecazuri de muºcãturã deviperã, se asigurã de unitaþilesanitare cu paturi din judeþ.Unitãþile sanitare care au înstoc la serviciile de urgenþãser antiviperin sunt: SpitalulJudeþean de Urgenþã Deva;Spitalul Municipal „ Dr.Alexandru Simionescu”Hunedoara; Spitalul deUrgenþã Petroºani; SpitalulMunicipal Lupeni; SpitalulMunicipal Haþeg.

Maximilian GÂNJUMaximilian GÂNJU

Turiºtii sunt sfãtuiþi sã fie atenþi la vipere

P ânã vineri, 6iulie, judeþul

Hunedoara se aflã subavertizarte meteoro-logicã de cod portoca-liu de caniculã.

Abia am scãpat de codulgalben ºi am intrat direct încodul portocaliu de caniculã.Administraþia Naþionalã deMeteorologie a emis o nouãavertizare pentru nouã judeþedin vestul þãrii.

Astfel, conform avertizãriide Cod portocaliu, în Banat,Criºana, precum ºi în vestulOlteniei ºi al Transilvaniei,canicula va persista ºi se vaintensifica. Disconfortul termicva fi în continuare deosebit deaccentuat, iar indicele tempe-raturã-umezealã (ITU) vaatinge ºi depãºi pragul criticde 80 pe arii extinse.

Temperaturile maxime voratinge frecvent 37 - 38 degrade ºi izolat 39 de grade(îndeosebi în zilele de mier-curi, joi ºi vineri). Judeþeleaflate sub incidenþa acestei aver-tizãri sunt Satu Mare, Bihor,Alba, Arad, Hunedoara, Timiº,Caraº-Severin, Mehedinþi ºi Dolj.

A veþi grijã la stareade sãnãtate

Iar medicii avertizeazã popu-laþia cã, în aceastã situaþie, tre-buie respectate anumite reguli desãnãtate.

Ieºitul din casã la oreleprânzului, când asfaltul frige ºiaerul pare de nerespirat, esteimprudenþã curatã, avertizeazãreprezentanþii Direcþiei de

Sãnãtate Publicã (DSP)Hunedoara. „Pestrãzile cu asfalt încinsºi printre blocurile ceradiazã cãldura, chiar ºicel mai sãnãtos organismpoate sã cedeze.

Fãrã o hidratare corespunzã-toare, care sã menþinã tempera-tura corpului în jur de 37 gradeCelsius, pot apãrea crampele decãldurã, insolaþie, epuizare sauºoc hipertermic”, a precizatdirectorul executiv al DSPHunedoara, Dumitra ªtefan.Pentru a limita efectele tempe-raturilor ridicate în locuinþe,

ferestrele expuse la soare trebuiesã stea închise, fiind trasejaluzelele sau draperiile.

De asemenea, pentru areduce temperatura din casã estebine ca lumina artificialã sã fie

menþinutã la intensitatescãzutã ºi utilizatã pentruperioade mai scurte. În plus,orice aparat electro-casnicde care nu este nevoie va fiînchis. În plus, vestimentaþiaîn zilele cu temperaturi ridi-cate trebuie sã fie lejerã ºiamplã, din fibre naturale, deculori deschise. Pe cap vor fipurtate pãlãrii sau ºepci înculori deschise.

O mare atenþie trebuieacordatã copiilor, vârstnicilorºi persoanelor cu dizabilitãþi,care trebuie sã consumeperiodic lichide. Pãrinþii tre-buie sã evite sã iasã cucopilul din casã în orele cutemperaturile ridicate, maiales dacã este vorba desprebebeluºi de pânã la un an. Înniciun caz nu este recoman-dat scãldatul în apa recedeoarece diferenþele mari detemperaturã pot sã deter-mine apariþia ºocului.

Reprezentanþii DSP maispun cã pe parcursul zileitrebuie sã fie fãcute duºuricalduþe, apa fiind lãsatã pecorp. In zilele cu tempera-turi ridicate, consumul delichide trebuie sãdepãºeascã doi litri, fãrã a

aºtepta sã aparãsenzaþia de sete,

iar consumul dealcool (inclusiv bere

sau vin) este interzis. Înschimb, Direcþia de

Sãnãtate Publicã ajud.Hunedoara recomandã con-sum ridicat de fructe ºi legumeproaspete deoarece acesteaconþin o mare cantitate de apã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Podul care duce nicãieri arputea avea, în sfârºit, o utilitate

Cod portocaliu de caniculã pentrujudeþul Hunedoara

Î n duminica sãr-bãtorii Sfinþilor

Apostoli Petru ºiPavel, la Petroºani,în satul Slãtinoara,s-a reînodat otradiþie întreruptãde aproape douãdecenii. Localniciide aici au organizato nedeie de la carenu au lipsit bucatelemomârlãneºti,dansurile specificelocului ºi voia bunã.

D upã 20 de ani,tradiþia s-a

reluat

Momârlanii de peSlãtinoara au avut oduminicã de sãrbãtoare.La nedeie care a avut locîn centrul satului, primadupã mulþi ani de pauzã,au participat toþi oamenii

locului ºi nu numai.Bãrbaþii s-au trezit dis dedimineaþã pentru a pregãtibucatele care s-au servit lapraznic, foarte apreciatede meseni.

S-a început cu varza,care a fost tocatã de femei

cu o zi înainte ºi care s-apus prima la foc. A urmatapoi tocana de oaie sauciorba de batal, cum i semai spune, care a fostgãtitã ºi potrivitã cu miro-denii de-ale gustului doarde momârlani ºtiute ºicombinate.

Mai apoi, ultimul fel demâncare gãtit ºi servit laaceastã agapã sau masã adragostei creºtine, a fostpãsatul. Aici, ei bine, estepuþin mai complicat, iarbucãtarul are nevoieneapãrat de pricepere ºirãbdare. În prealabil, semacinã la moarã câþivasaci de porumb, însãmãcinatul trebuie sã fiemai mare ºi nu din acelamic, ca pentru fãinã.Dupã cele povestite ºi

puþin furate dela bucãtarii careîºi respectãreþetele, pe fun-dul unei cãldãrimari, se puncam doi litri de

ulei ºi jumãtate cantitateapã.

Când ajunge de dã înclocot, se pune porumbulmãcinat. Vreme de douã-trei ore se amestecãîncontinuu cu o lingurãmare de lemn, iar pe lajumatea gãtitului se puncam douã - trei kg de untla o cantitate de câtevazeci de kilograme depãsat. Când bucãtarulconsiderã cã totul estegata, deasupra se sfarâmã

cam 12- 13 kg de brânzãde oaie, fãcutã tot delocalnici, care se amestecãcu porumbul.

“D e mâncatam mai

mânca, doar degratis sã fie…”

Oamenii care au venitla nedeie s-au aºezat lamasã doar dupã ce preo-tul a fãcut o slujbã desfinþire. Participanþii, în jur

de 100, au venit dis dedimineaþã, deºi masa s-aservit în jur de ora 14:00,când oalele aburinde aufost luate de pe foc.

“E bunã tare mâncareaasta fãcutã de momârlani.Varza e cea mai cea, darºi pãsatul e deosebit”, ne-a declarat o femeie.

“De mâncat am mânca,doar de gratis sã fie defiecare datã. Cum sã nu îþiplacã aceste bucate gãtiteatât de autentic?!”, ne-aspus ºi un bãrbat.

La slujba de binecu-vântare a bucatele a luatparte un sobor de preoþi,care a vorbit de impor-tanþa pãstrãrii tradiþiilor.“Ne-am bucura dacã ºinedeia aceasta s-ar relua,pentru fiecare sat demomârlani are tradiþiaproprie.

Aceste obiceiuri sunt înconcordanþã cu obiceiurilebisericii precum ºi cu sãr-bãtorile Ar fi frumos dacãnedeia de pe Slãtinoara,care nu s-a mai þinut de

cel puþin 20 de ani, ar fiorganizatã an de an, pen-tru cã aºa, localnicii semai întâlnesc, ne maiîntâlnim ºi noi cu ei, iar înacest fel, totul este obucurie deplinã”, a spusMarius Isai, preot laBiserica Sfinþii ÎmpãraþiConstantin ºi Elena.

M ândria de a fimomârlan

La aceastã sãrbãtoare,femeile din sat s-au îmbrã-cat în straiele tradiþionalepe care le-au purtat cumândrie toatã ziua.“Niciodatã nu mi-a fostruºine sã spun cã suntmomârlancã ºi cã trãiescîn satul Slãtinoara.

Este cea mai marebucurie pentru mine atunci când am ocazia sãîmbrac acest costum pecare îl pãstrez cu grijã”,ne-a declarat o adolescen-tã din sat.

“Sincer sã vã spun, mairar îmbrac acest costum,pentru cã nici nu prea maiam unde. Sunt douã, treiocazii pe an când o potface, iar atunci, pentrumine este o mândrie”, ne-a spus ºi o doamnã devârsta a doua.

C u primarul la joc

Dupã ce s-au mâncattoate cele trei feluri demâncare, iar masa s-adesfãºurat într-o notã relax-antã ºi de armonie încurtea fostei ºcoli primaredin sat, unde este ºi centrulaºezãrii, în scurt timp s-auîncins horele ºi învârtitele.Primarul Tiberiu IacobRidzi, invitat ºi el la nedeiede localnici, dupã ce mân-cat, s-a prins ºi el în joc cufrumoasele localnice dinSlãtinioara. “Mã bucur cãse întâmplã acest eveni-ment ºi pe Slãtinioara, iarmeritul este al celor de aici,care ºi-au dorit asta. Amservit ºi eu din bucateletradiþionale ºi o fac ori de

câte ori am ocazia, iar dedata aceasta mie mi-a plã-cut foarte mult pãsatul, darºi varza a fost bunã”, ne-adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul MunicipiulPetroºani. La câteva oredupã ce s-a dat startulnedeii pe Slãtinioara, acoloa venit ºi soþia lui, deputa-tul PD-L, Monica IacobRidzi. “M-am bucurat ºi eualãturi de localnici, pentrucã s-a organizat ºi aici onedeie momârlãneascã. Mãbucur cã oamenii care auluat parte la acest eveni-ment au venit îmbrãcaþi încostume populare ºi cãreuºesc sã pãstreze cel maibine tradiþia”, a declaratMonica Iacob Ridzi.

S urprizã pentrumomârlani

O surprizã din parteaorganizatorilor pentrulocalnici a fost prezenþaacolo, în mijlocul lor, amembrilor Tarafului de laVaþa. Artiºtii au fost aduºide un localnic, om de tele-viziune, care a contribuit ladesfãºurarea acestei nedei.Pe acordurile taragotuluimaestrului Pera Bulz, învâr-titele au fost jucate ºi maifoc, iar momârlanii auchiuit ºi mai tare. “Pentrumine, cea mai mare

plãcere este sã fiu acolounde folclorul îºi spunecuvântul, unde tradiþiile serespectã ºi unde oameniiîºi poartã costumaþiile aleavechi din moº-strãmoºi.Toate la un loc îþi dau unfior de dragoste faþã de þinuturile acestea. Sigur cãam venit cu mare plãcerecând am fost invitat aici ºinici nu mi-am pus proble-ma sã nu vin, deºi am cântat pânã dimineaþa la onuntã. Am ajuns acasã, mi-am schimbat cãmaºa ºi-am venit cu toþii fãrã sãne odihnim”, ne-a declaratmaestrul Pera Bulz, liderulTarafului de la Vaþa.

Undeva la orele amiezii,cei care au pus la caleaceastã manifestare, auoferit ºi diplome de exce-lenþã participanþilor, cumulþumirea cã de-a lungultimpului au ajutat ºi la pro-movarea ºi sprijinirea iniþia-tivelor demarate pentruMuzeul Momârlanului careexistã în acest sat, încurtea unei familii de localnici.

“O vorbã din bãtrânizice: “Cei care nu-ºivorbesc graiul ºi nu-ºipoartã straiul, nu sunt onaþiune. Trebuie sã predãmºtafeta, mai ales la tineret,sã îi învãþãm pe copii demici sã pãstreze acestetradiþii care sunt min-unate”, a spus IleanaMãlinesc, cea care împre-unã cu soþul ei, PetreGãlãþan, s-a ocupat dearanjamentele acestei sãrbãtori.

Însã, localnicii nu s-audat plecaþi de acolo cu unacu douã, ci au petrecutpânã târziu în noapte, aujucat ºi s-au simþit bine, cupromisiunea cã la anul va fiºi mai frumos.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012 Reportaj 98 Reportaj

Bucate momârlãneºti, dansuri ºi voiebunã la Nedeia de pe Slãtinioara

P rimarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile, ºi-a

descoperit o nouã pasiune. Deaproape un an este efectiv vrãjitde albine, pe care a început sãle observe cu atenþie. Acum aredeja 11 familii ºi este abia laînceput, cum s-ar spune.

Nu mai puþin de 11 familii dealbine are primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile, care ºi-a

descoperit aceastã pasiune înurmã cu aproximativ un an.

Spune cã a fost atras demodul de organizare al albinelor,a vrut sã vadã cum segospodãresc ºi aºa s-a apucat deapiculturã. O pasiune cu rezul-tate … dulci, dar care necesitãmultã muncã, însã Ile ºi-a achizi-þionat un echipament complet ºinu se dã în lãturi de la nimic,atunci când vine vorba despre

harnicele albinuþe. „Sunt începã-tor în ale apiculturii, mã ocup dealbine de aproximativ un an dezile. Mi-am dorit de mai demultsã cresc albine ºi am început sãle studiez.

Mã tot gândeam cum de secoordoneazã, se gospodãresc eleaºa de bine”, spune primarulVulcanului, Gheorghe Ile. Iar lacuriozitate, la pasiune nu a maifost decât un pas. Acum, edilulare 5 familii de albine acasã la

el, la ferma din Vulcan, iar alte 6familii le þine la o cunoºtinþã. Evrãjit în continuare de micilezburãtoare, care îi aduc relaxareanecesarã, ºi este de pãrere dacãºi noi, oamenii, ne-am gospodãrila fel în comunitãþile noastre, altfel ar sta lucrurile. „În puþinultimp liber pe care îl am caut sãfac lucruri care sã mã relaxeze ºidin care sã ºi învãþ mai multdespre organizare ºi conducere,care s-ar putea adapta la viaþanoastrã. Albinele ne învaþã lecþiisimple ºi, totodatã, extrem deprofunde despre cum se poatetrãi în mod armonios. Cred cã leputem purta o recunoºtinþã per-manentã pentru tot ceea ce facpentru noi. ªi, sincer, prefer sãfiu înþepat de o albinã caremunceºte non-stop ºi producemiere, polen, propolis ºi alteminunãþii, decât sã mã bâzâieinutil o muscã pentru care oriceputrefacþie poate fi sursa de

hranã”, explicã edilul – ºef dinVulcan.

Î ndrãgostit de ceasuri

Nu este singurul hobby al pri-marului Gheorghe Ile. Acestamai are o pasiune pentru cea-suri, dezvoltatã încã din anii stu-denþiei. Acum are sute de cea-suri, pe care le priveºte aproapeca pe niºte oameni. „Ceasul tre-buie iubit. E ca un om. Înãuntruare rotiþe, iar mecanismulfuncþioneazã ca ºi omul. Eu aºavãd lucrurile ºi compar fiecarepiesã interioarã, cu câte unorgan din corpul omenesc. Stauºi le privesc, le repar ºi niciodatãnu mã plictisesc, atunci când amtimp”, susþine Gheorghe Ile.Deþine ceasuri aurite, de buzunar,de perete, pendule ºi ceasuri demânã, dar ºi un ceas care seroteºte invers.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Pasiune de primar. Gheorghe Ile, vrãjit de albine

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

4 i u l i e 2 0 1 2

Împreunã cu prietenii ai puteapune la cale o distracþie sau oactivitate la care sã participe maimultã lume. Nu este cazul sã fiistresat; lucrurile vor ieºi aºa cumîþi doreºti. De energie nu ducilipsã, aºa cã nu este o problemãdacã ai de gând sã te implici.

Eºti într-o dispoziþie de zile mari;vei fi mai entuziast decât te-auvãzut vreodatã cei ce te cunosc.Ieºirea la o plimbare sau o ºuetãcu prietenii va putea fi un prilejsuplimentar de a te destinde.Cineva îþi va face o promisiune,dar ar fi bine sã nu crezi.

Ai muncit suficient, dar tot nu sepoate spune cã ai rezolvat ceeace þi-ai propus. Dialogul în con-tradictoriu cu rudele te va obosiºi ar fi bine sã faci un efort ºi sãmai laºi câte ceva de la tine. Aiputea sã te preocupi mai mult depropria persoanã.

Situaþia financiarã nu îþi va ridicaprobleme, aºa cã poþi face liniºtitcumpãrãturile pe care le ai înplan. În cazul în care doreºti sãiei o decizie privitoare la cãminultãu, va fi bine ca mai întâi sã teconsulþi ºi cu ceilalþi membrii aifamiliei.

Chiar dacã nu þi-ai programat odeplasare, vei fi nevoit sã o faci.Dacã aveai de obþinut o apro-bare, ºansa te va susþine cucondiþia sã dai dovadã de calm ºirãbdare. Colaborãrile nu te avan-tajeazã în aceastã perioadã. Esteposibil sã þi se facã o propunere.

Energia ta este la limita infe-rioarã, aºa cã nu te apuca denimic din ceea ce te-ar puteasuprasolicita. Adoptã politicapaºilor mãrunþi ºi vei avea maimulte satisfacþii. Ai putea primiun ajutor substanþial de la colegi.Nu te adâncii asupra detaliilor.

Prietenii îþi vor face o invitaþiecare te tenteazã, dar te gândeºticã s-ar putea sã nu mai finalizeziceea ce þi-ai propus. Profitã deocazie, pentru a face cunoºtinþãcu alte persoane, cu care aiputea avea o discuþie interesan-tã.

Ai spor în ceea ce priveºte oper-aþiunile de curãþenie; aºa cã îþi vamai rãmâne timp ºi pentru cevadistracþie. Prezenþa ta fermecã-toare nu va trece neobservatã. Înceea ce priveºte chestiunile pro-fesionale, fii mai conºtiincios.

Este posibil sã fii cooptat într-oactivitate care va fi pe placul tãu.Vei avea un bun prilej de a teface remarcat, dar ar fi indicat sãdai dovadã de un pic de mod-estie. Atmosfera de la serviciueste calmã, iar colegii te sprijinãîn tot ce încerci sã faci.

Vei avea o zi plinã, în care nuvei avea timp sã te plictiseºti.Energia te susþine în tot ce faci,dar ºi prietenii vor fi de partea tamãcar cu vorba dacã nu cufapta. Relaþiile cu strãinãtatea îþivor aduce satisfacþiile scontate.

S-ar putea sã ai idei noi, pe caresã le prezinþi ºi altora. Trãieºti oemoþie puternicã ºi aceasta te-arputea ajuta sã realizezi ceva maideosebit, sã dai dovadã de unplus de creativitate. Ai puteamãcar sã schimbi puþin decorulîn apartamentul tãu.

Dialogul cu cei din jur se vadovedi fructuos, cu condiþia sã îþistãpâneºti impulsivitatea. Dacãaºtepti o veste sau un rãspuns,acesta va veni mai târziu, dar teva satisface. Þi se va da o ideeasupra cãreia meritã sã te apleci.

H O R O S C O P

Primar, Gheorghe ILE

E ste a treia zi decând oficial,

sistemul de eliberarea reþetelor de tipelectronic, este pusîn funcþiune la nivelnaþional. În ValeaJiului, însã, ca în totjudeþul, lucrurile semiºcã puþin maiîncet.

Medicii de familie, far-macile, precum ºi spitalele,fac în aceste zile toatedemersurile pentru ca sis-temul de eliberãri reþeteelectronice sã fie funcþio-nal. Deocamdatã mai suntde pus la punct câtevadetalii. “ Acest sistem estefoarte benefic ºi este fru-mos aºezat pe calculator,dar deocamdatã nu avemcoduri. Trebuie sã primimîn curând de la Casa deAsigurãri. Noi, însã, amfãcut astfel de reþeteinformatizate de ani dezile, doar cã nu le-am tri-mis spre farmacii. Aceastaeste deosebirea, acel clickde trimitere ”, ne-adeclarat dr. DumitraUdrea, un medic de familiede la Petroºani.

Reprezentanþii CaseiJudeþene de Asigurãri de

Sãnãtate de la Deva spuncã 12 medici din totjudeþul au eliberat dejareþete în acest format, încãnu toate farmaciile suntpuse la punct. “ A fost omicã defecþiune a sistemu-lui la nivel naþional înprima zi, dar a fost reme-diatã în scurt timp.Deocamdatã, noi avemunele probleme la elibe-rarea reþetelor, pentru cãfarmaciile folosesc un softprivat, care nu este în con-

cordanþã cu cel al nostru ºimai ales cã multe farmaciiîncã nu ºi-au achiziþionatacele scannere”, a declaratOvidiu Bândea, purtãtor decuvânt C.J.A.S.Hunedoara.

Pânã în decembrie,

medicii pot elibera reþetele

atât electronic, cât ºi pehârtie, în mod tradiþional,însã de la 1 ianuarie 2013,sistemul informatizat tre-buie sã fie implementat100%.

Luiza ANDRONACHE


U n alt ministru, de dataaceasta Puiu Hasotti,

are în vedere eradicarea jafu-lui de la Sarmizegetusa -judeþul Hunedoara ºi conser-varea complexului istoric prinalocarea unei sume impor-tante de bani. Pentru aatrage ºi cointeresaspecialiºtii restauratori vatrebui schimbatã legea.

Din nou este ridicatã problemajafului de la Sarmizegetusa. Fiecareministru de pânã acum s-a arãtat,la modul declarativ, preocupat decomplexul arheologic al capitaleiDaciei romane, Sarmizegetusa,judeþul Hunedoara. ªi ministrulpentru trei sãptãmâni, MirceaDiaconu a fãcut declaraþii în acestsens, dar ºi noul – Puiu Haºoti,care a strigat despre acelaºi jaf decare se tot vorbeºte de peste 20 deani. Cel mai vocal a fost într-ovreme vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara de pe vremeaPSD, Costel Avram, dar care a”fost redus la tãcere” dupã untimp, ceea ce poate fi dovadã cã înzonã erau implicaþi oameni curelaþii importante, sau a obositstrigând fãrã ca nimeni sã-l audã.

Au apãrut diverse ONG-uri cares-au implicat în a apãra zonaistoricã, oameni cu suflet uriaº, darnu a fost ºi nu este suficient. Aflatla Histria, ministrul Hasotti apromis ”o sumã importantã debani” pentru conservarea comple-xului Sarmizegetuza, conformMediafax.

“În douã-trei sãptãmâni mã voideplasa la Sarmizegetusa unde dinpãcate existã, nu mã feresc sã spun,

un jaf, în sensul cã se umblã cudetectoare de metale ºi se identificãfoarte multe piese - kosoni. Ultimaidentificare a fost fãcutã la Chicago,o colecþie mare de cosoni.Intenþionãm sã alocãm o sumãimportantã pentru conservare,restaurare ºi pentru cercetãri arheo-

logice la Sarmizegetusa”, a afirmatHaºotti, duminicã, într-o conferinþãde presã.

Ministrul Culturii a precizat cãintenþioneazã sã aducã o firmã ita-lianã, una din cele mai importante lanivel european în restaurarea monu-mentelor, pentru a desfãºura aseme-nea lucrãri ºi în þara noastrã.

“Am avut o discuþie lungã poatecu cea mai importantã companie deconservare ºi restaurare monumentede orice tip, nu monumente arheo-logice, din Italia. Sunt niºte oamenicare mie mi s-au pãrut foarte serioºi,foarte competitivi, care lucreazã cufonduri europene, au lucrat în foartemulte þãri din Uniunea Europeanã ºidin Africa în acest domeniu. Trebuiemodificatã un pic legislaþia pentru a-iinteresa în a face restaurãri de mo-numente. Pe lista monumentelorsunt 30 de mii de obiective”, a pre-cizat ministrul Culturii.

Doamne, dã ca mãcar acest mi-nistru sã se þinã de cuvânt, sã con-serve pânã mai are ce din minunataSarmizegetusa!

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Pentru a restaura ºi conserva ºi Sarmizegetusa trebuie schimbatã legea

Reþeta electronicã, încã înteste în Valea Jiului

Asistenþã juridicã, dincolo de limita

legii

U n avocat din Deva este cer-cetat penal, dupã ce a

încheiat diverse contracte de asis-tenþã juridicã, pe sume frumoase,dar mai apoi a uitat de contribuþi-ile la stat.

Bãrbatul, în vârstã de 40 de ani estecercetat de poliþiºtii Serviciului deInvestigare a Fraudelor Hunedoara, care austabilit cã, în perioada 2007 – 2011, acestaa încheiat contracte de reprezentare ºi asis-tenþã juridicã cu diferite persoane fizice ºijuridice, a prestat servicii ºi a realizat veni-turi în valoare de aproximativ 670.000 lei,pe care nu le-a declarat organelor fiscale. Înacest fel s-a sustras de la plata taxelor ºiimpozitelor datorate statului. „În cauzã afost întocmit dosar penal în care seefectueazã cercetãri, sub supraveghereaParchetului de pe lângã TribunalulHunedoara, sub aspectul sãvârºirii infracþiu-nii de evaziune fiscalã”, au declarat poliþiºtiihunedoreni.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 iulie 201212 Turism

C ele mai lungipârtii de Europa

ºi un peisaj de vis.Acestea sunt douã dincele mai bune argu-mente pentru care sevrea construcþia staþiunii Dobraia dela Petrila. Iniþiatoriiacestui proiectsfideazã criza cu planurile lor.

Deºi situaþia econom-icã a oraºului este unadificilã, la Petrila, edilii nuînceteazã sã spere cã potrealiza lucruri mari. Unuldintre acestea este înmod cert proiectul carevizeazã construcþia uneistaþiuni care sã aibã celemai lungi pârtii dinEuropa.

Ideea este una maiveche, dar mereu adusã

în discuþie atunci cândvine vorba de resuscitarealocalitãþii din punct devedere economico-finan-ciar. În aceste zile,reprezentanþii adminis-traþie locale au veºti vizavide urmãtorii paºi caretrebuie parcurºi. “Avem ozonã cu deschidere turis-ticã, unde aºa cum ampromis de atâtea ori,dorim sã realizãm acelproiect pe care ni l-ampropus cu domeniul schiabil Dobraia.

Sãptãmâna trecutã amvorbit cu cei de laInstitutul Naþional deCercetare ºi Dezvoltare înTurism pentru cã avemun contract în derulare cuei de a iniþia proiectareastaþiunii turistice. Mi-aupromis cã din data de 15iulie vor veni în zonã ºivor sta aici pentru a facemãsurãtorile topografice

ºi începerea studiului defezabilitate, pentrucrearea obiectivului turis-tic Dobraia”, ne-adeclarat Dorin Curtean,city manager în OraºulPetrila.

În staþiunea care arurma sã fie construitã pemuntele Dobraia seajunge pe traseul CheileTãii - Lunca Florii.

O parte a proiectuluiintegrat vizeazã ºi con-strucþia unui drum care sãtreacã Munþii ªureanu ºicare ar ajunge direct înjudeþul Alba.

“Am avut o discuþie ºicu investitorul de la ªureanu, care a creionatStaþiunea de acolo, pârti-ile de schi ºi instalaþiile decablu, iar dumnealui mi-aspus cã este interesat sãfacã tot el instalaþiile pezona noastrã pentru aface o legãturã cu staþi-

unea de la ªureanu pentru ca turiºtii sã poatãveni pe aceastã vale,unde drumul este multmai scurt decât pe ValeaSebeºului.

Pentru a ajunge înStaþiunea ªureanu suntundeva la 50 de km dinSebeº, iar de la noi suntcam 18 km. Astfel, drumul este mult maiscurt, iar turiºtii pe careîºi doreºte sã-i atragãacolo sunt din parteanoastrã” , a mai spusDorin Curtean.

Doar construcþia dru-mului pânã în judeþulAlba ar costa, la o primãestimare, peste 70 demiliarde de lei vechi, însãproiectul general atingesume fabuloase pentrucriza pe care o traversãmîn ultimi ani. Însã, cei dela primãria Petrila suntoptimiºti.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

SSSSttttaaaaþþþþ iiiiuuuunnnneeeeaaaa DDDDoooobbbbrrrraaaaiiiiaaaa,,,, vvvviiiissss ssssaaaauuuu rrrreeeeaaaallll iiii ttttaaaatttteeee????

Dorm cu lubeniþele

V ânzãtorii de lubeniþe ºipepeni de pe ºoseaua de cen-

turã a municipiului Petroºani suntnevoiþi sã facã de pazã pentru anu se trezi cã, peste noapte, aurãmas fãrã marfã.

Prin urmare, cei câþiva comercianþifac prin rotaþie de gardã la planteleprovenite din familia cucurbitaceelor.Nu de alta, dar, s-a mai întâmplat cape timp de noapte sã disparã câte olubeniþã, douã.

Asta, pentru cã administraþiapieþelor, care încaseazã taxele derigoare de la comercianþi, nu asigurã ºipaza produselor dupã “orele de pro-gram”.

“Facem de pazã, pe rând, pentru cã

nu vrem sã rãmânem fãrã marfã ºibanii pe care i-am putea încasa peaceasta. Stãm de pazã pentru cã, înRomâmia, orice lucru lãsat de izbeliºtedispare. Am mai pãþit-o de-a lungulanilor trecuþi aºa cã ne-am învãþatminte”, a spus unul dintre comercianþiide pepeni de pe ºoseaua de centurã aPetroºaniului.

Pe de altã parte, interesant este faptul cã, deºi comercializeazã pepeni“made in Dãbuleni” niciunul dintrevânzãtori nu este din localitatea dol-jeanã. Cu toþii sunt din Petroºani ºi, înplus, se pare cã ºi lubeniþele provin dinGrecia, nu din Oltenia. Partea bunã,pentru cumpãrãtori, este cã peºoseaua de centurã preþul unui kilo-gram de pepene verde sau galben estemai mic cu 50 de bani decât în PiaþaAgroalimentarã Centralã. Adicã arevaloarea de 2 lei, nu 2,5 lei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

CVJ, Nr. 159, Miercuri 4 iulie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 159, Miercuri 4 iulie 2012