CVJ, Nr, 158, Marti 3 iulie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 158

Marti, 3 iulie 2012

Pepeni la negru pe

centuraPetroºaniului

C omercianþii depepeni de pe centura

municipiului Petroºaniplãtesc taxe usturãtoare,pentru care nu primescnimic la schimb.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Bãrbaþi electrocutaþi în apropiereaEM Livezeni

D oi bãrbaþi, tatã ºi fiu,au ajuns la Spitalul

de Urgenþã din Petroºanidupã ce s-au electrocutat întimp ce erau la cosit iarba.


TribunalulGorj amânã

pentru a treiaoarã dosarul

exploziei de laMina Petrila

M agistraþii TribunaluluiGorj au amânat încã

o datã sentinþa în cazul celortrei ºefi vinovaþi de produ-cerea exploziei de la MinaPetrila din anul 2008.


Strivit întrevagoanele de

cãrbuneA jutorul de mecanic al unui

tren de cãrbune care ieºisede pe poarta Uzinei dePreparare a CãrbuneluiCoroieºti din Vulcan a fost rãnitextrem de grav dupã ce a fostprins între douã vagoane.


ªªeeffiiii ddee llaa UUnniivveerrssiittaatteeaa PPeettrrooººaannii îîººii aassccuunndd aavveerriillee

PAGINA A 3-A

C e averi au ceicare conduc

UniversitateaPetroºani sau cum auevoluat acestea înultimii ani, sunt între-bãri la care cu greu sepoate rãspunde. Ceicare conduc destineleUniversitãþii dinPetroºani – fie cã vor-bim despre parteaeducaþionalã sau ceaeconomicã – par sã îºiþinã averile la cel maimare secret.

P roba scrisã lalimba ºi lite-

ratura românã s-adesfãºurat fãrãprobleme în judeþulHunedoara. Un sin-gur elev a fost elimi-nat, iar o parte din-tre cei care au datexamenul acumsunt restanþieri deanul trecut.

Alexandru Lãutaruspune cã nu au fost delocincidente neplãcute ºi cãsingurul elev care a fosteliminat, este de la Grupulªcolar de Telecomunicaþiiºi Lucrãri Publice dinHunedoara. „Acesta a fostprins cu fiþuici, de cãtresupraveghetori ºi datafarã. Este singurul inci-dent ºi alte nereguli nu aufost semnalate”, a declaratAlexandru Lãutaru,inspector ºcolar generalISJ Hunedoara.

Restul elevilor spun cã

proba a decurs normal ºipãrerile cu privire lasubiecte sunt împãrþite.„Subiectul I a fost foarteuºor. Mã bucur cã mi-apicat”, a spus la ieºireadin clasa de examen oelevã de la Colegiul MihaiEminescu din Petroºani.„Mie mi s-a pãrut uºor celde al doilea subiect”, aspus o altã tânãrã absol-

ventã. „M-a luatprin surprinderecel de al treileasubiect, pentru cãnu mã aºteptamsã fie o poezie deanalizat”, a spusun alt tânãr laieºirea din salã.

ªi pãrinþii au aºteptatcu emoþii afarã din ºcoalã.Unii, însã, ºi-au manifes-tat nemulþumirea cuprivire la camerele desupravegheat din sãlile deexamen.

„Am emoþii, dar princi-pala problemã de acum mise pare modul în care sunttrataþi elevii ºi profesoriilor. Nu sunt hoþi, ca lapoliþie, sã fie suprave-gheaþi cu camere video.Asta e o mare problemã ºinu mi se pare corect”, aspus un pãrinte de laPetroºani. Alþii, însã, aurecunoscut doar cã auemoþii mari ºi atât.

Luni s-a desfãºurat

prima probã a examenuluide Bacalaureat, iar eleviide clasa a XII-a, iar eleviiau avut de analizat unfragment din “Craii decurte veche” a lui MateiuCaragiale, un fragment dinopera lui Lucian Blaga,sau de scris un eseupornind de la creaþia liricãa lui Mihai Eminescu,având în prim plan“lumea”.În judeþul Hunedoara s-auprezentat la examen 4132elevi, iar 425 au fostabsenþi. Dintre ceiprezenþi, 1067 s-au înscrisdupã ce anul trecut aupicat examenul.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaassãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Crime Inc. 15:00 Rãzboinicul (r)16:30 Aventurile lui Tarzan 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul22:45 Iubire interzisã0:30 Crime Inc. (r)1:00 Culoarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David (s) 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Anaconda 322:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos1:00 Fãlci 3

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

20:30 Corky, nãtãrãul clanului

9:30 Rãpirea tatãlui (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râsPopcorn13:45 Teleshopping

14:15 Focus Monden (r)15:00 Praf de puºcã, trã-dare ºi complot 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaþa de pe tort20:30 Obsesia22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

10:15 Dincolo de celebritate10:30 Dãnutz S.R.L.11:30 Dãnutz S.R.L.12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci13:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european16:00 Maghiara de pe unu17:00 Leacurile naturii 17:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Anatomia lui Grey 21:55 Anatomia lui Grey 22:50 Lumea modei23:10 Telecinemateca:Mafioþii 1:15 Mad Men

Un singur absolvent eliminat în Hunedoara

BAC 2012:Absenþi ºi eliminaþi laprima probã

C ontinuã BAC-ul anul viitor. La prima probã a examenului

de bacalaureat care a avut loc ieri (luni-n.r.) au existat ºi primeleincidente.

Un absolvent al clasei a XII-a care susþinea proba scrisã la Limba ºiliterature romanã a fost eliminate din cadrul examunului.

“Un elev a fost prins în timp ce încerca sã copieze ºi a fost elimi-nat din salã. El va avea posilibitatea sad ea examenul de bacalaureatanul viitor”, declarã Livia Vlad, purtãtor de cuvânt ISJ Hunedoara.

La proba scrisã a examenului de bacalaureat s-au înscris 4557 deabsolvenþi ai claselor a XII-a dintre care 424 au fost absenþi.

Astãzi (marti-n.r.) are loc proba scrisã la limbã maternã, miercurieste programatã proba obligatorie a profilului, iar vineri, probã laalegere a profilului ºi specializãrii. Rezultatele se afiºeazã duminicã, 8 iulie. (Raul IRINOVICI)(Raul IRINOVICI)

M agistraþiiTribunalului

Gorj au amânat încã odatã sentinþa în cazulcelor trei ºefi vinovaþide producerea explozieide la Mina Petrila dinanul 2008.

Magistraþii TribunaluluiGorj au amânat, luni, pentrua treia oarã judecareadosarului în care sunt judecaþicei trei foºti ºefi condamnaþipentru producerea tragedieidin 2008 de la exploatareaminierã Petrila.

Potrivit avocaþilor apãrãrii,una din cauzele pentru care a fost amânat dosaruleste faptul cã una din pãrþile

citate în dosar a împlinit vârsta de 18 ani, iar avocatullui Aurelian Necula a cerut unnou termen pentru pregãtireaapãrãrii.

În cursul acestui an, Curteade Apel Craiova a întorsdosarul pe rolul TribunaluluiHunedoara. Aceastã decizieeste una care poate avea unsingur rezultat.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 iulie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

C omercianþii depepeni de pe

centura municipiuluiPetroºani plãtesc taxeusturãtoare, pentrucare nu primescnimic la schimb.

Zeci de milioane delei vechi intrã în con-turile AdministraþieiPieþelor Petroºaninumai de la comer-cianþii de pepeni dinlocul special amenajat

pe ºoseaua de centurã.Numai cã, spun comer-cianþii, nu primesc laschimb absolut nimic,nici mãcar o chitanþã.

Asta ca sã nu maivorbim despre o toaletãecologicã, ori de altecondiþii. „Plãtesc 8 mi-lioane de lei (n.r. vechi)pentru tarabã ºi încã 9milioane pentru cortulcu pepeni. Nu mi-a datnimeni nicio chitanþã. I-am rugat sã vinã sãcoseascã mãcar iarba

din spare, cã ne mãnâncã ºerpii, dar nua venit nimeni”,povesteºte una dintrecomerciantele delubeniþã din Petroºani.În aceaºi situaþie sunt ºiceilalþi vânzãtori de pecentura Petroºaniului.

Edilii din Petroºani s-au arãtat suprinºi deaceste informaþii,despre care nu ºtiauabsolut nimic, ºi ne-auîndrumat cãtre adminis-tratorul Pieþei centrale

Petroºani, Sorin Creþu.Surprinzãtor, exact înziua în care a venitîntrebarea presei, auapãrut ºi contractele pe care comercianþiitrebuiau sã le semneze,asta deºi comercianþiide pepeni sunt acolode cel puþin douã sãptãmâni.

„În aceastãdimineaþã i-am chematsã semneze contractele.Se face un contract peîntreaga sumã, în

fiecare lunã. Suma estede 4 milioane de leivechi pentru oparcelã”, a declaratSorin Creþu, adminis-tratorul Pieþei CentralePetroºani.

Cât priveºte posibili-tatea instalãrii mãcar aunui WC ecologic, pri-marul Tiberiu Iacob –Ridzi a declarat cã, celpuþin în acest moment,nu este posibil, pentrucã nu mai au toalete.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Pepeni la negru pe centura Petroºaniului

Bãrbaþi electrocutaþi în apropiereaEM Livezeni

D oi bãrbaþi, tatã ºi fiu,au ajuns la Spitalul de

Urgenþã din Petroºani dupãce s-au electrocutat în timpce erau la cosit iarba.

Incidentul a avut loc ieri în jurulorei 11, în apropiere de staþia deventilatoare a Exploatãrii MiniereLivezeni. Imediat la faþa locului aajuns o echipã de paramediciSMURD care a acordat primele îngri-jiri celor doi rãniþi, iar apoi au fostduºi la Unitatea de Primire Urgenþedin cadrul SUP.

„Noi am fost solicitaþi sã interven-im la salvarea a douã persoane care,din primele date, se electrocutaserãîn zona minei Livezeni. Cele douãvictime erau în viaþã ºi au fost trans-portate la Spitalul de UrgenþãPetroºani”, a precizat Adrian Avram,comandantul Detaºamentului dePompieri Petroºani. Cei doi bãrbaþisunt în afara pericolului pentrumoment ºi au suferit arsuri în urmaelectrocutãrii. Medicii i-au internatpentru tratament ºi supraveghere.Bãrbaþii s-au electrocutat în timpadunau fânul cosit dupã ce, în loc sãfoloseascã o bârnã de lemn, au vrutsã punã o þeavã metalicã la clãdireacãpiþei. Când au ridicat þeava aceastaa ajuns în preajma firelor de înaltãtensiune ºi s-a produs un arc electric,a explicat directorul medical al SUP,dr. Nicolae Ciugulea.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Tribunalul Gorj amânã ppeennttrruu aa ttrreeiiaa ooaarrãã ddoossaarruulleexxpplloozziieeii ddee llaa MMiinnaa PPeettrriillaa

A jutorul de mecanic alunui tren de cãrbune

care ieºise de pe poartaUzinei de Preparare aCãrbunelui Coroieºti dinVulcan a fost rãnit extremde grav dupã ce a fostprins între douã vagoane.

Trenul se îndrepta spremina Vulcan pentru a fi

încãrcat cu cãrbune, iar bãr-batul încercase sã desprindãdouã vagoane care dera-iaserã, a fost prins între ele ºistrivit. Paramedicii SMURDcare au ajuns la faþa locului l-au gãsit conºtient ºi dupã cel-au stabilizat, l-au dus deurgenþã la Spitalul MunicipalVulcan. „Era în stare foartegravã ºi am decis sã-l trimi-

tem cãtre Spitalul de Urgenþãdin Petroºani, supravegheatpe drum de un medic de lanoi”, a declarat directorulSpitalului Vulcan, dr. MarianaMateescu. Din primul diag-nostic pus ajutorului demecanic, medicii suspectau ofracturã de bazin, dar ºi posi-bile leziuni interne.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Strivit între vagoanele de cãrbune

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 iulie 201244 Actualitate

L a Petrilaurmeazã sã

demareze con-strucþia unei hidro-centrale la iniþiati-va unor investitoriitalieni. De aseme-nea, tot aici aînceput deja ame-najarea unui parceolian, o investiþiea unei firme dinGermania.

Câþiva investitori ital-ieni þi-au exprimat demultintenþia de a construi ohidrocentralã pe cursulpârâului Taia de laPetrila, dar pânã acum,puþine iniþiative de-ale lors-au þi concretizat. Acum,

însã, planul de construcþieeste pus la punct, iardacã este sã ne luãm

dupã reprezentanþiiadministraþiei locale, înurmãtoarele luni, ar

demara construcþia pro-priu-zisã. „Am vorbit deatâta timp de construcþia

acestei microhidrocen-trale þi eu sper ca asta sãse întâmple cât mai

curând, iar investitorii ital-ieni sã se apuce delucrare. Este o investiþiedestul de mare þi sãp-tãmâna trecutã am vorbitcu ei þi urmeazã sã vinãmarþi aici, pentru a încer-ca sã deschidemlucrãrile”, ne-a declaratDorin Curtean , city man-ager Oraþul Petrila.

Tot la Petrila, înaceeaþi zonã, s-a demaratdeja un alt proiect cucapital strãin. Este vorbade un parc eolian pemuntele Dobraia, con-struit de o firmã dinGemania. Dupã ce va fifinalizatã investiþia, tur-binele de aici vor produceîn sistemul energeticnaþional 70 MW/orã.

LuizaANDRONACHE

E levii de clasa a VIII-aau trecut peste prag-

ul examenului de final declasã, iar 58 la sutã dintreaceºtia l-au promovat. 66de elevi au obþinut mãcar onotã de 10 la examenulfinal.

Dupã contestaþii, cifrele aratã cãîn judeþul Hunedoara doar 6 copiiau obþinut media maximã 10, întimp ce în tot judeþul sunt 66 denote de 10.

Cei mai mulþi elevi care auobþinut 10 pânã la final sunt dinValea Jiului. Astfel, potrivit inspec-torului general Alexandru Lãutaru,unul dintre tinerii ce a luat doarnote de 10 e din Uricani, 2 dinPetroºani unul din Vulcan ºi alþi treide la Deva. „Dupã contestaþii,pro-movabilitatea este de 58%. Estebunã, dar se putea ºi, chiar mã

aºteptam, sã fie ºi mai bunã”, aspus Alexandru Lãutaru, inspectorgeneral ISJ Hunedoara.

La limba românã, 15 copii auluat nota 10, unul a luat 10 lalimba maternã, în timp ce la

matematicã au fost 51 de note de10 curat.

De precizat cã în Hunedoara aufost ºi copii care au luat ºi nota 2la una dintre materii.

Diana MITRACHE

EEEEuuuurrrrooooppppeeeennnniiii iiii iiiinnnnvvvveeeesssstttteeeesssscccc llllaaaa PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Promovabilitate 58 la sutã de la testele naþionale

P eºtera Bolii,una din

atracþiile VãiiJiului de o fru-museþe de neconte-stat, atrage anualturiºtii care vin aicide cele mai multeori doar în grupuriorganizate. Însã,noi am vrut sãvedem ºi dacã ceicare vin nea-nunþati, care vorpur ºi simplu sãviziteze aceastãlocaþie, o pot face.

La gura peºterii, sâm-bãtã, în jurul prânzuluiam gãsit doi turiºti, tatã ºifiicã ºi care vroiau sãintre, însã instalaþia deiluminat nu funcþiona. „Suntem din Valea Jiului,dar niciodatã nu am apu-cat sã vedem peºtera, aºas-a întâmplat. Dar acum

am înþeles cã nu sepoate, pentru cã cei deaici aºteaptã un grup maimare de oameni pentru aporni lumina”, ne-a spusunul dintre turiºti.

Dar, tot acolo, lacabanã, i-am gãsit ºi pevoluntarii AsociaþieiEcologice Petro Aqua,care au fost de acord sãporneascã iluminatul, sãne lasã sã vizitãmpeºtera, ba chiar sã ne fieºi ghizi. Cei mai bucuroºiau fost cei doi turiºti. “Preþul unui bilet este de 5lei pentru adulþi, iar copiiiau intrare gratis. Tarifelepracticate în cazulgrupurilor sunt altele.Oricine poate vizitapeºtera pentru a se bucu-ra de frumuseþile pe carele oferã, iar noi suntem ºighizi”, ne-a declaratGertrude Manole, mem-bru în Asociaþia EcologicãPetro Aqua.

Cei doi, tatã ºi fiicã, nupierd ocazia de a facenenumãrate fotografii,pentru a imortaliza vizitalor aici. Dupã un turcomplet al peºterii, secontureazã ºi concluziile.“ În sfârºit, am vãzut ºiPeºtera Bolii. Este incred-ibil! Nu m-am imaginat cãeste atât de frumos. Faco comparaþie ºi cu alte

peºteri unde am mai fostºi pot sã spun cã aiciparcã este ºi maiºi...Iluminatul pe senzoriºi amenajarea acestorpodeþe sunt lucruri carefac ca totul sã fieaproape ireal ”, a spusturistul dupã vizitã.

Cei doi au fost cel maiimpresionaþi de sala marea peºterii, aici unde ade-

sea au loc acþiuni cultur-ale ºi unde existã ºi oicoanã a Sfintei MuceniþeVarvara, ocrotitoareminerilor. Mai demult,acestei locaþii i se spuneasala de dans ºi concerte,pentru cã aici aveau locserate dansante ºi specta-cole.

La ieºire, pe una dingaleriile secundare alepeºterii, pe pereþi s-augãsit niºte picturirupestre, despre care încã

nu se ºtie de cânddateazã. Acestea au fostrecondiþionate. “Acestepicturi reprezintã odovadã cã peºtera a fostlocuitã din vechime ºi cãaici au existat civilizaþii. Înzonã, aproape de acestedesene s-au fãcut ºi sãpã-turi arheologice de arhe-ologi de la MuzeulCivilizaþiei Dacice dinDeva”, a spus GertrudeManole, membruAsociaþia Ecologicã PetroAqua.

Din pãcate, chiar ºiaceºti pereþi încãrcaþi cuistorie ºi mister au fostvandalizaþi ºi mâzgãliþi deacei oameni care nu aurespect pentru istorie ºifrumos.

Asociaþia EcologicãPetro Aqua vrea sã insti-tuie permanenþa voluntar-ilor aici, la Peºtera Bolii,pentru ca acest obiectivsã poatã fi vizitat oricândde turiºtii.

LuizaANDRONACHE

O zi de vizitã la Peºtera Bolii

A pa din râul Jieþeste mereu în

scãdere în ultimele ziledin vina cãldurii, însã,un alt motiv ar fi cap-tãrile ilegale de apã.Responsabilii sistemu-lui hidrotehnic dinValea Jiului spun cãvor face verificãri înteren.

Apa Jieþului nu curge lavale, ci, imediat dupã staþia deepurare a apelor din zonã,face un cot pe sub stradã, deunde ajunge direct într-o curteparticularã protejatã cu gardînalt ºi câini de pazã. Totul subochii celor care 10 paºi maisus lucreazã la staþia de tratarea apei.

Aºa se face cã mai mulþioameni au reclamat de anibuni cã, la fosta pãstrãvãrie,ajunsã acum proprietate partic-ularã, apa este dirijatã dinalbie, înspre o casã particularã.

Oamenii din zonã spun cãacolo ar locui un potent om deafaceri din Gorj, Coco Pãun,

dar responsabilii sistemuluihidrotehnic din Valea Jiuluipromit o nouã anchetã. Astadupã ce în urmã cu doi ani,acolo s-au mai fãcut verificãri.„În urmã cu doi ani am maifost sesizaþi.

Atunci am reuºit cu greu sãajungem înãuntru, dar am con-statat cã apa doar trece princurtea proprietarului ºi cãbazinele de la fostapãstrãvãrie, care cândvaaparþinea statului, erau goale.Vom merge din nou în controlºi vom vedea ce se petrece ºiacum”, a declarat

Sorin Corici, ºefulSistemului Hidrotehnic ValeaJiului.

Râul Jieþ a ajuns un bietpârâiaº de munte cu un debitextrem de scãzut. Zilnic, cotasa a scãzut cu 2 sau chiar 3cm din cauza caniculei, însã,apa este în continuare dirijatãspre o casã de vacanþã, desprecare autoritãþile în domeniuºtiu cã e bine pãzitã de câini.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


T eren sinteticla Petrila.

Administraþialocalã din Petrilaa demarat proce-durile pentruconstruirea unuiteren sintetic lastadionulParângul dinlocalitate.

Conform docu-mentelor de laPrimãria Petrila,necesitateainvestiþiei este aceeade a promovasportul în condiþiioptime. Astfel, “seimpune construireaunui teren de fotbalsintetic în oraºul

Petrila”, se aratã îndocumentaþie.Termenul degaranþie a lucrãriieste de 5 ani.

Durata contractu-lui sau termenulpentru finalizare alucrãrilor este de 4luni începând de ladata atribuirii con-tractului. Valoareaestimatã pentrurealizarea lucrãriloreste de 300 de miide lei.

P ro ºi contra

investiþieiLocuitorii din

zonã au pãreriîmpãrþite în ceea cepriveºte realizareainvestiþiei. În timp

ce unii considerã cãaceasta estebeneficã, alþii nu îivãd rostul.

„Cu banii ãºtiaputeau face altceva.Nu ne trebuie terende sport. Nu îi vãdutilitatea”, spuneIlie.

T inerii considerã

investiþia unafoarte bunã.

„Chiar mã bucurcã ne fac terenul.Aºa avem ºi noicondiþii decenteunde sã mergem lafotbal”, spuneAndrei.

Raul Raul IRINOVICIIRINOVICI

ª i-a preluatfuncþia, biroul

ºi o parte dinatribuþiile de servi-ciu. Este vorbadespre primafemeia viceprimardin municipiulPetroºani, care deluni ocupã fotoliulpe care l-a avutClaudiu Cornea.

Dorina Niþã a începutde luni, cu dreptul ºi laprima orã. A ajuns laprimãrie ºi, pentru cãeste prima femeie vicepri-mar a fãcut doar

cunoºtinþã cu colegii ºicolaboratorii. Restul va fistabilit pe parcurs.

„Am venit la 8,00,când începe programul.M-am întâlnit cu domnulprimar ºi am avut o dis-cuþie de principiu vis a visde dispoziþia prin care osã îmi atribuie câtevasarcini care îmi revin. Înprincipiu, cred cã estevorba tot despre sarcinilepe care le avea fostulviceprimar, sau chiar ºialtele. A fost o primã zide acomodare, în care m-am întâlnit cu oameniicu care voi colabora”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimar la Petroºani.

Dorina Niþã mai spune

ºi cã va fixa un programde audienþe pentrucetãþeni, iar acesta va fi

fãcut public la momentuloportun.

„Conform programului

care exista, fostul vicepri-mar avea luni audienþe.Nu mã aºteptam sã încep

de azi, dar pe viitor esteposibil sã schimb acestprogram”, a mai adãugatDorina Niþã.

Noua doamnã vicepri-mar este membru PNL ºia fost votatã vineri înunanimitate de întregconsiliul local al munici-piului Petroºani. Este lec-tor universitar ºi a fostunica propunere pentrufuncþia care îl va secondape Tiberiu Iacob Ridzi, înurmãtorii 4 ani.

Pentru prima datã înistoria localitãþii, munici-piul Petroºani are o femeieîn funcþia de viceprimar,iar acest lucru a stârnitcuriozitatea tuturor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

O doamnã, prima zi ca viceprimar la Petroºani

Râu dirijat în curtea unui particular

Teren sintetic pentru promovarea sportului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Î ngrijitoriide la

Rezervaþia deZimbrii dinPãdureaSlivuþ –Haþeg pãzescfemelele dezimbru, caretrebuie sãfete. Pentruuna dintrezimbroaice,momentuleste aºteptatdin clipã înclipã.

Trei femele dezimbru suntînsãrvcinate, iarpentru una dintreele evenimentuls epoate produce înorice clipã. „ªi azinoapte am fost laea, pentru cãpoate sã feteoricând. O moni-torizãm în perma-nenþã”, a precizat,luni, unul dintrereprezentanþiiRezervaþiei deZimbrii dinpãdurea Slivuþ delângã Haþeg. Deasemenea, altedouã zim-

broaice sunt însãr-cinate, iar mediciiveterinari spun cãspre sfârºitul luniiiulie, ºi acesteavor aduce puii pelume. Momentuleste extrem de

important, maiales cã zimbrii fatão datã la 3 ani. Iarvizitatorii sunt ceimai nerãbdãtori sãvadã micii pui dezimbru, iar acum,cã vremea s-aîncãlzit bine, totmai multã lumeviziteazãRezervaþia deZimbrii de laHaþeg.

Ultimul pui avãzut lumina zileiîn urmã cu treiani, iar pozele cuel fac ºi acum deli-ciul celor care vinaici. Povestea lui afãcut înconjurulþãrii cu rapiditate,

dupã ce mama luil-a respins, iarîngrijitorii l-aucrescut cubiberonul.Zimbriºorul,botezat Romeo,venit pe lumemult preaaproape decelãlalt pui, adicãdupã numai unan, iar

mama lui arefuzat sã-lhrãneascã. Maimult, îngrijitoriiau fost nevoiþisã-l izoleze pemicul Romeode restul zim-brilor, ca sã nu fierãnit sau chiar

ucis. Ulterior,dupã ce a mai

crescut, lucrurile s-au rezolvat, iarpuiul a putut sã

stea

liniºtitalãturi de ceilalþimembri ai comu-nitãþii de zimbriide la Haþeg, caregãzduieºte înprezent 6 falnice

exem-

plare. Rezervaþia a

fost înfiinþatã înanul 1958, cândaici au fost adusedin Polonia douãexemplare adulte.Lor li s-au alãtu-rat, în 1963, altedouã exemplare,iar prin înmulþirepe cale naturalãtrei ani mai târziuaici erau deja 9zimbri. Pânã în1982, rezervaþia afost pepinierãpentru alte locaþii

sim-ilare din þarã, pen-tru cã aici lemergea bine. Laora actualã, rezer-vaþia se întinde pe5 hectare de terenºi este împãrþitã îndouã comparti-mente. O parte o

reprezintã

terenuldeschisã,

cu umbrare pentruvizitare, adicã unhectar ºi jumãtatede teren, iar aldoilea comparti-ment, care seîntinde pe 3,5hectare este zonaunde zimbriiînnopteazã,terenul fiindacoperit cu vege-taþie forestierã.

CarmenCOSMAN

FFFFeeeemmmmeeeelllleeeelllleeee ddddeeee zzzziiiimmmmbbbbrrrruuuu,,,, mmmmoooonnnniiii ttttoooorrrr iiiizzzzaaaatttteeee ppppeeeerrrrmmmmaaaannnneeeennnntttt

C orpul de Controlal ministrului

Dezvoltãrii ºiTurismului a fãcut uncontrol în StaþiuneaParâng, pentru a seconstata dacãalocãrile bugetarepentru proiectul dedezvoltare au fostcheltuite corect.Inspectorii au con-cluzionat cã toþi baniialocaþi se regãsesc înlucrãri efectuate ºi audat „verde” finanþãriipe mai departe.

Timp de aproape o sãp-tãmânã de zile, în masivulParâng, inspectorii Corpuluide Control al MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºiTurismului (MDRT)au verifi-cat amãnunþit toate lucrãrileefectuate în staþiune, în bazaproiectului de dezvoltare adomeniului schiabil pentru a

se constata dacã finanþareaministerului a fost utilizatãcorect. „Toate lucrãrile aufost inspectate, fundaþii laTS3, staþia de pompe, bazi-nul de apã de la Cãsuþa dinPoveºti, pârtiile amenajatepânã acum. Totul a fost veri-ficat amãnunþit ºi au con-statat cã toate lucrãrile pen-tru care au fost alocate fon-duri se regãsesc în teren,sunt realizate. Cel puþin lafaþa locului inspectorii auspus cã nu sunt probleme înParâng ºi cã vor continua sãfinanþeze proiectul”, spunsurse din cadrul comisiei decontrol. De la începutulacestui an au fost alocate 70de miliarde de lei vechi pen-tru continuarea lucrãrilor laproiectul de dezvoltare adomeniului schiabil derulat înStaþiunea Turisticã Parâng.

P roiectul mergemai departe

Dat fiind faptul cã nu aufost descoperite probleme încheltuirea banilor alocaþi deMDRT pentru acest proiect,Primãria Petroºani trebuie sãprimeascã o altã tranºã debani aferentã trimestrului III.Cu fondurile aferentetrimestrului doi, adicã 20 demiliarde de lei vechi, s-aufinanþat lucrãrile la instalaþiade zãpadã artificialã, la pârti-ile 2A, 2B, 2C ºi 2E pânã lastaþia intermediarã atelescaunului TS3 ºi la bazi-nul de apã din zona Cãsuþeidin Poveºti.

Potrivit primaruluimunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, pânã laînceperea noului sezon turis-

tic de iarnã din acest an, înParâng ar putea sã intre înfolosinþã telescaunul TS 3,ceea ce ar însemna cã vor figata ºi pârtiile deservite de

acesta. În luna mai, imediatdupã primirea finanþãrii afe-rente trimestrului II, primarulIacob Ridzi estima cã „pânãla sfârºitul anului, odatã cufinalizarea acestor lucrãri,vom avea realizat circa 15-20 % din întregul proiect dedezvoltare a infrastructurii înturism. Proiectul merge maideparte ºi am convingereacã el va fi susþinut ºi de noulGuvern”.

În Parâng, la finalulproiectului ar trebui sã fie celmai mare domeniu schiabildin Europa de Sud-Est, carese va întinde pe o suprafaþãde 150 hectare ºi va avea17 pârtii. De asemenea,pentru acces, între Petroºaniºi staþiunea montanã Parângva fi amenajatã ºi o telegon-dolã.

Maximilian GÂNJU

Proiectul din Parâng-inspectat de minister

P rimãria Petroºani con-tinuã lucrãrile de

refacere a drumurilor afec-tate de ploile torenþiale deluna trecutã ºi dupã

finalizarea lucrãrilor de con-solidare le va asfalta.

Astfel, unele dintre strãzi vor vedeaasfalt pentru prima datã, iar ediliispun cã în baza proiectelor demarate,

pânã la sfârºitul anului, o mare partedin strãzile municipiului vor fi reabili-tate. „S-a lucrat intens la stradaMãrãºeºti afectatã de ploi ºi mai suntcâteva mici lucrãri de efectuat iarapoi vom începe reabilitarea pe stra-da Poienilor, un alt drum afectat de

ploi. Sãptãmâna aceasta va începereabilitarea acestui drum caredeserveºte un între cartier”, adeclarat Lucian Dragomir, directorexecutiv al SPADPP din cadrulmunicipalitãþii Petroºani.

Maximilian GÂNJU

AAAAssssffffaaaallll ttttaaaarrrreeeeaaaa ddddrrrruuuummmmuuuurrrr iiii lllloooorrrr rrrruuuupppptttteeee ddddeeee vvvviiii iiii ttttuuuurrrrãããã ccccoooonnnntttt iiiinnnnuuuuãããã

C e averi au ceicare conduc

UniversitateaPetroºani sau cum auevoluat acestea înultimii ani, sunt între-bãri la care cu greu sepoate rãspunde.

Cei care conduc des-tinele Universitãþii din

Petroºani – fie cã vorbimdespre partea educaþio-nalã sau cea economicã –par sã îºi þinã averile la celmai mare secret.

Declaraþiile de avere depe site-ul oficial al insti-tuþiei de învãþãmânt supe-rior din Petroºani nu suntactualizate de ani de zile,iar acest lucru nu se va

întâmpla, probabil, preacurând.

Unele dintre ele apar,totuºi, pe PortalulDeclaraþiilor de Avere alAgenþiei Naþionale deIntegritate, dar nici mãcaraici nu sunt cele din acestan, care ar trebui sãconþinã datele despre veniturile înregistrate deºefii UPET în anul 2011.Oricum, puþini sunt ceicare ºtiu de exintenþaacestui portal, aºa cã,pentru publicul larg, averile ºefilor de laUniversitatea Petroºanirãmân în continuare unmare mister, asta deºi artrebui publicate ºi pe site-ul instituþiei.

Prorectorul MariusMarcu spune cã anul tre-cut acest lucru nu a maifost obligatoriu, iar din

acest motiv datele nu aumai apãrut pe pagina deInternet a Universitãþii.Cât priveºte declaraþiilepentru acest an, fie cãvorbim despre cele deavere, ori despre cele deinterese, Marcu a precizatcã au fost depuse în ter-menul legal la OficiulJuridic, dar nu au mai fostfãcute publice pentru cã...se lucreazã la un nou site.Asta ca ºi cum cel vechiar fi devenit bruscneîncãpãtor, iar declaraþi-ile date pe proprierãspundere nu ar mai fiavut loc pe pagina oficialãa instituþiei, alãturi de alteanunþuri gãzduite fãrã niciun fel de problemã.

Iar pânã atunci fiecarepoate, eventual, sã îºi deacu presupusul...

CarCarmen men COSMANCOSMAN

F ostul vicepri-mar al Petrilei

ºi preºedinte PNL,ConstatinRamaºcanu, a declinat postul deconsilier local considerând cã nueste fair-play sã i se ofere totul încondiþiile în care apierdut alegerile.

La ºedinþa de consti-tuire a Consiliului LocalPetrila, totul s-a desfãºurataºa cum era de prevãzut.Adicã viceprimarul propusde PSD, Vasilicã Jurca, afost votat în unanimitatede consilierii nou aleºi.

Surpriza a fostretragerea fostului vicepri-mar, ConstantinRamaºcanu, din funcþia deconsilier local, obþinutã cu1568 de voturi obþinutedin partea celor care îldoreau primar, plusvoturile date de petrilenilistei PNL, cu echipa afe-rentã. De ce a fãcutRamaºcanu acest gest, încondiþiile în care a investitmuncã ºi bani în campa-nia electoralã? Acestacrede cã nu i se cuvinepostul în condiþiile în carea pierdut alegerile în urmaunei campanii care nu acapacitat atenþia locuito-

rilor Petrilei, deºi echipasa a muncit cu adevãrat.Costantin Ramaºcanuconsiderã gestul sãu ca o”autosacþiune” de bunsimþ pentru cã, spuneacesta, i s-a dat totul –candidatura la funcþia deprimar, preºedenþia orga-nizaþiei PNL - ºi nu estefiresc sã pãstreze manda-tul de consilier. Mai mult,Ramaºcanu a precizat cãalþi colegi de-ai sãi trebuiesã se ocupe de proble-mele urbei în Consiliul

Local, în timp ce în cadrulorganizaþiei PNL trebuiesã înceapã munca ade-vãratã, sã demonstreze cãa învãþat din greºeli.

”Nu mi se pare corectsã iau totul, sã candidez latoate, preºedinte de par-tid, la funcþia de primar ºisã iau ºi postul de consili-er. În 2008, chiar eu îispuneam lui GheorghiþãIorga cã nu este cinstit sãfie peste tot, sã ia totul ºiîn acest sens sunt con-secvent. Am aceeaºi cre-

dinþã. Oamenii au ales, ºifaptul cã suntem la acelaºinivel cu un partid TV, PP-DD, este o mare deza-mãgire pentru mine carereprezint un partid cutradiþie. Este o greºealã decampanie dacã nu amputut sã ne apropiem deaceastã categorie dealegãtori. Ca urmare, amstabilit sã muncim: colegii- în Consiliul Local, iar noisã ne consolidãm, cã patruani trec repede. Cândcâºtigi poþi avea anumitepretenþii, sã-þi pui oameniiîn valoare. Sigur cã suntmulþi colegi care ºi-au pussperanþe în aceste alegeriºi acum sunt dezamãgiþi.Cine nu are disponibili-tatea de a munci pentru aridica organizaþia în urmã-torii ani, ne putem ºidespãrþi. Aceste lucruri seîntâmplã de obicei dupãalegeri. Cât mã priveºte,nu pot sã stau blocat înConsiliul Local în acestecondiþii. Da, sunt exigentcu mine în primul rând ºiapoi cu ceilalþi” – adeclarat ConstatinRamaºcanu, motivându-ºiastfel gestul de renunþarela orice funcþie publicã.Acesta a precizat cã nu vaocupa nici un post/funcþieîn nici o instituþie localã.

Preºedintele PNLPetrila ºi fost viceprimarconsiderã cã alianþele

fãcute în multe consiliilocale vor crea problemepe viitor.

”S-au creat alianþe ciu-date în consilii ºi lucrurilenu vor merge pe viitor.Este pãrerea mea.Oamenii nu au observatasta datoritã febreialegerilor, a concediilor, acaniculei, dar dupã ce sevor mai rãcori sunt con-

vins cã vor sesiza cã situ-aþiile din consiile locale nusunt deloc fericite” – aprecizat Ramaºcanu.

PNL Petrila îi are con-silieri pe Daniela Viºãnes-cu, Doiniþa Bãlãnescu, iarîn locul lui ConstantinRamaºcanu va intra în CL,urmãtorul de pe listã,respectiv Zoltan Benke.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 iulie 2012 Actualitate 98 Actualitate

L a sfârºitul sãp-tãmânii trecute a

fost convocatã o ºedinþã aBiroului Executiv al PSDPetroºani, la cererea maimultor membri de partidca urmare a supãrãriloracumulate ca urmare aatitudinii agresive, cu jigniri ºi denigrãri înpublic de cãtre un colegde partid de marcã,Valeriu Pleºea, cercetãtorºtiinþific gr.I la ICPMPetroºani ºi profesor asociat la UniversitateaPetroºani.

I NSEMEX, mãrul

discordiei

Om cu personali-tate puternicã,Valeriu Pleºa, a candi-dat pentru ºefia organi-zaþiei PSD Petroºani. A pier-dut în faþa lui Ioan Rus, dar aarãtat cã ºtie sã piardã ºi s-aalãturat noii echipe. A fostactiv în alegerile localestârnind chiar admiraþiacolegilor când a luat ”la pas”Petroºaniul. Dar a venit momen-

tul rezultatelor ºi a împãrþiriifuncþiilor, moment în careprof.dr. ing. Valeriu Pleºea aavut reacþii surprinzãtoare, înviziunea colegilor, manifestându-se ºi în public cu diverse califica-tive ºi acuze la adresa condu-cerii PSD. Mai precis, spunsurse din PSD, acesta i-ar fi

fãcut proºti, tâmpiþi, cã sunt dekk etc.

Pe de altã parte ValeriuPleºea considerã cã în urmapierderii rãsunãtoare a alegerilorlocale de la Petroºani, condu-cerea trebuia sã demisioneze.

În ºedinþa Biroului ExecutivPSD de joia trecutã s-a încercat

sã se atenueze supãrarile, dar aufost destui care au declarat cã nuacceptã sã fie criticaþi prin lume,ºi etichetaþi în fel ºi chip, ºi astapentru cã nu a fost luat în calculV.Pleºea, dar vina i-ar apaþineacestuia pentru cã a fost incon-secvent – ba dorea pe liste laConsiliul Local, ba la Consiliul

Judeþean, apoi din nou la CL -iar acum doreºte funcþia dedirector la INSEMEX. ªi pentrucã nu se poate sã înlãturi un omcare are experienþã la INSE-MEX, care amuncit ºimunceºte acolo,Artur Gãman, V.Pleºea a pornitrãzboiul împotri-va partidului,spun cei dinPSD. ”Noi amtrimis CV-uldumealui la judeþpentru a fi dus,cu celelaltecerute de judeþ,la Bucureºti” – adeclarat IoanRus, preºedintePSD Petroºani. S-a precizat cãse admite, pânã la urmã, deni-grarea anumitor pesoane, inclu-siv a preºedintelui Rus, darniciodatã cea a partidului.

Propunerea mai multor mem-bri ai Biroul Executiv, ca ValeriuPleºea sã fie exclus din partid,va putea fi aplicatã doar dupã cese va sta de vorbã cu cel incrimi-nat, în cursul acestei sãptãmâni.”Deocamdatã hotãrârea deexcludere nu poate fi pusã înpracticã pentru cã Biroul trebuiesã-l asculte ºi pe dl. Pleºea.Motivul este denigrarea partidu-lui în repetate rânduri” – a

declarat Costel Postolache,vicepreºedinte PSD Petroºani.

”C hiar þin la acestpartid”

De partea cealaltã, ValeriuPleºea este un fidel al PSDîncã din anul 2000. În toþiaceºti ani nu a existat nici o”tulbulenþã” provocatã de

profesor. Pleºeacrede

cã

înPSD

Petroºani, liderii nu cânteresc cuaceeaºi mãsurã în cazul membrilor de partid. În ceprivesc demisiile ºefilor socialdemocraþi, profesorul crede cãdacã ar fi fãcut-o, ar fi câºtigatchiar ei, dar ºi partidul ºi ar fistat toþi cu fruntea sus ºi poatear mai fi cãºtigat simpatizanþi ºio imagine bunã.

”Niciodatã nu voi aduceofense partidului! Chiar þin laacest partid, dovadã stã activi-

tatea mea încã din anul 2000. Mai spun eu multe, prin felul

meu direct, dar clar nu dau cupiciorul muncii mele. Supãrareaa fost cã am trimis ºi eu un CVactualizat, pentru cã între timpam mai obþinut niºte compe-tenþe. Cel trimis de ei eraincomplet. Dacã existau ºi altepersoane agreate pentru aceleposturi de la INSEMEX trebuiasã mi se spunã civilizat ºi sãgãsim variante. Dar nu au fãcutasta. Este de necrezut sã mãexcluzi pe mine când tu pierzialegerile, doar pentru cã spun înfelul meu lucrurilor pe nume! Pefondul pierderii alegerilor s-audeclanºat intrigi ºi suspiciunicare sunt luate în serios fãrã a ficântãrite ºi analizate” – adeclarat Valeriu Pleºea.

Este adevãrat cã dupã ce PSDPetroºani a pierdut alegeriletoatã lumea se aºtepta laasumarea acestui eºec prinmãsuri ºi autitudini care sã-i facãpe social democraþi sã nu piardãchiat tot – respectul se sine ºiîncredere. Cât privesc reacþiileunora sau altora din interiorulpartidului, acestea þin de diversi-tatea umanã a indivizilor care dãfarmecul unei comunitãþi ºi ”ar fide bine, dacã nu ar fi rãu” laPSD.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cercetãtorul Pleºea propus pentrueeeexxxxcccclllluuuuddddeeeerrrreeee ddddiiiinnnn PPPPSSSSDDDD PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii

Deocamdatãhotãrârea de

excludere nu poate fi pusãîn practicã pentru cã Biroultrebuie sã-l asculte ºi pe dl.

Pleºea. Motivul este denigrareapartidului în repetate rânduri”

– a declarat CostelPostolache,

vicepreºedinte PSDPetroºani.

·

Este denecrezut sã mã

excluzi pe mine cândtu pierzi alegerile, doarpentru cã spun în felul

meu lucrurilor penume! – prof.dr. ing.

Valeriu Pleºea.

Ramaºcanu, liderul PNL Petrila, s-a ”autosancþionat”

ªªeeffiiii ddee llaa UUnniivveerrssiittaatteeaa PPeettrrooººaanniiîºi ascund averile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

3 i u l i e 2 0 1 2

Din punct de vedere intelectualvei fi deosebit de eficient aºaîncât dacã ai de realizat o lucraremai dificilã, sau chiar de luatdecizii, rezultatele te vor satis-face. În a doua parte a zilei tevei vedea cu niºte rude, ceea ceîþi va face plãcere.

Ai chef de distracþii, pe care nuîþi va fi greu sã le gãseºti. Cautãcâþiva prieteni, pentru a pune lapunct un program atractiv pen-tru timpul liber. Vei face o nouãcunoºtinþã, care va fi chiar peplacul tãu; nu se ºtie însã cât osã vã þinã.

Cineva din familie are nevoie desprijinul tãu într-o problemãextrem de delicatã. Va trebui sãte implici în tot felul de activitãþi,ceea ce nu îþi surâde, dar nici nueste cazul sã comentezi. Pecolaboratori nu te poþi baza preamult.

Ai nevoie sã îþi pui ordine îngânduri ºi sentimente. Spiritultãu critic te încurcã în relaþia cupersoana iubitã. Ai face binedacã ai mai renunþa la per-fecþionismul care te caracter-izeazã, mãcar din când în când.

Din punct de vedere sentimentallucrurile nu evolueazã aºa cum îþidoreºti. Este posibil ca partenerulde suflet sã aibã unele problemede sãnãtate, dar acestea se vorrezolva cu rapiditate. Ai multãtreabã pe acasã ºi nu reuºeºti sãte mobilizezi.

Comunicarea cu cei din jur va ficeva mai dificilã. Atât colabora-torii cât ºi partenerul de viaþã ºi-ar putea exprima nemulþumireaîn legãturã cu stilul tãu autoritar.Cineva care nu prea te iubeºteîncearcã sã îþi bruieze iniþiativele.

Unele activitãþi gospodãreºti pecare le-ai tot amânat vor deveniurgente ºi vei fi obligat sã-þi reor-ganizezi programul pentru timpulliber. Chestiunile cu care te veiconfrunta pe acasã nu-þi vor per-mite sã dai tot randamentul laserviciu.

Cu greu îþi vei gãsi echilibrulinterior. Operaþiunile pe care tre-buie sã le efectuezi, nu îþi fac niciun fel de plãcere, dar conºtiin-ciozitatea ta nativã îºi spunecuvântul. Ar fi bine sã fii mai tol-erant, mai ales cã lucrurile nu îþiies foarte uºor.

Vei putea avea un câºtig sau aiputea primi un cadou inspirat dela un prieten. La serviciu teaºteaptã o perioadã destul deagitatã, cãci este posibil sã aparãtot felul de neînþelegeri în relaþiacu colegii. Astãzi nu te simþi înforma ta cea mai bunã.

Va trebui sã fii ceva mai atent cupersoanele mai tinere din fami-lie. N-ar fi exclus ca acestea sãaibã nevoie de mai multã atenþieºi îndrumare din partea ta. Estefoarte posibil sã participi la oactivitate socialã, ocazie cu carevei înregistra un succes.

Eforturile pe care va trebui sã lefaceþi la serviciu vor fi mari, ceeace vã va þine încordat o bunãbucatã de vreme. Ai de purtatdiscuþii referitoare la programulpentru timpul liber. Cei din antu-rajul tãu te vor susþine într-o con-troversã.

Eºti nemulþumit cã lumea nu îþiîmpãrtãseºte pãrerile. Tepândeºte chiar o crizã de per-sonalitate, care te-ar putea aduceîn situaþia de a avea discuþiineplãcute cu multã lume.Încearcã sã fii mai calm,gândeºte-te la perseverenþa ta.

H O R O S C O P

Angajãri laPrimãriaPetroºani.Administraþialocalã de laPetroºani orga-nizeazã concurspentru ocupareaunei funcþiivacante în cadrulServiciului PublicpentruAdministrareaDomeniuluiPublic ºi Privat.Este vorba deocuparea unuipost vacant sãutemporar vacantcorespunzãtorfuncþiilor contrac-

tuale ºi a criteri-ilor de pro-movare în gradesau trepte profe-sionale imediatsuperioare a per-sonalului contrac-tual din sectorulbugetar plãtit dinfonduri publice,Serviciul PublicAdministrareaDomeniuluiPublic ºi Privat almunicipiuluiPetroºani. Maiexact adminis-

traþia localã dinPetroºani orga-nizeazã concurspentru ocupareafuncþiei contrac-tuale vacante demuncitor calificatIV din cadrulSerei de flori.Concursul se vaorganiza la sediul

PrimãrieiMunicipiuluiPetroºani în datade 09.08.2012.acesta constã îndouã probe, unapracticã ºi inter-viu.

Raul IRINOVICI

LLLLiiiibbbbeeeerrrr llllaaaa aaaannnnggggaaaajjjjããããrrrr iiii

PPPPrrrr iiiimmmmããããrrrr iiiiaaaa PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii aaaannnnggggaaaajjjjeeeeaaaazzzzãããã ppppeeeerrrrssssooooaaaannnnãããã ppppeeeennnnttttrrrruuuu sssseeeerrrraaaa ddddeeee ffff lllloooorrrr iiii

Temperaturi ridicatedin aceastã perioadã potsã determine efecte nega-tive asupra populaþiei dinjudeþul nostru, mai alespentru copii, vârstnicii ºipersoanele cu dizabilitãþisau boli cronice (pot sãaparã lipotimii, problemecardiace sau respiratorii).

Direcþia de SãnãtatePublicã a judeþuluiHunedoara avertizeazãdin nou cã ieºitul din casãla orele prânzului, cândasfaltul frige ºi aerul parede nerespirat, este impru-denþã curatã.

Atunci când termome-trele aratã la umbrã peste34 de grade Celsius, tre-buie sã evitãm pe câtposibil sã ieºim afarã. Pestrazile cu asfalt încins ºiprintre blocurile ce radi-azã caldura, chiar ºi celmai sãnãtos organismpoate sã cedeze.

Farã o hidratare core-spunzatoare, care sãmenþinã temperatura cor-pului în jur de 37 gradeCelsius, pot aparea cram-pele de caldurã, insolaþie,epuizare sau ºoc hiperter-mic.

Crampele de caldurãapar la nivelul abdomenu-lui, braþelor, membrelorinferioare, mai ales atuncicând transpirãm abun-dent în timpul unor activ-

itãþi fizice solicitante. Înaceste condiþii, oriceactivitate fizicã va fi sis-tatã, iar pacientul va intraîn repaos intr-un locrãcoros. Activitãþile fiziceintense pot fi reluatedupã mai multe ore, cândcanicula s-a mai potolit.Este recomandat con-sumul de lichide precumsucuri de fructe naturalesau de bãuturi ener-gizante diluate cu apa.Dacã aceste crampedureazã mai mult de oorã, este necesar consul-tul medical.

Epuizarea cauzatã detemperaturile ridicateapare dupã cateva zile de

cãlduri excesive ºi semanifestã prin som-nolenþã, senzaþia de slãbi-ciune ºi obosealã, somnagitat sau insomnie.Aceste stãri pot fi combã-tute prin odihnã în locuriracoroase, consumullichidelor, iar dacã simp-tomele continuã va fisolicitat ajutorul medicu-lui.

Insolaþia este datã deexpunerea directã ºi pre-lungitã a capului la soare.Se manifestã prin: dureride cap violente, som-nolenþã, greaþã ºi eventu-al pierderea cunoºtinþei,febrã ºi uneori arsuri alepielii. Riscul de insolaþieeste mult mai ridicat lacopii. De aceea, trebuieevitatã expunerea prelun-gitã la soare, mai alesîntre orele 11-18. Iar celcare a facut insolatie va fidus la umbrã, încercandu-se rãcirea corpului cugheaþã sau apã rece, ven-tilaþie, administrarea uneicantitãþi consistente delichid.

Socul hipertermic esteo urgenþã medicalã.Apare ca urmare a inca-pacitãþii organismului de

a-ºi menþine temperaturanormalã, aceastacrescând repede,ajungând/depaºind 40grade Celsius.Simptomele ºocului sunt:pielea este foarte caldã,roºie ºi uscatã, dureri decap violente, dezorien-atare ºi pierdereacunoºtinþei (leºin), eventu-al convulsii. În acest cazva fi solicitat serviciul deurgenþe medicale(Salvarea). Pânã lasosirea acesteia bolnavulva fi dus la umbrã, udatcu apa rece, dacã esteposibil, persoanei i seface un duº rece. Fãrãacordarea rapidã a ingri-jirilor medicale, ºoculhipertermic poate fi fatal.

Pentru a limita efecteletemperaturilor ridicate înlocuinþe, ferestreleexpuse la soare vor fiinchise, fiind trasejaluzelele sau draperii.Ferestrele vor ramâneînchise pe toatã perioadacât temperatura exte-rioarã este superioarãcelei din locuinþã ºi vor fideschise seara târziu,noaptea ºi dimineaþadevreme, provocând

curenþi de aer, pe perioa-da cât temperatura exte-rioarã este inferioarãcelei din locuinþã.

De asemenea, pentrua reduce temperatura dincasã este bine ca luminaartificialã sã fie menþinutãla intensitate scãzutã ºiutilizatã pentru perioademai scurte. In plus, oriceaparat electro-casnic decare nu este nevoie va fiînchis. Vestimentaþia în zilele cutemperaturi ridicate tre-buie sã fie lejerã ºiamplã, din fibre naturale,de culori deschise. Pecap vor fi purtate pãlãriisau ºepci în culorideschise. O mare atenþietrebuie acordatã copiilor,vârstnicilor ºi persoanelorcu dizabilitãþi, oferindu-leperiodic lichide, chiardacã nu sunt solicitate.Parinþii trebuie sã evite sãiasã cu copilul din casã înorele cu temperaturileridicate, mai ales dacãeste vorba despre bebeluº(0-12 luni). În cazul încare este necesarãdeplasarea, atunci copilulva fi îmbracat lejer, chiardacã are pânã la 9 luni,

iar capul va fi acoperit cuo pãlãrie de soare.Copilul trebuie lãsatdezvelit atunci canddoarme. În schimb, nueste recomandat scãldatulîn apa rece deoarecediferenþele mari de tem-peraturã pot sã deter-mine apariþia ºocului.Este bine ca în zilele cutemperaturi ridicate sã fieevitate activitãþile în exte-rior care necesitã un con-sum mare de energie(sport, grãdinãrit, etc).

Pe parcursul zilei vor fifãcute duºuri calduþe, apafiind lãsatã pe corp. Inzilele cu temperaturi ridi-cate, consumul de lichidetrebuie sã depãºeascã doilitri, fãrã a aºtepta sãaparã senzaþia de sete.Consumul de alcool(inclusiv bere sau vin) esteinterzis întrucât acestafavorizeazã deshidratareaºi diminueazã capacitateade luptã a organismuluiîmpotriva cãldurii. Deasemenea, va fi evitatconsumul bãuturilor cuconþinut ridicat decofeinã (cafea, ceai, cola)sau de zahãr (sucurirãcoritoare carbogazoase)deoarece acestea suntdiuretice.

În schimb, Direcþia deSãnãtate Publicã ajud.Hunedoara reco-mandã consum ridicat defructe ºi legumeproaspete (pepene gal-ben, roºu, prune, cas-tarveþi, roºii) deoareceacestea conþin o marecantitate de apã. O dozãde iaurt produce aceeaºihidratare ca ºi un paharde apã. Dacã avem aercondiþionat, aparatul tre-buie reglat astfel încâttemperatura sã fie cu 5grade mai micã decâttemperatura ambientalã.


CCCCuuuummmm nnnneeee pppprrrrooootttteeeejjjjããããmmmm ddddeeee ccccaaaannnniiiiccccuuuullllãããã????

T emperaturile canicu-lare înregistrate în

ultima perioadã au adus ºio scãdere a nivelului cur-surilor de apã care strãbatValea Jiului. În medie, atâtJiul, cât ºi Jieþul sauMaleia au scãzut cu câte 4cm. În acelaºi timp, nivelulapei de la barajul Valea dePeºti a scãzut, ºi el, cu 7cm. În acest timp, reprezentanþiiApelor Române cât ºi cei ai furni-zorului de apã potabilã din ValeaJiului susþin cã nu sunt probleme,astfel cã nu vor fi instituite restricþiiîn ceea ce priveºte furnizarea apeipotabile.„Sigur cã scãderea nivelului apei

va crea unele probleme dar, deo-camdatã, nu se pune problemaefectuãrii unor restricþii în ceea ce

priveºte furnizarea apei potabile”,a precizat Sorin Corici, ºef SistemHidrotehnic Petroºani.În ceea ce priveºte barajul de laValea de Peºti acesta urmeazã a fisupus, în viitorul apropiat, uneirevizii generale. „De aproape 40de ani, de când a fost pus în uz,barajul nu a trecut prin nicio reviziegeneralã aºa cã este mai multdecât necesar sã efectuãm aceastãrevizie. Singura problemã, pentrumoment, este legatã de finanþarea

acestor lucrãri. Contractul este dejasemnat dar nu pot avansa o datãpentru momentul demarãriilucrãrilor. Pânã una-alta, a fostinterzis scãldatul ºi nu mai este per-misã nici utilizarea ambarcaþiunilornautice pe apa barajului”, a maispus Sorin Corici. Barajul de la Valea de Peºti estesituat la înãlþimea de 826 de metri,are o adâncime maximã de 56 demetri ºi a fost dat în folosinþã înanul 1973.

Mircea NISTOR

CCCCaaaannnniiiiccccuuuullllaaaa aaaadddduuuucccceeee sssseeeecccceeeettttaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 iulie 201212 Turism

G arniturile detren care

tranziteazã ValeaJiului ajung înPetroºani cu

întârzieri de pânãla 2 ore.

Motivul pentru caresunt înregistrate acestedecalaje orare se datore-azã, în special, tempera-

turilor caniculare înregis-trate în ultimele zile. Ceamai mare întârziere faþãde orarul de sosire l-aînregistrat trenul 2023,pe ruta Târgu Jiu –Timiºoara, care a sosit în

Petroºani cu 110 minutemai târziu faþã de progra-mul normal. „Au maiavut întârzieri ºi trenurile1021 – Constanþa –Arad (103 minute),respectiv 1023 –Bucureºti – Cluj (52 deminute). Toate minutelede întârziere se datoreazãtemperaturilor înalteînregistrate pe ºinele decale feratã”, a spus IoanAonofriesei, instructorM/C Gara Petroºani

Întârzierile datoratetemperaturilor extrem deridicate se datoreazã fap-tului cã ºinele de cale fer-atã, care au un conþinutridicat de oþel, securbeazã ºi astfel garni-turile de tren sunt nevoitesã circule cu vitezãredusã.

Mircea NISTOR

Prima zi a lunii luiCuptor a adus ºi o seriede scumpiri. La curent,tarife pe litoral sau þigãri.

La energia electricã,preþurile pentru toatecategoriile de consuma-tori au crescut, în medie,cu 5%. Mãsura ar fi justi-ficatã de nerespectareaangajamentelor asumatefaþã de FMI dar ºi denecesitatea corelãrii cos-turilor de producþie,transport ºi distribuþie curata inflaþiei care adepãºit 13% în ultimii 2ani. Ultima modificare atarifului a avut loc în datade 1 ianuarie 2010.

Tot de pe 1 iulie aintrat în plin sezon esti-val ºi litoralul românesc.

Prin urmare, ºi preþurilela cazare sau servicii auînceput, ºi ele, sãcreascã.

Alte veºti rele au venitºi pentru fumãtori. Nu dealta, dar, acciza la tutuna crescut, astfel cãpachetul de þigãri s-ascumpit cu pânã la 20de bani.

Pe de altã parte, totde la 1 iulie, Fiscul ademarat executarea silitãa celor care nu ºi-auachitat la timp dãrile. ªi,tot din aceeaºi datã, con-tribuþiile pentru pensie ºisãnãtate nu mai suntplãtite la Casa de Pensiisau la cea de Sãnãtate, cila Fisc.

Mircea NISTOR

Z ecile deoameni care se

aruncã în faþatrenului nu-i lasãimpasibili pe ceicare le iau viaþa.Ultimul incident deacest fel a avut locsâmbãtã ºi i-a fãcutpe cei care lucreazãla CFR Cãlãtori dela Petroºani sã îºipunã problema ºidin punct de vederepsihologic.

Oamenii recunosc cãastfel de situaþii suntinevitabile, iar cei careajung sã îºi încheiesocotelile în viaþã în acestfel, nu fac decât victimecolaterale. Iar unii suntchiar mecanicii de pelocomotive. În zona încare s-a petrecut sâmbãtãincidentul, mecanicii spuncã trenul avea cel puþin80 de km pe orã, iar casã poatã fi oprit a avutnevoie de o frânarelungã. „Sigur cã acel omare traume, poate chiarare nevoie el însuºi sã fie

dus la spital. Nu e uºor sãtreci peste aºa ceva ºiasta li se întâmplãmecanicilor, din pãcate,fãrã voia lor. E ºocat, iardacã unii sunt mai tari deinimã, alþii, însã, aunevoie de consultaþii ºi ei,mai ales cã sunt supuºi ºiunui tir de întrebãri lapoliþie. Unii chiar ajungsã coboare din tren ºi seduce alt mecanic sã preiacursa”, a declarat IoanAnofriesei , instructormiºcare-comercial dinstaþia CFR CãlãtoriPetroºani.

De cele mai multe ori,aceºti oameni, mecaniciide locomotive rãmânºocaþi pe viaþã ºi unii aunevoie de psihologi.„Spre norocul nostru, noifacem o astfel de vizitãpsihologicã anualã ºiaceºti oameni sunt consil-iaþi, dacã se depisteazãprobleme, sau dacã eisolicitã, pot beneficia deconsultaþii ºi imediat dupãastfel de incidente, cãci

pânã la urmã au omorâtun am”, am mai adãugatIoan Anofriesei.

Sâmbãtã, un bãrbat de59 de ani din Petroºaniºi-a luat viaþa aruncându-se în faþa trenului la ora9,00 dimineaþa.

Incidentul a dus laoprirea temporarã a trafi-cului în zona respectivã,iar mecanicul de tren aavut de dat declaraþii lapoliþie.

Diana MITRACHE

Întârzieri „CFR-istice” de aproape 2 ore

Mecanicii de tren, afectaþi de sinucigaºi

CCCCaaaannnniiiiccccuuuullllãããã ººººiiii ----nnnnbbbbuuuuzzzzuuuunnnnaaaarrrreeee

Plutonier Silviu Negru dincadrul Inspectoratului de

Jandarmi Judeþean „Decebal”Hunedoara s-a clasat pe locul20 în cadrul competiþiei decross country DHS CORVINMTB MARATON.

Competiþia de mountain-bike s-adesfãºurat, în data de 30 iunie 2012 ,pe teren accidentat, cu startul ºi sosireaîn incinta castelului Huniazilor, dinmunicipiul Hunedoara.

“Subofiþerul nostru a participat la cat-egoria Hobby, traseu cu o dificultatemedie, cu o lungime de 30 km, din careprima parte a fost de cãþãrare. La startulacestei probe, la categoria de vârstã 26 -35 ani s-au aliniat aproximativ 80 deconcurenþi”, declarã Nicolae Rãducu,purtãtor de cuvânt IJJ Hunedoara.

Plutonier Siviu Negru, în vârstã de 31ani, este la a ºasea sa participare la ocompetiþie de acest nivel. La sfârºitulprobei a precizat cã s-a confruntat cucicliºti foarte bine pregãtiþi, iar concursula fost unul dificil.

Jandarmul hunedorean este hotãrât sãparticipe ºi la alte competiþii de ciclismmontan în acest an.

Jandarm pe douã roþi

CVJ, Nr, 158, Marti 3 iulie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr, 158, Marti 3 iulie 2012